You are on page 1of 13

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Colegiul „Alexei Mateevici”

La Geografia Fizică:

Deșertificarea. Despăduririle. Modificările


climatice.

Elevă: Costaș Cristina, gr.33 pr.


Profesor: Crudu Snejana

Chișinău, 2018
Deșertificarea
Deșertificarea este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile
în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane
(supraexploatarea terenurilor).
Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000–
1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării.
Deșertificarea se declanșează obișnuit ca urmare a distrugerii covorului vegetal datorită exploatării
excesive, necorespunzătoare a terenurilor fertile, cultivării excesive, despăduririlor masive
și suprapășunatului, diminuării rezervelor de apă (secarea râurilor și a izvoarelor de coastă), eroziunii
solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o
supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea
apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă
inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri.

Deșertificarea Dobrogei
Continuare:
Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după
care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și pierderea cvasitotală a substanțelor organice moarte,
astfel încât tot terenul este ulterior format numai din particule minerale.
Deșertificarea influențează în mod negativ biodiversitatea, multe specii pier odată cu
distrugerea habitatului lor. Pe glob are loc extinderea deșerturilor și deșertificarea terenurilor cultivate
la o amploare crescândă. La scară globală, deșertificarea înaintează cu circa 50.000 km2pe an.
Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite(FAO) estimează că
nisipurile Saharei înaintează spre sud cu 1,5-10 km/an.

Deșertificarea Insulei
Lupilor
Cauze:
Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de
mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul
excesiv și defrișarea. Vegetația are un rol important în determinarea compoziției solului. Studiile au
arătat că, în multe ecosisteme, rata eroziunii solului descrește exponențial odată cu abundența vegetației.
Suprafețele uscate și neprotejate de vegetație sunt spălate de ploi sau de inundații, lăsând straturile
infertile de la baza solului să se usuce la soare. Aceste suprafețe devin astfel tari și neproductive.

O turmă de capre în Northe Chico, Chile.


Evaporarea Lacului
Pășunatul excesiv este una din cauzele
Ciad
principale ale deșertificării
O treime din teritoriul României este
ameninţat de deşertificare
Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării şi a
Secetei, sărbătorită pe 17 iunie
Riscul deșertificării la nivel global
Defrișarea/Despădurirea

Defrișarea sau despădurirea constă în îndepărtarea totală a vegetației lemnoase forestiere de


pe o anumită suprafață, fără a fi urmată de regenerarea acesteia, incluzând scoaterea și
îndepărtarea radacinilor și arbuștilor, cu schimbarea folosinței și a destinației terenului.
Înlăturare completă a pădurilor pe o anumită suprafață, prin tăierea lor, se face în scopul
folosirii terenului în alte scopuri (agricultură, pășunat, construcții) sau utilizării materialul
lemnos. Rata despăduririlor este ridicată mai ales la tropice, unde slaba calitate a solului a dus
la practica defrișării pentru a face disponibile noi terenuri pentru agricultură.

Junglă arsă pentru agricultură în


sudul Mexicului.
Continuare:

Defrișarea irațională conduce la crearea unor mari dezechilibre în natură prin modificarea
regimului de precipitații (secetă), al mișcării curenților de aer, degradarea și eroziunea
solurilor apariția de inundații, pierderea biodiversității, din cauza extincției speciilor de
plante și animale și la creșterea cantității de dioxid de carbon din atmosferă cu
apariția efectului de seră. Mai multe țări au inițiat proiecte de împădurire sau reîmpădurire
pentru a combate efectele despăduririlor sau pentru a crește cantitatea de lemn disponibil. Un
loc despădurit prin defrișare care este folosit ca pășune montană poartă denumirea
de curătură sau de runc
Defrișări ilegale în Constanța
Destinul unui copac
Modificările climatice
Modificarea climei sau manipularea vremii este actul de a manipula sau de a modifica în mod
intenționat vremea. Cea mai comună formă de modificare a vremii este însămânțarea
norilor prin care se încearcă modificarea cantității de precipitații care sunt produse de anumiți
nori prin dispersarea în atmosferă a anumitor substanțe care servesc ca nuclee de condensare.
Modificarea vremii poate avea, de asemenea, scopul de a preveni stări dăunătoare ale vremii,
cum ar fi grindina sau uraganele. Manipularea vremii poate avea ca
rezultat încălzirea sau răcirea globală sau poate fi îndreptată și împotriva inamicului, ca
tactică a războiului militar sau a celui economic. Modificarea vremii în război a fost interzisă
de către ONU. La 18 mai 1977 la Geneva a fost semnată de către 48 de state Convenția de
modificare a mediului

Modificarea climei prin


însămânțarea norilor poate fi
făcută cu generatoare de la sol,
cu avioane sau cu rachete
FIN
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!

Ocrotiți
natura!