You are on page 1of 11

POTENŢIALUL UMANO-GEOGRAFIC AL RELIEFULUI

Carpaţi, subcarpaţi, depresiuni, podişuri, câmpii, deltă.

Carpaţi:
Diversitate peisagistică; resurse de subsol/sol variate;

C.Orientali = 39.550 km2;
C.Meridionali = 14.040 km2;
C.Occidentali = 17.714 km2;
D.Transilvaniei = 25.100 km2.

Rol în evoluţia geomorfologică a tuturor formelor de relief;
Altitudini medii faţă de ceilalţi munţi ai Europei;
Spaţiu locuit din vechime (văi, depresiuni);
Spaţiu generator de activităţi economice specifice: oierit,
act.forestiere, vânătoare, pescuit → adaptare activă la mediu.

714 1. (km2) aş.310.4 Orientali 670.pop.aş.urbană Dens. fizico.000 49 Carpaţii 14. loc.027 34 3.rurală Nr.500.5 Meridionali 750.077 15 6.000 38 Carpaţii 39.um.100 1.040 477 15 3.100.000 95./km2 Carpaţii 17.000 1.500.000 1.000 340.1 Occidentali 2. Loc.pop.000 420.4 Transilvaniei 2.779 32 7.000 2.000 54 Depresiunea 25./100km2 geografică Număr locuitori Nr.500 1.7 .000 820.200. Unitatea Suprafaţa Număr sate Număr oraşe Dens.000 408.000 860.

Zone propice activităţilor umane → zone cu resurse de apă. cu terenuri productive = depresiuni (Maramureş. Haţeg. în depresiuni → procese de acumulare. Borsec. Zarand. majoritatea de ordinul a ~ sute de km2. Ciuc. dar şi cereale.000 de ani. Spaţii agricole. Beiuş. Giurgeu. îmbrăcămintea şi produsele casnice). Depresiunile = spaţiu de locuit. Braşov.  Diversitate a producţiei agricole Pe versanţi = păşuni. . Petroşani. Diversificare a producţiei obţinute = civilizaţie de oieri (asigură hrana.) Depresiunile = ~ 30% din totalul spaţiului montan (cca 330 depresiuni).) sau zone de culoar (Bran- Rucăr. Brad. Loviştei. Dm > media pe Carpaţi. Dornelor. fâneţe  zootehnie Creştere oi = activitate veche de peste 4. Olt. Bilbor. Bozovici. Câmpulung Moldovenesc. Jiu etc. specific plante tehnice.Diferenţe între procesele geomorfologice specifice zonei montane: la altitudini mari → procese de eroziune/probuşire. Zlatna etc.

fag.800 m. . răşinoase.600-1. (prelucrare lemn = îndeletnicire veche). Judeţe cu fond forestier mare (Suceava > 400.000 ha + 8 judeţe cu suprafeţe între 100-250.000 ha) în zona montană.Fond forestier: de la limita spaţiului montan (~800 de m) până la 1. Specii forestiere diferite  foiase.

Apele – curgătoare: râuri = potenţial hidroenergetic-diferenţă de nivel mare (Lotru 809 m). în masive de sare etc.) Activităţi de pescuit Hidrocentrale Plutărit. vulcanice. – stătătoare: lacuri = foarte multe. transport Mori de apă Alimentare cu apă . foarte diverse (glaciare. baraj natural.

Alte minereuri-legate de structurile cutate din zona de contact cu subcarpaţii. P.Ruscă -C.Petroşani.gr. Cărbuni.Resursele de subsol – minereuri utile Fe-C.Occ.în depr. Mţii Banat.N.Occ.Or. Anina etc. Bozovici. .. C.Orientali Min NeFeroase –C.

10 linii transcarpatice-V.560m Com.Mureşului. 1.Petreasa (sat Tomnatic) în C.Jiului.totală a ţării Aşezările rurale urcă la: 1.>800m = 29. Salva-Suceava. V. Caransebeş-Simeria.Prahovei) E81 (V.300m Fundata/Fundăţica în C.Oraşe/sate carpatice Munte . V. Sf. E60 (V. Piteşti-Câmpulung-Braşov. Caransebeş-Deva. Miercurea Ciuc-Adjud.aşezărilor 1. Transfăgărăşan. Miercurea Ciuc-Adjud.Meridionali Aşezările urbane cuprinse între: 800-900 m – localizate pe văi transversale.Oltului. Novaci-Sebeş.360m Moldova Suliţa în C.Prahovei.Occidentali 1.Oltului).Orientali 1.Gheorghe-Adjud. Transporturile Carpaţii străbătuţi de căi ferate şi şosele.0% din suprafaţa ţării. Braşov- Buzău.9% din nr. Cul. Salva-Vişeu. Caransebeş-Timişoara Şosele: DN1. Carpaţii grad de penetrabilitate ridicat .2% din pop. de regulă la exteriorul limitei carpatice + depresiuni. V.Timiş.

.

sporturi de iarnă balneoclimateric cultural-istoric Activitatea de vânătoare Climat de protejare  dezvoltare activităţi turistice şi iarna Potenţial curativ – climă. a depăşit litoralul Obiective naturale Obiective antropice Turism de vară . ape. cel mai mare nr. Valea Prahovei.drumeţii de iarnă .de turişti.Turism zonă turistică de grad I. grad ionizare aer .

.

CONCLUZII Zona montană = diversitate = potenţial major = accesibilitate .