Cancerul hepatic:

etiopatogenie, anatomie
patologica,
simptomatologie, forme
clinice, evolutie,
tratament.
Etiopatogenie
 Carcinomul hepatocelular (cancerul hepatic primar)
este o afectiune cu mortalitate ridicata, speranta de
viata a pacientilor nedepasind 20 de luni din
momentul diagnosticarii. Un astfel de cancer apare
cel mai adesea pe fondul cirozei, dupa 30 de ani de
evolutie a procesului subiacent. Totusi, 25% din
pacientii diagnosticati cu cancer hepatic primar nu
par a avea factori de risc infectosi si nici ciroza, de
aceea corelatia dintre neoplasm si fibrozarea
parenchimului se admite ca existand, insa nu este
obligatorie.
Cele mai des citate cauze de aparitie
a cancerelor hepatice primare sunt:

 Ciroza: aceasta afectiune cronica este

considerata a fi principalul factor de risc
pentru aparitia cancerului hepatic. Aproape
80% dintre pacientii diagnosticati cu carcinom
hepatocelular au si ciroza. Cele mai
importante cauze de aparitie a cirozei sunt
reprezentate de consumul abuziv si cronic de
alcool, infectia cu virusuri hepatotrope (in
principal virusul hepatitei C si virusul hepatitei
B)
 Hepatita virala B: infectia cronica cu acest
virus duce la aparitia cirozei, ceea ce creste
riscul de cancer de aproximativ 1000 de ori.
Se pare ca hepatita poate sa duca la aparitia
cirozei si cancerului datorita modificarilor
permanente si inflamatiei constante pe care o
promoveaza in parenchimul hepatic, precum
si datorita integrarii genomului viral in AND-ul
celulei hepatice (hepatocit) gazda.
 Hepatita virala C: in ultimii ani hepatita virala C a devenit cea
mai frecventa cauza de aparitie a carcinomului (depasind
hepatita B). In Statele Unite, de exemplu, peste 30% dintre
carcinoamele hepatice au aparut pe fondul infectiei cu virus
hepatic C. In general, din totalitatea pacientilor cu hepatita
cronica C, 30% dezvolta anual ciroza, iar din acest grup 2%
evolueaza spre carcinom hepatocelular. Cancerul hepatic apare
dupa aproximativ 30 de ani de evolutie. Riscul este mai mare
daca exista si coinfectie cu virus B. Studiile recente au evidentiat
insa faptul ca tratamentul cu antivirale al hepatitei cronice C
poate reduce semnificativ riscul de evolutie catre cancer.
 Consumul de alcool: alcoolul este
asociat cancerului hepatic in special
daca pacientul consuma mai mult de 80
g/zi de alcool (6-7 pahare) timp de cel
putin 10 ani. Un astfel de consum cronic
creste sansele de aparitie a cancerului
de 5 ori, comparativ cu populatia
generala.
 Aflatoxine: sunt substante toxice, considerate chiar
carcinogeni hepatici care apar prin contaminarea
alimentelor cu anumiti fungi. Aceste substante
determina leziuni la nivelul AND-ului si mutatii
genetice. Pacientii vin in contact cu ele prin ingestia
unor alimente depozitate necorespunzator si fabricate
in special din cereale contaminate cu aflatoxine. Daca
ele sunt prezente zilnic in dieta, nivelurile pe care la
ating in organism pot fi corelate in mod direct cu
incidenta de aparite a cancerului. Aflatoxinele pot
contamina orezul, graul, porumbul, soia, alunele si
nucile
 Alte substante chimice: exista o gama
foarte variata de substante considerate
toxice pentru ficat, in principal: arsenic,
pesticide, ierbicide, clorura de vinil,
tutun si produsii de ardere din tigarete
(mai ales daca pacientul este si
alcoolic).
Mai rar, carcinomul hepatocelular a
fost asociat si cu:
 1. Ciroza biliara primara;
2. Colangita primara sclerozanta;
3. Deficitul de alfa 1 antitripsina;
4. Contraceptive orale;
5. Porfiria cutanata;
6. Administrarea anumitor substante de contrast
radioactive folosite in radioimagistica (insa doar daca
se folosesc foarte frecvent si in concentratii
crescute);
7. Obezitate si diabet zaharat;
8. Steatoza hepatica;
9. Consumul cronic de steroizi anabolizanti
Simptomatologie
 -Durere si sensibilitate la palpare, localizata in
cadranul abdominal drept, uneori sub rebordul costal,
insa de cele mai multe ori difuz;
- Icter cutaneomucos;
- Prurit generalizat;
- Edeme gambiere;
- Ascita;
- Modificarea circumferintei abdominal;
- Casexie;
- Hemoragii digestive superioare (din varice
esofagiene);
- Hepatomegalie si splenomegalie
 Exista si manifestari generale, care apar in
majoritatea tipurilor de cancer si care se
datoreaza existentei acestei afectiuni
consumptive:
 febra,
 astenie,
 scadere in greutate,
 lipsa poftei de mancare,
 greata, varsaturi,
 oboseala generala si scaderea libidoului
Diagnostic si principii
terapeutice
 Cancerul hepatic evolueaza pe o perioada
foarte lunga complet asimptomatic. Pacientii
nu simt nici un disconfort local, sau daca
apare ceva, in general simptomele sunt
minore si cancerul de ficat poate fi ultimul
lucru la care se gandesc. Din acest motiv,
pacientii care au factori de risc importanti
(ciroza, infectie cu virusuri hepatitice, consum
cronic de alcool) ar trebui inclusi in programe
de screening.
Investigatiile diagnostice la care este
supus un pacient suspectat de cancer
hepatic includ

 1. Determinarea concentratiei alfa-

fetoproteinei:
 2. Determinari ale timpului de
protrombina, a albuminei, si enzimelor
hepatice, care se pot corela cu stadiul
evolutiv al cirozei.
Investigatiile imagistice
includ:
 Realizarea de ecografii abdominale:
 Realizarea de tomografii computerizate (CT)
 Realizarea unor examene de rezonanta
magnetica nucleara (RMN)
 Chiar daca exista numeroase metode de
investigare a aspectului radiologic si
macroscopic al ficatului, diagnosticul de
certitudine se pune dupa efectuarea biopsiei
hepatice si doar in urma analizarii
fragmentului tisular extras la microscop.
Tratamentul cancerului hepatic
este foarte complex
 In prezent se considera ca anterior abordarii
terapeutice a cancerului in sine, cel mai sigur
ar fi sa fie tratate complicatiile cirozei prin
administrarea de diuretice, efectuarea de
paracenteza (in cazul ascitelor voluminoase),
administrarea de ursodiol (pentru combaterea
pruritului cutanat), a lactulozei (in cazul in
care exista si encefalopatie), si a antibioticelor
(in cazul peritonitei bacteriene spontane-
infectarea lichidului de ascita).
 Rezectia chirugicala a cancerului si
transplantul hepatic sunt variantele de
tratament disponibile in momentul actual
 Chimioterapia si radioterapia pot fi realizate in
scopul reducerii extinderii bolii si pentru
ameliorarea durerilor, insa avantajele acestor
terapii sunt minore, iar riscurile si disconfortul
pentru pacient determina abandonarea lor
Preventie
 - Imunizarea impotriva hepatitei B (mai ales pentru
profesiile cu risc);
- Evitarea consumului abuziv de alcool;
- Evitarea steroizilor anabolizanti;
- Evitarea administrarii suplimentelor cu fier in cazul
in care nu exista deficite in organism;
- Evitarea comportamentelor cu risc (parteneri sexuali
multipli, utilizare de droguri injectabile) care pot
favoriza contactarea unei infectii cu virusuri hepatice
B sau C;
- Evitarea lucrului in medii toxice