1

Bugetarea pe programe
(structura și elementele)

Oxana Șoclea
Mai, 2014
 2

Elaborarea structurii programelor

1.Structura programului:
• Formularea programelor (P1)
• Formularea subprogramelor (P2)
• Formularea activităților (P3)
2.Elementele subprogramelor –
reguli și exemple în formularea
elementelor subprogramelor
3.Cadrul logic
 3

Structura programului

Programul Învățămînt public și

1 (P1) servicii de educație

1.1 Învățămînt
Sub- Sub- preșcolar
programul programul 1.2 Învățămînt liceal
1.1. 1.2 (P2)

Activitate Activitate Activitate Activitatea Activitatea Instituții preșcolare,

a 1.1.001 a 1.1.002 a 1.1.003 1.2.001 1.2.002 (P3)
Licee, Cămine,
Examene

3
 4

Programul (P1)
• Reprezintă un ansamblu coerent și agregat de
activități implementate de către autoritățile
publice pentru atingerea unui scop și / sau
realizarea anumitor obiective pe termen lung.
• Reflectă un domeniu sau funcție a statului, de
ex. educația, protecția socială, transporturi și
drumuri, ordinea publică etc.
• În funcție de complexitate și mărime, programul
poate fi atribuit unei sau mai multor autorități –
instituții.
 5

În funcție de mărime și complexitate, (sub)programul

poate atribiuit unei sau mai multor autorități

Ministerul
APC Educației

Învățămînt Ministerul
liceal Culturii
APL

Consiliile
raionale
 6

Subprogramul (P2)
• Reprezintă o parte a programului, subordonată
și strict legată de acesta;
• Conține grupuri de activități interconexe grupate
logic, care au obiective specifice și sprijină
implementarea programului;
• Clasificația (sub)programelor – anexa nr.6 din
Clasificația bugetară (Ordinul ministrului
finanțelor nr.91 / 2008)
 7

Activitățile (P3)
• Reflectă serviciile prestate de către o autoritate /
instituție publică pentru atingerea obiectivelor
subprogramului pe care îl realizează;
• Reprezintă elementul de cost al subprogramului și
asigură estimarea costurilor cu detalierea conform
clasificației economice;
• În condițiile clasificației bugetare actuale, în
calitate de activități se va utiliza clasificația
organizațională a cheltuielilor bugetare – B ”Tipuri
de instituții, organizații și măsuri finanțate din
buget” (anexa nr.5 din Clasificația bugetară)
 8

Programele și subprogramele sunt integrate,

interdependente și legate între ele, pe cînd
activitățile sunt o componentă independentă

Învățămînt public și
Protecția socială
servicii de educație

Protecția
Educație socială a unor
extrașcolară categorii de
cetățeni

Odihna de vară a copiilor

 9

Clasificația programelor nu
exclude clasificația funcțională
Grupa funcției Subprogram (P2) Activitate (P3)
Învățămînt preșcolar Educație timpurie Instituțiile preșcolare,
centrele de educație
timpurie, școlile primare-
grădinițe, grupele
pregătitoare, incluziunea
Învățămînt primar Învățămînt primar Școlile primare, școlile
primare-grădinițe
Învățămînt secundar Învățămînt gimnazial Gimnazii
Învățămînt secundar Învățămînt special Școlile internat
Învățămînt secundar Învățămînt liceal Liceele, cămine,
transport, componenta
raională, incluziunea
Învățămînt secundar Curriculum școlar Examenele
 10

Elementele (sub)programului (1)

Formularea scopurilor, obiectivelor și indicatorilor de

performanță
Nivelul Formularea

Program ---

Subprogram Scop
Obiective
Indicatori de performanță
Activitate ---
 11

Elementele (sub)programului (2)

Ce trebuie să facem?
Program (Învățămînt public și servicii de educație)

Ce vrem să obţinem ?
Scop (Studii gimnaziale de calitate necesare formării culturii
generale și orientării spre nivelul superior de învățămînt)

Cum vom atinge scopul?

Obiectiv (Sporirea încadrării elevilor în învățămîntul gimnazial cu x%
către anul Y)

Măsurarea Cum vom şti că

performanţei ne-am atins scopul?
(Numărul de elevi; Gradul de încadrare a
copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani în gimnazii)
 12

Reguli, în conformitate cu care se vor

stabili scopurile
• Scopul trebuie să reflecte politica implementată de autoritățile
publice (ce dorim să realizăm?). Rezultă din obiectivele strategice
ale documentelor de planificare strategică la nivel național și
sectorial.

• La nivel de subprogram trebuie se fie formulat un singur scop,

pentru a clarifica prioritățile și facilita generalizarea.

• Se definește în mod succint, clar și concis;

• Se exprimă în termeni generali;
• Nu reflectă condiții și termene specifice
• Nu face referință la acte legislative și normative;
• Rămîne neschimbat pe parcursul implementării programului.
 13

Exemple de scopuri
Exemple bune:
• Infrastructura drumurilor publice dezvoltată și menținută în
condiții de maximă siguranță;
• Studii gimnaziale de calitate necesare formării culturii generale
și orientării spre nivelul superior de învățămînt;
Exemple rele:
• Menținerea și dezvoltarea drumurilor publice conform Legii
drumurilor nr.509 din 22.06.95;
• Creșterea calității studiilor gimnaziale prin îmbunătățirea bazei
didactico-materiale și tehnice către anul 2017 și prin
perfecționarea profesională a 7000 cadre didactice anual,
precum și ajustarea practicilor de predare în conformitate cu
necesitatea formării abilităților elevilor din clasele gimnaziale,
necesare pentru orientarea spre nivelul superior de învățămînt.
 14

Reguli, în conformitate cu care se vor

stabili obiectivele
• Obiectivele reprezintă o reformulare a scopurilor în termen
concreți și detaliați (cum să realizăm?).

• Obiectivele trebuie corelate cu scopurile cărora le aparțin. La

fel, obiectivele sunt corelate logic unul cu altul.

• Specific în timp;
• Măsurabil / verificabil;
• Concis (clar);
• Gestionabil;
• Realizabil.
 15

Exemple de obiective
Exemple bune:
• Reabilitarea drumurilor publice locale la nivel de
x%, către anul Y;
• Sporirea încadrării elevilor în învățămîntul
gimnazial cu y% către anul X.
Exemple rele:
• Reabilitarea drumurilor publice din localitate;
• Înrolarea în gimnazii a copiilor din raion la un
nivel maxim.
 16

Reguli, în conformitate cu care se vor

stabili indicatorii
• Indicatorii de performanță trebuie sa măsoare gradul
de realizare a obiectivelor (cum știm dacă am realizat?)

• Să fie relevanți pentru activitatea instituției;

• Să rezulte din obiectivele stabilite;
• Să fie clari și verificabili;
• Să fie corelați cu capacitățile instituției;
• Să fie oportuni și comparabili în timp.
 17

Tipuri de indicatori de performanță

• De rezultat – evidențierea schimbărilor
economice / sociale realizate (ponderea drumurilor
reabilitate în raport cu lungimea totală, gradul de încădrare a
copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani în gimnazii);

• De produs - cantitatea bunurilor produse /

serviciilor prestate în cadrul subprogramului (km
de drum construit, număr de elevi);

• De eficiență – relația dintre bunurile produse /

serviciile prestate și resursele alocate (costul mediu
de întreținere și reparație pentru 1 km de drum, cheltuieli medii
pentru pregătirea unui elev).
 18

Relațiile dintre elementele subprogramului (1)

Scop

Obiectiv 1 Obiectiv 2

Indicatori Indicatori Indicatori

de rezultat de produs de eficiență
 19

Relațiile dintre elementele subprogramului (2)

PROGRAM ÎNVĂȚĂMÎNT PUBLIC ȘI SERVICII DE EDUCAȚIE

SUB-PROGRAM ÎNVĂȚĂMÎNT GIMNAZIAL

STUDII GIMNAZIALE DE CALITATE NECESARE FORMĂRII CULTURII GENERALE ȘI ORIENTĂRII SPRE NIVELUL
SCOPUL SUB-PROGRAMULUI
SUPERIOR DE ÎNVĂȚĂMÎNT

SPORIREA ÎNCADRĂRII ELEVILOR ÎN ÎNVĂȚĂMÎNTUL GIMNAZIAL CU X% CĂTRE ANUL Y

OBIECTIV
CREȘTEREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI PRIN MAJORAREA CHELTUIELILOR MEDII PER ELEV CU X% ANUAL

UNITATEA DE 2011 2012 2013 2014 2015 2016

INDICATORI DE PERFORMANȚĂ
MĂSURĂ EXECUTAT EXECUTAT APROBAT PROIECT ESTIMAT ESTIMAT

GRADUL DE ÎNCADRARE A COPIILOR ÎN

DE REZULTAT % 87.0 91.0 95.0 98.0 100.0 100.0
VÎRSTĂ DE PÎNĂ LA 16 ANI ÎN GIMNAZII

DE PRODUS NUMĂRUL DE ELEVI UNITĂȚI 105225 106228 107653 108562 109152 109152

CHELTUIELI MEDII PENTRU PREGĂTIREA

DE EFICIENȚĂ LEI 6583.8 6623.7 7102.6 7856.5 7985.2 8125.0
UNUI ELEV
 20

Cadrul logic - compatibilitatea abordărilor de sus

în jos şi de jos în sus

Politici din domeniu

Scop

Obiective

(sub)programului
Bugetul
Indicatori de
performanță

Abordarea de sus în jos se aplică la elaborarea (sub)programului (jumătatea din dreapta a diagramei)
Abordarea de jos în sus reprezintă implementarea (sub)programului (jumătatea din stînga a diagramei) 20
 21

Lista întrebărilor de control pentru stabilirea

corectitudinii stucturii (sub)programului

• Dacă activităţile vor fi implementate, vor fi obţinute

nişte produse?
• Dacă vor fi obţinute produse, vor fi atinse rezultatele?
• Dacă vor fi atinse rezultate, vor fi realizate obiectivele?
• Dacă va fi atins obiectivul, va contribui acesta la
realizarea scopului?

Dacă ”NU” identificarea și remedierea greșelilor

22