You are on page 1of 45

1.

PROMOVAREA SANATATII SI EDUCATIA PENTRU SANATATE

PROMOVAREA SANATATII

OMS: Promovarea sanatatii (PS) = procesul prin care individul si colectivitatile


isi cresc controlul asupra determinantilor sanatatii si isi imbunatatesc starea
de sanatate.
PS= un concept care:
- reuneste nevoia fundamentala de schimbare a stilului de viata si
conditiilor de trai
- reprezinta o strategie de mediere intre individ si mediu
- combina alegerea personala cu responsabilitatea sociala
- are ca scop asigurarea in viitor a unei stari de sanatate mai bune.
PS = un concept multidisciplinar care include:
- activitati de educare
- activitati de promovare a unor schimbari comportamentale si ale
stilului de viata
- politici si masuri legislative
OMS: accent pe educatia si elaborarea de politici , ca element central pentru
dezvoltarea sanatatii la nivel:
- individual
- comunitar
- national
-3 sfere de activitate care se intrepatrund:
- educatie pentru sanatate
- preventie
- protejarea sanatatii

- Din 1974 – 5 principii ce stau la baza promovarii sanatatii:


- 1. implicarea activa a populatiei ptr promovarea sanatatii:stabilirea unei
programe de fiecare zi ce favorizeaza sanatatea si nu orientarea exclusiva pe
indivizii la risc → folosirea strategiilor preventive populationale ecologice
(scaderea incidentei bolilor prin modificarea distributiei factorilor de risc in
populatie)
- 2. PS orientata asupra cauzelor ce produc imbolnaviri
- 3. PS foloseste diferite abordari ce contribuie la imbunatatirea starii de
sanatate:
- formarea si educarea
- dezvoltarea comunitatii
- organizarea
- pledoaria pentru sanatate
- legislatia
- 4. PS depinde in mod special de participarea populatiei
- 5. Specialistii din sanatate si in special asistenta primara – rol important in
facilitarea actiunilor de promovare a sanatatii.
Educatia pentru sanatate sta la baza promovarii sanatatii.

- In Romania se folosea inainte denumirea de educatie sanitara

Scopurile educatiei ptr sanatate:


- informarea-educarea populatiei in domeniul medical:
- cunoasterea manifestarilor bolii
- prevenirea bolilor
- dobandirea unor atitudini si deprinderi favorabile sanatatii
-implicarea activa a populatiei in domeniul pastrarii sanatatii (decizii
privind propria sanatate)

Abordari in educatia pentru sanatate:


- medicala (tipul de relatie medic- pacient)
- educationala (informarea oamenilor capabili sa ia decizii)
- personalizata (individualizata) - caracteristica = lucrul cu clientii pe care
ii ajuta sa identifice singuri problemele si sa ia decizii
- abordare ce presupune schimbari in mediu cu lurea deciziilor celor mai
favorabile sanatatii (d.e ajutoare sociale pentru mamele singure)
Clasificarea metodelor folosite in educatia ptr sanatate:

a. dupa adresabilitate:
- educatie individuala
- educatie de grup
- prin mijloacele de comunicare in masa (mass media)
b. dupa mijloacele folosite:
- audio
- video: - cu predominarea textului
- cu predominarea imaginii
-combinate (audio - video)

Strategia OMS “Sanatate pentru toti pana in anul 2000” – sta la baza promovarii
sanatatii

- 1974 – Canada – Marc Lalonde (ministrul sanatatii) → conceptul de noua sanatate


publica:
- schimbari de mediu
- masuri preventive individuale
- interventii terapeutice adecvate in special pentru: - varstnici
- pers. cu handicap

Multe probleme de sanatate actuale sunt probleme sociale, mai putin individuale
Sanatatea = problema tuturor cetatenilor, nu numai a medicilor sau specialistilor in
sanatate.

Conferinta de promovare a sanatatii de la Ottawa 1986 ( Charta de la Ottawa de


promovare a sanatatii ):
- 1. elaborarea unor politici care favorizeaza sanatatea
- 2. crearea unor medii favorabile (natura, mediu)
- 3. intarirea actiunilor comunitare
- 4. dezvoltarea (imbunatatirea) abilitatilor individuale – sprijinirea indivizilor in a
lua decizii favorabile sanatatii
- 5. reorientarea serviciilor medicale:
- responsabilitatea PS: - indivizi
- grupuri comunitare
- specialisti in sanatate
- asistenti sociali
- birocrati
- guvern

Sistemul sanitar care sa se orienteze:


-pe responsabilitati curative
- Mai ales pe promovarea sanatatii
Conferinta de la Jakarta 1997- prioritatile ptr sec XXI:
- 1. promovarea responsabilitatii sociale pentru sanatate:
- elaborarea de politici si practici care:
- evita afectarea sanatatii indivizilor
- protejeaza mediul si asigura folosirea rationala a resurselor
- restructureaza productia si comertul produselor daunatoare (tutun, arme,
practici nesanatoase de marketing)
- protejeaza cetateanul din piata si de la locul de munca
- include evaluari ale impactului legat de echitatea in sanatate
- 2. cresterea investitiilor ptr imbunatatirea starii de sanatate
- 3. consolidarea si extinderea parteneriatelor pentru sanatate intre diferite
sectoare la toate nivelele de conducere in sanatate
- 4. cresterea capacitatii de comunicare si imputernicire a individului :
- capacitatea indivizilor de a pune in practica actiuni
- capacitatea grupurilor, organizatiilor sau a comunitatilor de a influenta
factorii determinanti ai starii de sanatate: - educatia practica
- pregatirea in domeniul conducerii
- acces la resurse
- 5. asigurarea unei infrastructuri de promovare a sanatatii
- noi mecanisme de finantare locala, nationala, globala.
-mobilizare la maximum a resurselor prin actiunea concertata a
guvernelor, organizatiilor non-guvernamentale, institutiilor de educatie si
sectorului particular.

Modalitati de abordare a prioritatilor din PS:

- axata pe probleme/subiecte/boli
- axata pe factori de risc
- axata pe grupuri tinta
- clasic – programe specifice fiecarei probleme/subiect, adresate unor boli sau
obiceiuri daunatoare sanatatii (anticancer, antifumat etc)
- programele influenteaza populatia printr-o varietate de medii si sectoare:
- scoala
- locul de munca
- mediul sanitar
- mediul comunitar
- sectorul voluntar
2.EVALUAREA NEVOILOR DE PROMOVARE A SANATATII LA NIVELUL
COMUNITATII

CONCEPTUL DE COMUNITATE

Democratia participativa implica cooperarea intre:


- autoritati,
- institutii media,
- institutii non- guvernamentale,
- persoane
care promoveaza, implementeaza, dezvolta si sustin:
- programe
- proiecte
- interventii la nivel macro- si micro social
in spiritul acelorasi valori:
- toleranta
- plurarism valoric
- egalitate,
- participare publica
- sanatate publica
- civism → schimbari pozitive la nivelul comunitatii, ce necesita
implicarea activa a participantilor, implicit a grupurilor tinta la aceste schimbari.

DEFINITIA COMUNITATII:
- o unitate spatiala sau teritoriala de organizare sociala in care indivizii au un sens
al identitatii si apartenentei exprimate de relatii sociale continue.
-elementele-cheie care definesc comunitatea:
- situarea in spatiu (pozitia geografica)
- preocuparile comune:
- credinta in aceleasi valori culturale, idealuri, preocupari, norme
impartasite de membrii comunitatii

Deci comunitatea = o forma complexa de organizare umana concretizata


prin relatii sociale/interpersonale, stabilite intre persoane care ocupa un spatiu
precizat si intre care s-a creat o concordanta de:
- valori, atitudini (grija sociala, apartenenta, cooperare, responsabilitate)
- limba
- traditii
- interese comune (bunastare, sprijin, interese concrete de dezvoltare a
infrastructurii, lucrari publice)
- modele comportamentale (intrajutorare, voluntariat)
- actiune
- identitate
Intr-o comunitate pot aparea si subgrupuri, care se diferentiaza de restul
comunitatii prin prezenta sau absenta unei anumite caracteristici legate de gradul
de scolarizare, etnie, varsta.
Diferite nivele ale relatiilor sociale in cadrul comunitatii:
- contactele umane
- interactiunile sociale
- conflictele sociale
-la diferite tipuri de manifestare ale relatiilor sociale:
- sociabilitatea
- socialitatea
- conflictele sociale
Relatiile sociale se caracterizeaza prin manifestarea la nivel individual si apoi la
nivel de grup a unor sentimente bazate pe:
- nevoi
- aspiratii
- interese ale indivizilor sau grupurilor.
La nivelul comunitatii actioneaza diferite grupuri = actori sociali, catre iau decizii
-cu privire la starea comunitatii
- sau influenteza comportamentul membrilor comunitatii
Actorii:
-1. institutionali/persoane oficiale: primaria, politia, dispensarul medical,
biserica, scoala si gradinita, biblioteca si caminul cultural, Autoritatea Judeteana
de Sanatate Publica, ONG-urile, agentii economici
-2. individuali: lideri informali, persoane fara functie dar care au
capacitatea de a influenta membrii comunitatii ca cei mai educati, mai instariti sau
mai varstnici

PROBLEMA COMUNITARA

=o problema in jurul careia urmeaza sa fie concentrate atentia si eforturile


comunitatii
-Stabilirea prioritatilor problemelor se face de catre comunitate si nu de catre
specialist.
Alegerea unei probelme dintr-o serie mai larga= proces cu mai multe etape:
- evaluarea
- ierarhizarea
- intelegerea
- analiza problemelor.
- Problema sociala: o situatie pe care mai multe persoane din comuniate o percep
ca fiind greu de rezolvat, dificila, creaza disconfort si care cere o solutionare
imediata ca: saracia, consumul de droguri, rata ridicata a abandonului scolar,
poluarea mediului, servicii medicale insuficiente in mediul rural, violenta
domestica

- Problemele sociale →nevoi sociale→organizarea de servicii sociale in cadrul


comunitatii= asumarea comunitara a problemelor in care sa se implice toti actorii,
profesionistii si membrii comunitatii.

TIPURI DE NEVOI

Conceptul de nevoie = diferenta intre starea de existenta si cea dorita a


statusului de sanatate. Diferenta devine nevoie cand poate fi privita sau ameliorata
prin folosirea serviciilor de sanatate sau serviciilor sociale.
Desemneaza necesitati umane fundamentale, care, nesatisfacute, produc
neplaceri persoanei si-i impiedica participarea sociala deplina.
Clasificarea Bradshaw – 4 tipuri de nevoi:
-1. nevoi normative – nevoile identificate in acord cu o norma stabilita in
general de specialisti (definite de un observator extern d e lipsa imunizarii)
-2. nevoi comparative = acele nevoi care apar in urma comparatiei pe care
le face persoana intre sine si alte grupuri pe care nu le considera a fi in nevoie
(definite prin studiul caracteristicilor populatiei care beneficiaza de anumite
servicii)
-3. nevoile simtile= acele nevoi pe care oamenii simt ca le au.
-4. nevoi exprimate = acele nevoi care devin cereri, despre existenta
carora se stie.
Nevoi umane de baza:
- sanatatea fizica
- autonomia ( capaciatea de a face alegeri dupa ce individul a fost
informat despre ce si cum trebuie facut)
- pentru satisfacerea nevoilor de baza, e necesara satisfactia nevoilor
intermediare:
- intermediari pentru satisfacerea nevoii de sanatate fizica:
- alimentatie adecvata,
- apa curata
- locuinta adecvata
- mediu de munca fara riscuri
- ingrijire medicala adecvata
- factori care contribuie la autonomia emotionala:
- securitate in copilarie
- securitate fizica
- securitate economica
- retea sociala care asigura educatia
- mediu emotional securizat.
Evaluarea nevoilor e necesara ptr a ne asigura ca serviciile de sanatate
folosesc toate resursele in mod eficient pentru reducerea inegalitatilor→ metode
calitative, comparative si epidemiologice pentru descrierea problemelor de
sanatate ale populatiei.
Beneficiile evaluarii nevoilor:
- implicarea comunitatilor in luarea deciziilor
- stimularea parteneriatelor
- dezvoltarea profesionala
- imbunatatirea procesului de comunicare intre parteneri
- o mai buna folosire a resurselor
Evaluarea cuprinde:
- evaluarea comunitatii: inventarul bunurilor sau informatiilor - necesara
procesului de interventie planificata.
- evaluarea resurselor umane: determinarea nivelului de cunostinte,
aptitudini si abilitati existente la nivelul unei comunitati in scopul angajarii in
programele planificate.
Scopul analizei comunitare pentru programele de PS=
- identificarea de resurse, probleme si oportunitati
- stabilirea setului de prioritati pentru planificarea si dezvoltarea
interventiilor
- 5 componenete ale analizei:
- 1. profilul demografic si socio-economic pe baza
recensamantului si datelor cu privire la dezv. economica in plan local
- 2. profilul starii de sanatate pe baza indicatorilor de
morbiditate si mortalitate
- 3. profilul riscului de sanatate (factori comportamentali, sociali si
de mediu)
-4. o ancheta asupra programelor de promovare a
sanatatii,activitatilor si politicilor in domeniu

- 5. studii asupra anumitor grupuri tinta, nivel de cunostinte, nevoi


si capacitati de organizare.

INFORMATII FOLOSITE IN EVALUAREA NEVOILOR:

1.profilul caracteristicilor comunitatii – ansamblu al caracteristicilor demografice


(structura pe varsta, etnica, rasiala, arealul geografic)
2. profilul conditiilor de viata:
- date economice,
-date despre gradul de ocupare a fortei de munca,
-tipare familiale (relatii parinti-copii, nuptialitate, divortialitate),
-tipare educationale (frecventare a scolii, nevoia de programe educationale),
-locuinte si conditii de locuit
- sanatatea fizica si mentala,
-modalitati de recreere,
-incidenta delictelor,
-satisfactii rezultate din viata in comunitate (solidaritatea comunitara)
- modalitati de recreere
3. Cunoasterea si utilizarea serviciilor
-4. bariere in calea utilizarii serviciilor (fizice ca lipsa mijloacelor de transport, atitudini
negative ale personalului agentiei, sentimentul ca folosirea serviciului e o stigmatizare
sociala, costul serviciului)
- 5. existenta unui sistem de informare in comunitate
- 6. evaluarea nevoilor
- 7. evaluarea resurselor institutionale.

METODE SI TEHNICI DE COLECTARE A INFORMATIILOR

-1. de tip calitativ:


- observatia = perceptia si inregistrarea atenta si planificata a fenomenelor
- brainstorming = concentrarea pe o anumita problema si stimularea grupurilor de a
genera idei si de a rezolva problema
- tehnica grupului nominal = tehnica de grup ce genereaza si prioritizeaza un nr mare
de idei, m. complex decat brainstormingul, cu rezultate care reflecta m. mult consens.
- focus-grupurile = intalniri interactive, facilitate cu grupuri mici de cetateni (mx 6-8
persoane), in care moderatorul conduce participantii la discutii printr-un set de intrebari
despre un subiect particular.
- studiul de caz = strategie de cercetare ce implica o investigatie empirica a unor
fenomene contemporane particulare in contextul vietii lor reale.
- interviuri sau intalniri individuale= o intalnire 1 la 1 intre moderator si respondent
- 2 de tip cantitativ:
- ancheta = metoda cantitativa care foloseste chestionarul ca instrument de
investigare, in care informatia e culeasa prin intermediul unor proceduri standardizate
care face posibila extrapolarea cu o eroare acceptabila a rezultatelor de la o parte a
populatiei investigate la toata populatia in ansamblu.
- sondajul de opinie
3.TEORII SI MODELE COGNITIV SOCIALE DE SCHIMBAREA
COMPORTAMENTULUI

- NATURA COMPLEXA A COMPORTAMENTULUI FAVORABIL SANATATII


- TEORII SI METODE IN INTERVENTIILE DE SCHIMBARE COMPORTAMENTALA
- IDENTIFICAREA FACTORILOR DE EFICACIATE A METODELOR

Connor si Norman (1999):


- o mare parte din morbiditate si mortalitate se datoreaza comportamentului
- comportamentul se poate schimba

- in sanatatea publica – modelul biomedical (boala explicata prin relatia cauza-


efect) in care experimentul e standardul absolut in cercetare ptr producerea
dovezilor privind cauzalitatea

- metode ne-experimentale au ca scop evaluarea prevalentei (numarul cazurilor


vechi si noi de imbolnavire intr-o populatie) si incidentei (nr de cazuri noi de
imbolnavire intr-o populatie) → interventiile pentru schimbarea comportamentului
se bazeaza pe masurarea atitudinilor, perceptiilor, comportamentelor grupului
tinta, selectate dupa criterii universale de catre specialisti si folosind metode
predominent descriptive (frecvente) pentru analiza datelor

- avantajele modelelor privind schimbarea comportamentului = ofera o alternativa


mult mai buna pentru planificarea programelor de promovarea sanatatii si
evaluarea eficacitatii lor (MacDonald 2000):
- ofera cadrul teoretic pentru dezvoltare
- identifica variabile importante in predictii despre comportamente
- permit dezvoltarea interventiilor eficace
MODELUL CREDINTEI IN SANATATE (MCS)

- dezvoltat ca metoda sistematica de a explica si prezice comportamentele


preventive (Janz si Becker)
- prin includerea variabilei “motivatia pentru sanatate” modelul a fost folosit pentru
diferentierea comportamentului favorabila sanatatii de modelul comportamentului
daunator sanatatii

- principalii determinanti ai comportamentului:


- perceptia amenintarii bolii
- evaluarea comportamentului specific

- Variabilele folosite pentru predictia comportamentului:


- perceptia suscceptibilitatii de imbolnavire
- anticiparea severitatii consecintelor respectivei boli
- beneficiile eficacitatii comportamentului recomandat
- costurile sau barierele in adoptarea comportamentului
- motivatii pentru actiune (perceptia simptomelor, a influentei sociale si a
campaniilor de educatie pentru sanatate)
- motivatia pentru sanatate
MODELUL LOCALIZARII CONTROLULUI ASUPRA SANATATII

(Wallston, Wallston, Kaplan, Maides, 1976)

- Scopul teoriei: prezicerea comportamentului favorabil sanatatii prin masurarea


unui singur factor personal: credinta despre controlul individului asupra sanatatii
(Norman si Benett 1999)

- O singura variabila masurata:


credinta individului despre localizarea controlului asupra sanatatii care include
credintele ca:
- individul poate controle propria sanatate (control intern)
- sanatatea individuala se afla sub controlul altor persoane (control
extern)
- sanatatea individuala e influentata de intamplare sau soarta (controlul
extern al sortii)
- Modelul controlului intern a fost folsit in:
- comportamente preventive generale
- consumul de alcool
- HIV/SIDA
- autoexaminarea sanului
- fumat
- scaderea in greutate
- In modelul controlului intern se depun eforturi pentru controlarea mediului
inconjurator, indivizii isi asuma responsabilitati pentru actiunile lor, iau decizii in
mod independent.
TEORIA ACTIUNII RATIONALE /TEORIA COMPORTAMENTULUI PLANIFICAT

- Scop (Ajzen si Fishbein 1980):


- intelegerea si predictia influentelor motivationale care nu sunt sub
controlul volitional al individului
- identificarea modului in care sa se directioneze strategiile pentru
schimbarea comportamentului
- explicarea oricarui tip de comportament

- Variabilele modelului:
- intentii
- atitudini
- credinte
- evaluarea consecintelor comportamentului
- norme subiective
- credinte normative
- motivatia pentru complianta
TEORIA COGNITIV-SOCIALA

(Bandura 1986)

- Contribuie la:
- intelegerea si predictia comportamentului individului si grupului
- identificarea metodelor prin care comportamentul poate fi modificat sau
schimbat
- planificarea interventiilor in domeniul dezvoltarii personalitatii,
patologiei comportamentale si promovarii sanatatii

Variabila de baza: “eficacitatea personala”


- Teoria defineste comportamentul ca rezultat al interactiunii reciproce si dinamice
intre trei componente:
- factori personali
- actiune
- mediu
- Schimbarea comportamentului e sustinuta de perceptia controlului personal
- Eficacitatea personala a fost studiata in multe domenii:
- comportamentul sexual
- exercitiul fizic
- nutritie si controlul greutatii
- dependenta de droguri
MODELUL TRANSTEORETIC

(Prochaska si DiClemente 1979)

- Scopul: adaptarea interventiei potrivit stadiului de dezvoltare in schimbarea


comportamentului
- Au fost identificate 9 procese ale schimbarii:
- dezvoltarea constientei
- eliberarea sociala
- dezvoltarea emotiei
- auto-evaluare
- devotament/determinare
- conditionarea masurii
- controlul mediului
- rasplata
- relatiile interumane de ajutor
- Modelul se bazeaza pe
- principiul necesitatii identificarii stadiului in care se gaseste individul in
raport cu schimbarea comportamentului asociat cu un anumit risc
- accentuarea interventiei in acele procese care sunt specifice stadiului
rspectiv
4.COMUNICAREA IN SANATATE

- Comunicarea se refera la transmiterea intentionata a unui mesaj, cel mai adesea


verbal, de la un emitator spre un receptor, care la randul sau poate deveni
emitator, samd.

- Comunicam:
- informatii
- atitudini
- sentimente
- emotii
- idei
- in scopul:
- informarii
- convingerii
- impresionarii
- determinarii actiunii cuiva
- pentru amuzament etc
- Comunicarea:
- un proces complex
- se realizeaza prin mai multe feluri de limbaj
- poate fi perturbata de diferiti factori
- depinde de contextul in care are loc
- e specifica fiecarui individ
- poate avea loc la diferite niveluri
PRINCIPIILE DE BAZA ALE COMUNICARII:

- Ne se poate sa nu comunici
- comunicarea comporta un continut si o relatie
- secventele de comunicare sunt segmentate in cauze si efecte
(sau stimuli si raspunsuri)
- comunicarea comporta relatii simetrice sau complementare
- comunicarea este ireversibila (un mesaj odata comunicat nu mai poate fi sters)
- comunicarea e in egala masura digitala (materializata in semne verbale) si
analogica (non verbala) La copii si bolnavi comunicarea analogica (suras, gest de
mangaiere) e mai importanta decat cea verbala

COMPETENTA DE COMUNICARE e rezultatul interactiunii:

- competentei lingvistice (posibilitatea vorbitorilor unei limbi naturale de a


construi, recunoaste si intelege fraze corecte)
- competentei socio-culturale (raportul de forta, de statut)
- competentei enciclopedice
(cunoasterea lumii, ansamblu virtual de cunostinte, aceasta cunoastere
enciclopedica variind in functie de societate , experienta si orizontul de cunoastere
al fiecaruia)
- competentei generice (stapanirea legilor discursului si a genurilor discursive)
COMUNICAREA: un proces de transmitere a informatiilor sub forma de mesaje
simbolice intre doua sau mai multe persoane, unele cu statut de emitator, altele cu
statut de receptor, transmiterea facandu-se prin intermediul unor canale specifice

MODALIATI DE TRANSMISIE A MESAJULUI:


-limbaj verbal
- limbaj non-verbal (prin manipularea factorilor nonverbali: zambetul, prtivirea
aprobativa, strangerea de mana, gesturi amicale si familiale, contactul corporal ca
o bataie pe umar)
- limbaj paraverbal (insoteste si coloreaza comunicarea verbala: tonalitate, ritm,
intonatie, volumul vocii)

FUNCTIILE COMUNICARII:
- informare: de a da si a primi informatii
- sociala; pentru formarea si mentinerea relatiilor
- persuasiva: a convinge oamenii sa actioneze intr-un anumit fel
- instrumentala: a realiza anumite obiective
- indeplinirea rolului: a actiona intr-un mod predictibil
- a reduce anxietatea: a rezolva probleme si a reduce ingrijorarea
- emotionala: a fi prietenos (counseling)
REGULILE COMUNICARII

- fii un bun ascultator


- ajuta oamenii sa vorbeasca
- pune intrebari si cauta sa obtii feed-backuri
- creaza un mediu si relatii permisive
- depaseste-ti propriile bariere de limbaj

“ A vorbi este o nevoie. A asculta este o arta”


Johan Wolfang von Goethe
5.CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII

- O campanie de promovare a sanatatii implica furnizarea coordonata de informatii


sau o serie de evenimente si activitati.
- Scopul unei campanii de informare publica- unul sau mai multe din urmatoarele:
- sa schimbe credinte si atitudini
- sa furnizeze noi informatii
- sa incurajeze formarea unor practici noi sau o scimbare a stilului de
viata
- ideal = sa comunici un mesaj simplu
- e dificil sa incurajezi oamenii sa adopte comportamente noi daca aceasta implica
un efort de renuntare la comportamente curente care produc satisfactii si bucurii
- un mesaj nu poate fi transmis catre populatia generala (divers ca varste, nevoi,
interes)
→ element cheie al succesului unei campanii = definirea celor care ar trebui sa
raspunda la respectiva campanie

DEFINIREA SANATATII PRIN COMUNICARE:

1. Procesul de promovare a sanatatii prin diseminarea de mesaje prin intermediul


mass media, canalelor interpersonale sau al evenimentelor:
- interactiunea clinician- pacient
- cursuri
- grupuri de suport
- transmiterea de materiale prin posta
- linii telefonice hot line
- campanii mass media sau evenimente
- Eforturi directionate catre:
- indivizi
- retele
- grupuri
- organizatii
- comunitati
- natiuni
2. “ Locul unde practicile bune de promovare a sanatatii se intalnesc cu practicile
bune de comunicare
3. Campaniile cuprinzatoare de promovare a sanatatii sunt:
- incercari cu scop clar de a informa, persuada sau motiva o schimbare de
comportament
- in mod ideal orientate catre individ, retele, organizatii sau societate
- tinand de o audienta mai larga si bine definita
- duc la beneficii necomerciale pentru individ si/sau societate
- se desfasoara pe o perioada data de timp de la cateva saptamani la mai multi ani
- sunt cele mai eficiente atunci cand includ o combinatie de activitati media,
interpersonale si evenimente
- implica dezvoltarea unui set structurat de acivitati de comunicare care sa includa
minimum producerea si distribuirea de mesaje
FOLOSIREA CANALELOR DE COMUNICARE PENTRU PROMOVAREA SANATATII

- Cea mai eficienta modalitate de comunicare a unei informatii de sanatate =


combinarea media cu comunicarea interpersonala si cu evenimentele, aceste
abordari potentandu-se reciproc:
- mass media- utilizata doar pentru anumite obiective de comunicare;
comunicarea interpersonala contribuie la cresterea impactului informatiilor
transmise prin mass media
- comunicarea interpersonala permite o participare mai mare acolo unde
interactiunea si feed backul sunt necesare
- evenimentele combina media si comunicarea interpersonala si sunt deseori
promovate si reflectate in mass media (stiri, reportaje); un eveniment de succes
este reflecat in media

TIPURI DE COMUNICARE PENTRU SANATATE

1. Comunicarea persuasiva sau comportamentala


- include eforturile de a persuada o audienta
sa adopte o idee sau o practica
- include tehnicile de marketing social
2.Comunicarea riscului
- ajutorarea indivizilor de a intelege natura si seriozitatea unor riscuri, astfel incat
indivizii sa ia decizii informate
3. Advocacy (pledoaria) prin media
- folosirea strategica a media pentru a promova o initiativa de politica publica
3. Educatia prin divertisment – edutainment
- indica folosirea productiilor de divertisment ca show-urile TV, radio, benzile
desenate, teatrul ptr a transmite mesaje persuasive si lectii despre problemele de
sanatate
5. Comunicarea interactiva pentru sanatate
- definita ca interactiunea unui individ (consumator, pacient, cadru medical) prin
intermediul unei tehnologii sau mijloc electronic pentru a accesa sau transmite
informatii de sanatate sau pentru a primi sfaturi sau sprijin intr-o problema de
sanatate
6.Comunicarea participatorie
- presupune implicarea populatiei tinta in planificarea si implementarea unei
campanii de comunicare

EFICACITATEA UNEI CAMPANII DE COMUNICARE

- OBIECTIVE:
- constientizarea (awareness):
- cautarea informatiei: oamenii cauta informatii suplimentare, prin linii telefonice
dedicate sau servicii de referire
- cunostinte: se dobandesc cunostinte despre problema semnalata
- atitudini: imbunatatirea semnificativa a atitudinilor dupa campanie
- intentia de comportament: schimbari in intentia de comportament
- comportament: schimbarea de comportament
COMPONENTELE UNEI CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII EFICIENTE

- implica persoane de decizie din media si din administratie in proiectarea si


implementarea campaniei
- targheteaza audienta pe care vrea sa o atinga
- segmenteaza audienta in functie de variabilele legate de atitudini, valori si crezuri,
mai curand decat cele legate de caracteristicile demografice
- se adreseaza acelor cunostinte si credinte ale publicului tinta care impiedica
adoptarea comportamentului dorit de campanie
- stabileste obiective realiste (medeste) de schimbatre a comportamentului
- se adreseaza contextului mai larg,social, structural si de mediu care influenteaza
problema de sanatate vizata de campanie
- foloseste variate mijloace media (TV, radio, presa scrisa)
- combina canalele media cu activitatile in comunitate, cu grupuri sau indivizi
- foloseste celebritatile pentru a atrage atentia publicului
- introduce mesaje de promovare a sanatatii in programene de divertisment
- e coordonata cu furnizarea de servicii directe (de hotline ptr informare si
consiliere)
- directioneaza mesajele catre persoanele cheie din publicul tinta, in sp catre cele
ce au influenta interpersonala
- alege cu grija persoanele promovate ca exemple pozitive (Sa nu devina contra
modele)
- foloseste guvernul, autoritatile ca pe o sursa de fonduri si ptr a asigura
leadershipul in problemele cotroversate
- repeta un singur mesaj
-Planifica in timp activitatile
- pune accent pe schimbarea pozitiva a comportamentului mai mult decat pe
consecintele negative ale comportamentului actual (promovarea fricii nu e o strategie
de succes)
- comunica beneficiile care rezulta din adoptarea unui anumit comportament
concordant si decurgand din motivele, nevoile si valorile audientei tinta
CE POATE FACE COMUNICAREA PTR PROMOVAREA SANATATII
- sa creasca cunostintele si constientizarea publicului despre o pb de sanatate si
despre solutiile la aceasta problema
- sa influenteze perceptiile, credintele si atitudinile ce pot duce la schimbarea normelor
sociale
- sa determine actiuni in sensul indicat de campanie
- sa ilustreze comportamentele sanatoase
- sa reconfirme cunostinte, atitudini sau comportamente
- sa promoveze o pozitie privitoare la o probleme de sanatate
- sa duca la cresterea sprijinului pentru un serviciu de sanatate
- sa duca la contestarea unor mituri sau concepte gresite
- sa inatareasca relatiile intre organizatii
- in combinare cu alte stategii, sa invinga o bariera sistemica in calea accesului la
ingrijiri
CE NU POATE SA FACA COMUNICAREA :
- sa compenseze serviciile medicale inadecvate sau lipsa acestora
- sa produca o schimbare sustinuta a comportamentelor legate de sanatate in
absenta unui program larg de schimbare care sa includa componente ale
serviciilor de sanatate, tehnologiei, politicilor sau a normelor
LA CE NIVEL ACTIONEAZA COMUNICAREA:
- individual
- de grup
- organizatii
- comunitati, intreaga sociatate
ETAPELE DEZVOLTARII UNEI CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII
1. Planificarea si dezvoltarea strategiei:
- evaluarea problemei de sanatate si identificarea posibilelor solutii
-definirea obiectivelor comunicarii
- definirea si intelegerea publicului tinta
- explorarea contextului, canalelor si activitatilor celor mai potrivite ptr a atinge
audienta tinta
- identificarea potentialilor parteneri si dezvoltarea planurilor de parteneriat
- dezvoltarea unei strategii de comunicare ptr fiecare audienta tinta si creionarea
planului de comunicare
2. Dezvoltarea si pretestarea conceptelor, mesajelor si materialelor
3. Implementarea programului
4. evaluarea eficientei si operarea de ajustari
CAMPANII DE PROMOVARE A SANATATII IN ROMANIA

- 1. Campaniile de promovare a folosirii prezervativului ca metoda de prevenire a


infectiilor HIV si a infectiilor transmise sexual
- 2. Campaniile pentru promovarea consumului de sare iodata
- 3. Campaniile de promovare a alaptarii
- 4. Campaniile de prevenire si combatere a cancerului de san
6.PROMOVAREA SANATATII IN SPITALE:
Spitalele rol in:
- promovarea sanatatii
- prevenirea bolilor
- oferirea de servicii de reabilitare
Rolul spitalelor in:
- educatia pacientului privind tratamentul
- strategie de comunicare eficienta ptr a permite pacientilor sa aiba rol
activ in managementul bolior cronice
- consiliere motivationala

- Deficiente ale organizarii spitalelor:

- organizarea muncii pe baza specialitatilor si nu inter-profesionalism


- existenta unor structuri ierarhice si nu organizare pe echipe
- accent pus pe sectii si nu pe organizatie ca intreg
- organizare si diviziune a proceselor muncii cu norme la nivel de sectii si nu la
nivel de intreg
- birocratie in loc de cultura organizationala
- idealism in loc de profesionalism
- Provocari:

- demografice: imbatranirea populatiei prin cresterea sperantei de viata si scaderea


natalitatii – lipsa unei retele de asistenta sociala ptr batrani, cresterea nr de familii
monoparentale, nr redus de servicii psihosociale si de ingrijiri din afara
spitalelor→mentinerea mitului de rol social al spitalelor de acuti
- Cresterea nr de boli cronice odata cu bunastarea economica si controlul bolior
transmisibile
+ folosirea tehnologiilor moderne de catre specialisti
- cresterea nevoii de individualizare a serviciilor in fata pretentiilor tot mai mari ale
pacientilor, abord democratic cerut de pacienti si personal al organizarii spitalelor
- drepturile pacientilor
- politicile de gen: femeile domina nr domeniul ingrijirilor dar nu si al ierarhiilor
- politicile de finantare ce tind sa stopeze cheltuielile
- nevoia unui sistem de sanatate cu un grad mai mare de integrare a serviciilor de
sanatate; spitalele sunt prost integrate in sistem

ELEMENTE DE PROMOVARE A SANATATII IN SPITALE:

- promovarea renuntarii la fumat inainte de operatii


- evaluarea factorilor de risc la niv fiecarui pacient
- informarea pacientilor asupra nevoilor si posibilitatilor rezultate din noua lor
conditie de pacient
- satisfacerea nevoilor pacientilor in ceea ce priveste informatiile asupra afectiunii
pe care o au
- informarea pacientilor despre afectiunile uzuale sau cronice care sunt mai des
tratate in spitale
- discutii cu pacientii despre stresul produs de spitalizare si depasirea acestuia
- realizarea legaturii intre nivelul primar, secundar si tertiar de ingrijiri ptr oferirea
de ingrijiri pe termen lung si continue
- rezolvarea nevoilor speciale ale personalului din domeniul sanatatii
ARGUMENTE PTR INTRODUCEREA SISTEMULUI DE PROMOVARE A SANATATII
IN SPITALE:
- spitalele detin un rol central in sistemul de sanatate
- sunt institutii prin care trece un nr mare de oameni
- reprezinta un loc de expunere la diferite toxice, agenti chimici si infectiosi, stres
ptr pacienti si personal
- produc o mare cantitate de deseuri → poluare
- ofera o gama larga de servicii diagnostice si terapeutice in boli acute si cronice
→ se orienteaza cu precadere asupra bolii si nu a sanatatii
-au avut pana acum un rol marginal in promovarea sanatatii in ciuda potantialului
enorm

STANDARDE IN PROMOVAREA SANATATII IN SPITALE

-1. sa aiba o reglemantare scrisa ptr promovarea sanatatii


(PS)
-2. descrie obligatiile organizatiei de a asigura evalaurea nevoilor pacientilor ptr PS
13. organizatia trebuie sa ofere pacientilor informatii asupra factorilor semnificativi
referitori la boala lor si la interventiile de PS; interventiile de PS trebuie stabilite ptr
toate etapele si circuitele parcurse de pacienti
-4. managementul are responsabilitatea de a stabili conditiile ptr dezvoltarea
spitalului ca loc de munca sanatos
- 5. continuitate si colaborare a spitalului cu alte sectoare ale serviciilor de
sanatate si alte institutii
-3 perspective ale activitatii spitalelor:
- clinica:internare, evaluare si plan diagnostic, tratament, ingrijiri,
recuperare, PS, evaluare postinterventie, externare
- perspectiva pacientului: informare/comunicare, coordonare,
continuitate, drepturi, siguranta
-perspectiva spiatalului si structura acestuia: conducerea, planificarea,
managementul informatiei, calitate, integrarea cu alti prestatori, politica de
personal, calificarea profesionala a personalului, cultura institutionala,
infrastructura, tehnologia
7.TIPURI DE PROGRAME

- Cresterea interesului pentru partea preventiva a medicinei in ultimii 20 de ani


(odata cu tranzitia cauzelor mortalitatii de la bolile acute la bolile cronice)
- Un bun control asupra factorilor de risc comportamentali ar putea preveni:
- 40-70% din decesele premature
- 1/3 din dizabilitatile acute
- 2/3 din dizabilitatile cronice
- in conditiile globalizarii programele de sanatate elaborate in unele tari pot fi
preluate si adaptate si in alte tari

ALCOOLUL – A TREIA PROBLEMA DE SANATATE

- Alcoolul = substanta de abuz cea mai larg disponibila si cea mai acceptabila dpdv
cultural
- OMS: in Europa alcoolul = locul 3 in ierarhia celor mai importanti factori de risc
pentru decesele premature si imbolnaviri evitabile.
- in categoria drogurilor sedative, alaturi de hipnotice si tranchilizante
- factor de risc mai important decat hipercolesterolemia si obezitatea, de 3 ori mai
important decat diabetul si de 5 ori mai important decat astmul.
- 1 din 10 imbolnaviri si decese premature din Europa e datorata alcoolului
- produsele pe baza de alcool dau 9% din totalitatea bolilor.
- consumul de alcool duce la accidente, violenta si reduce speranta de viata.
-consumul de alcool a crescut ca volum si frecventa
- a scazut varsta debutului pentru baut.
-Indicatori importanti pentru situatia actuala a consumului de alcool:
- media consumului de alcool
- incidenta cirozei
- Cauzele cresterii consumului de alcool:
- cresterea productiei si diversitatii bauturilor alcoolice
- disponibilitatea si accesabilitatea larga
- perceptia culturala de ingredient festiv al alcoolului
- cresterea nivelului de trai, a venitului pe cap de locuitor
- promovarea sa drept scop recreational, de liant social
- modelele (parintii, profesori, staruri, sportivi)
- traditia consumului: bere in Danemarca, vin in Franta, Romania
- OMS: consumul incepe in adolescenta si la debutul varstei adulte, consecintele
patologice aparand dupa mai multi ani;
- adolescentii nu sunt consumatori cronici, ci fac excese ocazionala
- dependenta de alcool se instaleaza dupa mai multi ani: majoritatea persoanelor
care solicita asistenta medicala au peste 30 ani
- Masuri menite sa reduca si sa previna consumul de alcool in anii 90 in Europa:
1. sanatate pentru toti
2.politica europeana in privinta alcoolului
3. Acordul european referitor la alcool
4. In 2001, toate tarile UE au adoptat declaratia: tinerii si alcoolul→ consumul de
alcool la nivel international reprezinta o problema de sanatate publica
-Obiectivele European Alcohol Action Plan:
- informarea si educarea populatiei si sprijiirea politicilor de sanatate
publica referitoare la prevenirea si reducerea consumului de alcool
- reducerea riscurilor celorlalate probleme legate de consumul de alcool,
ce pot afecta familia, locul de munca si comunitatea
- reducerea accidentelor, violentei, abuzului copiilor, neglijarea si crizele
familiale legate de consumul de alcool
- asigurarea unor servicii specializate accesibile si eficiente ptr
persoanele dependente de consumul de alcool
- protejarea copiilor, tinerilor si a celor care au hotarat sa nu consume
bauturi alcoolice

- Acordul european referitor la alcool:


Principii etice:
- toti oamenii au dreptul sa fie protejati in familie, la locul de munca, in comunitate
de efectele negative ale consumului de alcool (accidente, violenta domestica)
- inca din copilarie oamenii au dreptul la cunostinte valide despre consecintele
consumului de alcool
- toti copiii si adolescentii au dreptul sa creasca intr-un mediu protejat de efectele
daunatoare ale alcoolului
- toti cei ce abuzeaza de alcool , ca si familiile lor au dreptul la ingrijire si tratament
- toti oamenii care nu doresc sau nu pot consuma alcool au dreptul sa fie protejati,
sa nu fie supusi presiunii de a consuma alcool.
-Strategiile de actiune anti alcool:
- informarea populatiei asupra consecintelor consumului de alcool asupra sanatatii
, familiei si societatii
- incurajarea acelor medii de lucru publice si private ferite de consecintele
consumului de alcool
- formulare unor legi cu privire la condusul sub influenta bauturilor alcoolice
- controlul accesibilitatii tinerilor la bauturile alcoolice si influentarea politicii
pretului
- controlul strict al publicitatii cu privire la bauturile alcoolice, nicio forma de
publicitate sa nu se adreseze minorilor
- asigurarea accesului la tratament si servicii de reabilitare a acelora care au
abuzat de alcool
-responsabiliatea etica si legala a celor care sunt implicati in marketingul
bauturilor alcoolice; masuri impotriva productiei si vanzarii ilicite ale bauturilor
alcoolice, pentru asigurarea calitatii
- antrenarea profesionistilor din domeniul medical pe probleme de consum de
alcool
- sprijinirea organizatiilor care promoveaza un stil de viata sanatos
- formularea unor programe de prevenire a consumului de alcool, monitorizarea si
evaluarea lor

Directivele UE – 3 aspecte:

- taxele pe alcool
- publicitatea la alcool
- libera circulatie a produselor alcoolice
Politicile referitoare la alcool – directii:
- legislatia privitoare la condusul in stare de ebrietate
(alcoolemie, alcoolmetrie)
- accesibilitatea la alcool (monopol, licente de import-export, restrictii de vanzare
ca varsta, orar de vanzare)
- publicitatea la alcool
- influentarea cererii si a modalitatii de consum
- tratamentul celor care abuzeaza de alcool
- consilierea psihologica a acelor afectati colateral
- In Romania:
- noua lege a circulatiei rutiere stabileste limita alcoolemiei de la 1‰ la 0,8‰,
dicolo de care apare raspunderea penala
- Conf OUG nr 109/1999- taxa asupra activitatilor daunatoare sanatatii intre care si
alcoolul, taxe varsate in Fondul special ptr sanatate publica
- marirea taxelor ce se regaseste in pretul crescut al bauturilor alcoolice
- amnezi crescute ptr cei ce vand alcool minorilor sau persoanelor in stare de
ebrietate
- scarea limitei alcoolemiei admise de la 0,8 la 0,5‰
- intensificarea testarilor alcoolmetrice in sp in week end si in sarbatorile legale
- utilizarea banilor proveniti din taxele pe alcool ptr finantarea unor activitati de
educatie ptr sanatate
STRESUL
- boala secolului XX
-1998 - OMS: stresul din viata profesionala si din viata personala sunt factorii
determinanti ai unei sanatati publice
- Cand ne simtim amenintati, corpul da un raspuns fizic si biochimic: adrenalina,
alti hormoni, colesterolul si acizii grasi sunt aruncati in sange, facem tahicardie,
transpiram mai mult, muschii se tensioneaza, respiram accelerat si superficial;
stresul cronic promoveaza ateroscleroza, cu risc crescut ptr bolile
cardiovasculare.
- Incapacitatea de a ne manifesta frustrarea si furia, neputinta de a schimba
situatia sau de a o parasi = indicator al bolior cardiace
- stresul cronic – in locurile de munca in care:
- angajatii nu au control asupra diferitelor situatii
- au cerinte coplesitoare
- nu intrevad niciun semn de usurare
- Rezulta: boli coronariene, dureri de spate, migrene, dureri abdominale, variate
probleme psihice, influenta asupra sistemului imunitar (cresterea frecventei
infectiilor virale la oamenii stresati)
- Principalele probleme de sanatate identificate ca fiind in mare masura datorate
stressului:
- astmul bronsic
- psoriazisul
-ulcerul gastroduodenal
- sdr de intestin iritabil
- problemele sexuale
- depresiile
- consumul de alcool, droguri sau abuzul de medicamente
-Pe termen lung:
- diabetul zaharat
- bolile cardiovasculare
- incidenta crescuta a cancerului mamar la femei
- slabirea sistemului imunitar
- Consecintele stresului profesional: asigurarile de sanatate, pierderea unor zile de
lucru, accidentele
- fiecare angajat care sufera de o boala cauzata de stres absenteaza in medie 16
zile lucratoare pe an
- in conditiile globalizarii bolile cardiovasculare si depresiile (uneori cu tendinte
suicidare)
= problema de sanatate majora
- Stresul are impact asupra vietii personale si sociale
- rezistenta la stres e diferita si depinde de capacitatea de adaptare a persoanei
- prevenirea si terapia stresului in organizatii
OBEZITATEA

- epidemie a civilizatiei moderne

- obezitatea face mai multe victime decat fumatul


- frecventa si la copii: educatia parintilor in ceea ce priveste alimentatia si
miscarea + tratamentele ce controleaza greutatea si chirurgia de tip by pass
gastric
- in unele tari a doua cauza a mortalitatii
- In Romania rata obezitatii = 25% ; 50% din romani sunt supraponderali
- factor de risc ptr sanatate: boli cardiovasculare, diabet, cancer
- In UK programul: 5 bucati de legume sau fructe/zi