You are on page 1of 61

VITAMINELE

1
2
Vitaminele (lat, vita = viaţă
și amina = acid aminat)
sunt substanţe organice
complexe, indispensabile
cresterii şi intreţinerii
organismului animal.
Organismul uman,
neputandu-le sintetiza
(decat cu unele excepții), îsi
asigură necesarul din
alimentaţie.
3
Rolul vitaminelor
1. Vitaminele au rol de biocatalizatori
într-o mulţime de procese metabolice,
grăbind sau făcând posibile o serie de
reacții chimice.

2. Constituie, direct sau indirect, enzime


ale multor sisteme enzimatice
importante.
4
Funcţiile vitaminelor
1. Vitaminele sunt substanţe organice care,
în cantităţi foarte mici, îndeplinesc
funcţii specifice şi vitale.

2. Ele nu produc energie (ca hidraţii de


carbon sau grăsimile) şi nu sunt utilizate
ca material plastic pentru construcţia
celulei (ca proteinele), dar sunt esenţiale
pentru creșterea şi menţinerea sănătăţii
omului şi animalelor.

5
3. Vitaminele pot fi sintetizate de
plante şi microorganisme şi nu pot fi
sintetizate de organismul animal.

4. Lipsa lor din hrană duce la


îmbolnaviri grave (avitaminoze).

5. Unele intră în compoziţia enzimelor


și funcţionează sub formă de
coenzime.

6
Nefiind cunoscute la
început ca structură
chimică, ele s-au notat
alfabetic, aceste
denumiri fiind păstrate
şi astazi, deşi cunoscute,
s-a menţinut totuşi
vechea clasificare, care
grupează vitaminele
după solubilitatea lor.

7
Clasificarea vitaminelor
1. Liposolubile
(solubile în grăsimi);
Din grupul vitaminelor
liposolubile fac parte
vitaminele A, E, K, D
2. Hidrosolubile
(solubile în apă).
Dintre cele hidrosolubile:
B(B1 B2, B6, B8, B12),
C, PP, P.
8
• Vitaminele trebuie aduse prin
alimentaţie sau, în lipsa, prin
medicamente.

• Toate sunt conţinute în laptele


matern, dar nu întotdeauna în
cantitaţi suficiente (vitamina K, în
special, trebuie să facă obiectul
unei suplimentări medicamentoase
sistemice la nastere).
9
• Structura chimică şi rolul biologic al
celor treisprezece vitamine
cunoscute în zilele noastre (acid
folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6,
B8, B12, C, D, E, K și PP) sunt foarte
diferite.

• Vitaminele acţionează în doză mică,


singure sau în mod sinergic, şi nu
au nici o valoare energetică.

10
Vitamine liposolubile
Vitamina A
Mai este cunoscută şi
sub numele de retinol,
vitamina
antixeroftalmică sau
vitamina cresterii.
În stare pură se
prezintă sub formă de
ulei (vit. A2) sau
cristale (vit. A1) de
culoare galbenă .
11
1. Este extrem de sensibilă la lumină,
în special la radiaţii ultraviolete.

2. În plante se află sub formă de


provitamine A - carotenoidele, dintre
care cel mai cunoscut este beta-
carotenul.

3. La nivelul ficatului și intestinului


acestea sunt transformate în retinoli.

12
• Beta-carotenul este un colorant natural
netoxic, care se foloseste în industria
alimentară, farmaceutică, medicină,
cosmetică şi în hrana animalelor.

• El se găseste în toate legumele şi fructe.

• Cantitatea zilnică necesară de beta-


caroten este de 5000 - 8000 UI.

13
Sursele beta-carotenului
1-morcov,
2-spanac,
3-urzici,
4-varză,
5-măcieș,
6-roșii,
7-citrice,
8-cătină,
9-pepeni,
10-porumb.
14
Vitamina A se
găseste în
uleiul de peste,
ficat, lapte,
gălbenusul de
ou, unt.

15
1. Vitaminele A au un rol important în
cresterea organismelor tinere, în
protejarea mucoaselor și în procesul
vederii.

2. Hipervitaminozele A provoacă
fenomene toxice și fragilitate.

16
Carența de vitamina A
Poate duce la;
• degenerarea nervilor olfactivi și a celor
acustici;
• scăderea rezistenții la infecții respiratorii și
digestive,
• faringite, bronșite, enterocolite;
• scăderea acuității vizuale (îndeosebi la
fumători);
• diferite tulburării psihice ;
• diminuarea creșterii la copii;
17
• afectarea glandelor sexuale și tulburării
în funcționarea aparatului urogenital;
• îngroșarea și uscarea pielii;
• atrofie testiculară, uscăciune vaginală;
• nervozitate și anxietate ;
• insomnii, cefalee, hipertensiune arterială;
• unghii casante, par devitalizat și alopecie.

18
Vitamina A este indicata în
afecțiuni cum ar fi:
• fotofobie, • pielite și pielonefrite,
• conjuctivită, • diferite afecțiuni
• cheratită, hepatice și biliare,
• xeroftalmie, • ateroscleroza,
• acnee, • hipertiroidism,
• seboree, • hiperglicemie,
• arsuri, • colite și enterocolite,
• ulcere, • ulcer gastric,
• furunculoza, • tulburări premenstruale,
• calculoza renală, • tulburări de sarcină și
alăptare etc.
• cistite
19
DOZELE FIZIOLOGICE ZILNICE
de vitamine și elemente minerale recomandate
pentru o persoană adultă;

• Vitamina A (retinol): 2.500-5.000 U.I.


• Vitamina D (colecalciferol, ergocalciferol):
400 U.I.
• Vitamina E (tocoferoli): 20-30 mg
• Vitamina K (filo- și fanochinona,
menadiona): 0,1 mg
• Vitamina B1 (tiamina): 1,6 mg
• Vitamina B2 (riboflavina): 1,7 mg
• Vitamina B6 (piridoxina): 2,0 mg
• Vitamina B12 (cobalamina): 2,0 micrograme .
• .20
Tocoferolul
Din componența
vitaminei E fac parte 8
tocoferoli, toți având
aceleași acțiuni fiziologice,
mai activ și mai eficace
fiind însă alfatocoferolul,
în funcție de care, se
stabilește necesarul în
vitamina E și, în mod
normal, și conținutul
diferitelor alimente în
această valoroasă trofina.
21
Fiind puternic
antioxidant,
tocoferolul are un
rol important în
protejarea
vitaminei A, a
carotenilor și a
uleiurilor vegetale.
Vitamina E intervine
favorabil;
• în reproducere,
• în asigurarea
funcționării normale a
glandelor sexuale și a
celor endocrine,
• îlesnește depozitarea
glicogenului,
• în ficat,
• în mușchi,
• în mușchiul cardiac.

23
Tocoferolul are următoarele
proprietăți:
• intervine în metabolismul grăsimilor,
al calciului și al fosforului, ca și în
sinteza proteinelor;
• limitează producerea de colesterol;
• controlează eliminarea apei din
organism;
• previne îmbătrânirea celulelor;

24
• Întărește și protejează inima și
arterele împotriva instalării
aterosclerozei;
• fortifică musculatura și țesutul
conjunctiv, ca și funcția sexuală
și capăcitățile mintale;
• acționează pozitiv asupra
circulației sanguine periferice și
a regenerării pielii;

25
• are efect diuretic și hipotensiv;
• ajută la preîntâmpinare producerii
avorturilor;
• scade riscul instalării ischemiilor
cardiace;
• atenuează ritmul procesului de
îmbătrânire;
• este eficient în diabetul zaharat,
• arsuri și răni greu vindecabile,
• atrofie testiculara, ovariană și uterină,
• impotența,
• sterilitate feminina și masculina;
26
• ameliorează ritmul de dezvoltare a
organelor genitale la pubertate;
• intervine în caz de menstruații
dureroase,
• tulburări de menopauză,
• tulburări de creștere la copii,
• în miocardite,
• angina pectorală și insuficiența
cardiacă,

27
• ateroscleroza (cu excepția
hipotensivilor), putând atenua chiar și
simptomele afecțiunilor deja instalate ;
• are rol benefic în tratarea eczemelor,
• acneei,
• psoriazisului,
• miopiei evolutive,
• a opacifierii cristalinului și cataractei,
ca și în boala Parkinson.

28
Boala Parkinson
o boală degenerativă ce
survine în urma
distrugerii lente și
progresive a neuronilor.
Întrucât zona afectată
joacă un rol important
în controlul mișcărilor,
pacienții prezintă gesturi
rigide, sacadate si
incontrolabile, tremor și
instabilitate posturala.
29
• Tocoferolul asigură protecția vaselor sanguine,
globulelor roșii, a plămânilor și a ficatului, în
hepatita cronică și în cea epidemică.
• mărește puterea de apărare a organismului față
de infecții, fiind și anticancerigen.
• poate fi administrat cu eficiență și nou-născuților
prematur,
• femeilor în caz de avort spontan, in unele anemii
la copii,
• în arterita, tromboflebita,
• ulcere varicoase,
• afecțiuni reumatice inflamatorii,
• distrofii musculare .
30
• administrarea vitaminei E duce la
importante ameliorări în diferite
afecțiuni cardiovasculare,
• în durerile cardiace și în stările de
sufocare,
• preîntâmpină formarea cheagurilor
de sange și contribuie la dizolvarea
acestora. Datorita virtuților sanogen-
terapeutice pe care le are, tocoferolul
este denumit și "vitamina sănătății".

31
Necesarul zilnic de vitamina E
Exprimarea activității biologice a vitaminei
E se face în miligrame sau în unităti
internationale (U.I.). La bărbații adulți,
necesarul zilnic de tocoferol este de cea 25
mg, direct proporțional cu vârsta și cu
cantitatea de acizi polinesaturați existenți
în alimentele consumate.

32
• ea trebuie administrată
nou-născuților, până la
apariția propriei flore
intestinale, deoarece laptele
matern e foarte sărac în
tocoferol.

• clorul din apa de la robinet,


laxativele cu ulei mineral,
maternitatea și menopauza,
toate necesită sporirea
aportului de vitamina E.

33
34
Carența de vitamina E
• duce la distrofii musculare
și la apariția unor leziuni
nervoase,
• instalarea atero-sclerozei,
• la femei, hipovitaminoza E
poate produce avort
spontan,
• insuficiența vitaminică
respectivă provoacă boli
ale mușchilor și ale
nervilor,
• cantitatea de colesterol
crește în sange și în
mușchi.
35
• Tulburările produse în
organism de carența de
vitamina E sunt reversibile la
femei și ireversibile la bărbați.
• La adulți, această carența
vitaminică produce și o ușoară
scădere a duratei de viață a
globulelor roșii.
• Eficacitatea tocoferolului
sporește prin asocierea acestuia
cu vitaminele A, B, și C, cu
inozitolul, precum și prin
aportul de mangan și seleniu.
• Tocoferolul intensifică
activitatea vitaminei A.
In aprovizionarea
organismului cu
vitamina E, trebuie
ținut cont și de faptul
ca absorbția intestinală
a acesteia din
alimentele consumate
este de numai cea 30%.
Carenta de vitamina E
se întalnește mai des la
bătrani și la malnutriți,
în inflamații cronice,
diferite boli cronice.

37
Hipervitaminoza E
apare la doze
farmaceutice foarte
mari (300-800 mg/zi),
ea putând produce
oligospermie, ca și azo-
spermie, în cazul
barbatilor, iar la femei
- involutie ovariana și
tulburări ale ciclului
menstrual.
Vitamina K
(vitamina antihemoragica)
Vitamina K face parte din
grupul B de vitamine și
este alcătuită, din doua
componente naturale :
• vitamina K,
(fitochinona),
• vitamina K2
(farnochinona).

39
Vitamina K are un rol esențial în:
• coagularea rapida a sângelui,
fiind indicată în oprirea
hemoragiilor de orice natura,
• în diferite tulburări hepatice
(icter, hepatită, insuficiența și
ciroza hepatica),
• în colite,
• urticarii,
• degerături,
• slăbirea rezistenței capilare,
• diminuarea debitului
menstrual, după tratamente
cu antibiotice.
Necesarul zilnic de vitamina K
este de 1,5-2 mg

Carența de aceastaă
vitamină provoacă
hemoragii la nivelul
mucoaselor și al
creierului, îndeosebi
în urma tratamentelor
îndelungate cu
antibiotice.

41
Poate fi furnizată organismului și prin
sintetizarea ei de către flora microbiana
intestinala (cca 50%). Întrucât
antibioticele distrug flora intestinală
sintetizatoare de vitamina K, se
recomandă ca administrarea acestora să
se facă o data cu ingerarea de iaurt, lapte
bătut sau lapte acidofil.
La nou-nascuti,
organismul nu produce
suficienta vitamina K,
lucru ce explica diferitele
hemoragii care apar
frecvent in aceasta
perioada, precum si
necesitatea ca si in
alaptările artificiale sa fie
adăugate, la alimentele
respective, sucuri de roșii
sau de alte vegetale
conținand vitamina
antihemoragica.
43
Carenta de vitamina K
mărește timpul de coagulare a sângelui,
care, în mod normal, este de 4-8 minute.
Hipovitaminoza K se manifestă și prin
apariția de hematoame (hemoragii ale
pielii), scurgeri de sânge din nas
(epistaxis), colite și diaree etc. Aceasta
insuficiență vitaminică provoacă
neajunsuri atât la nou-născuți, cât și la
adulți.
44
Vitamina K se dizolvă în
grăsimi, e foarte sensibilă
la lumină, rezistența la
căldură și sensibilă la
oxidanți. De asemenea, ea
este ușor distrusă și prin
congelarea alimentelor
înainte de a fi date în
consum, precum și prin
râncezirea grasimilor
care intra în alcătuirea
alimentelor respective.

45
• Dintre dușmanii
vitaminei K, mai fac parte si
următorii:
• radiațiile și razele X,
• aerul poluat,
• aspirina și alte produse de
sinteză (anticoagulante,
cloramfenicol, cholestyramin,
kanamicina, toate tipurile de
penicilina, propantelina,
biseptol, neoxazol,
tetraciclina etc.).

46
• Vitamina K1 se găsește în
următoarele alimente de origine
vegetală:
1. cartofi,
2. fructe de cătina alba,
3. conopida (2-6 mg/100 g),
4. fragi,
5. grâu nedecorticat,
6. lucerna,
7. mazăre verde,
8. morcovi,
9. ovăs,
10. porumb,

47
1. roșii,
2. salată verde,
3. spanac,
4. ulei de soie,
5. urzici,
6. varză albă (3-4 mg/100
g).
Vitamina K2 se găsește
în următoarele alimente
de origine animală:
• carne de vita și de porc,
• splină, untură de pește,
• lapte și produse lactate
(iaurt),
• gălbenuș de ou,
• ficat de porc.
49
Vitamina D
• numită și antirahitică, este
liposolubilă (adică este
absorbită de grăsimi) și
esențială pentru
asimilarea calciului, a
cărui depunere în oase o
asigură.

• Calciferolul - componenta
a vitaminei D - poate fi
clasificat în ergocalciferol
sau vitamina D2 și
colecalciferol sau vitamina
D3.
Istoricul vitaminei D
este legat de rahitism, o
boala ce decalcifiază
oasele și le deformează.
Pentru a păstra calitațile
nutritive ale vitaminei D
trebuie să ținem cont de
anumiți factori exteriori
precum căldura, lumina,
mediul acid, oxigenul.
La ce copii poate apare
rahitismul?
• Rahitismul se poate
manifesta la toți copiii
care tăiesc în zonele
temperate sau nordice
- în general mai puțin
însorite sau - ca
particularitate: cu rata
mare de poluare.
Când poate apărea și
diagnostica rahitismul?
• Rahitismul apare și se
poate diagnostica la varsta
de 3 - 6 luni, evoluând
până la varsta de 2 ani.
Dupa varsta de 2 ani se
poate vorbi în special
despre consecințele și
sechelele rahitismului.
• Predominantă de vârstă:
Mai susceptibili sunt
primii 2 ani de viata, dar
boala poate afecta orice
perioada a copilăriei. La
adult, în formele avansate
ale carenței vitaminei D se
instalează osteomalacia
• Doza zilnica
recomandata:
10-20 mg.

• Rația zilnica a
femeilor însărcinate
sau care alăptează
trebuie mărita
(20 mg).
Surse
Vitamina D este
conținută de;
• peștele gras - hering,
• sardina,
• somon,
• untura de peste (morun,
ton, calcan),
• gălbenuș de ou,
• unt,
• lapte integral și lactate
nedegresate.
Vegetalele nu conțin
această vitamină.
Spre deosebire de
celelalte, vitamina D
poate fi produsă de
organism. De fapt,
procesul de sinteza al
vitaminei D existența în
epidermă este declanșat
de razele ultraviolete,
fiind absorbită imediat
de vasele sangvine.
Roluri și caracteristici

asigură transportul
calciului și
fosforului în zonele
corpului care au
nevoie de ele pentru
a sprijini creșterea
osaturii infantile și
remineralizarea
osaturii adulte;
- permite absorbția
acestor minerale în
intestin, apoi
transportul calciului în
sange și reabsorbția
fosforului în rinichi;
- întăreste sistemul
imunitar;
- regularizează ritmul
cardiac.
• Tulburări atribuite deficitului
de vitamina D

• Decalcifierea oaselor este un


pericol pentru cei care nu dețin
în organism o cantitate
suficienta de vitamina D.

• Persoanele ce depășesc o
anumita vârstă, la cea mai
neînsemnată căzătura sau
lovitura, pot suferi fracturi
grave. Capacitatea
organismului lor de a produce
vitamina D sau de a o asimila
din alimente este foarte
scăzuta.
Tulburări atribuite consumului
excesiv de vitamina D
• Dozele ce depășesc 250 mg/zi
pot provoca intoxicații:
cantitățile mari de calciu
depozitate în plămâni, rinichi,
inima, vasele sangvine
generează situații grave.

• O rație de 50 mg este suficientă


pentru a declanșa senzația de
oboseală, de sete, nevoia de a
urina, voma, constipație,
anorexie.
Note utile
• Anumiți specialiști afirmă că deficitul de
vitamina D agravează starea unei
persoane ce suferă de osteoporoza.

• Stocul de vitamina D se află în special în


ficat, dar și în masa musculară și în
celulele adipoase.

• Rezerve de vitamina D se pot face întru


mod simplu în timpul verii, prin expunere
la soare (aproximativ 10 minute).

• Vitamina D este recomandată femeilor în


vârsta de peste 50 de ani.

• Persoanele care locuiesc în orasele poluate


sau care lucrează în timpul nopții,
populația țarilor nordice, trebuie să
satisfacă cerințele organismului luând
suplimente de vitamina D.