You are on page 1of 27

I.

DESCRIEREA IDEII DE ALEATORIU
Nicholas Georgescu-Roegen – „…Fizicienii ne spun
că un atom de radiu explodează atunci când vrea el și
nu când intervine ceva care îl determină să explodeze”.
(„Legea entropiei și procesul economic”)

Specialiștii spun că o experiență aleatoare “este
aceea care are de la bun început mai multe rezultate
posibile și că rezultatul final nu se poate cunoaște
înainte de efectuarea ei”.
Aleatoriul are la bază ideea de mișcare, de
modificare și de transformare.

OPINII:
– Suntem înconjurați de un “amalgam de aleatoriu și determinism” și uneori este dificil
de estimat proporția optimă a acestor componente în viața noastră.

– Absența determinismului ne-ar face incapabili să ne fundamentăm ideile, convingerile,
ne-ar arunca în prăpastia unui permanent necunoscut imposibil de analizat și cu atât
mai puțin de controlat.

– Absența aleatoriului ne-ar face prizonierii unor trasee determinate, că ne-ar lua dreptul
la alegere, la luptă, la personalitate.

– Aleatoriul este doar o proiecție a minții, el nu există în sine, ci doar ca urmare a
limitelor de înțelegere a fenomenelor exterioare și interioare nouă.

 Abordarea lui Immanuel Kant – „ Das ding an sich” / Das ding fur mitch” pentru a face
diferența între realitatea lumii și percepția asupra ei, rezultatul fiind că aleatoriul există
doar ca urmare a unei înțelegeri insuficiente.

 Principiul incertitudinii al lui Heisenberg – aduce o viziune probabilistică asupra lumii.

 Matematica – aduce o teorie foarte sănătoasă, afirmând că – “despre ceva ce nu există
se poate demonstra orice”, cu condiția să definim în prealabil un sistem de axiome
necontradictoriu.

Aleatoriu pur . .Aleatoriu specific.Aleatoriu subiectiv. Aleatoriu obiectiv . 2. 3. Moduri de încadrare a aleatoriului 1. Aleatoriu sistemic .Aleatoriu speculativ.

subiectiv. Aleatoriul obiectiv. Există suficiente motive care să asigure populația că ar fi o deplină lipsă de maturitate să creadă că acesta nu se va modifica oarecum în perioada următoare. desigur. ca fiind o mărime aleatoare în perspectiva următorului an. . Exemple: • Rata dobânzii pe piața bancară este considerată de toată lumea. • Nici o linie de producție nu are funcționarea garantată fără defect pe întreaga durată medie de viață. Aleatoriul obiectiv. • Nici un întreprinzător nu poate dormi liniștit odată ce a decis lansarea pe piață a unui nou produs. • Prețul gigacaloriei. 1. chiar daca acest lucru nu a fost comunicat oficial și chiar dacă pentru moment nu poate opta pentru o mărime certă.

Aleatoriul subiectiv Este generat și grevat de: • lipsa noastră de cunoștiințe sau incapacitatea ori dorința de a le aplica. . fără ca alți indivizi să-l perceapă la fel. • este un aleatoriu perceput ca atare de către subiectul în cauză.

politic sau fiscal sunt influențe de natură exogenă și afectează toți actorii economici din ramură. chiar dacă fiecare poate resimți efectele în mod diferit. care se proiectează pe cadrul general determinat de aleatoriul sistemic. Deciziile întreprinzătorului de a investi în anumite acțiuni. . de condițiile interne. de a îmbunătăți un anumit produs existent sau de a mări capacitatea de producție sunt legate intrinsec de specificul activității. de posibilitățile firmei. • Aleatoriul specific. modificările de ordin legislativ. – El nu are capacitatea de a influența nici unul din efectele acestor modificări. ci are datoria să le preia și să se adapteze. 2. Aleatoriu sistemic . Pentru un întreprinzător mic sau mijlociu.Aleatoriu specific • Aleatoriul sistemic. – Aleatoriul generat de astfel de acțiuni are un caracter specific.

Distincția între intenționat sau neintenționat sugerează existența următoarelor două tipuri de aleatoriu. Aleatoriu pur .Aleatoriu speculativ Aleatoriul pote fi generat sau acceptat cu intenție. respectiv generat sau acceptat involuntar. 3. în opoziție: – Aleatoriul speculativ – Aleatoriul pur .

APLICAȚIE: Determinarea fenomenelor aleatoare pure. de natură obiectivă și cu efecte indirecte asupra firmei • Se pune problema: Care este fenomenul care se produce fără voința întreprinzătorului. constatat de toți actorii economici și ale cărui efecte nu vizează firma în mod direct?  Studiu de caz. cu toate că măsura nu vizează ramura de activitate a firmei în mod direct. cu conotație sistemică. . care poate avea ca rezultat pentru întreprinzător creșterea prețului pentru factorii de producție și. resimțit în întreaga ramură. totuși afacerea poate fi afectată. Modificarea reglementărilor cu privire la activitatea furnizorilor de materii prime și materiale.

• Coloana 4 – vizează natura generală. direct sau indirect.• Coloana 1 – vizează percepția. asupra patrimoniului sau asupra personalului angajat. chiar dacă granița dintre obiectiv și subiectiv este discutabilă. a impactului.  De exemplu: Impactul poate fi direct asupra veniturilor firmei. deci se referă la efecte. • Coloana 2 – vizează natura internă și externă a cauzelor. . • Coloana 3 – vizează natura intenționată sau nu a cauzelor.

• Numărul combinațiilor care se pot construi: 24 = 16 în total. 4B-indirect) – ex. prezentat mai sus . 2A. percepute de aceasta altfel decât le percep alți observatori (subiective – 1B). • (1B.modificarea reglementarilor in activitatea furnizorilor. generate cu intenție (speculative – 3B) și care afectează afacerea în mod direct – 4A. ceea ce înseamnă că am construit deja 16 categorii de aleatoriu. . Exemplu. 3B. Combinații: • (1A-obiectiv. 3A-pur. 2A-sistemic. 4A) – se regăsesc fenomene aleatoare cu cauze externe firmei (sistemice – 2A).

Rezultatele cuantificărilor le folosim pentru a lua decizii. CONCLUZIE  Simpla conștientizare a aleatoriului nu este suficientă. masurarea intensității efectelor. sub câteva aspecte esențiale: percepția individului. cât și pentru firmă. .  A exista și a acționa sub semnul aleatoriului înseamnă a înțelege că există cauze și efecte nebănuite. intenționalitatea. cauzele și efectele. în viața economică și în general. .  Fenomenele aleatoare sunt complexe. iar întreprinzătorul este responsabil pentru corectitudinea evaluării pentru că poartă răspunderea atât pentru el.  A exista și a acționa sub semnul riscului înseamnă mai mult: . măsurarea cauzelor. masurarea frecvenței de apariție a evenimentelor neașteptate .

cantitate multidimensională care include: • probabilitatea evenimentului. • populaţia expusă pericolului eventuală formulă de cuantificare a riscului. Riscul . • consecinţele asociate evenimentului. . • consecinţa semnificativă. ANALIZA CONŢINUTULUI CONCEPTULUI DE RISC A.II.

respectiv nemăsurabilă. • incursiuni în teoria informaţiei utilizând clasificări de genul: . Distingerea între incertitudine: • măsurabilă.metrice /percepţionale. . . etc.informaţii cantitative / calitative. B.

• Detalierile conduc la diverse categorii mari de riscuri (cu diviziunile respective) cum ar fi: . informatice. .riscuri tehnologice (nucleare. vulcanice.riscuri economice. etc. prezentă în dicţionare • Risc = conotaţii negative şi se referă la posibilitatea apariţiei unor evenimente nedorite. • Fiecare caz în parte. etc. monitorizare şi control. cu impact negativ. presupune metode specifice de evaluare. etc. chimice. Definiţia actuală.) .riscuri naturale (seismice.) . financiare. alături de formulele generale ce i se pot aplica. C.

care riscuri ar putea fi nivel organizational? evitate. . Aspecte ale managementului riscului in organizatii Intrebari: Raspunsuri: • Ce este si ce nu este MR determina: managementul riscului la .care riscuri ar putea fi • Reprezinta doar acceptate ca atare. identificarea-evaluarea- planificarea-monitorizarea si controlul diferitelor tipuri Plan de management al de riscuri? riscurilor intr-o organizatie • Sau mai mult? .

M. Young (2003) . Smith şi P. Williams. C. Modelul managementului strategic. C. L.1. operaţional şi al riscului.A.

2. Elementele managementului riscului organizaţional după Glyn Holton .

Identificarea tipurilor de informaţii necesare şi a modalităţilor de culegere a acestora. Sistemul informaţional de management al riscului 1. 2. Transmiterea informaţiilor către cei interesaţi. 4. . Analiza şi interpretarea informaţiilor. Culegerea datelor. 3.

. Pachete de programe • Analiza • Evaluarea • Simularea riscurilor organizaţionale.

• proiectarea bugetelor de management al riscului. • gestiunea poliţelor de asigurare. consecinţe. Sistemele existente pe piaţă în momentul de faţă • gestiunea reclamaţiilor şi litigiilor. severitate). resurse umane). . • gestiunea expunerilor la risc (active tangibile şi intangibile. frecvenţă. • generarea rapoartelor de risc. • alocarea costurilor de gestiune a riscurilor. • analiza şi previziunea pierderilor (cauze.

oferit de JW Software (program de gestiune a reclamaţiilor) . Câteva dintre soluţiile informatice de management al riscurilor • Sigma Encore Suite. oferit de GenSource Corporation • Aon Risk Monitor. oferit de Risk Sciences Group • GenRisk. oferit de Aon Corporation • FileHandler.

Exemple de aplicatii ale managementului riscului • Riscul cauzat de agenţii chimici în activităţile umane • Organismele Modificate Genetic (OMG) – Necesitate sau risc ? • Securitatea reţelelor de calculatoare • Viruşi şi antiviruşi • Microundele: riscuri biologice • Probleme actuale în securitatea radiologică şi nucleară • Modele calitative/cantitative în managementul riscului financiar .

Comunicarea internă riscului pregătirea şi redactarea unor rapoarte de risc destinate membrilor organizaţiei (manageri superiori. angajaţi). şefi de departamente. .

• primele de asigurare plătite • politicile şi procedurile de management al riscului • costurile programelor de control al riscurilor • modalităţile de implementare • taxele şi penalizările plătite • rezultatele programelor de control al riscurilor • etc. Rapoartele de risc Aspecte financiare Aspecte operationale • costurile pierderilor • structura programelor de mangement al riscului.. • etc. .

. prezentat de regulă anual. modalităţile de acoperire. Tipuri de rapoarte  Raport cu caracter general.  Raport cu privire la proiectele şi programele de management al riscului ce urmează a fi introduse în perioada următoare. cuprinzând informaţii de natură financiară şi operaţională referitoare la anul încheiat. care poate fi anual. cauzele şi consecinţele acestora.  Raport de analiză a pierderilor. semestrial sau trimestrial. şi care prezintă în detaliu tipurile de pierderi survenite.

Probleme şi dificultăţi specifice: • multe din conceptele de management al riscului. sunt dificil de înţeles • receptorii mesajului sunt nespecialişti • management al riscului necesită cunoştinţe tehnice dintr-o serie de domenii conexe • nespecialiştii subestimează însemnătatea managementului riscului Managerul de risc trebuie să explice nu doar consecinţele riscurilor şi metodele de prevenire a lor. consecinţele pozitive ale aplicării unei politici de management al riscului. chiar explicate. ci şi să sublinieze importanţa pentru organizaţie a gestiunii riscurilor. .

. Risc in afaceri. Economica. 2010. Riscul in activitatea de management. H. Bibliografie 1. Ed. Economica. Ceocea C. 2. Bucuresti. Ed. Ed. Visoiu I. Implementarea managementului riscului la nivel organizational (Ghid aplicativ). 2010. 2006. Beck. 3. Druica. C. Rusu C...