You are on page 1of 27

ANALIZA

MERSULUI
LP 11
Analiza mersului este realizata prin:

 Sisteme video
 Sisteme cu senzori
 Sisteme cu placi cu senzori
 Sisteme software de prelucrare a imaginilo si a datelor
,, Omul nu se înfinge în spaţiu ci se „O cădere continuă cu ridicare
înşurubează în el,, proprie continuă (self-reco-very)“

Clement Baciu Oliver Holmes


Mişcarea locomotorie trebuie înţeleasă ca rezultând din interacţiunea forţelor interioare ale corpului
omenesc (acte de voinţă, impulsuri nervoase motorii, contracţii musculare, pîrghii osteoarticulare) cu forţele
exterioare ale mediului de deplasare (gravitaţie, presiune atmosferică, inerţie, rezistenţe diverse etc.). Aparatul
specializat care efectuează mişcările corpului uman este denumit „aparat locomotor’’, iar funcţia complexă a
acestui aparat se numeşte de „locomoţie’’.

Majoritatea autorilor înţeleg prin locomoţie o deplasare a corpului uman în totalitate, dintr-un punct în
altul. Etimologic, interpretarea este corectă, deoarece termenul provine de la cuvintele latineşti locus = loc şi
motio = mişcare.

Termenul de locomoţie a fost introdus pentru a defini deplasarea sau mişcarea unui mobil dotat cu un
motor propulsor. Corpul uman poate fi comparat şi el cu un astfel de mobil şi de aceea deplasarea sau mişcarea
lui, în totalitate, dintr-un loc în altul, poate fi denumită locomoţie.

Mersul este denumirea unui tip de locomoție, fiind diferențiat de alergat, sărit, mișcări de prehensiune sau
alte tipuri de locomoție prin elementele componente specifice precum, viteză, mod de realizare a deplasării în
timp și spațiu, grupe musculare și sisteme osteoarticulare utilizate etc.
Rolul cerebelului (creierul mic) este deosebit de important în activitatea musculară. Se poate deci conchide
că cerebelul are trei funcţii importante (Gley):

 funcţia stenică, prin care se măreşte energia aparatelor neuromusculare

 funcţia tonică, prin care se măreşte tonusul muscular

 funcţia stazică, prin care se realizează înlănţuirea organizată a contracţiilor musculare

Prin aceste funcţii cerebelul intervine în procesele de coordonare ale mişcărilor voluntare şi în păstrarea
echilibrului. Rolul lui este de a coordona colaborarea armonioasă a muşchilor agonişti cu a celor antagonişti,
sinergici şi fixatori. Viteza de execuţie, forţa, amplitudinea, direcţia şi continuitatea mişcării stau sub controlul
creierului mic.

Activitatea analizorilor este reglementată de scoarţă, emisferele cerebrale fiind, în ultimă instanţă, un
complex de analizori exteriori şi interiori. Fiecare aparat periferic al analizorilor este un transformator special al
unei energii exterioare date, într-un proces nervos.

Prin căile senzitive, aceste procese nervoase ajung în celulele speciale ale emisferelor cerebrale şi se
transformă într-un proces psihic. Impresia percepută de creier se transformă în senzaţie. Senzaţia, ca imagine a
proprietăţilor obiective a corpurilor materiale din jurul nostru, ia astfel naştere în scoarţă, în urma analizei şi
sintezei diferitelor impulsuri nervoase.[1]

Executarea mişcărilor este posibilă prin intrarea în funcţie a analizorilor, descriindu-se chiar în scoarţa
cerebrală, şi anume în circumvoluţiunea frontală ascendentă (prerolandică), existenţa unor aşa-zişi centrii motori,
deci analizori motori.
Traiectoria centrului de
greutate in timpul mersului
Oscilatiile bazinului
Bazinul prezintă o mişcare de rotaţie în jurul unui ax vertical de cîte 4° de fiecare
parte, precum şi o mişcare de rotaţie în jurul unui ax anteroposterior, de 5°.
Mișcările bazinului contribuie la realizarea unei mișcări de ansamblu a corpului
armonioasă si echilibrată.
Miscari asociate trenului superior(trunchiul,
membrele superioare, centura scapulară și
capul )

 La nivelul coloanei vertebrale se produce o rotație cu centrul de rotație în zona lombară. Rotaţia
vertebrală este cu atât mai mare, cu cât lungimea pasului se măreşte. Membrele superioare se
proiectează înainte, contribuind prin inerția ce o imprimă, la deplasarea centrului de greutate
spre înainte. Mişcările sincrone ale trenului superior contribuie la echilibrarea corpului şi imprimarea
ritmului de înaintare prin menţinerea centrului de greutate într-o poziţie optimă.
Kinemograma este o reprezentare grafică a mersului prin intermediul
fotografiilor succesive sau a altor metode de înregistrare a traiectoriilor
punctelor de interes.
SOLD
GENUNCHI
GLEZNA
Fig. 1 Comparatie intre prima, a doua si a treia analiza la nivelul
toracelui in plan sagital
Fig. 2 Comparatie intre prima, a doua si a treia analiza la
nivelul soldului in plan sagital
Fig. 4 Comparatie intre prima si a treia analiza la nivelul soldului in
plan sagital (stg+dr)
Fig. 3 Comparatie intre prima, a doua si a treia analiza la nivelul
genunchiului in plan sagital
Fig. 5 Comparatie intre prima, a doua si a treia analiza la nivelul
genunchiului in plan sagital (stg.+dr.)
Gait parameters for first,
second and third gait
analysis
Before
rehabilitatio Gait analysis Gait analysis
Gait
parameter n at 15 sessions at 30 sessions
Double stance 0,23s (40%) 0,27s (43,7%) 0,2s (34,5%)
Single stance 0,35s (60%) 0,35s (56,1%) 0,33s (65,5%)
Stride length 1,11m 1,37m 1,47 m
Velocity 54,6 m/min 65,7m/min 83,2m/min
Stance phase (ST) was considerably shorter in all subjects by an average of
21%.

Swing phase (SW) increased in duration by an average of 11% in comparison


to normal range.
Ne vedem dupa vacanta!
Sarbatori fericite!