You are on page 1of 43

Tema 2.

Teoria procesului de
învăţământ. Dimensiunile,
caracteristicile şi nivelurile
de referinţă

Obiective:
- să definească conceptul de proces de
învăţământ;
- să descrie structura şi
funcţionalitatea procesului de
învăţământ;
- să demonstreze interdependenţa
dintre componentele procesului de
învăţământ;

2.1. Dimensiunile procesului de
învăţământ.
2.2 Caracteristicile procesului de
învățământ.
2.3 Nivelurile de referinţă ale
procesului de învăţământ.

Concepte cheie:

proces de învățământ, dimensiune
funcțională,dimensiune structurală,
dimensiunea operaţională,
caracteristicile procesului de
învățământ,
niveluri de referința ale procesului
de învățământ.

) şi educative (ore de dirigenţie etc.) proiectate conform obiectivelor generale şi specifice stabilite la nivel de politică şcolară/universitară. . Procesul de învăţământ - reprezintă principalul subsistem al sistemului de învăţământ în cadrul căruia sunt realizate activităţile didactice (lecţii etc.

Analiza de sistem a procesului de învăţământ se aplică în explicarea condiţionărilor interne/externe şi funcţionalitatea acestora. b) a componentelor structurale care îi determină funcţionarea internă. Procesul didactic ca sistem poate fi privit dintr-o dublă perspectivă: a) a relaţiei cu supra sistemul şi a relaţiei cu alte sisteme sociale. .

Dimensiunile. .1. procesului de învăţământ.2.

numite de către (S.din perspectivă sistemică procesul de învăţământ poate fi abordat pe plan funcţional. p. Cristea. structural şi operaţional. 302) dimensiuni generale ale procesului de învăţământ: .

1.Dimensiunea funcţională a procesului de învăţămînt vizează: finalităţile macrostructurale (idealul educaţiei. . scopurile educaţiei) care determină finalităţile microstructurale (obiectivele generale şi specifice).

. unei discipline de învăţământ. se are în vedere: a) baza didactico-materială existentă la nivelul unei şcoli.2. c) resursele bugetare alocate la nivel naţional. d) resursele informaţionale existente în şcoală. informaţionale).Dimensiunea structurală vizează: resursele pedagogice (materiale. bugetare. teritorial şi local. umane. b) calitatea unei anumite generaţii de elevi şi calitatea unei anumite generaţii de profesori. unei clase de elevi.

trepte. vacanţe şcolare. examene.dimensiunea structurală reflectă modul de organizare a sistemului de învăţământ în ansamblul său: organizarea pe niveluri. cicluri. semestre. discipline şcolare şi organizarea anului şcolar (trimestre. evaluări globale periodice etc.) .

dintre obiective - conţinuturi – metodologii etc.dintre obiective-conţinuturi. triadice . conţinuturi-potenţial de învăţare al elevilor. .abordarea structurală a procesului didactic permite şi unele analize aprofundate semnificative: diadice .

- . .modelul tridimensional al componentelor procesului de învăţământ. .conţinuturile didactice şi .obiectivele didactice.corelaţia a trei elemente de bază: -- .strategiile didactic.

reprezentând interdependenţa cu fiecare din componente.resursele umane este componenta prin care este valorificat modelul numit. .

evaluare resursele umane . Componentele procesului de învăţământ componentele procesului de învăţămînt obiectivele conţinuturile strategii didactice didactice didactice de predare - învăţare .

realizare şi dezvoltare a unor activităţi didactice/educative concrete: lecţii.3. ore de dirigenţie etc. Dimensiunea operaţională vizează cadrul didactic angajat în activitatea de proiectare. .

formarea- dezvoltarea personalităţii elevului în vederea integrării sale sociale la nivel cultural. implicând un amplu proces de culturalizare şi socializare a elevului. civic şi economic.Funcţia generală a procesului de învăţământ la toate dimensiunile sale presupune . .

.2.2 Caracteristicile procesului de învățământ.

.Caracterul formativ-dezvoltarea calităţilor intelectuale şi se exprimă în formularea. precizarea. operaţionalizarea obiectivelor educaţiei corespunzătoare domeniului cognitiv.

Informarea trebuie să preceadă formarea. transmiterea. . cu caracter aplicativ redus.Caracterul informativ al procesului de învăţământ atenţionează asupra practicii şcolare tradiţionale dominată de predarea. învăţarea unui conţinut informativ.

Explozia informaţională actuală subliniază necesitatea formării strategiilor cognitive decât informarea. schimbarea concepţiei asupra predării pentru echilibrarea caracterului formativ- informativ vizează „răsturnarea” triadei tradiţionale a obiectivelor (cunoştinţe – capacităţi–atitudini) în triada curriculară modernă (atitudini- capacităţi– cunoştinţe). În acest mod. .

alegerea strategiilor.Caracterul logic. raţional al procesului de învăţământ se exprimă în proiectarea. crearea situaţiilor în jurul unui scop. urmărind principiile logicii. . realizarea comunicării în procesul de predare. dirijarea acţiunilor raţional ordonate în activitatea didactică.

Caracterul normativ al procesului de învăţământ indică asupra literaturii de specialitate care asociază normativitatea cu categoria de „principiu”. .

193–194). .Caracterul axiologic al procesului de învăţământ scoate în evidenţă acţiunea instructiv- educativă care contribuie la educaţia pentru şi prin valori. p. În raport cu orientările actuale ale dezvoltării sociale se conturează obiective noi ale instruirii bazate pe valori (Cucoş. C. 1995.

precizarea obiectivelor. reglării. strategiilor. resurselor. reflectată de raportul între modul de antrenare a elementelor componente şi rezultate.Caracterul sistemic al procesului de învăţământ indică asupra viziunii integratoare asupra procesului de învăţământ. organizării. evaluării. .

formarea priceperilor şi deprinderilor şi a atitudinilor. organizând. sistematizând şi coordonând planificat asimilarea cunoştinţelor. * profesorul are rolul de conducător.Caracterul bilateral al procesului de învăţământ presupune interacţiunea a doi factori umani de grup: educatorii şi elevii. .

fiind utilizată chiar sintagma „formativ- educativ”.Caracterul educativ se asociază sau se substituie cu caracterul formativ. .

Caracterul managerial vizează conducerea sistemului de învăţământ. . a activităţii de predare- învăţare .evaluare a unei discipline potrivit unei politici a educaţiei. a unităţilor şcolare.

2.3 Nivelurile de referinţă ale procesului de învăţământ. .

Cristea.Structura procesului de învăţământ în viziunea cercetătorului (S. 302) . p.

.a) Nivelul de organizare al procesului de învăţământ poate fi analizat în sens macrostructural şi în sens microstructural.

În sens macrostructural. . nivelul de organizare a procesului de învăţământ depinde de structura de organizare a sistemului de învăţământ. pe discipline şcolare concepute mono – sau interdisciplinar. respectiv de modul de organizare al sistemului de învăţământ pe trepte şi cicluri şcolare.

în sens microstructural. . nivelul de organizare a procesului de învăţământ depinde de formele de activitate adoptate.

învăţarea.b) Nivelul acţiunilor principale desfăşurate în cadrul procesului de învăţământ vizează predarea. evaluarea. .

este o acţiune de instruire a profesorului. . pentru stimularea activităţilor de învăţare.Predarea este acţiunea de comunicare pedagogică (didactică) propusă de profesor în diverse variante şi forme de organizare. adresată elevului.

realizată iniţial în mod dirijat. proiectată de profesor şi presupune dobândirea unor cunoştinţe. . deprinderi şi strategii conform obiectivelor incluse în cadrul programelor şcolare.Învăţarea este acţiunea elevului.

). . proiectate şi realizate conform obiectivelor programelor şcolare la nivelul fiecărei activităţi didactice (lecţie etc.Evaluarea este acţiunea iniţiată de profesor pentru verificarea gradului de îndeplinire a sarcinilor de predare-învăţare.

.c) Nivelul structurii de bază a procesului de învăţământ vizează obiectivele – conţinutul –metodologia– evaluarea realizate şi dezvoltate la toate nivelurile sistemului de învăţământ.

sistemul de învăţământ şi procesul de învăţământ.Relaţia funcţională dintre societate. SOCIETATEA SISTEMUL DE EDUCAŢIE SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT . sistemul de educaţie.

niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare”. de stat şi particulare”. cuprinzând “unităţi şi instituţii de învăţământ. .Sistemul naţional de învăţământ este constituit din “ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de diferite tipuri.

Moldova .Structura sistemului de învăţământ din R.

Procesul de învățământ presupune un cadru formal. cu actori ce-și asumă rolurile în mod „legal”. fiecare activând statute bine precizate la nivelul normativității sociale. .Procesul de învățământ este forma cea mai sistematizată și raționalizată a exercitării influențelor educative.

Iaşi. Cojocaru M. Suport de curs. Iaşi... 2008.. Pedagogie. Prelegeri pedagogice. 1. Repere şi instrumente didactice pentru formarea profesorilor... Suport de curs. Cojocaru M. 2001. Î. Bibliografie: Bocoş. Chișinău. Iaşi. Tipografia UPS Ion Creangă” 2009 Cojocaru M. Cerghit I.Papuc L. Teoria și metodologia instruirii. Neacşu Ioan. Polirom. Teoria şi metodologia instruirii. Ediția a II-a revăzută și adăugită.S. Editura ALL..B. Piteşti 2007 Bontaş I. Bucureşti.F. „Tipografia UPS Ion Creangă” 2006 Iucu R. M. Sadovei L. Pânişoară Ion Ovidiu. Ediția a II-a. 2013 .E. Teoria instruirii... Chișinău. Suport de curs.P. 2006..Papuc L. Editura Paralela 45. Teoria instruirii. Editura Polirom.E.. Papuc L...Sadovei L.„Tipografia UPS Ion Creangă” 2006 Cucoş C. Editura Polirom.F. D. Jucan.Î. Pedagogie. Negreţ-Dobridor Ioan.S.. Chișinău.P.. Ed. Perspective teoretice şi aplicative. Chişinău: CEP USM. Didactica generală. 2008 Guţu Vl. Pedagogie.Instruirea şcolară.Sadovei L.