MECANICA FLUIDELOR

1. Argument
‡ Foarte multe fenomene care au loc in natura precum si numeroase aspecte ale vietii noastre se manifesta respectind sau avind la baza principiile si legile mecanicii fluidelor. ‡ Ca exemple pot fi amintite:   Fenomene naturale : miscarea norilor in atmosfera, curgerea riurilor, agitatia valurilor, zborul pasarilor, inotul amfibienilor, etc.

  Aspecte ale vietii noastre: curgerea apei in conducte sau

canale de irigatie, curgerea singelui in vene si artere, miscarea aerului in sistemul respirator sau in istalatiile de ventilatie, dar si miscarea vapoarelor, submarinelor, avioanelor, fenomenul lubrificatiei, etc.

‡ Cunostiintele de mecanica fluidelor sunt necesare pentru realizarea: - sistemelor de alimentare cu apa si eliminarea apelor uzate, - centralelor hidro, termo si atomo-electrice, - transmisiilor automate, - rachetelor, - dicurilor hard si floppy ale calculatoarelor, - instalatiilor de incalzire si aer conditionat, - organelor artificiale - si chiar si in sporturi (cu mingea, curse de automobile, etc) »»»» Inginerii din toate specializarile au nevoie de cel putin notiuni de baza in domeniul mecanicii fluidelor

2. Notiuni generale ‡ Mecanica fluidelor = stiinta care se ocupã cu studiul repausului respectiv miscãrii fluidelor si interac iunii mecanice a acestora cu corpurile cu care vin în contact. ‡ FLUIDUL este un mediu continuu. ‡ Orice substan care curge se nume te fluid. care sub actiunea unor forte oricit de mici sufera deformatii foarte mari (CURGE) . deformabil.

gazele sunt fluide foarte compresibile.lichidele sunt fluide care puse intr-un recipient iau forma acestuia Forma determinata dar volum nedeterminat Obs.‡ Exista douã categorii de fluide: LICHIDELE si GAZELE . . iau forma sferica. de picatura. ele umplu complet orice incinta pusa la dispozitie Forma si volum nedeterminat .: Lichidele in cantitati mici .

etc. . Masinile hidraulice vehiculeazã fluide (lichide) cu scopul de a realiza în sisteme tehnologice diferite obiective de lucru: . .transmisia de putere.vehicularea fluidelor. ca pompã sau ca motor.ungere. . .‡ Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare ale fluidelor din punct de vedere al aplicatiilor in tehnica. ‡ Masinile hidraulice realizeazã transformarea energiei mecanice în energie hidraulicã sau invers dupã cum functioneazã.conversia unor parametrii functionali.

care se ocupa cu studiul echilibrului fluidelor si actiunea lor asupra corpurilor cau care vin in contact cind sunt in repaus 2. Dinamica fluidelor ± care studiaza interactiunea dintre fluidele in miscare si corpurile solide. . Cinematica fluidelor ± care studiaza miscarea fluidelor fara a se preocupa de cauze sau de actiunea supra corpurilor de contact 3. Statica fluidelor .‡ Trei ramuri importante compun mecanica fluidelor : 1.

molecule sau grupe de molecule care au forma. in mecanica fluidelor.3. ‡ Ca urmare. . structura si dimensiuni determinate si intre care se afla ³spatiul liber´ intermolecular. Modelul de fluid ‡ In realitate fluidele sunt alcatuite din particule individuale (discrete). se accepta ipoteza mediului continuu (sau a continuitatii) conform careia fluidul este considerat un mediu la care materia este distribuita in mod continuu in regiunea spatiala ocupata de acesta. ‡ Pentru descrierea comportarii fluidului aflat in repaus sau in miscare practic este imposibil a se studia comportarea fiecarei particule in parte.

‡ In baza acestei ipoteze marimile care care caracterizeaza starea fluidului cum ar fi presiunea. precum si proprietatile fluidului apar ca niste functii continue de coordonatele punctelor si de timp cu exceptia unor linii sau suprafete singulare numite linii sau suprafete de discontinuitate (exemplu: suprafata de separatie dintre gaze si lichide sau doua lichide nemiscibile). temperatura. . viteza.. etc. impulsul.

De retinut ‡ In cadrul acestui curs fluidele se considera ca fiind medii usor si continuu deformabile (curg). ‡ Ca urmare. studiul gazelor se face pe larg la termodinamic . ‡ Deoarece cu gazele se produc de obicei transform ri termice. se face referire în continuare în mod preponderent la lichide . omogene (densitatea are aceea i valoare în orice punct din volumul ocupat de fluid) si izotrope (cu proprietati identice in toate directiile).

.Propriet ile generale ale fluidelor 1. se defineste ca fiind densitatea medie a fluidului raportul intre masa m si volumul V: m V! V (relatia valabila pentru fluidul omogen) Avind in vedere ca fluidul este un mediu continuu se poate defini densitatea intr-un punct (densitatea punctuala) prin relatia: (m dm (relatia valabila pentru fluidul neomogen) V ! lim ! dV (V p0 (V unde (m este masa unei particule de fluid de volum (V In sistemul SI unitatea de masura pentru densitate este [kg/m3]. Densitatea Daca se considera un volum V care contine o masa de fluid m.

‡ Inversul densit ii este volumul specific : 1 R ! V [m3/kg] . . este utilizat de obicei în procesele termodinamice ale aburului.‡ Densitatea mai poarta denumirea de masa specifica .

de cele mai multe ori in aplicatiile practice. ‡ La lichide.‡ Densitatea este o marime dependenta de presiunea si temperatura fluidului respectiv. . dependenta de presiune poate fi neglijata fata de temperatura.

‡ Pentru a exprima dependenta densitatii fluidelor in functie de temperatura se procedeaza astfel: . Rezulta ca volumul final se exprima ca fiind V ! V0  (V ! V0 ™ (1  F t ™ (T ) Densitatea corespunzatoare volumului final este m m V! ! V V0 ™ (1  F t ™ (T ) m ! V0 .pentru lichide. iar Ft este coeficientul de dilatare volumica. in mod similar corpurilor solide.densitatea corespunzatoare volumului initial inaintea cresterii V0 temperaturii (conditii normale). se exprima cresterea volumului (V cauzata printr-o crestere de temperatura (T : (V ! V0 ™ F t ™ (T unde V0 este volumul initial de lichid. In aceste conditii expresia variatiei de densitate in functie de V0 temperatura se obtine ca fiind : V ! 1 F t ™ (T .

OBS. Pentru calculele la care este suficient o precizie de dou zecimale. se poate considera c valoarea densit ii apei în intervalul de temperaturi uzual 0«20°C 3 este: V H O ! 1000 kg / m 2 .

la gazele ideale . unde R este constanta universala a gazelor. Considerind densitatea gazului 0 aflat in conditii normale de tempetraturaT0 si presiune p0. densitatea se poate determina din ecuatia termica de stare: p ™ V ! m ™ R ™ T m p p !   V! V R ™T R ™T .. atunci densitatea gazului aflat la temperatura T si presiunea p se exprima : p ™T V ! V0 ™ p0 ™ T0 . Utilizind aceasta relatie se poate exprima densitatea unui gaz in conditii fizice date.

. greutatea specifica medie se exprima ca fiind : G .2. .Pentru un fluid neomogen.Pentru un fluid omogen. greutatea specific este limita raportului dintre greutatea de fluid din jurul punctului considerat i volumul corespunz tor. Greutatea specifica .unde G este greutatea K ! lim ! unei particule de fluid de dV (V p 0 (V volum V. atunci când volumul (G dG tinde c tre 0 : .unde G este greutatea masei m de fluid K! V In SI unitatea de masura pentru greutaea specifica este [N/m3].

81 ! 9810 N / m . gravitationala Considerând g =9. rezult greutatea specifica a apei: 3 K H 2O ! 1000 ™ 9.Relatia dintre greuatea specifica si densitate se deduce ca fiind : m™ g K! V m . !V V   K !V™g g = accel.81 m/s2 .

Variatia volumului este proportionala cu variatia presiunii: (V !  F p ™ (p . unde V p este coeficientul de compresibilitate. Compresibilitatea si elasticitatea Proprietatea fluidelor de a-si modifica volumul sub actiunea unei variatii a presiunii exterioare se numeste compresibilitate.3. La cresterea presiunii in jurul volumului de fluid cu p . Fp . 1 Marimea E ! se numeste modul de elasticitate. volumul de fluid se va micsora cu V . Semnul minus arata ca la crestera presiunii apare intotdeauna o micsorare a volumului la temperatura constanta. Se considera un volum de fluid V supus unei presiunii initiale p.

pentru lichide p este foarte mic. gazele fiind compresibile iar comportarea lor este data de ecuatia de stare.12 ™ 1010 2/N la 0oC si presiuni intre 105 si 106 N/m2 (Pa = Pascal) m . iar pentru E [N/m2]. pentru Ma ” 0.pentru gaze p este foarte mare. . unde Ma ! v este numarul lui Mach. de exemplu pentru H2O F p ! 5. In anumite situtii gazele pot fi considerate fluide aproximativ incompresibile.In SI pentru p corespunde unitatea de masura [m2/N] .3 (echivalentul unei viteze de 100 m/s). vs . vs = viteza sunetului.

‡ Vâscozitate ridicata inseamna ³lichid gros´ (ulei gras. alcool. iar vâscozitatea mica inseamna ³lichid subtire´ (apa. ‡ Un fluid nevâscos este considerat fluid ideal. miere. ‡ Este o masura a frecarii interioare dintre particulele constitutive ale masei de fluid in miscare.). . Vâscozitatea ‡ Vâscozitatea reprezinta proprietatea fluidului de a se opune curgerii. glicerina.4. etc. etc) ‡ Toate fluidele reale sunt vâscoase.

Tensiunea tangentiala de frecare poate fi exprimata : F W . Pentru a deplasa placa cu viteza W este necesara aplicarea unei forte F. A Se considera o masa de fluid de grosime mica cuprinsa intre o placa plana fixa si una mobila de arie A care se deplaseaza cu o viteza constanta W. N In SI vâscozitatea dinamica se exprima in [ Pa ™ s ] ! [ 2 ™ s ] m !X !L ™ . unde se numeste A H vâscozitate dinamica.Proprietatea a fost pusã în evidentã prin experienta lui Newton.

.‡ La curgerea unui fluid. Cu cresterea temperaturii vâscozitatea lichidelor scade. dy ‡ Fluidele care respecta aceasta lege se numesc fluide newtoniene. Vâscozitatea dinamica variaza foarte putin cu presiunea dar foarte mult cu temperatura. iar a gazelor creste. in general. intre doua straturi de fluid adiacente situate la o distanta infinit mica dy si intre care exista o diferenta de viteze dw ia nastere o tensiune tangentiala de frecare definita de relatia lui Newton: dw X !L ™ dy dw = gradientul vitezei.

In aplicatiile tehnice (hidraulica) se utilizeza de preferinta o alta marime pentru descrierea vâscozitatii unui fliud (lichid) si anume vâscozitatea cinematica . 4 2 Se mai utilizeaza si unitatea numita Stokes . 1St ! 10 m / s . Vâscozitatea cinematica se defineste ca fiind raportul dintre vâscozitatea dinamica si masa specifica (densitatea) fluidului: L Y! V In SI vâscozitatea cinematica se exprima in [m2/s].

Acestea sunt carterizate prin aceea ca vâscozitatea lor nu este constanta la o presiune si temperatura data. Carateristicile citorva fluide nenewtoniene pot fi observate in figura alaturata: X fluid cu vascozitate structurala Noroi de foraj. nisip. plasamasingelui. ciment proaspat.Fluidele care nu respecta legea lui Newton se numesc nenewtoniene. solutii de polimeri Suspensii de argile. pigmenti de carbon fluid Bingham fluid pseudoplastic fluid newtonian Unele grasimi. derivate de celuloza. cuart in apa X fluid dilatant dw/dy . latexul cauciucului. produse petroliere. unele vopsele. cerneluri.

Tensiunea superficiala Tensiunea superficial este proprietatea general a lichidelor de a lua o form geometric de arie minim în lipsa fortelor externe.1. ‡ In interiorul unui lichid in repaus particulele sunt atrase de particulele vecine in toate directiile cu forte de coeziune egale rezultind un echilibru reciproc . lichid . Propriet ile fizice specifice lichidelor 5. datorat actiunii fortelor de coeziune dintre moleculele lichidului. fortele de atractie exerciate spre exterior de gaz fiind de valori mici.5. practice neglijabile. ‡ La suprfata libera insa particule sunt solicitate preponderant de fortele de atractie orientate spre interiorul lichidului .

.‡ Fortele de coeziune ce actioneaza pe suprafata libera au ca efect tensionarea suprafetei tinzind la curbarea acesteia (similar unei membrane elastice). ‡ Prezenta acestei tensiuni superficiale poate fi remarcata la forma sferica (corpul cu suprafata minima) a picaturilor de lichid sau la basicile de sapun.

Cind insa una din dimensiunile masei de lichid este mica.. Daca F este forta ce se exercita pe latimea de suprafata l .472 N/m In cazul in care masa de lichid are dimesiuni mari efectul tensiunii superficiale nu este sesizabil datorita faptului ca in acest caz predomina fortele gravitationale.030 N / m mercur in contact cu aer W ! 0. . atunci : F W! l W " SI : N / m Exemple: La 20oC apa in contact cu aer W ! 0.025.0..M rimea fizic ce caracterizeaz tensiunea superficial este coeficientul de tensiune superficial ± notat cu Acesta reprezinta for a care se exercit tangential pe unitatea de l ime la suprafa a de separatie dintre fluidele nemiscibile (de obicei lichid-gaz). tensiunea superficiala modifica forma suprafetei libere/ de separatie a lichidului respectiv.0725 N / m ulei in contact cu aer W ! 0.

Se poate deduce diferen a de presiune dintre zona interioar a fluidului i cea exterioar cu ajutorul formulei lui Laplace: ¨1 1 ¸ p1  p2 ! W ™ ©  ©R R ¹ ¹ ª 1 2º pentru o forma eliptica iar daca elipsoidul devine sfera si se obtine : 2W p1  p2 ! R .In cazul suprafetelor curbate tensiunea superficiala da nastere unei diferente de presiune pe o fata si cealalta a suprafetei de separatie.

Tensiunea de aderenta apare in locurile de atingere ale lichidelor si gazelor cu peretii solizi. si la suprafetele de separatie a diferitelor lichide nemiscibile. cele doua medii fiind situate la distante moleculare. In functie de marimea fortelor de atractie .2 Tensiunea de aderenta Adeziunea fluidului la o suprafata solida este rezultatul interactiunii dintre moleculele fluidului si cele ale corpului solid in contact .5. respectiv de respingere apar diferite forme de udare a peretilor solizi: 1 3 gaz sau aer gaz sau aer 2 lichid lichid .

Acelasi fenomen poate fi observat la formarea de picaturi pe suprafetele solide : E E picatura de mercur picatura de apa E! petrol Picaturile de lichide usoare (exemplu ulei pe apa) formeaza pe lichidele mai grele asa numita forma de lentila inotatoare: ulei apa .

Cind predomina tensiunea susperficiala fata de tensiunea de aderenta lichidul din tub are tendinta de coborire a nivelul in tub fata de referinta initiala h . lichidul are tendinta de a urca pe peretii tubului care il contine. h d d h .In caz contrar.3 Capilaritatea Capilaritatea reprezinta fenomenul de ascensiune sau coborire a lichidelor in spatii foarte mici ± exemplu: tuburile piezometrice folosite la masurarea presiunilor a caror diametru este foarte mic comparative cu lungimea liniara a acestora. Fenomenul este in conexiune cu tensiunea superficiala si tensiunea de aderenta: .5.

Ascensiunea si respectiv coborirea h se poate deduce din relatia de egaliate a fortelor de coeziune si greutate a coloanei de lichid crescute respectiv scazute fata de nivelul de referinta: d Td 2 2T ™ ™ W ! ™h™V ™ g 2 4 4W   h! d ™V ™h .formula lui Jourin- .

5. Apa.4 Absorbtia gazelor Fenomenul de absorb ie a gazelor într-un lichid se produce odat cu cre terea presiunii sau sc derea temperaturii. con ine 2% aer. în condi ii normale de presiune i temperatur . .

termice (temperaturi locale de mii de grade). se formeaz cavit i (bule) în interiorul lichidului aflat în curgere.5 Cavitatia in lichide Cavita ia este fenomenul ce se produce la sc derea presiunii pân la nivelul presiunii de vaporizare al lichidului.5. care sunt umplute cu gaze con inute anterior în lichid. microjeturi). . chimice (se degaj oxigen activ). În aceste condi ii. electrice (fulgere în miniatur ). cavit i ce implodeaza (surpa) cind lichidul ajunge in zone dinou in zone cu presiuni mai mari decit presiunea de vaporizare din interiorul bulelor. ce au ca principal efect distrugerea peretilor solizi ce marginesc lichidul in zona respectiva. Acest fenomen de implozie a cavitatilor gazoase este înso it de procese mecanice (presiuni foarte mari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful