You are on page 1of 51

 Deficitul nutritional – rar in randul populatiei
sanatoase in zonele industrializate
 Cauze : proteine si alimente de calitate din abundenta
in aceste zone, imbunatatirea conservarii alimentelor,
impachetarea si distributie corespunzatoare, ,
imbunatatirea continutului in vitaminesi minerale
esentiale
 In zonele industrializate : obezitatea
 In zonele subdezvolatate : subnutritia si carentele de
vitamine si minerale ( rahitism, anemie feripriva si
prin eficit de B12, gusa hipoiodata
 Compromiterea starii de nutritie precede dezvoltarea
multor afectiuni, contribuie la mortalitate si scade
capacitatea de insanatosire

 EVALUAREA DE RUTINA A STARII DE NUTRITIE
este esentiala in cadrul examenelor de rutina
pentru identificarea deficitului sau excesului si
pentru initierea unei interventii nutritionale
corespunzatoare
 EVALUAREA STARII DE NUTRITIE urmareste 3
aspecte ale nutritiei globale( echilibrul energetic,
proteic si al microelementelor) :
1. Istoricul nutritiei
2. Examinarea fizica atenta si masuratori
antropometrice
3. Examenenle de laborator

 NOTATIE CRONOLOGICA A GREUTATII
CORPOREALE SI A SCHIMBARILOR INTERVENITE (
CURBA PONDERALA SI CURBA TALIEI in functie
de varsta)
 Intrebari asupra curbei ponedale in momentele
cheie ale vietii sale : greutatea la terminarea
liceului, facultatii sau la inceputul unei casatorii
 Modificarile semnificative ale greutatii au fost
urmate de modificarea activitatii fizice , ale
ingestiei de alimente sau modificari ale starii de
sanatate
 Ex: fractura de sold este precedata de scaderea in
greutate ; HTA, hiperlipemia , rezistenta la
insulina sunt precedate de cresterea in greutate

datele sunt folosite pentru a determina daca alimentele folosite sunt suficient de variate si adecvate . Ancheta nutritionala : pentru a evalua aportul nutritional al dietei . pacientul este rugat sa- si noteze tot ce mananca in ultimele 24 de ore .

.

aportul si consumul adult sanatos de 50 Kg : legume colorate intens. -Evolutia greutatii se face carne rosie oua.NECESAR ENERGETIC NECESARUL DE PROTEINE NECESARUL DE 0. CALCIU . legume facultatii .B12: carne. lapte -! La pacientii cu venit indicatori ai balantei 4%.A: carne. lapte. carne 23%. :absolvirea liceului. casatoria.lapte oua. oua.C. legume -Modificarea G voluntara 200g orez gatit bogate in amidon sau involuntara 470g fasole gatita •VIT. lapte.VITE •FIER. faina imbogatita in raport cu evenimentele 150 g nuci •RIBOFLAVINA: cheie din viata 130g arahide carne. paste mic sau cei care traiesc energetice fainoase 10% singuri -Dezechilibrul intre -Necesarul pentru un •VIT. energetic = pierderea sau 40g proteine : frunze verzi castigul in greutate 200g peste.pasare sau •TIAMINA: carne. lapte oua 1000g lapte •VIT.8-1g/Kg corp MICROELEMENTE -Greutatea si greutatea -Necesarul asigurat de -Evaluarea riscului in raport cu combinatii de alimente : deficitului vitaminic inaltimea(IMC) = legume gatite 0. 7 oua bogate in amidon divortul etc 12 albusuri •VIT B6:carne. CIT.D.5%. 200g branza •NIACINA: carne.

traumatismului. chirurgie)sau 2- 2. tractul energie datorita febrei. Rata crescuta a acute -Boala scade apetitul si metabolismului :vitaminele aportul energetic 2. Pierderi proteice complexului B -Boala creste consumul de prin piele. digestiv( pierderi infectiei.5g/Kg corp ( arsuri. -Scade consumul de energie entropatie). renal datorita scaderii activitatii (proteinurie) fizice . fracturi multiple) -Afectiunile acute perturba -Creste necesrul Microelementele cele 2 componente ale proteic prin: afectate in bolile echilibrului energetic 1.. fracturi.NECESAR ENERGETIC NECESARUL DE NECESARUL DE PROTEINE : 1-2 G/Kg MICROELEMENTE corp (infectii. de proteine.

Sindrom nefrotic (ingestia trebuie termen lung a crescuta) schimbarilor 2. Infectii cronice :creste echilibrului energetic catabolismul proteic pentru -Durata incercarilor producerea de energie –necesarul compromise de proteic se dubleaza corectare a balantei 3. necesarul proteic se realiza prin ea insasi dubleaza un dezechilibru 4. energetic necesarul creste proportional . fracturi MICROELE multiple) -MENTE -Afectiunile cronice -necesar proteic crescut : necesita o adaptare pe 1.5g/Kg corp ( arsuri.NECESAR ENERGETIC NECESARUL DE PROTEINE : 1-2 G/Kg NECESAR corp (infectii. fracturi. Psoriazis:cresc pierderile proteice . chirurgie)sau DE 2-2. Hipertiroidismul:creste rata de energetice poate metabolism.

C si folat. acid folic si vitamine hidrosolubile 4.Rifampicina modifica gustul . deficienta de fier prin microhemoragii .Glucocorticoizii scad calciu .Hidroxizina creste apetitul . teofilina :scade apetitul . Rezectia proximala a intestinului subtire :scade absorbtia de calciu. Rezectia distala a intestinului subtire:scade absorbtia de B12.colchicina. si saruri biliare 5.Salicilatii cresc excretia de Vit. Afectiunile cronice pot afecta absorbtia microelementelor 2.Excesul de etanol:malabsorbtia tiaminei.Blocantii de receptori H2-scad absorbtia de B12 .NECESAR DE MICROELEMENTE 1. B12 si folatului . Medicamente : .Bicarbonatul scade nivelul de folat .Metotrexalul: scade nivelul de folat . Rezectia gastrica :scade absorbtia calciului si a fierului daca duodenul este bypassat 3.Antimalaricele|si antibioticeel scad nivelul de folat . levodopa.Antiinflamatoarele :deficit de fier prin microsangerari .

 Consuma pacientul mai multe tipuri de fructe si leguma?  Care dintre alimente lipsesc?  Este cantitatea de alimente adecvata?  Mesele sunt pregatite de pacient sau altcineva?  Sunt probleme sociale. medicale sau dentare care restrictioneaza alegerea alimentelor ?  Istoricul starii de nutritie ar trebui sa cuprinda incercarile de imbunatatire a greutatii corporeale . precum si o evaluare a cauzelor succesului sau esecului acestor incercari .

 PROCESUL COMPLEX PRIN CARE SUNT ABSORBITI FACTORII NUTRITIVI SI ENERGETICI  Procesul nutritional incepe cu apetitul  Anorexia si greata pot compromite capacitatea de a mentine o ingestie adecvata  Este gustul alimentelor metalic sau nepalacut?  Exista dificultati mecanice de masticatie?  Exista o satietate precoce sau din contra ?  Se asociaza alimentatia cu disconfort gastro- intestinal. diaree?  Au fost modificari ale consistentei. mirosului. voma.scauneleor?  Probleme sociale ? .

FRECVENTA 2.REGURGITATII bogate in fibre. Controlul 13.BALONARI.PACIENTI AMBULATOR AFECTIUNI ACUTE AFECTIUNI CRONICE 1.TEMPORAR in ded medicamente BOLUSULUI legatura cu medicatia care afecteaza 5. Imbunatatirea MESELOR danturii 7.DIUAREE alimente hipoacide 12. DISPEPSIE piureuri. MASTICATIE 1. Alegerea unor 8. DEGLUTITIE legatura cu boala 1. MARIMEA MESELOR apetitul 6. alimente 10. Reducerea ingestiei 4. 11. MARIMEA 2. SATIETATE 3. PIROZIS alimente speciale: 9.CONSTIPATIE 4.SCAUNE simptomelor dupa MODIFICATE masa 14.FLATULENTA . APETIT EXISTA MODIFICARI? Descoperirea unor 2.TEMPORAR in eforturi anterioare : 3.

 Evaluarea cantitatii si frecventei suplimentelor nutritive impreuna cu o medicatie excesiva  Anumite medicamente afecteaza biodisponibilitatea factorilor nutritivi  Folosirea medicamentelor trebuie samnalata imediat pentru a urmari ingestia factorului nutritiv afectat .

 GREUTATEA CORPORALA TREBUIE MONITORIZATA LA FIECARE CONSULT AL PACIENTULUI  PREZENTA EDEMELOR SI ASCITEI TREBUIE NOTATE  GREUTATEA ABSOLUTA SI MODIFICARILE ACESTEIA AU IMPLICATII PROGNOSTICE  AFECTIUNILE ASOCIATE CU O PIERDERE DE 10- 20% PE PARCURSUL A 6 LUNI SAU MAI PUTIN POT DETERMINA AFECTAREA DIVERSELOR ORGANE SI SITSEME  DACA PIERDERILE SUNT PESTE 20%- MALNUTRITIA ENERGETICA SI PROTEICA .

.

4 Kg pe zi din greutatea corporeala  Semi-infometarea determina o scadere proportionala cu aportul energetic si efortul efectuat  Castigul rapid in greutate la un pacient malnutrit se poate produce cand I se administreaza carbohidrati datorita refacerii glicogenului din ficat si retinerii apei la nivelul ficatului .A. GREUTATEA  GREUTATEA TREBUIE MASURATA ZILNIC LA PACIENTII SPITALIZATI  POSTUL ABSOLUT DETERMINA A PIERDERE DE APROXIMATIV 0.

 INALTIMEA TREBUIE MASURATA ANNUAL SI LA FIECARE INTERNARE  ! PENTRU DETERMINAREA PIERDERILOR IN INALTIME LA PACIENTII CU AFECTIUNI METABOLICE OSOASE ( se realizeaza stand pacientul drept si cu privirea inainte )  La pacientii care nu pot sta in picioare fara sa fie sprijiniti . inaltimea la care se gasesc genunchii este afectata potin de varsata sau de modificari ale greutatii si se calculeaza astfel: . masuratoarea se face cu pacientul in pozitie sezand sau culcat . inaltimea poate fi estimata folosind inaltimea la care se gasesc genunchii  INALTIMEA LA CARE SE GASESC GENUNCHII=distanta intre planta si suprafata anterioara patelei (rotulei).

 Inaltimea la barbati(cm):= 64.88-(0.24xvarsta)+(1.2xinaltimea la care se gasesc genunchii in cm)  Inaltimea la femei(cm):= 84.83xinaltimea la care se gasesc genunchii in cm) .04xvarsta)+(2.19-(0.

9Kg/m2  OBEZITATEA MORBIDA :IMC peste 40 Kg/m2  MALNUTRITIE MEDIE :IMC 17- 18.4kG/M2  MALNUTRITIE SEVARA :IMC<16Kg/m2  IMC<13-15Kg/m2 procentul total de grasime al organismului <5% . Evaluarea IMC( greutatea in Kg impartita la inaltimea in m2) = metoda simpla de apreciere a supra si subnutritiei  ICM normal :18.9 Kg/m2  OBEZITATEA : IMC intre 30 si 39.5-24.

.

Mica 2. scheletele mari necesita o masa musculara mare pentru a se depalsa Clasificarile anuale (Compania Metropolitan de asigurarea pe viata)impart greutatea in grade diferite asociate cu mortalitatea mai scazuta in raport cu marimea scheletului . Mijlocie 3.Marimea scheletului este impartita in 3 clase : 1. Mare.

Distanta intre epicondilii humerali  Pe baza marimii scheletului. Metode: 1.1% din greutatea ideala la un pacient cu amputatie de membru inferior deasupra genunchiului sau 18. ex: minus 7. inaltimii si varstei se calculeaza greutatea ideala a unui individ si cat de departe se afla greutatea actuala de greutatea ideala a lui  La pacientii cu amputaie de membru trebuie facute corecturi ale greutatii.6%daca are amputat intreg membru . Circumferinta incheieturii pumnului 2.

 Evaluarea compozitiei organismului – grasime si masa musculara  Masuratorile pliului cutanat cu SUBLERUL ofera un indicator util al masei grasoase  Grosimea pliului cutanat la nivelul tricepsilor difera in functie de marimea scheletului si inaltime  ! LA INDIVIZII CARE SI-AU PIERDUT IN TIMP SCURT DEPOZITELE DE GRASIME .

PLIUL CUTANAT LA NIVELUL TRICEPSULUI SEX SCHELET MIC SCHELET MEDIU SCHELET MARE BARBATI 5 10 5 12 5 50 FEMEI 10 20 12 24 16 32 .

 CANTARIREA SUB APA  ABSORBTIOMETRIA CU RAZE X  REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA .

1. CIRCUMFERINTA LA NIVELUL JUMATATII BRATULUI in cm = circumferinta bratului –(pixpliul cutanat)2 4pi .Identificarea malnutritiei proteice care reprezinta o problema aparte a batranetii .

 Examenele paraclinice de rutina nu reprezinta un indicator sensibil al starii de nutritie pentru ca modificarea concentratiei proteinelor serice apare intr-un stadiu avansat al malnutritiei dar pot in anumite circumstante sa fie utile penru evaluarea eficientei interventiei nutritionale  Pacientul ambulator: evaluarea potentialelor deficite identificate prin anamneza-interviu si examen fizic .

reinternari frecvente. Prealbumina :scade la 2-3 zile . Albumina serica – scaderea atinge punctul culminant la 5-7 zile de la debutul unei afectiuni acute mai ales dupa o interventie chirurgicala . Transferina : scade la 8-9 zile maxim 2. infectii cronice . escare sau alte plagi cu vindecare dificila 1.1. Scade in afectiunile cronice cu durata mare de spitalizare . Are valoare prognostica .

02908xcreatinina urinara(mg) 5.138+0.4. Concentratia creatininei urinare/24ore raportata la inaltime (cm) se foloseste la stabilirea masei musculare Normal:media 10. Creatinina urinara /24 ore poate realiza o estimare simpla a masei musculare a organismului cu ajutorul urmatoarei formule : Masa musculara corporeala(Kg)= 7.5mg/cm .

Echilbrul compusilor azotati Indicator al raspunsului la regimurile de reechilibrare proteica .25 .5(g) 6.6.azot ureic(g)+2. se obtine din evaluarea zilnica a ingestiei de proteine si azotul ureic urinar pe 24 ore =ingestia de proteine(g) .

Niveluri serice ale vitaminelor in special B12.D 2. potasiu si fier . Determinarea in laborator a microelementelor: 1. Evaluarea statusului mineralelor : fosfor.magneziu. folatul si dit. calciu.

1. incluzand schimbarile greutatii corporeale si afectarea procesarii alimentelor .Fizic si examenelor de laborator 2. ex. Evaluarea starii de nutritie reprezinta o componenta importanta a interviului- anamnezei. Rapiditatea acestei evaluari trebuie facuta in raport cu severitatea afectiunilor si malnutritiei 3. Pentru pacientii din ambulator:identificarea potentialilor factori care ar putea altera in viitor statusul nutritional.

la care restabilirea unui echilibru nutritional reprezinta o componenta importanta a tratamentului  Masuratorile antropometrice si de laborator sunt utile dar baza evaluarii starii de nutritie ramane interviul-anamneza si examenul fizic . Pentru pacientii spitalizati cu afectiuni acute sau cronice – identificarea celor cu afectarea grava a statusului nutritional(>5%).

MALNUTRITIA PROTEIN- CALORICA .

cand proteinele din vegetale cu valoare biologica scazuta reprezenta componenta majora a dietei . Aportul insuficient de proteine si factori energetici determina atat scaderea masei corporeale cat si tesutului adipos  MPC apare in 2 situatii :la popoarele in curs de dezvoltare unde poate fi prezenta in forma endemica si in conditii de foamete  Initial MPC apare cand factorii socio- economicilimiteaza cantitatea si calitatea alimentatiei .

pierderea generalizata a masei proteice. La copii 2 forme de MPC: 1. pierderea tesutului adipos. MARASMUL:oprirea cresterii.fara edeme care pare sa fie o combinatie a efectelor malnutritiei proteice si energetice .

incarcare grasa a ficatului. hipoalbuminemie.edeme.conservarea grasimii subcutanate- malnutritie proteica selectiva  Formele mixte sunt comune la copii si adulti . KWASHIORKOR:crestere insuficienta .

izolarea 6. In tarile dezvoltatea MPC afectiune secundara la persoanele cu o stare de nutritie proasta si care dezvolta malnutritie in asociere cu o afectiune acuta.droguri si alcool 5. Depresia. Malabsorbtia. subacuta sau cronica  FACTORI DE RISC : 1. Abuzul de medicamente. 3. 2. Hipermetabolismul. Anorexia. Venit material scazut . 4.

 ½ din pacientii varstnici spitalizati sunt malnutriti la internare sau dezvolta un deficit de nutritie pe parcursul internarii .

functiei cognitive organizare sociala si dezvoltare economica . aria musculara la nivelul jumatatii bratului si raportuldintre creatinina urinara/24 ore si inaltime  2003 OMS estima 300 milioane de copii cu intarzieri de crestere secundara malnutritiei avad consecinta asupra morbiditatii.mortalitatii. Prevalenta malnutritiei intr-o populatie poate fi evaluata prin masurarea tesutului celular subcutanat.

Adultii :pierd in greutate si pot prezenta edeme care mascheaza uneori aceasta manifestare ANTROPOMETRIE : . Marimea inimii tinde sa se micsoreze (Rx toracic sau ECHO) . Limfopenia .transferina si prealbumina este scazut . trebuie monitorizat saptamanal . Diminuarea suprafetei musculare de la jumatatea bratului EXAMENE COMPLEMENTARE : raportul intre creatinina urinara /24ore si inaltime este modificat . Diminuarea pliului cutanat la nivelul tricepsilor . Nivelul de albumina.. Scadrea tolerantei la glucoza . Copii prezinta deficit pondera si de inaltime .

temperatura scazuta . cade .Retractia spatiilor intercostale .Diminuarea musculaturii temporale . par friabil . cu ragade  Facies suferind  Depigmentarea pielii si parului .Diminuarea musculaturii extremitatilor . unghii friabile EX.descuamata. FIZIC :  Scadrea masei musculare .Tesutul celular subcutanat scazut sau absent .TA scazuta. puls micsorat.Ulceratiile tegumentelor de decubit . Afectarea profunda a compozitiei organismului si a datelor de laborator MANIFESTARI DE DEPENDENTA:  fatigabilitate  Senzatie de frig  Piele uscata .

folat si vit.APARAT CARDIO-VASCULAR: pe masura pierderii masei musculare si miocardul scade proportional. scade rata metabolismului .B6 si B12 accentueaza anemia HIPOGLICEMIE in stadii terminale . scade debitul cardiac si functia glomerulara  Insuficienta cardiaca poate insoti MPC severa TABLOU SANGUIN: volumul sanguin scade. hematocritul scazut . normocitara si este determinata de scaderea productiei de eritrocite prin scaderea biosintezei proteinelor Deficit de fier.numar limfocite scazut Anemie normocroma.

lactatia) sunt afectatea iar nou nascutii din mame MPC sunt dismaturi si prezinta pe termen lung scaderea functiei cognitive daca supravietuiesc . fecundarea. graviditatea. greu.TRACTUL GASTROINTESTINAL :  atrofia tractului intestinal  Scadrea functiei pancreasului endocrin si exocrin  Exacerbarea bacteriana  Malabsorbtia si intoleranta la lactoza IMUNITATEA :  Imunitatea mediata celular este diminuata  Infectii cu germeni comuni sau oportunisti  Pneumonia este frecventa  Plagile sau inciziile se vindeca f. deshiscenta plagilor la pacientii cu MPC comuna FUNCTIA DE REPRODUCERE  TOATE ASPECTELE REPRODUCTIVE ( ovulatia.

PIERDER EA PREA SLAB INCETIN HIPO IMUNIT PENTRU A INFECTII ESCARE IREA ATII PNEUMO STA IN ANEMIE ALBUMI TRACT DE MOARTE CRESTE MEDIAT NIE PICIAORE NEMIE RINAR DECUBIT RII A CELULA SI A MERGE R .

 INLATURAREA SAU DIMINUAREA EFECTELOR EVENIMENTELOR PRECIPITANTE  EVALUAREA SI CORECTAREA FACTORILOR DE RISC  INGESTIA DE PROTEINE SI CRESTEREA APORTULUI ENERGETIC IN FORMELE USOARE SI MEDII  ADMINISTRAREA DE MULTIVITAMINE LA TOTI PACIENTII CU MPC  ADMINISTRARE DE MINERALE SI OLIGOELEMNTE .

 ALIMENTATIE ENTERALA  LA PACIENTII EMACUATI SAU EDENTATI ALIMETE SEMILICHIDE SAU FORMULE LICHIDIENE  ALIMENTATIE ENTERALA ASISTATA .

 La adult lenta si limitata  La copil 3-6 luni  Programe complexe de educatie nutritioanala si reabilitare sunt necesare .