MACROECONOMÌE

SUPORT DE CURS
CURSUL NR. 1
Notiuni introductive
Economia, conform definitiei datã de Alfred
Marshall este: "un studiu al omenirii în
ocupatiile ei obisnuite de viatä"
Aceste ocupatii obisnuite, zilnice ale oamenilor
pot fi privite la douã nivele: la nivel
microeconomic, adicã la nivelul unitãtilor
economice, firmelor si gospodãriilor, si la nivel
macroeconomic, adicã la nivelul ramurilor, al
sectoarelor de activitate sau la nivelul întregii
economii nationale.
MACROECONOMÌA se concretizeazã cu
prioritate cãtre analiza calitativã a mecanismului
de functionare al economiei nationale, a
corelatiilor dintre variabilele macroeconomice,
punând un accent deosebit pe aspectele de
mãsurare a influentelor directe si indirecte
dintre acestea in vederea fundamentãrii
stiintifice a deciziilor de politicã
macroeconomicã
MACROECONOMÌA se ocupã, deci, cu studiul
structurii, functionalitãtii si comportamentului de
ansamblu al sistemului economiei nationale, în
strânsã conexiune cu sistemul economiei
mondiale si cu mediul înconjurãtor, în scopul
determinãrii volumului total de bunuri si servicii
si a tuturor variabilelor care-l influenteazã.
MACROECONOMÌA se ocupã de piata
bunurilor si a serviciilor in ansamblul ei, tratând
toate pietele pentru diferite bunuri fãrã a lua in
considerare, sã zicem, diferentele dintre piata
operelor de artã si piata calculatoarelor, sau
dintre piata serviciilor medicale si piata
produselor agricole.
MACROECONOMÌA include si politicile guver-
namentale care dirijeazã prin decizii de la nivel
national: moneda, balanta comercialã si de
plãti, fiscalitatea, salarizarea, preturile, bugetul
national, evolutia ratelor dobânzii, datoria
nationalã, comertul extern acumularea si
consumul.
Microeconomia si macroeconomia ÷ elemente comparative
Microeconomia Macroeconomia
1. Este aIcåtuitå din procese, fapte,
actiuni ce se manifestå Ia niveIuI
participantiIor individuaI Ia fIuxuriIe
economice, respectiv gospodårii,
firme, institutii, etc.
1. Este aIcåtuitå din procese, fapte
actiuni ce se manifestå sub forma
agregatå, ca o rezuItantå a aceIor
refIectate de microeconomie Ia
niveIuI economiei nationaIe.
2. Este componentå a stiintei
economice care se ocupå cu studiuI
proceseIor fapteIor comportamen-
teIor individuaIe din economie,
privite ca entitåti de sine ståtåtoare
si afIate in interactiune.
2. Este componenta stiintei
economice care se ocupå cu studiuI
structurii, functionaIitåtii si
comportamentuIui de ansambIu aI
economiei ca sistem.
3. Este aIcåtuitå din eIemente
referitoare Ia entitåti economice
concrete, reaIe, care pot fi individu-
aIizate si identificate în cadruI
sistemuIui economiei nationaIe.
3. Este aIcåtuitå din eIemente
conceptuaIe, obtinute ca mårimi
agregate din eIemente preIuate de Ia
entitåtiIe macroeconomiei.
Ca stiintå, se bazeazå în speciaI pe
microanaIizå.
4. Ca stiintå se bazeazå în speciaI
pe macroanaIizå.
Obiectivele macroeconomiei
1. Delimitarea principalelor agregate si fluxuri
nationale care sã permitã cunoasterea activitãtii
economice de ansamblu si sã explice principiile de
functionare normalã a circuitului economic, sã
descopere cauzele dezechilibrelor anormale care
pot sã afecteze negativ functionalitatea sistemului
economic.
2. Sã ofere guvernelor bazele stiintifice ale deciziilor
de politicã macroeconomicã, atunci când jocul liber
al fortelor pietei pun în pericol cresterea economicã,
echilibrul macroeconomic sau apar alte esecuri care
afecteazã viata oamenilor.
Obiectivele macroeconomiei
3. Asigurarea conditiilor pentru alocarea eficiientã a
resurselor si corectarea externalitãtilor negative
asupra mediului, rezultate din supraestimarea
rolului pietelor de consum.
4. Gestionarea cresterii economice echilibrate
compatibilã cu cerintele economiei ecologice.
5. Gestionarea raportului dintre echilibrul general si
echilibrele/dezechilibrele partiale care pot genera
inflatie, somaj, deficite bugetare ale balantei de plãti
si oferirea de solutii pentru redresarea agregatelor
si circuitelor macroeconomice.
Obiectivele macroeconomiei
6. Cãutarea conditiilor pentru realizarea echilibrului
dintre cererea agregatã si oferta agregatã prin
cresterea economicã si dezvoltarea durabilã care
duc la ridicarea nivelului de trai, absorbtia fortei de
muncã în economie, diminuarea somajului si a
inflatiei.
7. Determinarea cauzelor si a efectelor ciclicitãtii
afacerilor în jurul procesului de crestere economicã,
pentru diminuarea pierderilor si mãsuri anticiclice.
Obiectivele macroeconomiei
8. Programarea dezvoltãrii în corelatie cu evolutia
resurselor naturale, a cercetãrii stiintifice si
tehnologice, a globalizãrii fenomenelor derivate din
cresterea interdependentei dintre economiile
nationale.
Studiul macroeconomiei are ca punct de
plecare agregarea agentilor economici si a
rezultatelor activitãtii acestora pe forme de
organizare, sectoare de activitate sau
institutionale si a functiei lor de bazã.
Analizele macroeconomice utilizeazã
urmãtoarle grupãri de agenti economici:
- Întreprinderile nefinanciare ca producãtori de
bunuri economice;
- Familiie, în calitate de consumatori ai bunurilor
create;
- Ìnstitutiile financiare cu bãncile ca intermediari si
societãtile de asigurãri;
- Administratia publicã a statului care gestioneazã
redistribuirea veniturilor;
- Adminstratia privatã a institutiilor cu scop nelucra-
tiv si strãinãtatea, cu care intrã în tranzactii
economice.
Finalitatea cercetärilor specifice macroeconomiei o
constituie märirea venitului national prin cresterea
productivitãtii si eficientei folosirii resurselor
economice si distribuirea justã a acestuia pentru
cresterea bunãstãrii populatiei.
Functionarea macrosistemului economic se reali-
zeazã prin procesele de schimb, prin intermediul
pietelor, formându-se fluxurile monetare si reale
care alcãtuiesc circuitul economic.
Schema simplificatã a circuitului economic
Piata factorilor
de productie
Gospodãrii ale
familiilor
Piata bunurilor
si serviciilor
Afaceri
Serviciile
factorilor
Veniturile
factorilor
Veniturile
factorilor
Serviciile factorilor
Venituri
Cheltuieli
Bunuri si servicii Bunuri si servicii
Fluxul circular al veniturilor si cheltuielilor
FÌRME
PRODUCÄTOARE
CATEGORÌÌ DE
CONSUMATORÌ
Serviciile factorilor de productie
Bunuri si servicii
Cheltuieli
Venituri
1. Ce este economia?
2. Care sunt domeniile de studiu ale
macroeconomiei?
3. Care sunt obiectivele macroeconomiei?
4. La ce se referã studiul macroeconomic?
5. Analizele macroeconomiei utilizeazã grupãri de
agenti economici. Care sunt aceste grupãri?
6. Cercetãrile macroeconomice au finalitate. Care
este aceasta?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
CURSUL NR. 2
Rezultatele macroeconomiei
Rezultatele macroeconomiei se exprimã prin
indicatori de rezultate, calculati în unitãti naturale
sau monetare, care aratã nivelul, structura, evolutia
si factorii de influentã a acestora. Ìndicatorii
macroeconomici pot fi analizati în mãrimi absolute,
relative, medii, indici, în mod statistic si dinamic.
2.1. Sistemul conturilor nationale
Ìndicatorii macroeconomici sunt determinati cu
ajutorul contabilitãtii nationale, respectiv a conturilor
nationale.
Sistemul conturilor nationale (S.C.N.) se bazeazã
pe 3 grupe de instrumente:
- Agentii economici;
- Operatiunile;
- Conturile.
Ìnstrumentele enumerate iau în considerare 3 grupe
de operatiuni:
- Operatiuni privind bunurile si serviciile:
productia, consumurile intermediare, consumurile
finale, importurile, exporturile, etc.
- Operatiuni privind repartitia care se referã la
formarea si distribuirea veniturilor;
- Operatiuni financiare, de creante privind fluxurile
de împrumuturi si depuneri bãnesti
Sistemul conturilor nationale cuprinde 4 conturi:
a)productie;
b) consum;
c) acumulare;
d) restul lumii
a)Contul "productie¨ cuprinde 2 subconturi:
- contul de mãrfuri sau bunuri vândute pe categorii
de vânzãtori;
- contul de activitate sau productie în care se
evidentiazã productia de bunuri economice ca
sumã a consumurilor intermediare si valorii
adãugate într-un interval de timp.
b) Contul "consum¨ cuprinde 2 subconturi:
- contul de cheltuieli;
- contul de venituri.
c) Contul "acumulare¨ sau de modificare a patrimo-
niului aratã:
- sursele de finantare a investitiilor si cresterii
stocurilor;
- sumele folosite pentru achizitii imobiliare sau
mobiliare;
- transferurile de capital si consumul de capital fix.
d) Contul "restul lumii¨ evidentiazã importurile si
exporturile, precum si soldul rezultat din
compararea acestora, transferurile de capital si
tranzactiile de capital cu strãinãtatea:
2.2. Ìndicatorii de rezultate macroeconomice
Principalii indicatori sintetici care caracterizeazã o
economie nationalã sunt:
- Produsul global brut (P.G.B.);
b) Produsul intern brut (P.Ì.B.);
c) Produsul national brut (P.N.B.);
d) Produsul national net (P.N.N.);
e) Venitul national (V.N.).
a) ProdusuI gIobaI brut (P.G.B.) exprimã valoarea
totalã a bunurilor economice obtinute într-o
perioadã determinatã de timp.
b) ProdusuI intern brut (P..B.) reprezintã valoarea
brutã a productiei finale de bunuri si servicii produse
în cursul unei perioade de timp de cãtre agentii
economici ce îsi desfãsoarã activitatea în interiorul
granitelor nationale, autohton si strãin. El poate fi
calculat prin urmãtoarle metode:
b.1 Metoda de productie:
PÌB = VAB + ÌP + TV ÷ SP unde:
VAB = valoarea adãugatã brutã (preturi de bazã)
ÌP = impozite pe produs inclusiv TVA
TV = taxe vamale;
SP = subventiile pe produs ti pentru import.
b.2 Metoda cheltuielilor:
PÌB = CF + FBCF + VS + (E ÷ Ì) unde:
CF = consumul final
FBCF = formarea brutã de capital fix
VS = variatia stocurilor;
E = exporturi
Ì = importuri
b.3 Metoda veniturilor:
PÌB = R + EBE + ÌPRÌ ÷ SE unde:
R = remunerarea salariatilor
EBE = excedentul brut de exploatare
ÌPRÌ = impozite legate de productie si de import;
SE = subventiile de exploatare si de import.
c) ProdusuI nationaI brut (P..B.)
PNB este baza mãsurãrii activitãtii economice si
reprezintã valoarea bunurilor si serviciilor finale
brute obtinute de cãtre agentii economici nationali
atât în interiorul tãrii respective cât si din activitatea
desfãsuratã în alte tãri. În functie de preturile
folosite la calcularea lui, PNB poate fi:
c.1 PB nominaI (PB
n
) ÷ care mãsoarã valoarea
bunurilor si serviciilor finale produse de agentii
economici nationali într-o perioadã de timp, la
preturile existente în perioada respectivã.
c.2 PB reaI (PB
r
) ÷ care mãsoarã valoarea
bunurilor si serviciilor finale produse de agentii
economici nationali într-o perioadã de timp, la
preturile existente într-o perioadã de bazã.
c.3 PB reaI sau nominaI pe Iocuitor ÷ se obtine
prin împãrtirea PNB la numãrul populatiei din tara
respectivã.
c.4 #ata de crestere a PB ÷ reprezintã raportul
dintre PNB pe locuitor din perioada curentã si PNB
pe locuitor din perioada de bazã.
d) ProdusuI nationaI net (P...) ÷ exprimã
mãrimea valorii adãugate nete a bunurilor si
serviciilor finale obtinute de agentii economici
autohtoni atât în interiorul tãrii cât ti în afara
acestora, obtinute în decursul unei anumite
perioade de timp, exprimatã în preturile zilei.
PNN = PNB ÷ AM unde,
AM = mãrimea amortizãrii capitalului fix
e) 'enituI nationaI ('..) ÷ reprezintã mãrimea
agregatã a veniturilor obtinute de posesorii de
factori de productie pentru aportul acestora la
formarea bunurilor economice. Mãrimea venitului
national include atât veniturile din muncã (salarii),
cât si veniturile din proprietate (profituri, dividende,
rente, dobânzi).
VN se obtine prin calcularea PNN-ului în pretul
factorilor de productie.
1. Definiti rezultatele macroeconomiei.
2. Sistemul conturilor nationale se bazeazã pe trei
grupe de instrumente. Care sunt aceste grupe?
3. Ìnstrumentele conturilor nationale iau in conside-
rare trei grupe de operatiuni. Care sunt aceste
operatiuni?
4. Care sunt conturile nationale?
5. Care sunt principalii indicatori sintetici care carac-
terizeazã economia nationalã?
6. Definiti indicatorii sintetici ai economiei nationale.
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
CURSUL NR. 3
Politici macroeconomice
PoIitica macroeconomicå constã în utilizarea
deliberatã a unor pârghii si instrumente pentru
atingerea obiectivelor propuse pe o perioadã lungã
de timp privind economia nationalã.
StatuI intervine în garantarea dreptului de proprie-
tate si aplicã politicile macroeconomice. El
îndeplineste 3 grupe de functii importante:
· alocarea resurselor nationale;
· repartitia veniturilor;
· pãstrarea echilibrului macroeconomiei si evolutia
ei armonioasã.
StatuI este ansamblul unor institutii care asigurã
puterea legislativã si executivã la nivel national, prin
organe centrale si locale.
Principalele elemente componente ale politicii
macroeconomice sunt:
· statul;
· obiectivele politicii;
· instrumentele folosite.
Obiectivele politicii macroeconomice sunt:
a)Evolutia crescãtoare a output-lui real din întreaga
economie (prin rata de crestere a PÌB);
b)Asigurarea unui nivel înalt si stabil al ocupãrii
fortei de muncã si controlul somajului prin
mentinerea unei mãrimi reduse a ratei somajului;
c) Mentinerea unui indice stabil al preturilor si
controlul inflatiei prin încetinirea ratei inflatiei;
d) Realizarea unei balante de plãti externe echili-
brate prin controlul cotei deficitului acesteia în
raport cu PÌB-ul. Aceste patru obiective formeazã
careul magic;
e) Distribuirea echitabilã a veniturilor;
f) Protejarea mediului înconjurãtor prin controlul
gradului de poluarea solului, apei, aerului si
conservarea biodiversitãtii.
În România, Guvernul este confruntat simultan cu
douã probleme:
a)Tranzitia sistemului economic de la economia de
comandã la economia de piatã;
b) Atingerea si mentinerea dinamicã a echilibrului
economic general.
În ceea ce priveste atingerea si mentinerea echili-
brului economic general se cunosc douã pozitii
extreme:
a) Neoclasicismul, care considerã cã echilibrul
general este atins in mod automat, pe termen lung
de la nivelul ocupãrii depline a fortei de muncã
(doar cu somaj natural), prin jocul liber al fortelor
pietei, variabila de comandã în economie fiind
oferta.
b) eynesismul, care considerã cã echilibrul
general nu se produce de la sine, fiind nevoie de
interventia sistematicã si permanentã a statului. În
plus considerã cã echilibrul general trebuie urmãrit
pe termen scurt si el nu se produce la nivelul de
ocupare deplinã a fortei de muncã ci la subocupare
(în conditii de somaj), variabila de comandã în
economie fiind cererea agregatà.
Ìnterventia statului în economie se face prin trei
modalitãti:
a) Politici structurale;
b) Politici de ajustare;
c) Politici de envinorement.
a) Politicile structurale se referã îndeosebi la
planificarea macroeconomicã (dar, în sens larg, aici
se includ si elaborarea obiectivelor si strategiilor
social-economice pe termen lung sau politica de
reglementare/dereglementare cu specia sa, natio-
nalizare/denationalizare).
Aceste politici sunt menite sã creeze, corecteze sau
distrugã structuri economice, în functie de scopul
urmãrit: macrostabilizarea.
În cadrul politicilor structurale întâlnim:
a1) Nationalizarea/denationalizarea prin care se
mo-dificã structura de proprietate;
a2) Politici privind sistemul financiar-bancar. În
acest caz este vorba de reglementãri juridice vizând
crearea si functionarea bãncii centrale, a bãncilor
comerciale si a celorlalte institutii financiare, care
vor influenta decisiv comportamentul de economisi-
re, consum si investitii al agentilor economici;
a3) Planificarea macroeconomicã, este de naturã sã
modifice structurile economice (de ramurã, de
sectoare, etc.) în scopul reechilibrãrii cererilor indi-
viduale cu ofertele individuale.
b) Politicile de ajustare (de gestionare a dezechili-
brelor), sunt politici utilizate pentru mentinerea
echilibrului economic general deja atins sau pentru
reducrea la echilibru a sistemului economic destabi-
lizat. În cadrul acestor politici întâlnim:
b1) Politica monetarä este acea politicã care
urmãreste macrostabilizarea prin intermediul
monedei, în primul rând prin controlul masei
monetare din sistemul economic.
b2) Politica fiscalä este acea politicã care are drept
scop macrostabilizarea economicã prin intermediul
impozitelor (taxelor), respctiv a cheltuielilor
guvernamentale.
Aceastã politicã mai este denumitã politicä
bugetarä, deoarece instrumentalizarea ei se face
prin intermediul bugetului public (central sau local).
b3) Politica de preturi, ea referindu-se la stabilirea
pe cale administrativã a unui anumit pret la un
anumit bun sau serviciu ori la o anumitã resursã
economicã, în scopul de a orienta deciziile si com-
portamentul agentilor economici în sensul dorit sau
urmãrit de partea publicã
c) Politicile de environement sunt menite sã
administreze, la echilibru, relatiile sistemului econo-
mic cu mediul exterior. Presiunile mediului extern
vin din trei directii principale:
c1) Mediul natural, deteriorat de activitatea econo-
micã, nu reprezintã un factor de destabilizare
macroeconomicã, cel putin pe termen scurt. În plus
poluarea (ca termen generic pentru deteriorarea
mediului natural) este un concept economic, care
poate, dispare, se poate diminua sau se poate
accentua în raport de evolutia unor variabile
economice, îndeosebi în raport de dinamica
preturilor.
c2) Destabilizarea macroeconomicä de cãtre mediul
economic extern constã îndeosebi în scãderea
cererii interne pentru bunuri si servicii autohtone ca
urmare a importului unor bunuri si servicii care
satisfac aceleasi nevoi economice ca si bunurile si
serviciile interne de la preturi comparativ mai mici si
într-o mãsurã comparativ mai mare (mai competi-
tive);
c3) Mediul monetar extern, actiunea sa destabili-
zatoare se reflectã în cea mai mare parte în
afectarea echilibrului macroeconomic extern,
respectiv în echilibrul balantei de plãti externe a tãrii
analizate.
Politica economicã macrostabilizatoare poate fi
definitã ca un ansamblu de politici economice care
drept obiectiv principal reducerea fluctuatiilor din
economie si în special a fluctuatiilor în rata cresterii
economice, inflatiei si somajului.
Cererea agregatã si oferta agregatã
Cererea agregatå este rezultatul total cerut într-o
economie la un nivel dat al pretului si pentru o
perioadã datã de timp. Ea cuprinde cerintele
solvabile de bunuri si servicii care au acoperire în
venituri disponibile, si nu include rezultatul nedorit
pe care firmele îl produc dar nu-l pot vinde.
În cadrul cererii agregate, se includ urmãtoarele
elemente:
· cheltuieli pentru efectuarea de cãtre firme, sub
formã de investitii pentru formarea brutã a
capitalului;
· cheltuieli pentru achizitionarea de bunuri fãcute de
cãtre populatie;
· cheltuielile guvernamentale pentru achizitionarea
de bunuri de consum si de bunuri investitionale, pe
seama veniturilor bugetare;
· cheltuielile agentilor economici strãini pentru a
importa dintr-o anumitã tarã respectiv pentru a plãti
exporturile acelei tãri (diferenta dintre valoarea
bunurilor imporate si exportate.
inând cont de aceste elemente, cererea
agregatã se poate exprima cu ajutorul produsului
national brut sau net, în termen reali (PNB sau
PNN) sau cu ajutorul venitului national, în termeni
reali (VN).
Oferta agregatå exprimã productia realã de
bunuri marfare dintr-o perioadã determinatã de timp
fiind egalã cu produsul national brut in termeni reali.
În mãrime fizicã, cantitatea totalã de bunuri si
servicii pe care firmele doresc sã le producã
depinde de nivelul general al preturilor si salariilor
din economie.
Factorii de influentä ai ofertei agregate:
· modificarea preturilor factorilor de productie;
· modificarea ratei de inflatie anticipate;
· modificarea productivitãtii factorilor de
productie;
· informatiile si neotehnologiile;
· modificarea raportului de forte pe piata
factorilor de productie;
· modificarea legislatiei si în primul rând a
fiscalitãtii;
· socurile externe.
Relatiile dintre oferta agregatã si cererea agre-
gatã sunt prezentate in fig. 2
Ofertã agregatã
de bunuri
Productia
realizatã
Pentru
Ofertã
strãinãtate
Cererea gospodãriilor
pentru bunuri de
consum
Consumul
statului
Ìnvestitiile brute
ale firmelor si
statului
Cererea
strãinãtãtii
Sub formã de:
Cererea agregatã
de bunuri
1. Ce întelegeti prin politicã macroeconomicã?
2. Care sunt functiile statului din punct de vedere
economic?
3. Ce reprezintã statul?
4. Care sunt principalele componente ale politicii
macroeconomice?
5. Care sunt obiectivele politicii macroeconomice?
6. Ìnterventia statului in economie se face prin
anumite modalitãti. Care sunt acestea?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
7. La ce se referã politicile structurale?
8. La ce se referã politicile de ajustare?
9. La ce se referã politicile de environement?
10. La ce se referã politica economicã macrostabili-
zatoare?
11. Definiti cererea si oferta agregatã.
CURSUL NR. 4
Cresterea si dezvoltarea
economicã
4.1. Conceptul de crestere economicã
Cresterea economicå poate fi definitã ca reprezen-
tând procesul de sporire a dimensiunilor rezultatelor
economice, determinate de combinarea si folosirea
factorilor de productie si reliefate prin indicatorii
macroeconomici ÷ produsul intern brut, produsul
national brut si venitul national în termeni reali, atât
pe total, cât si pe locuitor.
În legãturã cu evolutia economicã si factorul timp
distingem:
- Crestere economicä zero, reflectã situatia în care
rezultatele economice si populatia totalã sporesc în
acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe locuitor
rãmâne constant.
- Crestere economcä negativä reflectã situatia în
care rezultatele macroeconomice pe locuitor au o
tendintã de scãdere, mentinîndu-se sub control o
serie de corelatii fundamentale de echilibru, cu
compromisuri acceptabile pe planul eficientei
economice si al nivelului de trai.
c) Crestere economicä prezentä exprimã mãrimea
sau nivelul output-ului prezent fatã de perioada
anterioarã si se mãsoarã cu ajutorul ratelor de
crestere.
d) Cresterea economicä potentialä evidentiazã
perspectiva dezvoltãrii macroeconomice, în
conditiile utilizãrii integrale a resurselor disponibile,
aspect care cuprinde atât cresterea cantitativã a
volumului resurselor economice, cât si a eficientei
utilizãrii lor.
Privind cresterea economicã facem câteva precizãri
conceptuale cum ar fi:
cresterea economicã este dependentã, atât de
dinamica macroeconomicã, determinatã de factorii
proprii, cât si de dinamica demograficã, determinatã
de factori biologici si sociali;
evolutia rezultatelor macroeconomice trebuie
privitã pe o perioadã lungã de timp pentru a putea fi
eliminate abaterile conjuncturale de la tendinta
dominantã;
cresterea se mãsoarã prin rezultate reale,
corectate cu mãrimea deflatorului.
4.2. Conceptul de dezvoltare economicã
DezvoItarea economicå evidentiazã ansamblul
transformãrilor atât calitative, cât si cantitative ce
însotesc si stimuleazã procesul cresterii, ce au loc
în structurile economice si sociale, ca si în
comportamentul si în gândirea oamenilor.
DezvoItarea economicå este un concept complex,
multidimensional care se referã, în esentã, la
schimbare, transformare privind:
· structurile economiei;
· comportamentul sistemului economic;
· comportamentul agentilor economici;
· raportul dintre activitãtile umane si mediul
înconjurãtor.
Raportul dintre cresterea economicã si dezvoltarea
economicã este ca de la parte la întreg. Orice
dezvoltare economicã presupune si o crestere
economicã, dar nu orice crestere economicã
înseamnã si dezvoltare economicã
În teoria economicã modernã mai întâlnim notiunile
de:
Progres economic, reprezentând procesul
istoric de evolutie a unei economii de la un stadiu
inferior la unul superior, manifestat prin sporirea
productivitãtii muncii si a produsului national pe
locuitor în conditiile modernizãrii structurii de ramurã
a economiei nationale.
Expansiunea economicå reprezintã o fazã a
ciclului economic caracterizatã prin cresterea
ocupãrii fortei de muncã, cresterea productiei si a
preturilor, avînd la bazã amplificarea investitiilor prin
sporirea veniturilor si a creditului
DezvoItarea durabiIå reprezintã acea formã de
dezvoltare economicã în cadrul cãreia se urmãreste
ca satisfacerea cerintelor prezente de consum sã
nu compromitã sau sã prejudicieze pe cele ale
generatiilor viitoare.
Factorii care influenteazã procesul cresterii econo-
mice pot fi grupati astfel:
1. Muncä, incluzând: ocuparea, timpul lucrat,
nivelul de calificare, structura pe sexe;
2. Capital, referitor la: fondul de locuinte, activele
internationale, clãdirile, utilajele, instalatiile si
stocurile materiale;
3. Grupa factorilor naturali, alcãtuitã din pãmânt,
resurse de materii prime si resurse energetice
4. Progresul tehnico-stiintific, considerat un neofac-
tor, care actioneazã prin dezvoltarea cunoasterii,
utilizarea cunostintelor, înnoirea capitalului, etc.
Singura cale de progres economic si social este
cresterea economicã, exprimatã prin cresterea PÌB
sau a venitului national total si pe locuitor. Cresterea
venitului national este sursa de sporire a
consumului si a investitiilor oricãrei tãri.
Regula de aur a cresterii economice "aceasta este
asiguratã când consumul pe locuitor permite
cresterea investitiilor¨
Cresterea economicã implicã costuri economice si
sociale ridicate.
Sacrificiile care se rãsfrâng direct asupra populatiei,
care trebuie sã-si îmbunãtãteascã nivelul profe-
sional ca urmare a modernizãrilor structurilor
tehnologice pe calea investitiilor, sunt cheltuielile
mai mari pentru educatie, recalificare, policalificare,
etc.
Aceste renuntãri la consumul de azi pentru cel de
mâine, care va fi mai mare, se numeste costul
primar al cresterii
Costurile cresterii includ si costuri sociale asupra
mediului, cu efecte pe termen lung asupra
resurselor neregenerabile, poluãrii, degradãrii
solului, etc.
Cresterea are si un cost de oportunitate, dat de
consumul la care s-a renuntat în prezent pentru
sporirea investitiilor. Daca sacrificiul meritã sau nu,
depinde cât de mult va spori consumul viitor si cât
de mult timp va dura pânã la compensarea
consumului sacrificat.
4.3. Ciclicitatea procesului economic
Evolutia activitãtii economice este un proces nelini-
ar, ondulatoriu, fluctuant care se desfãsoarã în timp
în ritmuri diferite, inconstante si care-si formeazã,
deseori, structuri eterogene si instabile.
CicIicitatea constituie o formã specialã de evolutie
a activitãtii economice, în cadrul cãreia alterneazã
perioade de crestere sustinutã cu perioade de
încetinire a cresterii, de stagnare, sau chiar declin
economic.
Mãsura cantitativã a ciclicitãtii economice se
realizeazã cu ajutorul conceptului de ciclu econo-
mic. Prin cicIu economic se întelege o duratã de
timp determinatã în cadrul cãreia activitatea
economicã parcurge în evolutia sa anumite faze ce
au caracter repetabil si într-o anumitã succesiune.
Elementele caracteristice ale ciclului economic
(fig. 1) se pot grupa în douã categorii:
a)Elemente de structurã;
b)Elemente de mãsurã
a) Elementele de structurã ale ciclului economic:
faza de expansiune: este faza de creste-
re a variabilelor economice care cuantificã
procesul economic. Ea reprezintã un pro-
ces de avânt cumulativ, de autoalimentare
autoîntretinere si autoaccelerare, fiind un
rezultat imediat al cresterii cererii agregate.
faza de recesiune: este faza de scãdere a
variabilelor economice care cuantificã pro-
cesul economic. Ea reprezintã un proces
de declin cumulativ, de destrãmare a sur-
selor de încurajare, a cresterii economice,
fiind un rezultat imediat al scãderii cererii
ageragate.
punctuI de reIansare: este punctul în care
factorii ce concurã la încurajarea cresterii eco-
nomice preiau dominatia asupra factorilor ce
frâneazã cresterea economicã.
punctuI de contractie: este puntul în care
factorii ce concurã la frânarea respectiv la scã-
derea variabilelor economice, preiau dominatia
asupra factorilor ce încurajeazã cresterea
economicã
1
2
3
4
A B C
D
1, 3 ÷ puncte de contractie
2, 4 ÷ puncte de relansare
A, C ÷ expansiune
B, D ÷ recesiune
Trend general
Nivelul activitãtii economice
a
b
c
d
e
a, c, e ÷ puncte de conformare a expansiunii
b, d ÷ puncte de conformare a recesiunii
Ciclu economic
Fig. 1 ÷ Elementele ciclului economic
a) Elementele de mãsurã ale ciclului economic:
ampIitudinea cicIuIui economic: se refe-
rã la mãrimea variabilelor activitãtii econo-
mice (exemplu la mãrimea PÌB) în punctul
de relansare, comparativ cu punctul de
contractie.
abaterea de trend a cicIuIui economic:
exprimã diferenta mãsuratã tot la nivelul
PÌB, dintre douã puncte succesive de
contractie (sau douã puncte succesive de
relansare)
durata de conformare a cicIuIui economic:
este intervalul de timp dupã care curba ce
descrie ciclul economic intersecteazã curba ce
descrie trendul activitãtii economice analizate.
În cadrul unui cilcu economic existã puncte de
conformare a expansiunii si puncte de
conformre a recesiunii;
perioada cicIuIui economic: reprezintã inter-
valul de timp pe care se întinde ciclul economic
analizat. El se mãsoarã fie între douã puncte
de contractie, fie între douã puncte de
relansare.
1. Definiti cresterea economicã.
2. Definiti tipurile de crestere economicã.
3. Definiti dezvoltarea economicã.
4. Care este diferenta dintre cresterea economicã si
dezvoltarea economicã?
5. Definiti progresul economic.
6. Definiti conceptul de dezvoltare durabilã.
7. La ce se referã "regula de aur¨ a cresterii
economice?
8. Definiti ciclicitatea procesului economic.
9. Definiti notiunea de ciclu economic.
10.Care sunt elementele caracteristice ale ciclului
economic?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
CURSUL NR. 5
Venit, consum, investitii
5.1 Veniturile
'enituriIe se formeazã în procesele economice
în care se achizitioneazã si se prelucreazã input-uri
care se transformã în output-uri destinate
consumatorilor. Prin intermediul pietelor, posesorii
de factori de productie primesc veniturile aferente
aportului acestora, iar ei, la rândul lor, achizitio-
neazã ofertele de bunuri ale firmelor achitând con-
travaloarea lor, ce devine venit pentru firme.
Ambele categorii de subiecti economici varsã o
parte a veniturilor lor, statului. Într-un sistem
economic real o parte a veniturilor se cheltuiesc,
formând cererea agregatã, iar cealaltã parte se
economiseste pentru acumulãri ce vor finanta
investitiile necesare. În acest mecanism complex,
se formeazã fluxurile reale (transferuri de bunuri pe
principiile pietei) si fluxurile monetare.
Fluxurile reale sunt:
· ale factorilor, dinspre posesorii lor spre agentii
producãtori;
· ale bunurilor de consum reale, dinspre
ofertanti spre consumatori (posesorii de
factori).
Fluxurile monetare, care se deplaseazã în direc-
tiile opuse celor dinainte sunt:
· de venituri monetare dinspre firme spre
posesorii de factorii;
· de cheltuieli monetare dinspre familii si
institutii publice spre producãtorii de bunuri de
consum.
În orice societate baza consumului reprezintã
veniturile populatiei, care desigur, nu se confundã
cu câstigul salarial.
Veniturile totale ale populatiei cuprind:
· veniturile bãnesti pe surse de provenientã (salarii
venituri din activitãti pe cont propriu, ajutoare de
somaj, pensii, venituri din proprietãti, etc.);
· contravaloarea prestatiilor (mãrfuri si servicii)
gratuite sau cu reducere de pret primite de la agentii
economici;
· contravaloarea consumului de produse agricole
(alimentare si nealimentare) din resurse proprii.
Evaluarea veniturilor în naturä se face pe baza
preturilor si tarifelor curente corespunzãtoare
fiecãrui produs sau serviciu.
Câstigul salarial nominal brut cuprinde:
· salariile ÷ respectiv drepturile în bani si în naturã
cuvenite salariatilor pentru munca efectiv prestatã
potrivit formei de salarizare aplicatã, sporurile si
indemnizatiile, premiile, primele de vacantã si alte
sume plãtite din fondul de salarii conform actelor
normative sau contractelor colective de muncã;
· sumele plãtite din profitul net si din alte surse.
Câstigul salarial nominal net se calculeazã prin
scãderea din câstigul salarial nominal brut a
impozitului aferent.
Costul fortei de muncä reprezintã totalitatea
cheltuielilor suportate de angajator pentru forta de
muncã si anume:
· sumele brute plãtite direct salariatilor (cheltuieli
directe), premii si alte stimulente, drepturi în naturã
plãtite din fondul de salarii sau din alte fonduri,
sume pentru protectia socialã din fondul de salarii si
din contributia de asigurãri sociale;
· alte cheltuieli ale angajatorului cu forta de muncã
(cheltuieli indirecte) pentru formarea profesionalã,
contributii pentru ajutorul de somaj si asigurãri
sociale si alte cheltuieli.
Economisirea corespunde cu o iesire de fonduri
în afara circuitului venitului, în timp ce investitiile
corespund unor injectãri de cheltuieli în fluxul
circular al venitului.
Economiile corespund pãrtii din PÌB necheltuitã
pentru consum. Scãzând din PÌB deprecierile si
impozitele indirecte, se obtine venitul national dupã
metoda repartitiei, ca suma tuturor veniturilor
formate într-o economie într-un an: salarii, profituri,
rente, dobânzi.
Economiile populatiei si ale agentilor economici
(S) sunt egale, ca valoare cu investitiile firmelor (Ì):
-> pentru populatie: S = Y ÷ C
-> pentru firme: Ì = Y ÷ C
unde
Y ÷ reprezintã veniturile realizate
C ÷ reprezintã cheltuielile efectuate
Din cele douã relatii rezultã S = Ì, relatie repre-
zentând o identitate a contabilitãtii a venitului
national.
Scãzând din venitul national toate impozitele
directe aplicate firmelor si familiilor, precum si
economiile realizate de firme, adãugând apoi
veniturile provenite prin transfer de la bugetul
statului, obtinem veniturile ce ajung la populatie.
Venitul disponibil este suma pe care consumatorii
o împart între cheltuieli pentru consum si economii
personale.
Ìnvestitiile reprezintã PÌB calculat prin metoda de
productie, minus consumul.
Ì = PÌB ÷ C
Economiile pot fi privite ca PÌB calculat prin
metoda repartitiei (însumarea veniturilor formate),
minus consumul.
S = PÌB ÷ C
De unde rezultã:
Ì = S
Modul complex în care se formeazã si circulã
fluxurile cu veniturile si cheltuielile unei societãti se
prezintã astfel:
M G A F
S Ì
C
T CG
Ìm
Ex
T CG
Y
Fig. 5.1 ÷ Fluxuri de venituri si cheltuieli într-un sistem economic
unde: M ÷ menaje, G ÷ guvern, F ÷ firme, A ÷ strãinãtatea, Y ÷ venituri,
C ÷ consum, T ÷ taxe si impozite, Ì ÷ investitii, CG ÷ cheltuieli guv.
Ex ÷ contravaloarea exporturilor, Ìm ÷ contravaloarea importurilor
Veniturile familiilor vor fi cele primite pentru
activitatea lor, de la firme, cele de la guvern, ca
venituri de transfer si cele din proprietate
Y
menaje
= V
a
+ V
t
+ V
p
Familiile vor utiliza aceste venituri pentru
consumul lor, economii si plata taxelor si impozitelor
Y
menaje
= C + S + T
Firmele îsi vor constitui veniturile din cheltuielile
menajelor pentru achizitionarea de bunuri de
consum si de folosire durabilã, precum si din
cheltuielile guvernului pentru cumpãrarea de bunuri
de consum de la firme. Aceste venituri vor fi
cheltuite sub formã de consum, investitii, taxe si
impozite:
Y
firmã
= C + Ì + T
Activitatea de import apare ca o iesire în afara
circuitului veniturilor, în timp ce activitatea de export
apare ca injectare de cheltuieli în circuit.
Astfel, pentru firme:
Ì + CG + Ex = S + T + Ìm
de unde:
(Ì ÷ S) + (CG ÷ T) + (Ex ÷ Ìm) = 0
Ì ÷ S ÷ reprezintã fie excedentul investitiilor (+) fie
deficitul investitiilor ( - );
CG ÷ T ÷ reprezintã excedentul/deficitul bugetelor
Ex ÷ Ìm ÷ reprezintã excedentul/deficitul balantei
comerciale.
Consumul, ca o componentã a cererii globale,
influenteazã volumul si structura productiei, iar la
rândul lui, ca o variabil dependentã de venit, este
influentat de output-ul din productie care determinã
mãrimea venitului. De aici, cererea internã este
puternic dependentã de investitiile din economie.
Ìnvestitiile actioneazã asupra cererii de consum ca
un multiplicator.
5.2 Consumul
ConsumuI reprezintã acea parte din venit alocatã
cheltuielilor pentru achizitionarea de bunuri si
servicii destinate populatiei pentru a-si satisface în
mod direct trebuintele de existentã si evolutie,
precum si cheltuielile pentru satisfacerea necesi-
tãtilor generale ale societãtii.
Consumul final nu vizeazã consumul intermediar
(prin care întelegem acel consum de factori de
productie efectuat pentru producerea de bunuri
economice, care se transformã sau se încorporeazã
în noile produse)
Consumul = Consumul + Consumul + Consumul
final menajelor adminstratiilor public
private
Cum însã:
Consumul = Consumul + Consumul
privat menajelor adminstratiilor
private
Consumul = Consumul + Consumul
final privat public
Consumul se aplicã bunurilor si serviciilor
vândute si nu celor destinate vânzãrii care includ si
bunurile si serviciile nevândute.
Nu trebuie sã confundãm cheltuielile totale ale
populatiei cu cheltuielile totale de consum.
Cheltuielile totale ale populatiei cuprind:
· cheltuielile bãnesti indiferent de destinatia lor;
· contravaloarea prestatiilor (mãrfurilor si serviciilor
gratuite) sau cu reducere de pret de la agentii
economici;
· contravaloarea consumului de produse agricole
(alimentare si nealimentare din resurse proprii)
· cheltuielile publice pentru învãtãmânt, sãnãtate,
culturã, ordine publicã, modernizarea infrastructurii.
Cheltuielile totale de consum cuprind doar:
· cheltuielile bãnesti pentru cumpãrarea produ-
selor alimentare, mãrfurilor nealimentare si plata
serviciilor;
· contravaloarea prestatiilor (mãrfurilor si
serviciilor gratuite) sau cu reducere de pret de la
agentii economici;
· contravaloarea consumului de produse agricole
(alimentare si nealimentare din resurse proprii)
Determinantii consumului sunt:
· venitul personal disponibil;
· înclinatia spre consum.
Dependenta cheltuielilor de venit se manifestã
si sub forma unor tendinte generale de crestere a
cheltuielilor pentru consum, pe seama cresterii
veniturilor, dar mai încet decât acestea.
Mãrimea cheltuielilor de consum depinde de
mãrimea surselor, adicã a venitului.
Din venitul total obtinut din diferite surse, se scad
impozitele si taxele suportate de populatie si
rãmâne venitul personal disponibil, pe care îl pot
cheltui familiile.
În contabilitatea nationalã, venitul brut constituie
soldul contului de venit. În optica utilizãrii venitului,
utilizãrile sale sunt consumul si economia
Y
d
= C + S
Economisirea este un reziduu; este nonconsumul
S = Y
d
÷ C
Tendinta (înclinatia) medie spre consum este
raportul dintre consum si venitul disponibil.
PMC =
C
Y
d
Se mai numeste si rata consumului. Aceastã
mãrime exprimã partea venitului disponibil care este
consacratã consumului.
5.3 Ìnvestitiile
În orice tarã produsul national brut se utilizeazã
pentru consum, pentru cheltuieli guvernamentale si
pentru exporturi nete.
Activitatea de economisire a unei pãrti a venitului,
rãmas dupã ce s-au acoperit nevoile de consum, se
realizeazã în timp prin acumulãri treptate. De aceea
economisirea se constituie într-un flux, iar suma
rezultatã, la sfârsitul perioadei de economisire
reprezintã un stoc de resurse bãnesti. Ceea ce nu
se cheltuieste formeazã economiile nete.
S = Y ÷ C
Alãturi de economii, se atrag si sumele ce
reprezintã amortizarea capitalului fix consumat sau
uzat.
nvestitiiIe le putem defini ca fiind ansamblul
cheltuielilor private si publice destinate mentinerii si
cresterii stocului de capital.
Stocul de capital poate fi stoc de capital fizic si
stoc de capital uman.
Stocul de capital fizic este format din masini,
utilaje, instalatii, clãdiri, etc., necesare produceri
bunurilor si serviciilor.
Stocul de capital uman este alcãtuit din stocul de
sãnãtate, stocul de instructie si stocul de educatie.
Ìnvestitiile înseamnã plasarea de sume de bani în
domeniul economic, social-cultural, administrativ,
militar, etc., cu scopul de a se asigura baza
materialã si forta de muncã necesare desfãsurãrii
activitãtii acestora.
Investitiile brute reprezintã cheltuielile ce se fac
pentru realizarea de noi capitaluri fixe, înlocuirea
capitalului fix uzat, moderinzarea si dezvoltarea
capitalurilor fixe existente si cele destinate cresterii
stocurilor de capital circulant.
Investitiile nete se definesc prin deducerea din
investitia brutã a cheltuielilor cu înlocuirea
capitalului fix. Deci investitiile brute cuprind
investitiile nete si investitiile de înlocuire.
În urma realizãrii unei investitii trebuie sã se
obtinã un activ care sã contribuie ulterior la
obtinerea unui flux de lichiditãti si care sã aibã ca
finalitate cresterea avutiei, a patrimoniului
proprietarilor investitori.
În economia nationalã, investitiile, ca factor al
cresterii economice sunt influentate de mãrimea
economiilor, costul creditelor, evolutia cererii,
rentabilitatea ramurilor, etc.
Ca a doua componentã majorã a cheltuielilor
totale, investitiile joacã un rol dublu în economie:
1. Ca o componentã instabilã a cheltuielilor, cu
influentã importantã asupra cererii agregate, pe
termen scurt, ceea ce va afecta productia si
ocuparea fortei de muncã;
2. Ca modalitate de acumulare de bunuri de capital,
duc la cresterea capacitãtilor de productie pe
termen lung, sustinând procesul de crestere
economicã, cu efecte propagate asupra ofertei
agregate potentiale.
Ìnvestitiile se pot clasifica astfel:
ÌNVESTÌTÌÌ
În capital fizic
În capital uman
în afaceri în imobiliare În stocuri În pregãtire în sãnãtate
licealã La locul de
muncã
primarã universitarã postuniversitarã
Dupã destinatia lor investitiile pot fi împãrtite în
trei categorii:
- Investitii penrtru afaceri ÷ care constau în cheltu-
ieli fãcute pentru masini, utilaje, instalatii, fabrici,
etc.
- Investitii imobiliare, care constau în special în
investitii în imobile;
- Investitii în stocuri care constau în produsele
diferite obtinute de firme si stocate în vederea
vânzãrii.
Investitiile pentru afaceri constituie principala
componentã a investitiilor din economie si
reprezintã totalitatea cheltuielilor ce se fac de cãtre
firme pentru a-si constitui stocul de capital.
Firmele îsi pun în general douã probleme:
- Cât de mare trebuie sã fie stocul sãu de capital.
Aceastã mãrime o poate determina numai în functie
de costul utilizãrii capitalului si de rezultatele ce le
asteaptã din aceastã utilizare, mãrime ce constituie
stocul de capital dorit;
- Care trebuie sã fie rata cresterii stocului de
capital, adicã rata investitiilor în fiecare perioadã.
Pentru a rezolva aceste probleme trebuie sã
pornim de la ideea ca investitia constituie de fapt o
adãugare la stocul de capital. Cât de mare trebuie
sã fie stocul de capital pentru a realiza un profit
maxim? Pentru a rezolva acest lucru trebuie sã
comparãm douã elemente de bazã:
- Produsul marginal al capitalului;
- Costul marginal al capitalului.
Produsul marginal al capitalului reprezintã creste-
rea veniturilor firmelor obtinutã prin folosirea în
productie a unei unitãti de capital în plus.
Costul marginal al capitalului reprezintã creste-
rea costului productiei ca urmare a folosirii unei
unitãti suplimentare de capital. Pentru determinarea
acestui cost cea mai bunã solutie este utilizarea
ratei dobânzii si anume: dacã sporul de capital s-a
realizat din surse proprii, atunci firmele nu vor mai
încasa dobânda (i) aferentã acestui capital depus
la bãnci. Dacã sporul de capital s-a realizat din
surse împrumutate de la bãnci atunci firmele vor
plãti o dobândã (i) pentru aceste împrumuturi.
Deci indiferent de sursa de crestere a stocului de
capital, costul acestei cresteri îl poate constitui
dobânda respectivã.
Pentru a investi trebuie sã tinem cont de urmãtoa-
rea relatie:
Produsul marginal > Costul marginal
al capitalului al capitalului
MuItipIicatoruI investitiiIor
Ìnvestitiile nete au ca efect sporirea capitalului, iar
aceasta din urmã la rându-i, o sporire a productiei, a
utilizãrii fortei de muncã si a veniturilor. Între
sporirea investitiilor si cea a veniturilor existã o
anumitã relatie, care se poate mãsura cu ajutorul
multiplicatorului investitiilor (K).
K = =
AV

Variatia absolutã a veniturilor
Variatia absolutã a investitiilor
AcceIeratoruI
Acceleratorul scoate în evidentã influenta inversã
a consumului si a pietei de desfacere asupra
investitiilor si mersul economiei.
Acceleratorul se calculeazã cu ajutorul formulei:
a =

AC
Variatia absolutã a investitiilor
Variatia absolutã a consumului
=
Calculând mãrimea lui a, aflãm cu cât se modificã
investitiile în urma unei cresteri anumite a consu-
mului. Consumul în crestere stimuleazã, în conse-
cintã, investitiile, cresterea economicã, iar sporirea
investitiilor, sporirea veniturilor si a consumului.
Fundamentarea deciziilor în domeniul investitiilor
pentru afaceri se face pe baza proiectelor de
investitii.
Elementul esential luat in consideratie va fi
valoarea actualizatã a proiectului de investitii în
functie de rata dobânzii, valoare ce-i va permite
autofinantarea proiectului respectiv.
Investitiile imobiliare constituie, în principal,
investitiile în clãdiri care servesc drept locuintã
pentru familii sau sedii.
Ìnvestitiile imobiliare se realizeazã în functie de
cererea de imobile. Aceastã cerere este determi-
natã de urmãtorii factori:
- Câstigul net pe care îl aduce detinerea unui
imobil, determinat ca o diferentã între câstigul brut
al detinerii imobilului si costul detinerii acestuia.
- Nivelul bogãtiei indivizilor sau firmelor;
- Câstigul net adus de alte forme ale averii.
Investitiile în stocuri reprezintã produsele finite
obtinute în procesul de productie si pãstrate de
firme în vederea vânzãrii. Firmele îsi pãstreazã
asemenea stocuri care reprezintã aproximativ o
pãtrime din valoarea vânzãrilor finale. Stocurile
presupun imobilizare de fonduri. Cu toate acestea
sunt necesare deoarece:
- Asigurã continuitatea procesului de productie;
- Aprovizionarea este mai ieftinã dacã se face în
cantitãti mai mari decât în cantitãtile necesare
pentru o zi;
- O serie de materii prime si materiale se gãsesc
doar sezonier;
- Ìarna aprovizionarea se face mai dificil.
Fiecare firmã îsi propune constituirea unor stocuri
care sã reprezinte un anumit procent din valoarea
vânzãrilor finale. Acest raport stocuri/vânzãri
depinde de costul pästrärii stocurilor.
Stocurile firmelor pot fi stocuri dorite, pe care le
anticipeazã si stocuri nedorite, adicã acele stocuri
care apar ca urmare a unor reduceri neprevãzute
ale vânzãrilor.
Investitiile în capital uman
Pentru întelegerea corectã a acestui concept
presupune întelegerea urmãtoarelor:
a) Costul lansãrii în viatã al unui om ÷ reprezintã
totalitatea cheltuielilor pe care societatea si familia
le face pentru ca un individ sã poatã sã producã
ceva util societãtii;
b) Ìnvestitia in capitalul uman ÷ reprezintã totalita-
tea cheltuielilor aferente unui individ, atât pentru a fi
lansat în viatã cât si dupã aceea, în scopul de a-si
perfectiona pregãtirea generalã si profesionalã;
c) Costul omului în decursul vietii ÷ reprezintã
tota-litatea cheltuielilor aferente unui individ de-a
lungul vietii sale.
d) Capitalul uman ÷ reprezintã totalitatea venitu-
rilor din muncã pe care le realizeazã un individ de-a
lungul vietii sale, capital care este rezultatul investi-
tiilor de la punctul b).
Comportamentul investitional
În orice tarã, realizarea investitiilor, în general,
este conditionatã de existenta capitalului disponibil.
Decizia de realizare viitoare a unei investitii într-un
anumit domeniu de activitate si volumul acesteia
depinde, în final, de comportamentul investitional al
agentului economic. Acest comportament este
influentat de mai multi factori:
- Produsul marginal al capitalului;
- Costul marginal al capitalului;
- Politica fiscalã;
- Stabilitatea politicã;
- Politica monetarã;
- Conjunctura economicã internã si internationalã.
Mãsura în care se realizeazã investitiile într-o
economie poate fi rata investitiei (i), calculatã ca un
raport între mãrimea investitiilor (Ì) si produsul intern
brut (PÌB):
i =
Ì
PÌB
X 100 sau i =
Ì
PÌB
Decizia de a investi este guvernatã de rentabili-
tate, putem afirma cã rata dobânzii este elementul
esential de fundamentare a deciziei investitionale.
1. Explicati mecanismul formãrii veniturilor.
2. Definiti fluxurile reale si fluxurile monetare.
3. Care este componenta veniturilor totale ale
populatiei?
4. Definiti costul total al fortei de muncã si care sunt
elementele acestuia.
5. Ce reprezintã economisirea si economiile?
6. Definiti notiunea de consum.
7. Care sunt componentele cheltuielilor totale ale
populatiei?
8. Care sunt determinantii consumului
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
9. Ce reprezintã investitiile?
10. Dupã destinatia lor investitiile pot fi: .......
11. Cum se rezolvã problema: Cât de mare trebuie
sã fie stocul de capital pentru a realiza un profit
maxim?
12. Definiti notiunile de: produs marginal al
capitalului si cost marginal al capitalului.
13. Ce reprezintã multiplicatorul investitiilor si
acceleratorul investitiilor?
14. Ce este comportamentul investitional si care
sunt factorii care-l influenteazã?
15. Ce reprezintã rata investitiei?
CURSUL NR. 6
Ìnflatia
6.1 Definirea inflatiei. Cauzele inflatiei
În sens general starea de dezechilibru în econo-
mie înseamnã inegalitate între cerere si ofertã, care
se manifestã diferit, în functie de natura obiectului
pietei. Astfel, pe piata bunurilor economice, dacã
cererea depãseste oferta existentã, ajungându-se la
cresteri generale de pret, starea de dezechilibru are
caracter inflationist.
nfIatia reprezintã acea stare de dezechilibru
economicîn care masa monetarã existentã în
economie depãseste necesarul real de monedã,
ducând la cresterea generalizatã a preturilor si la
scãderea puterii de cumpãrare a banilor.
Nu orice sporire a pretului înseamnã inflatie: de
exemplu cresterea pretului ca urmare a îmbunãtã-
tirii parametrilor bunului respectiv sau majorarea
pretului ca fenomen izolat, doar la un bun sau altul,
nu reprezintã inflatie. Sporirea preturilor trebuie,
deci, sã aibã caracter general.
Ìnflatia este un fenomen monetaro-material,
deoarece cresterea generalizatã a preturilor si
diminuarea puterii de cumpãrare a banilor, ca
fenomene concrete de manifestare a acesteia, exte-
riorizeazã sau scot la ivealã dezechilibre de
profunzime, insuficiente care tin de volumul si
structura productiei, nivelul randamentelor
economice, etc., care fac ca oferta sa nu tina pasul
cu cererea. Astfel se pune în evidentã legãtura
strânsã dintre fluxurile economice reale (de bunuri
materiale si servicii), pe de o parte si fluxurile
monetare pe de altã parte.
DeIimitåri conceptuaIe
nfIatia caracterizeazã situatia în care, pe termen
lung, cererea de bunuri si servicii este mai mare
decât oferta, fapt ce antreneazã dupã sine,
deplasarea în sus a ansamblului preturilor.
DefIatia este opusul inflatiei, reflectând situatia,
existentã în economie, în care pe termen lung,
oferta de bunuri si servicii este mai mare decât
cererea, având loc scãderea preturilor. De aici si
denumirea de presiune deflationistã.
StagfIatia caracterizeazã situatia în care
productia stagneazã, fãrã ca masa monetarã sã se
micsoreze, accentuându-se, astfel dezechilibrul
dintre cerere si ofertã si fenomenul inflatiei.
SIumpfIatia pune în evidentã starea de declin
sau de regres a economiei, în care productia
nationalã scade, iar inflatia se manifestã cu
intensitate ridicatã.
CauzeIe infIatiei
Explicarea si perceperea acestor cauze propune
luarea în considerare a faptului cã inflatia constituie
un fenomen complex care este determinat de mai
multe cauze nu numai economice ci si social-
politice, nu numai interne ci si externe, în contextul
interdependentelor dintre economiiile nationale, cu
efecte nu numai imediate ci si pe termen mediu sau
lung. Aceste cauze sunt:
a) Emisiune excesivå de monedå peste oferta
realã de bunuri si servicii. Aceasta atrage dupã sine
un surplus de cerere si ca urmare cresterea
ansamblului preturilor. De aici denumirea de infIatie
prin monedå. Mãrirea preturilor are loc nu prin
simpla sporire a cantitãtii de bani, ci prin cresterea
cererii pe care aceasta o face posibilã. Excedentul
de masã monetarã este legat de nevoile financiare
ale statului pentru acoperirea deficitului bugetar, a
unor datorii contractate, si în general pentru cerinte
mai mari si temporare de bani.
b) ExcedentuI de cerere agregatå peste oferta
agregatã. De aici denumirea de infIatie prin cerere
(figura 6.1), ea apare datoritã cresterii cererii
agregate, în conditiile în care oferta agregatã
rãmâne în urma cererii sau se micsoreazã.
Q Cantitate
P
3
P
2
P
1
C
3
C
2
C
1
Q
Q
1
Q
2
Q
3
P Pret
0
Fig. 6.1 Ìnflatia prin cerere
Cererea agregatã poate sã creascã, însã, si în
conditiile în care masa monetarã nu se modificã, si
anume atunci când:
- Sporesc veniturile bãnesti ale populatiei, ducând
la mãrirea puterii de cumpãrare a acesteia;
- Se diminueazã înclinatia spre economisire;
- Se extinde creditul de consum;
- Are loc cresterea salariilor neînsotitã de sporirea
rezultatelor muncii.
Se observã tenrinta de crestere a pretului (de la
P
1
la P
2
la P
3
) în conditiile mãririi cererii agregate (
de la C
1
la C
2
la C
3
) si ale mentinerii constante a
ofertei.
c) Cresterea costuriIor de productie indepen-
dent de cererea agregatã constituie o altã cauzã a
inflatiei. De aici denumirea de infIatie prin costuri
(figura 6.2).
P
2
P
1
Q
1
Q
2
P Pret
0
C
Q
2
Q
1
Q Cantitate
Fig. 6.2 Ìnflatia prin costuri
Dupã cum se observã, scãderea ofertei agregate
(de la Q
1
la Q
2
) atrage dupã sine cresterea
preturilor (de la P
1
la P
2
).
În realitatea economicã, nu este exclusã nici
situatia în care oferta de bunuri si servicii se
mãreste, prin investitii stimulate de însãsi cresterea
cererii, însã sub nivelul cresterii acesteia din urmã.
Ìn consecintã fnomenul inflatiei se manifestã în
continuare. O astfel de stare este prezentatã în
figura 6.3.
Sintetic cauzele inflatiei pot fi grupate în douã
categorii:
1. Cauze obiective:
- Cresterea injectiilor monetare (prin emisiune de
monedã sau prin credit bancar);
Q Cantitate
P
3
P
2
P
1
C
3
C
2
C
1
Q
1
Q
1
Q
2
Q
3
P Pret
0
Fig. 6.3 Cresterea pretului simultan cu sporirea cererii si ofertei
Q
2
Q
3
- Cresterea costurilor (îndeosebi cu salariile);
- Cresterea profiturilor;
- Cresterea preturilor la bunurile importate.
2. Cauze subiective:
- Anticipatiile rationale cu privire la dinamica pre-
turilor;
- Evaluarea unor oportunitãti secventiale.
EfecteIe infIatiei
1. De natura costurilor:
- Scãderea puterii de cumpãrare a
detinãtorilor de obligatiuni;
- Scãderea puterii de cumpãrare a veniturilor
nominale din salalrii sau alte venituri fixe;
- Scãderea valorii creditelor acordate.
2. De natura beneficiilor:
- Câstiguri ale debitorilor;
- Câstiguri ale celor ce obtin venituri
variabile, adicã indexate la rata inflatiei;
- Proprietari de orice fel;
- Salariati care solicitã indexãri ale salariilor
peste rata inflatiei.
Forme aIe infIatiei
- Ìnflatie târâtoare, rata este 3-4% pe an;
- Ìnflatie moderatã, rata anualã pânã la 6%;
- Ìnflatie rapidã, rata anualã se apropie de 10%;
- Ìnflatie galopantã, rata anualã este de peste 10%.
6.2. Måsurarea infIatiei
Caracterizarea intensitãtii de manifestare a
inflatiei necesitã mãsurarea acesteia, evaluarea cu
ajutorul cifrelor.
Întrucât inflatia constituie o stare de dezechilibru
economic, ea poate fi exprimatã printr-o märime
absolutä, si anume excedentul de masã monetarã
peste oferta realã de mãrfuri, care dã nastere la un
surplus de cerere absolutã ce se traduce prin
majorãri ale preturilor efective; sau în expresia
relativä ca raport între excedentul de monedã (de
cerere) si oferta realã de bunuri, în economie cãreia
îi corespunde o anumitã majorare a preturilor.
În cazul exprimãrii relative se apeleazã la indici.
a) Indicele general al preturilor (ÌGP), denumit si
ritmul inflationist, acesta se calculeazã ca raport
între produsul intern brut exprimat în preturi curente
(PÌB) si produsul intern brut exprimat in preturile
perioadei de bazã.
ÌGP =
PÌB
1
PÌB
0
X 100
b) Indicele preturilor de consum (ÌPC). Toti
oamenii care alcãtuiesc populatia unei tãri sunt
consumatori de bunuri si servicii, fiind afectati direct
de cresterea preturilor. Ìn acest sens se apeleazã la
un indice de tip Laspeyres aplicat la bunurile si
serviciile de consum.
ÌPC =
Z q
1
x P
1
Z q
1
x P
0
Ìn care: q
1
reprezintã cantitatea de bunuri si
servicii necesare subzistentei populatiei în conditii
normale; P
1
si P
0
exprimã nivelul preturilor în
perioada curentã si respectiv, în perioada de bazã.
Astfel în conditiile sporirii preturilor, aceeasi
cantitate de bunuri si servicii de consum (cos de
bunuri) costã mai mult, scãzând puterea de
cumpãrare a salariului si, în consecintã, având loc
cresterea costului vietii.
c) Indicele puterii de cumpärare a banilor repre-
zintã raportul procentual între puterea de
cumpãrare a banilor în perioada curentã si puterea
de cumpãrare a banilor in perioada anterioarã.
#ata infIatiei, ea se calculeazã luând în conside-
rare dinamica preturilor bunurilor si serviciilor
respective (P
0
si P
1
) si ponderea fiecãruia dintre
acestea în structura cheltuielilor de consum. Rata
inflatiei se determinã prin produsul dintre cresterea
pretului bunului respectiv si ponderea acestuia în
consumul total; se adunã, apoi, rezultatele, obtinân-
du-se cresterea preturilor de consum.
1. Definiti inflatia.
2. Care sunt cauzele inflatiei (descrieti-le)?
3. Grupati cauzele inflatiei.
4. Care sunt efectele inflatiei?
5. Prezentati formele inflatiei.
6. Prezentati modalitãtile de mãsurare a inflatiei.
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
CURSUL NR. 7
Somajul
7.1 Definirea somajuIui
Factorul esential în dezvoltarea economico ÷
sociala a unei tãri îl constituie resursele umane.
Resursele umane existente la un moment dat în
societate exprimã numãrul persoanelor capabile de
muncã respectiv acea parte din populatie care
dispune de capacitãti fizice si intelectuale pentru a
desfãsura o activitate utilã. Resursele de muncã
mai sunt denumite forta de muncã.
Din populatia totalã distingem douã categorii:
- Forta de muncã (oameni angajati sau în
cãuta-rea unui loc de muncã);
- Populatia inactivã (în afara fortei de muncã)
SomajuI este o stare de dezechilibru pe piata
muncii în cadrul cãreia existã un excedent de ofertã
de muncã fatã de cererea de muncã.
Biroul Ìnternational al Muncii defineste somerul ca
fiind persoana care îndeplineste urmãtoarele
conditii:
- Are o vârstã de peste 15 ani;
- Este apt de muncã;
- Nu are loc de muncã;
- Este disponibil pentru o muncã salarialã.
În România Legea nr. 1/1991 (completatã ulterior)
precizeazã: "Somerii sunt persoanele apte de
muncã ce nu pot fi încadrate din lipsã de locuri
disponibile corespunzãtoare pregãtirii lor.¨
7.2 CauzeIe somajuIui
Aparitia somajului este determinatã de o multi-
tudine de cauze obiective cât si subiective. Dintre
acestea amintim:
- Ritmul de crestere economicã în conditiile unei
productivitäti a muncii ridicate, nu mai este capabil
sã creeze noi locuri de muncã, astfel încât sã
asigure o ocupare deplinã. Pe piata muncii,
decalajul între cerere de muncã si ofertã de muncã
este în defavoarea ultimei. O cauzã de ordin
subiectiv este comportamentul retinut al agentilor
economici de a angaja tineri fie datoritã lipsei lor de
exprientã, fie ca acestia nu se încadreazã în
disciplina muncii.
- Progresul tehnic, pe termen scurt este generator
de somaj, într-o proportie mai mare sau mai micã,
în functie de capacitatea financiarã a tãrilor de a
asimila noutãtile cercetãrii stiintifice.
Pe termen lung, progresul tehnic genereazã noi
nevoi, care sunt acoperite prin produse rezultate din
activitãti noi generatoare de locuri de muncã.
- Criza economicä, caracterizatã prin scãderi sau
stagnãri ale activitãtii economice, sporeste numãrul
de someri.
- Modificäri de structurä a ramurilor si sectoarelor
economice sub impactul diversificãrii cererii de
bunuri, al crizei energetice, conduc inevitabil pentru
o perioadã îndelungatã la reducerea cererii de
muncã.
- Imigrarea ÷ emigrarea influenteazã asupra stãrii
pietei muncii. Ìmigrarea unei pãrti a populatiei active
în vederea angajãrii în diferite tãri va spori oferta de
muncã în cadrul acestora. Emigrarea are un efect
invers, de scãdere a ofertei de muncã în tara de
origine.
- Conjunctura economicä si politicä internationalä
nefavorabilä, datoritã oscilatiilor ritmului cresterii
economice, conflictelor armate, promovãrii unor
politici de embargou, influenteazã negativ asupra
relatiilor economice vizând importul ÷ exportul,
deteriorând activitãtile economice în tãrile din zonã
si contribuind la cresterea somajului.
7.3 Forme aIe somajuIui
a) Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului
economic. În faza de crizã, somajul sporeste ca
urmare a contractiei, scãderii productiei, a
activitãtilor economice si cresterii numãrului de
falimente, cu deosebirea întreprinderilor mici si
mijlocii.
b) Somajul conjunctural este efectul restrângerii
activitãtii economice în unele ramuri, sectoare eco-
nomice, sub impactul unor factori conjuncturali eco-
nomici, politici, sociali, interni si internationali.
c) Somajul structural derivã din reconversiunea
unor activitãti economice, din restructurãrile de
ramurã si sub ramurã impuse de progresul tehnic.
d) Somajul tehnologic este efectul introducerii noi-
lor tehnologii, care impun un nou mod de organi-
zare a productiei si a muncii si, în consecintã o
reducere a locurilor de muncã.
e) Somajul sezonier este legat de restrângerea
activitãtii economice în anumite anotimpuri ale
anului, datoritã conditiilor naturale, în agriculturã,
constructii, turism.
f) Somajul total presupune pierderea locului de
muncã si încetarea totalã a activitãtii.
g) Somajul partial constã în reducerea duratei de
muncã sub nivelul stabilit legal cu diminuarea
corespunzãtoare a salariului.
h) Somajul deghizat cuprinde persoanele declara-
te si înregistrate la Agentiile de Ocupare a Fortei de
Muncã în categoria someri, dar care, în realitate
sunt pe piata gri a muncã. Persoanele care trãiesc
în mediul rural si care au un grad de ocupare redus,
nu sunt înregistrate la A.O.F.M. dar în realitate se
aflã într-un somaj latent.
i) Somajul voluntar reprezentat de persoanele
care refuzã locurile de muncã oferite, care se trans-
ferã de la un loc de muncã la altul din diferite motive
personale.
7.4. Måsurarea somajuIui
Mãsurarea somajului presupune luarea în consi-
derare a dimensiunii, a structurii, a intensitãtii si
duratei acesteia, într-o perioadã sau alta. În acest
sens folosim indicatori cantitativi si structurali.
Indicatorii cantitativi exprimã mãrimea absolutã a
somajului adicã numãrul total al somerilor existent
la un moment dat, pe ansamblul economiei natio-
nale, într-o zonã geograficã, în anumite ramuri
profesii, meserii, etc.
Rata somajului exprimã procentual mãrimea
somajului. Se calculeazã ca raport procentual între
numãrul somerilor si populatia activã (populatia
ocupatã + someri)
RS =
Numãr de someri
Populatie activã
X 100
Indicatorii de ordin structural se referã la compo-
nenta structuralã a somerilor dupã nivelul de califi-
care, specialitãti, meserii, sex, vârstã, etc.
Mãsurarea somajului necesitã luarea în calcul si a
altor elemente ca: instensitatea somajului si durata
somajului.
7.5. ConsecinteIe somajuIui
Pe plan economic se disting consecinte negative
ale somajului la nivel national si la nivel de individ ÷
familie.
Pe plan national excluderea unei pãrti a fortei de
muncã influenteazã dinamica mãrimii PÌB, în sensul
cã instruirea calificarea celor aflati în somaj au
presupus cheltuieli din partea individului si societãtii.
Aceastã fortã de muncã iesitã din populatia activã
nu contribuie la cresterea PÌB; societatea suportã
costurile somajului pe seama contributiei la fondul
de somaj; somajul poate genera acte de violentã,
infractiuni, cresterea criminalitãtii.
La nivel de individ ÷ familie somajul se repercu-
teazã negativ asupra venitului. Se deterioreazã
calitatea fortei de muncã si este mai greu de gãsit
un loc de muncã.
Un rol aparte revine stãrii morale si psihice care
afecteazã individul mai mult decât latura
economicã. Apar complexe de neutilitate pentru
societate si familie si poate afecta coeziunea si
armonia din unele familii.
7.6 PoIitici de combatere a somajuIui
Datoritã consecintelor eonomice si sociale ale
somajului, guvernele au responsabilitatea de a
elabora politici al cãror obiectiv îl constituie
reducerea proportiilor acestuia, asigurarea
protectiei sociale. Aceste politici se împart în politici
active si politici pasive.
1. Politicile active constau din mãsuri care sã
contribuie la (re) integrarea somerilor în diferite
activitãti si prevenirea somajului în rândul celor
ocupati.
Politicile active cuprind activitãti ca:
- Organizarea de cursuri de calificare;
- Stimularea agentilor economici;
- Încurajarea investitiilor;
- Acordarea de facilitãti agentilor economici care
angajeazã someri de lungã duratã precum si tineri;
- Încurajarea efectuãrii unor lucrãri de utilitate
publicã;
- Dezvoltarea serviciilor publice;
- Extinderea ocupãrii atipice.
În vederea atenuãrii somajului sunt importante si
mãsuri ca:
- Acordarea de facilitãti care sã stimuleze mobi-
litatea fortei de muncã;
- Încurajarea somerilor de a se lansa în activitãti pe
cont propriu;
- Dezvoltarea cercetãrii stiintifice;
- Formarea si specializarea tineretului în domenii
de perspectivã îndelungatã;
- Ìntroducerea de restrictii privind imigrarea.
Mãsurile active vizeazã si populatia ocupatã în
vederea preîntâmpinãrii riscului de somaj. În acest
scop la nivelul unitãtilor economice se elaboreazã
programe de (re) calificare, reciclare a fortei de
muncã ocupate în concordantã cu modificãrile de
structurã sau tehnologice ce urmeazã a avea loc în
unitãtile respective.
Politicile pasive se caracterizeazã în mãsuri si
actiuni care sã asigure somerilor involuntari un
anumit venit pentru un trai decent sau de
subzistentã.
Venitul asigurat somerului se numeste ajutor de
somaj. El se acordã pe o perioadã determinatã de
timp, în sumã fixã.
1. Care sunt resursele umane si care este structura
acestora?
2. Definiti notiunile de somaj si de somer.
3. Prezentati cauzele somajului.
4. Descrieti formele somajului.
5. Cum se realizeazã mãsurarea somajului?
6. Care sunt consecintele somajului?
7. Prezentati politicile de combatere a somajului?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
CURSUL NR. 8
Moneda si piata monetarã
8.1 Moneda
Moneda constituie unul din instrumentele majore
ale economiei de piatã. Prezenta sa în economie a
permis desfãsurarea procesului de circulatie a
mãrfurilor, schimbul de bunuri si servicii.
Între bani si monedã nu putem pune semnul
egalitãtii. Moneda constituie o parte a masei
bãnesti, iar banii cuprind moneda plus alte mijloace
de plãti.
Moneda, în stricto sensu, reprezintã doar piesele
metalice.
În sens strict, moneda constituie ansamblul
mijloacelor de platã imediat utilizabile pentru
efectuarea de reglementãri si acceptate într-o
anumitã comunitate. Ea este consideratã un activ
lichid ale cãrei forme se modificã în functie de
structurile economice si sociale si care serveste la
evaluarea si reglementarea schimburilor.
Rolul monedei în economia contemporanã este
pus în evidentã de functiile sale, aflate într-un
proces de dezvoltare si diversificare.
FunctiiIe cIasice aIe monedei
a) Etalon al valorii sau unitate de cont. Moneda
serveste la evaluarea bunurilor si serviciilor
schimbate si a veniturilor vãrsate. Ea permite
exprimarea în aceeasi unitate de mãsurã a tuturor
bunurilor si serviciilor;
b) Mijlocitor al schimbului. În aceastã calitate,
moneda este cedatã în contrapartida bunurilor si
serviciilor ce fac obiectul schimbului.
c) Functia de rezervä. Prin aceasta, moneda
permite transferarea puterii de cumpãrare în timp si
constituie o parte a activelor agentilor economici.
FormeIe monedei
În evolutia sa monedaa cunoscut diferite forme:
a) Piesele sau moneda divizionarã;
b) Biletele de bacã sau moneda fiduciarã (fiducia =
încredere). În fiecare tarã, Banca Nationalã detine
monopolul emisiunii de bilete. Împreunã cu moneda
divizionarã alcãtuiesc numerarul aflat în circulatie;
c) Moneda scripturalã (depozite la vedere) emise
de bãnci, case de economii, etc.;
d) Moneda comercialã, formatã din cambii si alte
documente emise de întreprinderi particulare,
persoane juridice, cu obligatia de a plãti la un
anumit termen.
Cantitatea de monedä aflatä în circulatie sub
aceste forme determinä masa monetarä. Totalitatea
formelor de monedä, a principiilor si normelor
juridice, economice, care reglementeazä circulatia
monetarä în interiorul unei täri formeazä sistemul
monetar.
Märimea masei monetare este datä de suma
mijloacelor bänesti existente în conturile bancare
ale clientilor, plus monetarul aflat în circulatie.
ComponenteIe masei monetare sunt:
- Numerarul sau banii, lichizi, format din bancnote
si monedã divizionarã;
- Depozitele bãncilor comerciale plasate la Banca
Centralã ca rezerve minime obligatorii;
Suma celor douã cantitãti formeazã baza
monetarã sau banii primari si reprezintã creante
asupra Bãncii Centrale;
- Depozitele la vedere ale populatiei si agentilor
economici, pãstrate în bãncile comerciale. Acestea
se mai numesc bani secundari.
- Depozitele la termen ale populatiei si firmelor
constituie cvasimoneda.
ichiditatea înseamnã posibilitatea de a asigura
în orice moment efectuarea plãtilor cãtre clientii
bãncilor, atât prin resursele în numerar, cât si prin
banii de cont.
AgregatuI monetar descrie componenta masei
monetare prin indicatori statistici cu o autonomie
relativã. Dupã gradul de lichiditate, BNR a identificat
patru agregate si anume:
M
1
= bilete de bancã, moneda divizionarã si
depozitele la vedere (conturi în bancã);
M
2
= M
1
+ conturile de economii si conturile pe
librete la bancã;
M
3
= M
2
+ depozitele la termen, bonurile de casã
si certificatele de depozit;
L = M
3
+ bonurile de tezaur si titlurile comerciale
emise la întreprindere.
Agregatele monetare sunt indicatori care reflectã
capacitatea de a cheltui a agentilor economici.
Detereminarea agregatelor monetare face posibil
ca autoritãtile monetare sã exercite un control
permanent al masei monetare în functie de volumul
bunurilor si serviciilor care circulã în economie.
Oferta de monedå
Oferta de monedã reprezintã cantitatea de mone-
dã pusã la dispozitia utilizatorilor prin sistemul
bancar.
Purtãtorii primari de monedã sunt cei care creazã
monedã si cei care economisesc: bãncile nationale ,
alte institutii financiare, agentii economici, familiile.
Desfãsurarea operatiunilor economice necesitã
monedã pentru efectuarea plãtilor.
Crearea de monedã constituie o modalitate de
finantare a economiei nationale. Totodatã ea
asigurã necesitãtile de lichiditãti ale agentilor
economici.
Factorii principali care asigurã crearea monedei
sunt: bãncile, Banca Centralã, Trezoreria.
Ìnstrumentele prin care se realizeazã oferta de
monedã depind de serviciile pe care le pot asigura
banii sub formã de numerar. Metodele prin care se
realizeazã oferta de monedã sunt:
· Alimentarea nevoilor de resurse bãnesti ale
statului;
· Achizitionarea devizelor strãine obtinute de
agenti economici exportatori, prin care Banca
Nationalã sporeste masa monetarã, oferind bani
nationali;
· Banca Nationalã oferã bani bãncilor comerciale
pentru compensatii între acestea, pentru cresterea
rezervelor bãncilor, etc.;
· Trecerea la Trezorerie, dintr-un cont bugetar, într-
un cont bancar pe termen scurt sau la vedere;
· Acordarea de credite, de cãtre orice bancã;
· Emisiunea monetarã realizatã de Banca
Nationalã;
· Schimbul valutar in moneda nationalã.
Cresterea ofertei de monedã este determinatã
de:
- Cresterea cantitãtii de bunuri economice
destinate vânzãrii;
- Acoperirea deficitului bugetar;
- Scãderea vitezei de rotatie a banilor;
- Convertibilitatea monedelor strãine în bani
nationali;
- Retragerea din circulatie a unei cant. de monedã.
PoIitica monetarå în domeniuI ofertei de bani
Prin politica monetarã, ca instrument de politicã
economicã, fiecare tarã o foloseste pentru a actiona
împotriva inflatiei pe de o parte si adoptarea pozitiei
necesare împotriva miscãrilor înternationale de
capital, pe de altã parte.
Obiectivele politicii monetare se împart, conform
figurii 8.1, în:
- Obiective intermediare;
- Obiective finale
Înaintea tuturor altor preocupãri, politica monetarã
trebuie sã contribuie la eliminarea inflatiei. Acest
lucru se realizeazã prin stabilitatea monetarã. Ea
are douã directii de actiune:
- Ìnternã ÷ lupta împotriva inflatiei;
- Externã ÷ stabilitatea ratei de schimb.
Mijloace si
Ìnstrumente
de politicã
monetarã
OBEC%'E %E#MEDA#E
· Stabilitatea nivelului
general al preturilor
· Stabilitatea ratei de
schimb
OBEC%'E FAE
· Angajare completã
· Crestere economicã
· Justitie socialã
Figura 8.1 ÷ Obiectivele politicii monetare
Stabilitatea monetarã nu este un obiectiv în sine.
Ea este o conditie de realizare a obiectivelor finale:
economice, sociale si politice care le are notiunea.
Ìnstrumentele politicii monetare sunt cele ce vor fi
folosite pentru a actiona asupra obiectivelor
intermediare. Politica monetarã trebuie sã fixeze
obiectivele intermediare în concordantã cu
obiectivele finale (conform figurii 8.1)
Realizarea obiectivelor intermediare sunt strâns
legate de mijloacele politicii monetare: stabilitatea
ratei de schimb si cantitatea de masã monetarã.
Cantitatea masei monetare este fondatã pe teoria
cantitativã a monedei rezumatã în ecuatia
schimbului a lui Ìrving Fischer: MV = PT.
unde
M ÷ masa monetarã.
V ÷ viteza de cirulatie a monedei
T ÷ volumul tranzactiilor
P ÷ nivelul general al pretului
Viteza de rotatie exprimã numãrul mediu de
operatiuni vanzare ÷ cumpãrare si de plãti pe care
le intermediazã o unitate monetarã într-o perioadã
datã.
Ìnstrumentele politicii monetare sunt legate de
procesul emisiunii monetare conform figurii 8.2
#EZE#'E DSPOBE
din care:
- existente
- prin refinantare
CREDÌTE
ACORDATE
DEPOZÌTE DE MONEDÄ
NOUÄ (monedã emisã)
RETRAGERÌ DE
NUMERAR ALE
POPULAÌEÌ
REZERVE
OBLÌGATORÌÌ
ALE BÄNCÌLOR
SCURGERÌ
Nevoia de refinantare
(Moneda centralã)
Nevoia de
lichiditãti
1 2
3
4
5
Figura 8.2 ÷ Procesul de creare monetarã
Logica schemei este: existenta rezervelor (1)
permite bãncilor sã acorde împrumuturi (2) care
creazã depozitele de monedã nouã (3). Scurgerile
(4) realizate prin retragerile de numerar si rezervele
obligatorii creazã o nevoie de lichiditãti. Pentru a
continua activitãtile lor, bãncile trebuie sã-si
reconstituie rezervele lor în moneda bãncii centrale.
Ele sunt deci determinate sã se refinanteze (5).
Limitarea emisiunii monetare de cãtre autoritatea
monetarã prin modalitãtile de aplicare a politicii
monetare, prin douã cãi: actiune asupra lichiditãtii
bancare, pe de o parte si actiune asupra distributiei
de credit, pe de altã parte.
Cererea de monedå
Motivarea cererii de monedä este datã de:
- Motivul tranzactiilor, de aici nevoia de a face plãti
curente;â
- Motivul precautiei, conform cãruia cererea de
bani este determinatã de o serie de nevoi
neprevãzute;
- Motivul speculativ, conform cãruia cererea de
bani este determinatã de incertitudinea asupra
valorii în bani a altor bunuri pe care le detine o
persoanã.
Masa monetarã trebuie analizatã atât ca stoc, cât
si ca flux.
Masa monetarä ÷ stoc reprezintã totalitatea
instrumentelor monetare aflate la dispozitia
agentilor nonfinanciari la un moment dat într-o tarã,
destinate cumpãrãrii de produse, plãtii datoriilor,
economisirii, plasamentelor, etc.
Masa monetarä ÷ flux se obtine ca produs între
mãrimea medie a stocului de bani si viteza de
rotatie a banilor în economie, într-un an.
Cererea de monedå este cererea de active
monetare (instrumente ce îndeplinesc functiile
banilor) la un moment dat ca stoc si, în medie, într-
un orizont de timp, ca flux.
Masa monetarã este direct proportionalã cu
cantitatea de bunuri economice supuse tranzactiilor
la un anumit pret si invers proportionalã cu viteza de
rotatie a unitãtii monetare.
B x P
M =
V
Puterea de cumpãrare (Pc) reprezintã raportul
dintre cantitatea de monedã aflatã în circulatie si
cantitatea bunurilor economice supuse tranzactiilor
pe piatã.
M
Pc =
B x P
Oricare cerere de bani, ca si mentinerea si
pãstrarea banilor au un cost de oportunitate dat de
sacrificarea sansei (celei mai bune) ÷ dobânda ce
ar fi putut fi încasatã prin cumpãrarea de active
financiare.
Dacã mãrimea cererii de bani se coreleazã cu
cea a tranzactiilor, cu productia nationalã de bunuri
în termeni nominali, obtinem cererea nominalä de
monedä.
Cererea realä se obtine prin raportarea cererii
nominale la nivelul preturilor. Cererea nominalã de
monedã apare ca fiind direct proportionalã cu
evolutia preturilor.
În acelasi timp cererea de bani este influentatã si
de mãrimea venitului national si de mãrimea
preturilor.
Oferta si cererea de monedã se confruntã pe
piata monetarã.
8.2 Piata monetarå
Piata monetarã este o piatã a capitalurilor pe
termen scurt si foarte scurt pe care se schimbã
titluri contra lichiditãti. Astfel, piata monetarã
circumscrie ansamblul relatiilor, institutiilor si
pârghiilor prin care disponibilitãtile monetare sunt
transferate în domeniile deficitare de monedã. Aici
se întâlneste cererea de împrumuturi din partea
agentilor economici si a statului cu oferta de resurse
monetare venitã de la institusii financiare, persoane
individuale si agenti economici.
Subiectii principali ai pietei monetare sunt:
- statul, care conferã putere monedei legale si
defineste coordonatele politicii monetare;
- Banca Nationalã, prin emisiunile si controlul
monedei;
- Sistemul bancar, care acordã credite si creazã
monedã bancarã;
- Casa de economii, societãtile financiare,
Trezoreria, etc.;
- Agentii economici;
- Populatia.
Piata monetarã este astãzi o piatã deschisã, cu
rolul esential în redistribuirea disponibilitãtilor din
economie, în compensarea excedentelor si
deficitelor de lichiditãti.
Actiunile prin care se realizeazã functiile pietei
sunt finantarea si refinantarea (a bãncilor
comerciale de cãtre Banca Nationalã).
ObiectuI pietei monetare îl reprezintã masa
monetarã si schimbul de lichiditãti.
Structura pietei monetare include piata
interbancarã si piata titlurilor pe termen scurt,
deschisã tuturor agentilor economici.
O primã caracteristicã a pietei monetare este
echilibrul ei care se realizeazã in procesul
confruntãrii cererii de monedã cu oferta. În
realizarea acestuia este implicatã mãrimea ratei
dobânzii (d') pentru o anumitã cantitate de monedã
cerutã si, respectiv, oferitã ÷ figura 8.3
C Q
M M
E
d'
E
d'
E
Figura 8.3 ÷ Echilibrul pietei monetare
Cresterea cererii de monedã duce la mutarea
punctului de echilibru pentru o ratã mai mare a
dobânzii.
Reducerea ofertei de monedã duce la cresterea
ratei dobânzii.
Între mãrimea ratei dobânzii si rata de randament
a capitalului se manifestã o relatie ce poate
influenta atât cererea de credite cât si dobânda.
În economie rata dobânzii actioneazã în douã
sensuri: pentru un anumit nivel atractiv, ea
stimuleazã economisirea si acumularea, iar
admiterea cererilor de credite impune analiza
riguroasã a proiectelor de investitii, fiind admise
doar cele rentabile, prin aceasta controlându-se
eficienta activitãtilor economice.
Cresterea cererii de monedã duce la mutarea
punctului de echilibru pentru o ratã mai mare a
dobânzii.
Reducerea ofertei de monedã duce la cresterea
ratei dobânzii.
Între mãrimea ratei dobânzii si rata de randament
a capitalului se manifestã o relatie ce poate
influenta atât cererea de credite cât si dobânda.
În economie rata dobânzii actioneazã în douã
sensuri: pentru un anumit nivel atractiv, ea
stimuleazã economisirea si acumularea, iar
admiterea cererilor de credite impune analiza
riguroasã a proiectelor de investitii, fiind admise
doar cele rentabile, prin aceasta controlându-se si
stimulându-se eficienta activitãtilor economice.
Cunoasterea stãrii monedei si a conditiilor de
echilibru a pietei monetare sunt necesare pentru
protejarea investitiilor de riscurile majore, protejarea
încasãrilor agentilor economici, a veniturilor si
tranzactiilor acestora în raport cu evolutia puterii
reale de cumpãrare a unitãtii monetare; protejarea
economiilor populatiei si controlul inflatiei.
Echilibrul pietei monetare este conditionat de
relatia complexã dintre stocul de monedã, viteza de
rotatie a unitãtii monetare si cresterea pietelor.
1. Ce este moneda?
2. Prezentati functiile clasice ale monedei.
3. Care sunt formele monedei?
4. Ce reprezintã masa monetarã si sistemul
monetar?
5. Prezentati componentele masei monetare.
6. Ce reprezintã oferta de monedã si cine asigurã
crearea monedei?
7. Care sunt metodele prin care se realizeazã oferta
de monedã?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
8. Explicati obiectivele politicii monetare.
9. Care este motivarea cererii de monedã?
10. Definiti puterea de cumpãrare.
11. Definiti piata monetarã.
12. Care sunt subiectii principali ai pietii monetare?
CURSUL NR. 9
Statul si economia
În economia de piatã actualã, interventia statului
este o realitate, ea având loc în forme si proportii
diferite. Problemele coordonãrii si dirijãrii economi-
ce nu pot fi abordate si rezolvate corespunzãtor
luându-se în considerare numai piata, deoarece,
nicãieri, aceasta nu existã în formã purã, ci tinând
seama si de rolul economic al statului.
9.1 Definire, necesitate
Interventia statului în economie înseamnã partici-
parea sa directã sau indirectã, prin politica
economicã a autoritãtilor publice centrale si locale,
la activitatea economicã, la rezolvarea problemelor
economice si sociale, locale si nationale conjunctu-
rale sau structurale, precum si a celor globale, pe
perioade scurte si pe termen lung, cu ajutorul unor
instrumente sau mijloace, prin mãsuri si actiuni
concrete.
Obiectivul interventiei statului în economie îl
constituie asigurarea stabilitãtii în functionarea
economiei, relansarea si cresterea economicã,
înlãturarea stãrilor de depresiune, diminuarea
somajului si inflatiei, mãrirea puterii de cumpãrare,
etc. Statul cautã sã "corecteze¨ imperfectiunile
pietei.
În contextul contemporan, rolul statului în
economie este strâns legat de importanta deosebit
de mare pe care o au problemele macroeconomice
si implicit, macrodecizia, legãturile dintre
comportamentul individual si cel colectiv, dintre
ansamblul economiei si pãrtile ei componente,
dintre deciziile individuale si functionalitatea globalã
a economiei.
Ambianta de libertate economicã, sistemul liberei
initiative nu exclud, ci presupun o anumitã ordine
economicã. Sistemul concurential al economiei de
piatã moderne trebuie sã fie conceput ca un
mecanism care, bazându-se pe piatã este capabil
sã-si coordoneze miscarea sa de ansamblu, sã
functioneze si sã se dezvolte.
Asigurarea unei cresteri economice echilibrate,
relansarea economiei, lupta împotriva somajului si
inflatiei, climatul social necesar nu se pot înfãptui
numai prin "mâna invizibil㨠a pietei, ci impun din
partea statului o anumitã interventie.
9.2 Forme de manifestare a roIuIui statuIui în
economie
a) Afirmarea statului ca producätor si consumator.
Alãturi de firme private, care au o pondere
dominantã în economia de piatã, existã într-o
proportie sau alta, si un sector public, care,
atrãgând si utilizând factori de productie, produce
bunuri materiale si servicii, participã la relatiile de
piatã, influenteazã raportul cerere ÷ ofertã si
formarea preturilor. Statul a devenit, astfel un agent
economic, deoarece si de el depind într-o mãsurã
sau alta oferta de bunuri si servicii, cercetarea
stiintificã, pregãtirea oamenilor, care conditioneazã
capacitatea de inovare a economiei.
b) Prin instrumente de politicä economicä cum
sunt politicile: monetarã, de credit, bugetarã, fiscalã,
prin investitii publice, etc.
Statul este titularul unic de emisiune de monedã,
deoarece Banca Centralã cu putere de a emite
monedã, apartinând statului este direct integratã în
puterea executivã de stat. Asigurarea echilibrului
monetar favorizeazã diminuarea inflatiei si
somajului, stabilitatea banilor si a puterii de
cumpãrare a populatiei.
c) Politica de control, direct sau/si indirect, asupra
preturilor si veniturilor, manifestându-se prin mãsuri
de limitare a cresterii preturilor si a abuzurilor din
partea unor agenti economici, statul protejând
consumatorii de bunuri si servicii.
Prin politica veniturilor, factorii guvernamentali
cautã sã stãpâneascã, sã mentinã sub control
cresterea si repartizarea veniturilor.
În cadrul sectorului public, statul distribuie, el
însusi, venituri. Atât preturile, cât si salariile
lucrãtorilor respectivi pot fi mai riguros administrate
de cãtre stat.
d) În domeniul protectiei sociale. Acest rol a
devenit unul din principalii factori de bunãstare.
Printr-o anumitã politicã socialã statul introduce
reglementãri privind: dreptul la muncã si odihnã,
tratament medical, la educatie si culturã, acordarea
de pensii, burse, ajutor social, constructii de
locuinte, apãrarea sãnãtãtii publice, aplicarea unor
norme de securitate la locul de muncã.
Prin dezvoltarea protectiei sociale, statul,
alimenteazã un flux de prestatii sociale diverse care
poate mentine cererea globalã atunci când aceasta
ar putea fi afectatã de cresterea somajului.
e) Politica de protejare a concurentei.
Statul elaboreazã reguli si reglementãri, prin care
se stabileste cadrul în care opereazã fortele pietei.
Prin acestea, se stimuleazã jocul concurential,
initiativa si întretinerea unei economii competitive.
f) Elaborarea de programe sau planuri de
dezvoltare economicä. Acest lucru are rolul de a
coordona si orienta activitatea pe ansamblul
economiei nationale, în conditiile în care existã si un
sector public în economie.
g) Importante sarcini în cadrul relatiilor economice
externe. Fiecare stat trebuie sã-si supravegheze
relatiile sale cu alte state, sã-si asigure forta de
competitie pe piata externã, echilibrul schimburilor,
eficienta economicã promovând anumite politici.
Totodatã statul este implicat în participarea acestuia
la rezoIvarea probIemeIor gIobaIe aIe omenirii.
9.3 PoIitica bugetarå. BugetuI de stat.
Politicã bugetarã exprimã conceptia si actiunile
statului privind veniturile bugetare, cãile si
mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe
anumite destinatii, care sã serveascã stabilitãtii si
dezvoltãrii economice.
Politica bugetarã se concretizeazã prin bugetuI
de stat care, constituie principala componentã a
bugetului public national alãturi de bugetele locale,
bugetul asigurãrilor sociale.
BugetuI de stat se prezintã sub forma unei
balante economice în care sunt prevãzute si autori-
zate veniturile si cheltuielile anuale ale statului. El
este un document de sintezã, elaborat si administrat
de cãtre Guvern si autorizat prin vot de cãtre
Parlament, ce reflectã marile categorii de resurse si
sarcini ale statului, constituind forma principalã de
manifestare a politicii sale financiare.
Veniturile bugetare au douã surse principale:
- fiscale, care cuprind încasãrile din impozite pe
profit si salarii, asupra patrimoniului, etc.
- nefiscale, reprzentate de vãrsãminte din benefi-
ciul întreprinderilor de stat, venituri din activitatea
institutiilor publice.
Cheltuielile bugetare cuprind cheltuielile de
functionare a puterii publice, cheltuieli destinate
educatiei, culturii, stiintei, sãnãtãtii, protectiei
sociale, pentru apãrarea tãrii, pentru ordine publicã,
finantarea unor obiective de investitii, etc.
Executia bugetarä se deruleazã pe un an de zile
si reprezintã modul de realizare efectivã a bugetului
(constituirea veniturilor si realizarea cheltuielilor). Ea
poate fi echilibratä ÷ atunci când cheltuielile sunt
egale cu veniturile prevãzute, deficitarä ÷ atunci
când cheltuielile depãsesc veniturile realizate,
excedentarä ÷ când veniturile realizate sunt mai
mari decât cheltuielile prevãzute.
Datoria pubIicå reprezintã împrumuturi interne
sau externe contractate de cãtre stat atunci când
acesta se confruntã cu dificultãti economice.
Gradul de îndatorare al unei täri se poate
determina prin raportarea datoriei publice (DP) la
produsul intern brut (PÌB) sau la produsul national
brut (PNB).
Gradul de îndatorare =
DP
PÌB
DP
PNB
sau
ServiciuI datoriei reprezintã toate plãtile legate
de executarea obligatiilor asumate, atât rambur-
sarea împrumuturilor cât si achitarea dobînzilor
aferente.
9.4 PoIitica fiscaIå
Politica fiscalã a statului reprezintã o anumitã
conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de
mãsuri si actiuni privind rolul impozitelor în sistemul
veniturilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea
si modul de folosire al lor ca instrument de stimulare
a cresterii economice.
EIemente ce caracterizeazå poIitica fiscaIå
Politica fiscalã este act de decizie, ghidat de
criteriul de eficientã, adicã prin mãsurile si actiunile
promovate se urmãresc reducerea fluctuatiilor, a
instabilitãtii economice, protejarea veniturilor
consumatorilor si stimularea dezvoltãrii.
Veniturile bugetare din impozite sunt în
dependentã de performantele economice.
Raportul dintre cresterea impozitelor si cresterea
veniturilor reprezintã rata marginaIå de impunere
fiscaIå (Ì
mg
), care reprezintã cu cât creste impozitul
pe unitatea suplimentarã de venit

AV
Ì
mg
=
De mare importantã este luarea în calcul a
efectelor probabile atât al reducerii, cât si ale
majorãrii impunerii fiscale, nu numai pe termen
scurt ci si pe termen lung.
Perceperea impozitelor se realizeazã sub douã
forme:
a) Ìmpozite directe, care se suportã nemijlocit de
cãtre cei care le plãtesc (impozitul pe profit,
impozitul pe salarii, etc.)
b) Ìmpozite indirecte, adicã acelea care sunt
cuprinse în preturi ale mãrfurilor, încasate odatã cu
vânzarea acestora.
Progresivitatea impozitelor vizeazã impozitele
directe si presupune ca rata de impunere sã se
mãreascã pe mãsurã ce venitul impozabil creste.
Rata de impunere nu poate fi mãritã oricât cu efecte
pozitive.
Foarte importantã este rata optimã de presiune
fiscalã care constituie acel prag de impunere pânã
la care si dincolo de care încasãrile fiscale sunt mai
slabe. Aceste aspecte sunt reprezentate grafic de
curba affer. (fig. 9.1)
Încasãri
fiscale
Presiune
fiscalã
100%
Rata optimã
de presiune
fiscalã
În ansamblul politicii fiscale se înscrie si impozitul
negativ, care în esentã constituie cadrul conceptual
de distribuire secundarã a veniturilor prin
transferuri. Astfel bogatii plãtesc impozite care sunt
distribuite sub formã de alocatii sãracilor,
asigurându-li-se un venit minim garantat.
9.5. PIanificarea macroeconomicå
Programarea sau planificarea macroeconomica
reprezintã una din modalitãtile de interventie a
statului în economia de piatã modernã, subordonatã
functionãrii cât mai eficiente a pietei prin actiuni de
orientare si coordonare a activitãtii pe ansamblul
economiei nationale. Ea se concretizeazã în decizii
macroeconomice, în programe sau planuri de
dezvoltare pe un anumit orizont de timp, ce cuprind
obiective economice, niveluri orientative, mãsuri si
termene de îndeplinire privind evolutia diferitelor
sectoare si ramuri a economiei, mecanismul
preturilor, etc.
În conditiile actuale, planificarea macroeconomicã
are o determinare obiectivã, izvorând din
complexitatea problemelor privind functionarea si
dezvoltarea economiei, din importanta tot mai mare
pe care o are macrodecizia economicã, din
necesitatea cunoasterii si coordonãrii activitãtii
economice.
Programarea macroeconomicä nu contravine
pietei. Ambianta de libertate economicã, sistemul
liberei initiative nu exclud, ci presupun o anumitã
ordine în functionarea economiei. Sistemul econo-
miei de piatã moderne trebuie înteles ca un sistem
perfectionat, care bazându-se pe piatã, este capabil
sã-ti coordoneze miscarea sa de ansamblu.
În conditiile economiei de piatã proprietatea
privatã este dominantã. În aceste conditii
planificarea macroeconomicã are un caracter
orientativ: nivelurile de productie, ritmurile de
dezvoltare, termenele de îndeplinire prevãzute, nu
sunt obligatorii pentru agentii economici.
Astfel se întâlnesc drept forme de planificare
urmãtoarele:
a) Planificarea indicativä, care se caracterizeazã
prin aceea cã organele specializate ale statului
respectiv explicã agentilor economici continutul
obiectivelor cuprinse în planul macroeconomic,
motivatia orientãrilor respective, în scopul
convingerii acestora de necesitatea de a actiona în
conformitate cu prevederile.
b) Planificarea incitativä, care se bazeazã pe
folosirea de cãtre stat a diferitelor pârghii
economico-financiare (pret, credit, dobândã,
impozite, subventii, etc.) pentru stimularea
interesului economic al agentilor economici în
directia îndeplinirii obiectivelor cuprinse în planul
macroeconomic.
Existã în unele tãri, un tip de coordonare denumit
planificare informalä. Aceastã formã nu presupune
elaborarea de planuri la nivel national ci se
concretizeazã în activitãti de coordonare a deciziior
adoptate separat de cãtre administratiile publice cu
cele ale firmelor private, publice sau mixte.
1. Ce reprezintã interventia statului în economie si
care este obiectivul acesteia?
2. Care sunt formele de manifestare a rolului statului
în economie?
3. Ce este bugetul de stat si politica bugetarã?
4. Definiti politica fiscalã.
5. Excplicati planificarea macroeconomicã.
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
CURSUL NR. 10
Piata financiarã
10.1 #eIatia monedå - credit - finante
Termenul finante desemneazã totalitatea dispo-
nibilitãtilor bãnesti, precum si a altor mijloace de
platã ale unei tãri, ale unei institutii ori colectivitãti
sau ale unui agent economic.
În procesul formãrii si gestionãrii mijloacelor
bãnesti necesare functionãrii subiectilor economiei
de piatã, de la firme, la stat, apar relatii specifice
numite reIatii financiare.
Finantarea are sensul de asigurare a resurselor
financiare si este definitã ca functia, profesia sau
activitatea care se referã la bani sau monedã,
desemnând procurarea, posesiunea si gestionarea
acestora.
Relatiile financiare includ:
- Redistribuirea cu caracter definitiv ÷ finantarea,
limitatã la formarea fluxului de mijloace financiare
într-un singur sens, fãrã contrapartidã, sau la
aspectul fiscal al fluxurilor monetare;
- Redistribuirea cu caracter temporar ÷ creditarea,
cu respectarea principiului rambursãrii la scadentã
împreunã cu o dobândã stabilitã prin contractul de
creditare, în anumite conditii negociate de parteneri.
Deci finantele se referã la relatii de reditribuire a
disponibilitãtilor bãnesti cu caracter definitiv, proces
ce se realizeazã prin intermediul organelor de stat.
Subiectii economici ÷ firme, familii, stat ÷ pot
dispune la un moment dat de mijloace bãnesti peste
necesitãtile lor imediate de consum si investitii,
ceea ce inseamnã cã ei dispun de capacitate de
finantare. Aceasta poate fi pusã, în anumite conditii,
la dispozitia celor ce au nevoi pe care nu le pot
acoperi, ceea ce constituie nevoi de finantare.
Astfel, la o scarã macro sau chiar mondoeco-
nomicã au loc transferuri ale resurselor financiare
dintr-un sector în altul, dintr-o tarã în alta, care
genereazã fluxuri de resurse monetare, precum si
necesitatea gestionãrii variatiei stocurilor respective.
Prin capacitatea pietei financiare se asigurã
folosirea economiilor realizate de diferiti agenti
economici prin economisire, pentru a finanta
investitiile altor agenti economici, prin intermediari
ce genereazã un circuit specializat în cadrul cãruia
au loc tranzactii cu capitaluri pe termen lung.
SurseIe de finantare ale agentilor economici se
clasificã în:
· Autofinantare prin investirea unei pãrti din profit si
alte surse interne;
· Emisiuni de actiuni/obligatiuni, ce vor fi puse în
vânzare prin pietele financiare;
· Finantarea externã prin credite bancare sustinute
de bãnci externe.
ModaIitåtiIe de finantare ale agentilor economici
sunt:
· Finantare monetarã prin bãnci (creare de resurse
monetare in conturi);
· Finantarea monetarã, prin utilizarea economiilor
realizate în perioada anterioarã aparitiei nevoii
financiare, lucru ce se poate realiza atât prin
intermediul sistemului bancar, cât si prin intermediul
pietei capitalurilor, sub forma finantãrii indirecte sau
creditãrii, în primul caz si/sau al finantãrii directe in
al doilea caz.
Finantarea directã si finantarea indirectã
genereazã finantarea nemonetarã si pe cea
monetarã, ca în figura 10.1:
Piata capitalurilor
bursa
Piata monetarã
Sistemul
bancar
Finantare
nemonetarã
Finantare
monetarã
Figura 10.1 ÷ Finantarea monetarã si nemonetarã
O consecintã a finantãrii este aparitia intermedi-
arilor financiari care urmãresc sã obtinã plasamente
cât mai sigure si profitabile.
Acesti intermediari sunt:
- Bãncile comerciale;
- Depozitarii si bãncile de economii;
- Nedepozitarii: societãtile de asigurãri, fondurile de
pensii, societãtile de brokeraj, etc.
Functionalitatea pietelor de capital presupune
înfãptuirea sistematicã a transferuriIor de capitaI,
între cei care economisesc si cei care au nevoie de
capital. Acestea se pot realiza astfel:
a) Transferul direct de lichiditãti si active financi-are
atunci când o firmã vinde anumite pãrti din capitalul
sãu social ori obligatiuni în mod direct posesorilor
de economii pentru investitii fãrã a se apela la un
intermediar.
b) Transferul de active financiare indirect printr-un
intermediar, numit dealer, care faciliteazã emisiunea
de active financiare.
c) Transferul de active printr-un intermediar financiar
care obtine fondurile de la posesorii de economii,
prin emisiunea propriilor sale active financiare si
care apoi foloseste fondurile bãnesti astfel obtinute,
pentru a cumpãra active financiare ale altor firme.
Este mai usor pentru orice firmã sã apeleze la
serviciile unor institutii financiare specializate numite
case de intermediere sau de investitii.
Mecanismul acestor transferuri este prezentat in
figura 10.2
AFACERE
AFACERE
AFACERE
ÌNVESTÌTORÌ
ÌNVESTÌTORÌ
ÌNVESTÌTORÌ
CASA DE
ÌNTERMEDÌARE
ÌNTERMEDÌAR
FÌNANCÌAR
1. Transfer direct
2. Transferul indirect prin intermediar - dealer
3. Transferul indirect printr-un intermediar financiar
Active financiare (actiuni sau obligatiuni)
Active
financiare
Active
financiare
Active
financiare ale
afacerii
Active
financiare ale
intermediarului
Monedã Monedã
Monedã Monedã
Figura 10.2 ÷ Procesul de formare a capitalului
Spre deosebire de finantare, în sens restrâns,
creditarea o altã formã de asigurare a resurselor
bãnesti, constã în separarea în timp a prestatiunii
(acordãrii si folosirii) de contraprestatie (rambursare
prin plata creditului si a dobânzii cuvenite). Are loc o
platã amânatã. Relatiile de creditare dau nastere
unor termeni specializati: creditor, debitor,
rambursare, scadentã, dobândã, garantii.
10.2 ContinutuI si structura pietei financiare
Piata financiarå este locul de întâlnire a cererii si
ofertei de capitaluri pe termen mediu si lung, pe
baza separãrii actelor de economisire si finantare.
Practic, piata financiarã este intermediarul dintre
sectorul financiar bancar si sectorul productiv dintr-o
economie.
Functionarea pietelor de capital presupune un
ansamblu de corelatii dintre diverse reglementãri,
uzante, instrumente, deicizii, menite sã asigure
îndeplinirea rolului si functiilor multiple ale acestor
piete, ca expresie a confruntãrii permanente între
cererea si oferta de titluri financiare.
Obiectul pietei financiare îl reprezintã titlurile
financiare pe termen lung. Principalele tipuri de titluri
pe termen lung sunt: actiunile, obligatiunile si titlurile
de ipotecã, ce exprimã drepturi si obligatii pe o
perioadã mai mare de un an. Se poate spune cã
sfera de cuprindere a pietei financiare cuprinde piata
actiunilor, piata obligatiunilor, piata titlurilor de
ipotecã sau a altor titluri emise de stat.
Componentele fundamentale ale pietei financiare
sunt cererea si oferta.
Cererea de capital apare din necesitatea finantãrii
unor proiecte de investitii, a mãririi resurselor
monetare ale unor institutii financiare ca bãncile, ori
alti intermediari financiari, administratii locale si
centrale.
Purtãtorii cererii sunt: guvernele, institutii financi-
are, societãti comerciale, trezoreria statului, compa-
nii industriale publice sau private, bãnci comerciale,
unitãti administrative. Ei ocupã pozitii de debitori pe
pietele de capital.
Oferta de capital apare ca urmare a economisirii
de resurse bãnesti. Ofertantii sunt societãti comerci-
ale, bãnci, persoane fizice, care detin excedente de
resurse peste nivelul curent al cheltuielilor lor si
doresc sã le investeascã, adicã sã realizeze
plasamente care sã le aducã câstiguri. Ei se numesc
investitori si detin pozitii de creditori pe pietele
financiare.
Prin titlul achizitionat, numit si hârtie de valoare
sau valoare mobiliarã, se atestã cã posesorul lui
este titularul unui drept cu o anumitã valoare, pe
baza aportului financiar adus într-o afacer, aport
recunoscut de beneficiarul a fluxului de capital.
Aceste titluri circulã pe pietele de valori mobiliare
si sunt negociabile.
Piata titlurilor presupune, mai intâi, emisiunea
acestora, difuzarea emisiunilor noi si apoi schimbul
titlurilor emise anterior.
Între finantarea prin piata financiarã si finantarea
prin piata monetarã existã unele deosebiri:
- Piata financiarã se bazeazã pe resurse monetare
preexistente;
- Bãncile acordã credite care nu corespund resurse-
lor preexistente, ele au capacitatea de a crea
monedã scripturalã;
- Piata financiarã urmãreste o finantare antiinflatio-
nistã;
- Creditele în exces, acordate de bãnci în scopul
încasãrii dobânzilor percepute, pot contribui la
favorizarea inflatiei.
Structura pietei financiare cuprinde douã comparti-
mente: piata primarã si piata secundarã.
Piata primarä are ca obiect de activitate emisiunea
si distribuirea titlurilor noi si transferul de mijloace de
finantare de la cei ce economisesc spre debitorii
finali. Ea are rolul de a atrage cât mai multe
disponibilitãti bãnesti si de a le orienta cãtre sectoa-
rele productive. Totodatã acestã piatã atrage
solicitantii de capital, oferindu-le la costuri minime de
timp si ban, resurse investitionale. În acest mod,
piata primarã joacã rolul de finantator al economiei,
realizând o finantare directã, nemonetarã.
Piata secundarä are un rol complementar în raport
cu cea primarã, având ca obiect tranzactionarea
titlurilor deja emise, atunci când detinãtorii lor,
doresc sã le valorifice înaintea termenului de
scadentã. Cei ce achizitioneazã astfel de hãrtii de
valoare nu contribuie la finantarea directã a activitãtii
emitentilor lor.
10.3. Functionarea pietei financiare
Titlurile financiare fac parte din categoria activelor
financiare ale unei firme.
Activele totale ale agentilor economici suntn
alcãtuite din: bunuri mobile si imobile, creantele si
disponibilitãtile bãnesti, care au capacitatea de a
crea fluxuri de venituri în viitor. Structura lor include
activele fizice si activele financiare.
Activele fizice sunt bunuri corporale care fac parte
din patrimoniul unei firme: bunuri de capital fix si
circulant, bunuri de consum de folosintã îndelungatã,
creante, disponibilitãti bãnesti si titluri de plasament.
Activele financiare sunt formate din depozite
monetare si semimonetare sub formã de active
financiare bancare, nenegociabile si active financiare
nebancare, concretizate în titluri pe termen lung,
negociabile pe pietele financiare secundare.
Piata actiuniIor
Actiunea este un titlu financiar, de proprietate si de
credit, care certificã contributia posesorului ei la
capitalul social al unei societãti pe actiuni. Actionarul
este, alãturi de ceilalti actionari, proprietarul pãrtii din
capitalul social, egalã cu suma înscrisã ca valoare
nominalã a actiunii.
În prezent, în România, actiunile sunt definite prin
câteva trãsãturi:
- sunt fractiuni ale capitalului social al unei societãti
pe actiuni;
- au o valoare nominalã precizatã;
- sunt fractiuni egale ale capitalului social al
societãtii pe actiuni sau în comanditã pe actiuni;
- sunt indivizibile;
- sunt transmisibile;
- sunt negociabile pe pietele de valori mobiliare.
Dupã modul de prezentare, actiunile sunt nomina-
tive si la purtãtor. Dupã forma lor, actiunile pot fi
materiale ÷ pe suport de hârtie ÷ sau nemateriale
(înscrisuri în conturi).
Pe baza actiunilor detinute, posesorul lor devine,
anual, participant la rezultatul net al activitãtii
societãtii, pierdere sau profit. Dacã societatea obtine
profit, atunci actionarii primesc pãrti din acesta sub
formã de dividende.
Actiunile au o valoare nominalä, cea înscrisã pe
titlul respectiv, si o valoare realä, de piatä, obtinutã
prin negocierea si vânzarea actiunilor pe pietele de
capital.
Piata obIigatiuniIor
Obligatiunea este un titlu financiar pe termen lung
÷ o creantã ÷ care certificã, prin valoarea ei
nominalã, suma cu care proprietarul ei l-a creditat pe
emitent. Emitentul poate fi o societate comercialã,
statul sau orice altã persoanã juridicã de drept
public.
Piata obligatiunilor emise de diferite firme, de stat
si de administratiile publice este institutia unde se
vând si se cumpãrã aceste titluri financiare. Fiecare
obligatiune face parte dintr-o emisiune totalã care
corespunde capitalului împrumutat de emitent.
Obligatiunile asigurã detinãtorilor lor un venit sub
formã de dobândã fixã numitã si cuponul obligatiunii,
care se plãteste de cãtre emitent, odatã cu valoarea
nominalã, la termenul stabilit, numit scadentã sau
periodic.
Piata titIuriIor de impotecå
Pentru a cumpãra bunuri ca imobile, terenuri
autoturisme, etc. de cãtre firme ca si de familii,
acestea, apeleazã la credite bancare pe care le
garantezã chiar cu acele bunuri, pentru care se emit
titluri de ipotecã.
Societãtile cu rãspundere limitatã si întreprinzãtorii
particulari nu au dreptul sã contracteze împrumuturi
prin emiterea de actiuni si obligatiuni negociabile la
bursele de valori.
Certificatele de investitii se situeazã între actiuni si
obligatiuni, menite sã permitã agentilor economici
(întreprinderi publice si private) sã-si mãreascã
fondurile proprii în proportie de pânã la 25% din
capitalul propriu. Titularii acestora nu au dreptul de
participare la gestionarea firmei, dar ei pot primi
dividende si prime de emisiune si pot cere
rambursarea valorii nominale a certificatelor, la
lichidarea societãtii.
Certificatele de proprietate si cupoanele difuzate
persoanelor fizice din România sub forme de valori
mobiliare care nu au calitãtile titlurilor financiare
autentice, fiind titluri asupra unor Fonduri care
cuprind în administrare mii de întreprinderi.
Transformarea acestor certificate în actiuni asigurã
tranzactionarea lor la bursa de valori mobiliare.
Bursa de vaIori
Pietele de valori mobiliare se structureazã în piete
organizate sau burse de valori mobiliare si O.T.C.
sau piete interdealeri.
Dintre titlurile tranzactionate, obligatiunile benefi-
ciazã de cotare si negociere fãrã restrictii, în timp ce
actiunile necesitã autorizare de cãtre conducerea
bursei.
Bursele de valori sunt institutii unde se întâlnesc
cererea si oferta de titluri financiare negociabile,
piete mobiliare unde se tranzactioneazã titluri listate.
Partenerii sunt vânzãtorii si cumpãrãtorii care
efectueazã tranzactii prin brokeri ce executã ordinele
clientilor lor.
Cursul (pretul) valorilor mobiliare se stabileste prin
cotarea titlurilor. Cotarea are loc în urma confruntãrii
ordinelor de vânzare si de cumpãrare care reflectã
oferta si cererea de titluri.
Mecanismul formãrii cursurilor valorilor mobiliare
(titluri) este guvernat de raportul dintre cererea si
oferta acestora.
Un indicator important, analizat pentru stabilirea
cursurilor titlurilor financiare este N.a.d. ÷ numãr ani
dividende, care aratã mãrimea veniturilor aduse de
titlurile respective anterior si permite previzionarea
veniturilor viitoare. N.a.d. = P/D, unde P ÷ pretul
titlului si D ÷ dividendul aferent titlului.
Indicii bursieri exprimã tendinta evolutiei cursurilor,
fie pentru toate titlurile, fie pentru un grup
reprezentativ. Ei reflectã fluctuatiile pietei financiare,
fiind un criteriu de bazã în actiunile investitorilor.
Ìncluderea unui titlu în componenta indicelui este o
recunoastere a unei consacrãri.
Bursa de valori din România a fost creatã în 1995,
pe baza deciziei Consiliului National al Valorilor
Mobiliare.
Ea utilizeazã indicele B.E.T. (Bucharest Exchange
Trading), creat pentru a reflecta tendinta de
ansamblu a preturilor celor mai lichide 10 actiuni
tranzactionate, dar si pentru a constitui o bazã de
referintã pentru tranzactiile derivate pe indici.
1. Definiti notiunile de finante, finantare, surse de
finantare, modalitãti de finantare.
2. Ce înseamnã transferurile de capital si cum se
pot realiza?
3. Ce este piata financiarã si care este obiectivul
acesteia?
4. Explicati ce este oferta si cererea de capital.
5. Care sunt deosebirile dintre finantarea prin piata
financiarã si finantarea prin piata monetarã?
6. Care este structura pietei financiare si explicati
componentele acesteia?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E
7. Ce sunt actiunile si care sunt trãsãturile
actiunilor în România?
8. Explicati ce este obliatiunea si piata
obligatiunilor.
9. Ce sunt certificatele de investitii si certficatele
de proprietate?
10. Ce sunt bursele de valori si ce exprimã N.a.d.
si indicii bursieri?
CURSUL NR. 11
Economia mondialã si
globalizarea
11.1 Formarea economiei mondiaIe
Economia mondialã este unul dintre conceptele cu
cea mai largã utilizare în gândirea si practica
internationalã. El desemneazã pe de o parte,
realitatea obiectivã fundamentalã a lumii
contemporane reprezentatã prin ansamblul
economiilor nationale ale tuturor tãrilor si a altor
entitãti economice private în complexitatea
legãturilor si interdependentelor dintre ele. Pe de altã
parte aest concept desemneazã stiinta care studiazã
realitatea economico-socialã din multiple
perspective: componente de dezvoltare si evolutie,
forme si mecanisme, trãsãturi si tendinte.
În acest proces complex si îndelungat un rol
esential l-au avut numerosi factori de ordin
economic, tehnic, social si politic, marcati de mai
multe momente, cum ar fi:
a) La baza acestui proces s-a aflat dezvoltarea
economiei de schimb si a comertului dintre diferite
popoare si regiuni ale globului, mai ales în urma
marilor descoperiri geografice;
b) Un rol hotãrâtor în dezvoltarea economiilor
diferitelor tãri si în cresterea schimburilor l-au avut
revolutia industrialã si trecerea de la manufacturi la
marea industrie masinistã
c) Formarea diviziunii internationale a muncii, ca
ansamblu de specializãri de productie pentru export,
pe mãsura extinderii relatiilor economice dintre
popoare, ducând la împãrtirea acestora în tãri
industriale si tãri agrare.
d) Revolutiile politice care au avut loc în secolele
XVÌÌ (Anglia), XVÌÌÌ (Franta) si XÌX (Spania, Ìtalia si
Germania) au favorizat procesul de consolidare a
pietelor nationale, de formare a economiilor
nationale, prin transformãrile de ordin juridic, social,
institutional, care au asigurat extinderea si consoli-
darea mecanismelor specifice economiei capitaliste.
e) Ultima treime a secolului al XÌX-lea s-a carac-
terizat prin evolutii de amploare si importante.
În primul rând este vorba de mari descoperiri,
inventii si creatii tehnice care s-au rãspândit repede
în Europa si America. Dintre acestea amintim:
turbina electricã, motorul cu combustie internã,
telegraful cãile ferate, contribuind la dezvoltarea
constructiei de masini a metalurgiei, industriei
cãrbunelui, chimia.
În al doilea rând a crescut puternic productivitatea
muncii.
f) Economia tãrilor industriale s-a confruntat,
începând de la mijlocul secolului al XÌX-lea cu multe
crize economice, care au influentat evolutia
productiei si a comertului mondial.
Toate acestea, asociate cu actiunea puternicã a
noului val de creatii tehnice si tehnologice, au
accentuat procesele de concentrare si centralizare a
capitalului, eliminând de pe piatã multe întreprinderi
slabe, stimulând fuziunile si afirmarea întreprinderilor
cu mare putere economico-financiarã. Astfel s-a
accentuat procesul de formare si afirmare a
corporatiilor.
g) Expansiunea externã a tãrilor industriale a
îmbrãcat forme mult mai variate, un loc aparte
ocupându-l în aceastã perioadã orientarea mai
activã cãtre surse de materii prime si cãtre noi piete
în tãrile slab dezvoltate.
h) Din punct de vedere al structurilor economice
durabile, o transformare importantã a reprezentat-o
formarea si dezvoltarea corporatiilor care au
îmbrãcat forme diferite ÷ carteluri, trusturi, concerne
÷ cu ponderi diferite de la tarã sa tarã.
i) Perioada care a urmat a fost marcatã de multe
schimbãri si bulversãri în economia mondialã: cele
douã rãzboaie mondiale, marea crizã economicã
mondialã din anii 1929 ÷ 1933, revolutii sociale si de
eliberare nationalã, care au dus la noi forme de
organizare nationalã si socialã.
11.2 ConceptuI de economie mondiaIå
Economia mondialã este definitã pornind de la
unitatea dintre economiile nationale pe de o parte si
schimburile economice sistematice care au loc între
acestea, pe de altã parte.
Ea mai poate fi definitã ca acel stadiu al
schimbului reciproc de activitãti în care, pe baza
diviziunii muncii la nivel mondial, sunt implicati, în
mod obiectiv, majoritatea agentilor economici de pe
glob.
Pentru întelegerea acestor definitii trebuie luate în
considerare mai multe coordonate esentiale si
anume:
1. Economiile nationale reprezintã celulele de bazã
ale economiei mondiale, în care au loc procesele de
bazã ale vietii economice ÷ productia, repartitia,
schimbul si consumul ÷ necesare atât pentru
comunitãtile istoriceste constituite, natiuni si state
nationale, cât si pentru interactiunea necesarã si
utilã cu celelalte comunitãti sau popoare.
2. Ultimele decenii au înregistrat nu numai o
crestere puternicã a volumului schimburilor pe plan
mondial, dar si modificãri importante în formele si
structura acestora, pe de o parte, prin externarea
unor procese de productie, implantate de marile
corporatii pe tot globul, acolo unde se gãsesc
resurse si se obtine profit.
3. Perioada postebelicã se caracterizeazã si printr-
o crestere a rolului si ariei unor forme mai active de
integrare economicã, a organismelor create în cadrul
integrãrii, ca si a altora cu vocatie mondialã, menite
a atenua socurile economice ce se pot prelungi în
zone mai fragile ale globului.
4. În cadrul dezbaterii privind globalizarea s-au
conturat douã modele teoretice de analizã.
Primul este fondat pe evolutiile reale din trecut si
denumit modelul economiei inter-nationale, bazat pe
rolul determinant al economiei nationale si
caracterizat printr-un mecanism de reglaj automat,
având în centru etalonul ÷ aur.
Cel de-al doilea este un model ideal, care poartã
denumirea de economie globalizatã, având ca
trãsãturã principalã rolul determinant al corporatiilor
transnationale.
Fatã de aceste modele, un partizan al globalis-
mului, Peter F. Drucker, subliniazã: "lucrul de care
putem fi siguri este cä lumea care va rezulta din
prezenta rearanjare a valorilor, credintelor,
structurilor economice si sociale ... va fi diferitä de
ceea ce si-ar putea imagina oricine astäzi¨.
În domeniul economic lucrurile evolueazã spre o
lume mai complexã, în care ca agenti sau actori ai
vietii economice internationale se vor exprima:
statele ca exponenti ai economiilor nationale,
organizatiile economice internationale, în primul rând
cele cu caracter integrationist, întreprinderile si
firmele nationale, societãtile transnationale s.a.
Economia mondialã, ca sistem (sau megasistem)
economic contemporan, reprezintã si va reprezenta
expresia materialã a acestor realitãti, cuprinzând, pe
de o parte, economiile nationale ale celor peste 190
de tãri care constituie subiecte de drept international,
iar pe de altã parte, ansamblul relatiilor economice
desfãsurate stabil între tãrile lumii, între organizatiile
si societãtile transnationale cu tãrile respective si
intre ele
Pilonii de bazã ai economiei mondiale sunt:
Economiile nationale ale tãrilor lumii;
Diviziunea internationalã a muncii;
Relatiile economice înternationale si piata
mondialã.
Societãtile transnationale;
Organizatiile economice internationale.
11.3 %råsåturi si tendinte aIe economiei
mondiaIe contemporane
a) Eterogenitatea economiei mondiale contempo-
rane
Aceastã trãsãturã esentialã este datã, înainte de
toate, de marea diversitate a economiilor nationale
care alcãtuiesc economia mondialã contemporanã,
care pe lângã o serie de trãsãturi comune decurgând
din ceea ce numim bazele generale ale activitãtii
economice (trebuinte, resurse si factori de productie)
se deosebesc între ele din punct de vedere al
dimensiunilor pietei interne si al potentialului
economic, prin nivelul de dezvoltare economicã.
Din punct de vedere al relatiilor economice si
politice, aceasta înseamnã, pe de o parte o mãrire
considerabilã a preocupãrilor, aspiratiilor si
particularitãtilor de politicã internã, iar pe de altã
parte, o multiplicare considerabilã atât a centrelor de
decizie autonomã în economia mondialã, cât si a
fluxurilor economice dintre tãri, a complexitãtii si
volumului schimburilor internationale.
Un prim criteriu pe baza cãruia se caracterizeazã
diversitatea statelor si economiilor contemporane îl
reprezintã mãrimea teritoriului, numãrul populatiei si
volumul productiei de bunuri materiale si servicii
realizate anual (PÌB sau VN), prin care se
desemneazã potentialul economic sau puterea
economicä.
În literatura economicã se vorbeste tot mai mult
despre "lumea la proportiile 20:80¨ adicã, datoritã
productivitãtii tot mai ridicate ce se obtine pe bazã
de progres tehnic, spre mijlocul secolului al XXÌ ÷
lea, tehnologiile informationale si globalizarea vor
duce spre o lume în care 20% din populatie va fi în
stare sã mentinã activã economia mondialã,
productia de bunuri materiale si servicii. Cei 20% vor
avea cele mai bune venituri si averi indiferent de tara
în care trãiesc, iar restul de 80% vor avea în fatã
numai perspectiva supravietuirii.
Ìnegaliãtile si discrepantele dintre bogati si sãraci
sunt prezentate în tabelul 11.1. (Date la nivelul
anului 1989)
Grupele populatiei dupã
venituri
Venitul
mondial
Comertul
mondial
Ìnvestitii
interne
20% cei mai bogati 82,7% 81,2% 80,5%
20% cei mai sãraci 1,4% 1,0% 13%
Restul de 60% 15,9% 17,8% 18,8%
Niveluri de dezvoltare si decalaje economice
Eterogenitatea economiei mondiale contemporane
este si mai bine pusã în evidentã de analiza nivelului
de dezvoltare economicä a tärilor lumi. Din analiza
datelor existente, coexistã douã tipuri de economii,
dezvoltate si subdezvoltate, cu un tip intermediar cel
al tãrilor cu dezvoltare medie.
Datoritã acestor decalaje si interventia statelor în
activitãtile economice, cu intentia de a sustine acele
efecte ale pietelor care sunt aducãtoare de foloase si
de a le contracara pe cele dãunãtoare.
b) Unicitatea si multipolaritatea economiei
mondiale
În pofida marii diversitãti a "pãrtilor¨ din care se
compune economia mondialã contemporanã,
aceasta reprezintã un sistem unic, care functioneazã
si se dezvoltã prin coexistenta si interactiunea
economiilor si statelor nationale si a celorlalte
componente istoriceste constituite, precum si prin
derularea normalã a fluxurilor economice dintre
acestea.
Unicitatea economiei mondiale decurge, pe de o
parte, din rolul pe care-l au în procesul dezvoltãrii si
satisfacerii trebuintelor fundamentale ale omenirii
factorii fundamentali de productie, stiinta si
tehnologia, gestiunea eficientã a resurselor, precum
si schimbul de bunuri materiale si spirituale între
toate tãrile.
Ìnterdependentele economice tot mai accentuate,
caracterul unic ale economiei mondiale contempo-
rane, asociate cu cresterea neîntâlnitã a vitezei cu
care se transmit atât cresterea cât si crize de orice
fel, au impulsionat cunostintele cele mai active,
conducând la desprinderea a ceea ce s-a numit setul
de probleme globale ale omenirii, care nu pot fi
solutionate numai prin eforturile individuale sau
locale.
Acest set de probleme globale ale omenirii a fost
prezentat de Clubul de la Roma si cuprinde:
- Dezvoltarea economicã inechitabilã;
- Guvernarea si capacitatea de guvernare;
- Securitatea alimentarã globalã si posibilitatea de
procurare a apei;
- Mediul înconjurãtor si energia;
- Cresterea populatiei si migratia;
- Ìmpactul actiunilor geostrategice din lume.
Economia mondialã contemporanã se caracteri-
zeazã prin multipolaritate, concretizatã în formarea,
in ultimele decenii, dar si pentru o lungã perioadã de
timp, a 3 centre de putere economicã: S.U.A.,
Uniunea Europeanã si Japonia ÷ cu trei monede
aflate in prim-planul relatiilor si evolutiilor mondiale:
USD, EURO, Yen-ul.
c) Douä procese contradictorii: fisiunea si fuziunea
Economia mondialã postbelicã s-a confruntat cu
douã procese de anvergurã, desfãsurate cu
intensitãti diferite de la o etapã la alta: pe de o parte
a avut loc destrãmarea sistemelor coloniale si a unor
state federale si cresterea pe aceastã bazã a
numãrului de state suverane, iar pe de altã parte,
accentuarea procesului de integrare economicã si
formarea unui numãr important de organizatii
economice (uneori si politice) care cuprind multe
state ale lumii.
Ca urmare a marii diversitãti de factori si evolutii
din economia mondialã, relatiile internationale nu
sunt ferite de tensiuni si conflicte care interfereazã,
direct si inderect, pozitiv sau negativ mediul de
afaceri international.
d) Interdependentele economice, înternationali-
zarea si mondializarea
Ìnterdependentele economice reprezintã conceptul
care exprimã forma de miscare a interactiunilor
dintre economiile nationale, precum si a fluxurilor
economice internationale, în cadrul economiei
mondiale unice.
Ìnterdependentele economice au la bazã factori
obiectivi si subiectivi cum ar fi:
· Diviziunea internationalã a muncii;
· Deschiderea economiilor nationale spre exterior;
· Dezvoltarea tehnicii si tehnologiilor si gradul de
aplicare a creatiilor respective în economie;
· Nivelul si evolutia preturilor pe piata mondialã;
· Gradul de dezvoltare si de diversificare a
schimburilor si fluxurilor economice;
· Schimbãrile intervenite în economia mondialã si în
raporturile de putere pe plan international;
· Factorii politici, sociali, etc.
Cel de-al treilea Raport cãtre Clubul de la Roma,
intitulat "Restructurarea ordinii internationale¨, scoate
în evidentã patru feluri de interdependente în functie
de sursele care le genereazã:
· Ìnterdepenedentele generate de nevoia de
alimente ÷ unele tãri au surplusuri în timp ce altele
au deficite alimentare;
· Nevoia de energie si minerale, în conditii în care
cererea si oferta au traiectorii geografice diferite;
· Posibilitãtile dereglãrii sistemelor de sustinere a
vietii pe pãmânt, adicã problemele apãrãrii mediului
înconjurãtor;
· Sperantele de a reduce decalajele izbitoare dintre
bogatii si sãracii lumii.
Internationalizarea actualã si globalizarea
desemneazã o treaptã sau un grad mai ridicat de
dezvoltare a interdependentelor, care cuprind
întreaga economie mondialã, toate tãrile si toate
ramurile si domeniile de activitate.
Discutiile care se poartã în legãturã cu aceste
concepte si implicatiile procesului, concluzioneazã
"amenintarea pe care o reprezintã internationali-
zarea vietii economice ÷ denumitã globalism ÷ poate
pãrea iminentã. ãrile beneficiind de conditii sociale
si de muncã mai bune sunt silite sã concureze cu
tãrile în care salariile sunt mici, vulnerabilitatea
economicã este mai mare si deci costurile de
productie sunt mai scãzute. Cãtre acestea din urmã
îsi vor îndrepta mai curând atentia corporatiile
tranzactionale¨.
e) Globalizarea pietei mondiale
Prin globalizare se întelege procesul de generali-
zare a interdependentelor între economiile nationale
ale tãrilor lumii, pe baza liberalizãrii tuturor fluxurilor
economice internationale: de mãrfuri si servicii, de
capitaluri, de tehnicã si tehnologii, de fortã de muncã
si îndeosebi, prin cresterea rolului firmelor
tranzactionale.
Procesele economice majore care stau la baza
globalizãrii si care modificã configuratia economiilor
nationale si a economiei mondiale sunt:
· Liberalizarea schimburilor si formarea unui sistem
global a comertului cu bunuri si servicii si încercarea
de administrare a acestuia printr-un organism
comun: Organizatia Mondialã a Comertului;
· Ìnternationalizarea tehnologiei si a celorlalte
forme ale proprietãtii intelectuale si includerea lor în
acelasi organism de reglementare;
· Constituirea unor forme si nuclee de informatizare
a productiei, prin integrarea acesteia pe criterii noi,
de tip functional.
4. Ìntegrarea puternicã si globalizarea pietelor
monetarã si financiarã internationalã;
5. Tendinta tot mai accentuatã de elaborare si
adoptare a unor norme si reguli de reglare si
orientare a relatiilor economice mondiale.
Principalii factori ai globalizärii sunt:
a) Societãtile transnationale, care actioneazã prin
investitii directe de capital, deschiderea de filiale
proprii sau prin creare de societãti mixte;
b) Organizatiile subregionale, regionale si interregio-
nale prin care se realizeazã si se dezvoltã coopera-
rea multidimensionalã si integrarea economicã;
c) Organizatiile economice internationale, în special
F.M.Ì., B.M., O.M.C. si chiar O.N.U., care dispun de
mecanisme si reguli adecvate.
Globalizarea impune exigente deosebite pentru
economiile nationale. La nivel macroeconomic este
necesarã o strategie capabilã sã asigure orientarea
activitãtii atât spre macrostabilizare economicã, cât
si spre impulsionarea procesului de modernizare a
structurii tehnologice si productive a economiei,
tinând seama de cerintele utilizãrii superioare a
potentialului national, dar si de încadrare eficientã a
României în diviziunea internationalã a muncii si în
competitia mondialã.
La nivel microeconomic orientarea trebuie sã fie
spre ridicarea nivelului de competitivitate si al
managementului (pe piata mondialã nu pot pãtrunde
si rãmâne decât firme viabile si puternice).
1. Ce reprezintã economia mondialã?
2. Prezentati etapele formãrii economiei mondiale.
3. Ce stã la baza întelegerii definitiilor economiei
mondiale?
4. Care sunt pilonii de bazã ai economiei mondiale?
5. Care sunt problemele globale ale omenirii
prezentate Clubului de la Roma?
6. Care sunt factorii care stau la baza interdepen-
detelor economice?
7. Ce reprezintã internationalizarea si globalizarea?
8. Care sunt principalii factori ai globalizãrii?
%#EBÄ# #ECAP%&%'E

&#$&#  4x:33974/:.9;0

.4342, .431472 /013x0 /,9g /0 170/ ,78, 0890 :3 89:/: , 42037 L3 4.:5,x0 0 4- 3:90 /0 ;,xg .0890 4.:5,x 4- 3:90 3.0 ,0 4,20347 549 1 57;90 , /4:g 3;00 , 3;0 2.740.4342. ,/.g , 3;0: :39gx47 0.4342.0 172047  4854/g747  , 3;0 2,.740.4342. ,/.g , 3;0: 7,2:747 , 80.94,7047 /0 ,.9;9,90 8,: , 3;0: L3970 0.4342 3,x43,0

#    80 .43.7090,g .: 57479,90 .g970 ,3,, .,9,9;g , 20.,382:: /0 1:3.x43,70 , 0.43420 3,x43,0 , .470,x47 /3970 ;,7,-00 2,.740.4342.0 5:33/ :3 ,..039 /0480-9 50 ,850.900 /0 2g8:7,70 , 31:03x047 /70.90  3/70.90 /3970 ,.0890, 3 ;0/070, 1:3/,2039g7 93x1.0 , /0.47 /0 549.g 2,.740.4342.g

#    80 4.:5g /0. .: 89:/: 897:.9:7 1:3.x43,9gx 8 .425479,2039:: /0 ,38,2-: , 88902:: 0.43420 3,x43,0 L3 89738g .430:30 .: 88902: 0.43420 243/,0 8 .: 20/: L3.43:7g947 L3 8.45: /090723g7 ;4:2:: 949, /0 -:3:7  807;.  , 9:9:747 ;,7,-047 .,70 
31:03x0,g

#    80 4.:5g /0 5,x, -:3:747  , 807;.47 3 ,38,2-: 0 97,93/ 94,90 50x00 50397: /10790 -:3:7 1g7g , :, 3 .438/07,70 8g .02 /10703x00 /3970 5,x, 4507047 /0 ,79g 8 5,x, .,.:,94,7047 8,: /3970 5,x, 807;.47 20/.,0  5,x, 574/:8047 ,7.40

-.:/0  549. /0 .g 573 /0..70.947.0 3. 570x:70 -:09: 3. 8.90.0 :.x43.3x..g .70 /70.438:2: .4207x: 09073 .0 . 2430/. .9047 /4-3 /.g  /0 5gx 18.07 3..4:x.9. 3.. 7.#    3.70..2039.x43.4207.:2:.. 3. 0.7.x43.  .

. 2g72 ..0 .9gx  .90  /0391.0 80 2..4342.43420 57.g9:9g /3 574.08047 1.0.740.0  890 .080 1.79.2039:: /0 .425.1472..9g .70 .3.9:7 1:3.43..g9:9g /3 0020390 7010794.4342.0 .9..0: 5.:5g .740..9.43420 .70 549 1 3/.4342.. 0.0 80 2. 1::70 0. 2.39g . .0 /3 0.g 50 2. 93x0 0. 8 2.74..x43.203 9047 3/.740.70. 50  .70..7.4342.0: 0.3.: 89:/: 897:./:.740.x:3 .3x47 3/.4342.42543039.590 ..7090 70. .90 .059:.43420 .90 /3 0020390 570:../7: 88902:: 0.31089g 8:.0 ./: .080 1.740.74.0 4-x3:90 .90 L3 .2-: .0 70850. 4854/g7 1720 3899:x 09..: 89:/: 574.x:30  890 . 93x0 0.. 93xg 80 -..90 /0 2.x43.g L3 850...g9:9g /3 0020390 . 0399gx 0. 0399gx0 2.38.x:3 .43420 3..  890 .047 7010. 0399gx /0 830 89g9g94.0 ./:.4342. 93xg 80 -.:5g .59047 .5.1..4342.70  . ....90 /0 .g .. 3.x43.0.  890 .9..4342.g L3 850.425479.0 0020390 .90 3 3907.425479.0 .g9:9g /3 574. 88902  890 . 3.740.42543039g .590 .70 80 4.43.31089g .70 80 4.43420 .43420 3.  890 ... 4 70:9.

.0 /0.9:3.50 /0 1:3.740.:9:: 0.2-:  8g 05.70 . .4342.x43.7 .7.70 549 8g .90.70.. .90 0 0.047 .-0. 4. 8.4342.0 /0 .g .: ..00 93x1.0 573.: -07 .45070 .:34.5.0 ..70 9070.g .4342.:7 .3/ 4.740.  $g 41070 :.:00 /00.9.002..073047 -.g .70 8g 50729g .70.0 . 147x047 50x0 5:3 L3 507.43420  029.-7047 ..10.9gx 0.38.4 .9.47 /0 549.5.-7: 2. 0..0 .3472. 88902:: 0.4342.4342. 9070.740.10. 1:3.g 0.x43.x43. 8g /08.4342.90.90 8 1::7 3.20347 .x. . 573...9.70 3472.g 2.900 30.9.

44.43420  8:7.70.9.9gx47 30.-7: 0307. 01.90 ..0892.70..: .0 0.  0.5479:: /3970 0.073x00 0. 7. 74:: 50x047 /0 .70.9. .740.438:2  08943. 09073.9.039g .-7.43420 0.9-g .002.0 .70 907 0.70.-700.4.70.43/x47 50397: .425.8:57. 708:78047  .-0.470.70. 20/:: 70:9.4342.90 /3 8:57. .0  08943.

70 549 0307.x0 42. ..9047  .740.0 .90 -:09..7.70 .4342. /01./00. /0 84:x 50397: 70/708.7x.70.3x0 /0 5gx  410770.-700 5.70.0 .:9047 2.. 31.0 -.

.. 147x0 /0 2:3. . 7/.43/x47 50397: 70..4342.70.70 /:.70.70. . 507/0747 8 2g8:7 .07070.0747 L3 :7: 574..g 50397: /23:..g  /0.70. 31.70.08:: /0 . ..-0.70.70 9070 0.x0  090723.-847-x. 3.g L3 0..43420 /23:.70.4342.-7:: /3970 .:047  .0:: /0 97.-g . 0.. 010.740.1. 0. . 42.49.70.9g 573 ..70 9070.43420  g:9.9gx ..39. /:7.0 .. .9.002.70.9047 .9g 8 41079.::  .

70 9070.09g7 93x1.. 708:78047 3.43420 3. .2. /0.90 /3 .g7 1034203047 /07.470.x43.43420  !747..07.49g7 L3 .740.: 0.4:x.x0 .002.0 .9. 4-.70.0 .0 .0  90344.9:7. 3907/0503/03x0 /3970 0.-0.

.g :72g94.: 3899:x43.00 2.0 :90.$9:/: 2.9.70 /0 ..740. 70:9. 8 .90 8.4342.9gx . 1:3.3.4342.9..94. ..70 . 5:3.x0 47 /0 -.03x47 0.0 8 . .03x 0.740..9.9 /0 50.g 3..70.4342. 50 14720 /0 47.70 7:5g7 /0 .70..70 .08947.43420 .70 80.9047 .

0 .70 .4342.039:747 /23897..438:2..947 .90 /0 .9g .3. 3970573/070 3013. 89. 574/:.0 . ..9.  897g3g9. .g 70/897-:70.9:: ..70 397g L3 97.g947 /0 -:3:7 0. 57.20 L3 .x.0 ..70 . 9... -:3:747 ..: .3.g ..: -g3.09gx0 /0 .70 089430. 5:-.x.45 30:.4342.7  84.: 8.90 3899:x0 13.8:7g7 /23897. 3899:x47 .90.70.3.x 0.7. 390720/.

089:.039:: 3.09g747 850.x43.9. :89g .9. 50397: .90.740.1.4342. .9gx  01.43899:0 2g770.07.70 9070.x0 .3. . 573 . -:3g89g7 545:.43420 4 . ..0 2.70 9070..03x0 14487 708:78047 0.0  /897-:70. 574/:.

573 390720/: 50x047 14723/: 80 1::70 24309.70 8 70. 2.0 .0800 /0 8.g9:08.:9: 0..2.:3.. .x43.4342.70.4342. . 80 70..g 573 574.70 .7488902:: 0.7. 0.

$.01.94747 '039:70 1.247 '039:7 :3:7 807.-:3:747 807.4342...x0 $07.94747 '039:70 1..x...1.07 4854/g7.0 1.. ..8251.7.:9::0... !...02.x.9g.0 1. $07.94747 1..94747 /0574/:.94747 !.47 09:0 :3:7 807..

.94747/0574/:.::.:. # !# &f% # 09:0 '039:7 % #  $&% # .7.7.039:747 ..09:047 $07...01.x0 :3:7 807.

.43420  .9.740.740..0 2. .89.:13.4342.43420:90.....90 .708:394-0.09g702..740.002..08070107g89:/:2.708:39/42030/089:/:.  .70 0890.0.g7:5g7/0 .708:39. .43420  .%#f##!%&%'  008900.4342.9.740.03x0.002.4342.08907:5g7  07.  3.4342.740.0.

9002..&#$&#  #0:9.740.43420 .

x L3 2g72 .9:7..989.: 24309. 549 1 .947 /0 70:9. 0..900 2. .0 8.-84:90 70.9g 3.x L3 :39gx 3..08947.9.0 20/ 3/.2.3... 3/.0: 897:.947 2.740...7.740.70 .947 /0 31:03xg .43420 80 0572g 573 3/..  /3. L3 24/ 89.9:7. .#0:9.70 .4342..90 . 8 1..4:x.:.

: .439.x .  $8902: .439:747 3.740. 8:39 /090723.0 3/.0 70850. .:947: .x43.0 . ..9..-9gx 3.4342.439:747 3.x43.x43.947 2.

0 $   80 -.x43.439:747 3.4342.x:30 439:70 .g 50  7:50 /0 3897:20390 03x 0.$8902: .0. 507.

.3/ 1::70 /0 L257:2:9:7  /05:307 -g30 9 .x.3/ -:3:70  807..0 25479:70 05479:70 09.70 /0 . 1472.x:3 57.90 ...3/ 705.3897:203900 03:207. .438:2:70 13.x:3 13.039:747 507.70  7:50 /0 4507.70 80 70107g .  /897-:70.79x.3.70.3x0 57.70 . 507.: L3 .438/07.438:2:70 390720/.x:3 507. .70.x:3 57.0 574/:.

439:7 .70 7089: :2 .x43.:573/0  . / 574/:.0 .$8902: .:2:.438:2 .x0 . .439:747 3..

70 80 0./03x.9....4342..439: /0 2g71:7 8. /0 -:3:7 0.x.90 8. 439: 574/:.3/:90 50 .: -:3:7 .438:2:747 390720/. /0 925 . 8:2g .3g947 .x0 ..0 ./g:..:573/0  8:-.9047 /0 .439: /0 .70  .: 574/:.90 L397 :3 3907.9. .g 574/:.x0 L3 ..439:7 .47 .

09:0 .438:2 .:573/0  8:-..439: /0 .439: /0 .439:7 .039:7 .439: .

3. 1 .: 24-.7.59.089x47  .70 907 894.:747 8:200 144890 50397: .70 .3x.x 24-..38107:70 /0 .70 8. 5.70 8.: /0 24/1.59.70 .438:2: /0 . 439: ... 8 .9g 8:7800 /0 13..70 97.:2:...9724 3:: .

g 25479:70 8 05479:70 570./ 439: 7089: :2 0.: 897g3g9.59. .3.70.38107:70 /0 ....08947.9 /3 ..90./03x. 8 97.7.x0 /0 . . .425.59.:2 8 84/: 70:9. 97.

g 8:39 !74/:8: 4-. 309 !    0 '039: 3.90 2.  3/.. -7:9 !    .x43.0 !73..947 83909.x43.. -7:9 !    / !74/:8: 3. !74/:8: 3.. .43420 3..4342.x43.947 /0 70:9.70 .x43.9070.5. 3/.g 4 0.!74/:8: 39073 -7:9 !    .740.7. '  ..

4..4342.9g /0 925 . -7:9 !   0572g . !74/:8: 4-.70.. -:3:747 0./g /090723.0 4-x3:90 L397 4 5074.g . 949.

:.x0 13.!74/:8: 39073 -7:9 !   7057039g .70 2094/0 .... L3 390747: 7.90 1 .:78: :30 5074. 574/:80 L3 .90.. 574/:.9./0 /0 925 /0 .0 /0 -:3:7  807.03x 0.4342...3x047 3.4.x43. . -7:9g .9 573 :72g94.7g .0 L  /081g 4.70.0 .9.:94943  897g3  54.g970 .

/0 574/:.4.03x0 50 574/:8 x 50397: 25479 ... %'  9.0  8:-.9g -7:9g 570x:7 /0 -.:8. .0 .x0 !  ' ' ! %' $! ! %' $! :3/0  .-  094/.70./g:.g  25490 50 574/:8 3.2.

 1  .438:2: 13. .  1472.09:047 !     '$    '$   :3/0  .. 894. -7:9g /0 .70.59.:747  05479:7  25479:7 .-  094/.7..x.

8.70  25490 0. .039:747 !  # #  !# $  !# $ :3/0  702:307.90 /0 574/:.70 8 /0 25479 .9..70.-  094/.0/039: -7:9 /0 054.9.x0  /0 25479  8:-.03x0 /0 054.7.x47  0.

0 .x0 /0 570x:70 144890 . 2g8:7g7 .4. : ! 54.9g L3 ..90 xg7 3 1:3..9.9gx 0. 3.0 -7:90 4-x3:90 /0 ..03x 0.47 13. -:3:747  807.9.4342.90 1 .90.9.. -7:9 !   ! 0890 -..0  7057039g .4342. ..70.x43. !74/:8: 3...g970 .x43. /081g :7. .99 L3 390747: xg7 70850.70.9.:.9  /3 .

-:3:747  807.7g . 3./g /0 925 .70.9..  ! 3423.47 13.4342..0 574/:80 /0 . !3 . L397 4 5074.03x 0./.g ..x43.70 2g84.4. 570x:70 0890390 L3 5074.. 70850.

47 13.x43.  ! 70..0 574/:80 /0 .70 2g84.4342. 3./g /0 -. L397 4 5074.g .. 570x:70 0890390 L397 4 5074.7g ./g /0 925 .70.4. !7 .03x 0... -:3:747  807.

 ! 70. 3:2g7: 545:. 50 4.g .7.: 3423. 8.9.x0 /3 x. 70850.:947 80 4-x30 573 L25g7x70. ! ..

:947 /3 5074.. /0 -.9. /0 .g . .  #.:7039g 8 ! 50 4.5479: /3970 ! 50 4././. ! 7057039g 7.70 9070 .:947 /3 5074.

.. .2479g7 .08947./g:.4342.:78: :30 .47 .9g L3 570x:70 0 !  !  :3/0   2g720. .99 L3 390747: xg7 .59. 4-x3:90 L3 /0.03x 0.1.47 13.:94943 . -:3:747  807./0 /0 925 0572. .:: 1 . 309 !   0572g 2g720.3:290 5074.0 4-x3:90 /0 .x43./ !74/:8: 3..90 3090 .7...9 x L3 .

70.:./03/0 70390 /4-3 ' 80 4-x30 573 .g 8. 3.4342. '  7057039g 2g720.7 .:/0 .. .947 /0 574/:.08947.0 g720.x43.0 '039: 3.70.. 1472.039:70 /3 5745709.70.94747 /0 574/:..9  . .x0 50397: .x0 . ..5479: .039:747 4-x3:90 /0 5480847 /0 1.. -:3:747 0.9g .90 57419:7 /.99 ..039:: 3. ! :: L3 570x: 1. .039:70 /3 2:3.x43.

7..g  013x3/.0890 4507.x:3  .708:39.:3..439:7473. 9070.3/.94783909.x43.%#f##!%&%'  013x70:9.438/0 7.434203.708:39.4342.x43..9002.x:3 ..x43.94783909..x43.708:39573.0  ..g0.0.0.5.709707:50/04507.0  ....x43.080-.439:7473..3.70.708:39.43420  $8902:.439:703.0.740.g50970 7:50/03897:20390 .08907:50  3897:203900.

&#$&#  !49.4342.740.0 .. 2.

4-0.4342. 3.g . 2.9. /0-07./g :3g /0 925 57.93070.4389g L3 :9.9g .x43. :347 57  3897:20390 50397: .70.4342.740.3/ 0.g ..047 5745:80 50 4 5074.!49..

5.72434.g 549..-7:: 2.390 W .. 0.0  L3/0530 90  7:50 /0 1:3.79x..39. /7059:: /0 574570 9.8g .70. . 708:78047 3.43420  0. 0 .4:x.740.4.90  .4342.70.0 2.x 25479.9: 3907.0 W 705.039:747 W 5g897.x43.740.$9.30 L3 .7.70.

 573 47.30 .g 8 00.9: 0890 .70 . 3.0  4.g .8:7g 5:9070.0397..$9.0 3.:9.2-: :347 3899:x .x43.9.0 .. 08.38.

425430390 .0 8:39 W 89. W 3897:203900 144890 . 2.9: W 4-0.740..00 0020390 .4342.!73.5.00 549.0 549.9.

0 89.:: .g94. 7.9. :3: 3.. /3 L3970.90 42. 570x:747  .9.43974: 42.8:7.09370. !  .9  89. 03x3070..:5g7 147x0 /0 2:3.90 31.70 . 2.0 L3. :3: 3/.:: 573 203x3070.43974: 31.g  .x0 .- . 4.70.x0 573 L3.0 8:39 . 4:95:9 : 70.-0.70 9070 .43420 573 7.00 549. /0 . :30 2g72 70/:80 . 7.4342. 0.708.4:x. .740.- . .

9.70. -4/.0890.0789gx . .70: 2. 84:: .50 ./:: /0 54:..43974: 7..490 /01.70.43:7g947 573 .0 14720.43974: ./ #0.g .70. 20/:: L3. :30 -.97: 4-0..0890 5.07::  .9.90 573 .039:747 1 !7490.5479 ..-g .43807.3x0 /0 5gx 090730 0.70. 0 897-:70. L3 7.9:: . 0. -7..: ! : ..

%7.93070.g . :.073: 0890 . /3. 0.3 .3 #423. 0.4342.2. 88902:: 0.4317:39.3/g .4342.  203x3070.-7:: 0.4342. /0 5.9 82:9.xg . /0 .: /4:g 574-020 .3x.42. 0.4342. /0 . . 0307.

 80 .: 42.:5g7 /0530 . .9:7.g /4.938 3 24/ . 3.4342.0 90 .: -07 .0: 4.42.438/07g .82: .3 . 147x0 /0 2:3. 147x047 50x0 ..9 50 907203 :3 /0 . . /4:g 54x 097020 . 3.7 .  203x3070.8.7.3/g L3 0.70 . 04.:942.43420 13/ 41079. -7:: 0. 573 4. 0307. 0.0 57. 0890 .g 0. /0 .-.93070.:348.00.-7: 0307...

70. .:5. 830 13/ 30.438/07g . 3.07070.9:: 3 5:8 .030882: .40 /0 3907.70 . 970-:0 :72g79 50 907203 8. /0 .3039g . 3: 80 574/:.0 /0 .438/07g .03x.g 0.:79  0 3: 80 574/:.3/g L3 0.9g . 88902.-. 8:-4.g .70 L3 .42.-7: 0307. .-7: 0307.0: /0 4.0 . 89.70 /053g .:5... .g  5072.g 0.9.43/x /0 42.7.. 147x0 /0 2:3.43420 13/ .

3907.:89.34702039 . /0 03.9:7.03x.70 . 897:.9:: L3 0..43420 80 1. /0 .!49.0 573 970 24/. 89.0 .9gx . !49. !49.

5.70.9:7..0 50 907203 :3 8.047  897.740.9047 84..g /. 80 3.9.0 897:.70.7 L3 8038 .-47. 4-0. !49..:/  0.4342.. 2. 0.: 549.31.7 . /0 7002039.70...0 80 70107g L3/0480- .4342.

.x4 3.70. 3. 8.70 ..: 850./07002039.

.70 .45: :72g79 2.0 L3 1:3.x0 /0 8.x43.0890 549..-. 8:39 20390 8g .470.70.7000 ./03.900 8.: /897:g 897:..4342.7489.9:7 0.

0 L3932 ... .9:7.70.3 .47 897:.x43./7: 549.

70. /0. !. /0 5745709.94. !49.2:7g /0 80./03. 2.70 09.47-. . /0 7002039g7 :7/..70 80 24 /1.90 .9:7.70.: 4107900 3/.8.g 897:..43428 70 .2039: /0 0.  1:3./:.070747 3/ .31..740.3/ 88902: 13.047. L3 8.47 .03x47 0. -g3.. .0  .70. -g3.0 .7 3 .x43. .0 897:. .g 0890 /0 3. 57.0 .4207../:..9:70 0.0 . 0890 .x43.-7g7 . .3.3.4342.70 .0 /0 7..0 .089x ...425479..90 3899:x 13.70 .0397.4342..7 -.3.70. 573 .47 31:03x.438:2  3.70.4342.089 .3/ .45: 700.9:7g 8g 24/1.

!49..70 /3 88902: 0.90 50397: 203x3070. 549.7489.938 8.-. . 24309.45 2. 573 390720/: 2430/0 L3 572: 73/ 573 .g 0890 ... . :9.: 50397: 70/:.4342..:89.08947 549. .70 /0 08943./7: .80 24309..4342.70 /7059 8.70. 0.7g 0890 .2039.g .0 /0 .0. 549.70.0.0 .4342.g . 88902:: 0.-7: . . /089.70.70 :72g70 90 2.9 3 . L3932 - !49..43974: 2.4342.. 0.7489.70 .9. - !49.073. /00. 0307...047 7085. 0.- . -7047 8:39 549.-..70 .g 573 390720/: 2549047 9. /0...09:047 :. 18.-7:: 0.

2039: .42 5479.: 4.0 573 390720/: -:09:: 5:-.: :72g79 /0 5.7g /04.9. :3: .0397. :3 .. 5:-. /0 570x:7 0. 0 80 1.0  .3:29g 708:78g 0.... /0..g ./23897. 4 .. 701073/: 80 .3:29 570x . 50 .g L3 8. - !49.-70. .0 3897:2039. 89.: 47 .0.70.4342.0 ..4342. 8. L3 8038: /479 8.70.g .g 2.790. 0890 /03:29g 549.3:29 -:3 8.: 807.03x47 0.g -:09. 47039.89g 549.45: /0 .

43.5479 /0 /3.947 /0 /089.5479 /0 0.059 0.7... 50397: /090747..70 54.:79 3 5:8 54:.-0 0.90.. L3 7.9 /0 .x 573.0 5:x3 50 907203 8.740. 0/: 3. /090747.90 /23:.: 80 54. . ..3 /3 970 /70.g ./2389700 .-.70 80 54.2.. 20/:: 3.4342..90 /85.70 2. !49..434 2.70.74302039 8:39 20390 8g . :347 .. 0.70. 8. 0.9..4342.x0 88902:: 0.5.90 .9.: 20/: 090747 !708:30 20/:: 09073 .g 3: 7057039g :3 1.434 2.4342. 570x:747 . . 0890 :3 .9:7.039:. 907203 0307.0 L3/0480- L3 7.0 .-7: 70.0 /0 03.4:x.9:7.

8. :72.4342. .  30..70 .-7: -.-7:: 2.790 L3 .:949430 .0 .70 8. 2..4342. .7..0.  L397 4 2g8:7g .981.425.4389g L3/0480- L3 8.94. 25479:: :347 -:3:7  807..0  .7. 09073 70850. .g970 20/: 0. xg7 . /089.70 80 7010.9. 2. 2..-.9g L3 ..... 0.9.00.4342.4 0.0707 390730 50397: -:3:7  807.740.g /0 . 2.3x0 /0 5gx 090730 .42509 9.10...x:30.0 390730 /0 . 2.- . 2.70. L3 0. .425. 570x:7 . 089. 0/: 24309.4342. 2.7 09073 ..70.3.70 5.90 ..g/070.70 2.  -:3:70  807.9.9.740. . 09073 ..

x0  42.-. . 573. 0.4342.0 31. 70/:.43420  L3 850. 1:. .38...9:.:: .70 /7059 4-0.g 2.!49.70 54.9. 1:.90 1 /0139g .x47 /3 0. 0..9:..94.7489.70 907 0..5.0 .2-: /0 549.4342.x47 L3 7.070. :3 .9.4342.

70 .039:7 /8543-0  3: 3. . . ...:573/0 .3/0 .0 /.07070.9: 949..9g 8 41079./g /.9g 0890 70:9.9 .:/0 70:9.43420 .9g 07070. .: . . :3 3. 570x::  50397: 4 5074..70.70.9g /0 925 .7 3:  549 .70. /. .-0 /0 -:3:7  807.073x00 84..70 17200 L 574/:.9: 30/479 50 .07:9 L397 4 0.450770 L3 .

9.09:0 50397: . 897g3 50397: . .70..09:0 50397: 010..039:747 -:09.03x47 0.70 W .089x 50397: 1472.. /0 .0 50397: . -:3:747 2547./7: .00 xg7 /10703x. 50397: .:/ :72g94.0 50 80. -7:9g . /3970 .:90 /0 .g970 1720 8:1472g /0 3. 5g9 05479:70 . /397 4 .700 0020390 W .9:. /0 -:3:7 /0 .x43.2039.:: W .70..70. 25479.089x43.3 .09:00 .3:29g x.90 80 3.09:00 :.438:2  /0 -:3:7 3. /0 -:3:7 1g.70.90 .7g 70850.x0 W .59.073. .x43.g970 545:...4342.70.2.4.0707 .70.90 8 05479.

: .07070.70. -7:9 8.439 /0 . 33/ .: ! 8.90 0572.039:: 3..0890 0020390 . .: .:947: 574/:8:: 3. ' .:947: .: .x43. .: 309 L3 907203 70.x43. L3 907203 70.9g 80 54. ! 8.

 570x:747  8.. 50 .g /0 -:3:7  807.0: 0307.70. 3 2g720 1. .43420 .70 /397 4 5074.399.747 /3 0.g .. 949. -7:9 3 907203 70.g /053/0 /0 3.x43.1079.g . 70.90./g /090723..: 574/:8: 3.9g 0572g 574/:.70 17200 /4708..71.x.g /0 -:3:7 2. .9g /0 925 13/ 0. 8g 0 574/:.

 410790 .x0 .9.. 574/:.39.. 08..947 /0 31:03xg .5479:: /0 147x0 50 5..94747 /0 574/:.70.90 W 24/1..70.70.70.x0 W 24/1.x0 W 31472.94747 /0 574/:...90 W 24/1.94747 /0 574/:.x.x0 W 24/1. 7.x0  L3 572: 73/ .70. 570x:747 1..90 /0 31.5. 18..9gx 1.x0  304903440 W 24/1.. 7..70.9gx W 4. 1.:70 090730 .

9g /0-:3:7 1079g 897g3g9.9g 07070.9g 8:39 570039.07070.9:: 07070.0172047  89. .438:2 !0397: 438:2: 89. 70.#0..9:: 3. 897g3g9gx $:-1472g/0 07070. .x0 /3970 41079.4854/g747 50397:-:3:7/0 .70.x..90 !74/:.70.9g /0-:3:7 .089x0-7:90 .9g 8 .90 3 1  1079g.70.70 .

g2.43420801.740.708:391:3.708:39573.9/0.00549..2.5.4342.4342..9::/35:3.x089.740.89.0573 .9gx ..g  .425430390.9:  .708:394-0.9..03x.9::30.4342.%#f##!%&%'  0L3x000x573549.0  3907.0/070 0.3:29024/.0  ..708:39.  07057039g89.00.740. .0890.0549. 2.4342.

- .70  .08070107g549..0/0..08070107g549.9g .0897:.. .9:7.08070107g549.70  013x. 41079.0  .08070107g549.0/003.g2.74302039  .94.4342....:89..7489.0.70.07070.

4342.49. /0.g .&#$&#  70 9070.70. 0.

  43.059: /0 .70 9070 0.4342.g 70 9070, 0.4342.g 54,90 1 /0139g ., 7057003
93/ 574.08: /0 854770 , /2038:347 70:9,9047 0.4342.0 /090723,90 /0 .42-3,70,  144870, 1,.94747 /0 574/:.x0  7001,90 573 3/.,947 2,.740.4342. 574/:8: 39073 -7:9 574/:8: 3,x43, -7:9  ;039: 3,x43, L3 907203 70, ,99 50 949, .9  50 4.:947

3 0g9:7g .: 0;4:x, 0.4342.g  1,.947: 925 /89302
70 9070 0.4342.g 074 7010.9g 89:,x, L3 .,70 70:9,900 0.4342.0 8 545:,x, 949,g 854708. L3 ,.0,  792 ,7 3;0: 70:9,9047 50 4.:947 7g230 .4389,39
70 9070 0.4342.g 30,9;g 7010.9g 89:,x, L3 .,70 70:9,900 2,.740.4342.0 50 4.:947 ,: 4 903/3xg /0 8.g/070 203x3L3/:
80 8:- .43974 4 8070 /0 .470,x 1:3/,2039,0 /0 0.-7: .: .4257428:7 ,..059,-0 50 5,3: 01.03x0 0.4342.0  , 3;0:: /0 97,

. 70 9070 0.4342.g 570039g 0572g 2g720, 8,: 3;0: 4:95:9
:: 570039 1,xg /0 5074,/, ,39074,7g  80 2g84,7g .: ,:947: 7,9047 /0 .70 9070 / 70 9070, 0.4342.g 54903x,g 0;/03x,g 507850.9;, /0;49g7 2,.740.4342.0 L3 .43/x0 :9g7 3907,0 , 708:78047 /8543-0 ,850.9 .,70 .:573/0 ,99 .70 9070, .,399,9;g , ;4:2:: 708:78047 0.4342.0 .9  , 01.03x0 :9g7 47

!7;3/ .70 9070, 0.4342.g 1,.02 .90;, 570.g7 .43.059:,0 .:2 ,7 1  .70 9070, 0.4342.g 0890 /0503/039g ,99 /0 /3,2., 2,.740.4342.g /090723,9g /0 1,.947 57457 .9  /0 /3,2., /0247,1.g /090723,9g /0 1,.947 -44.  84.,  0;4:x, 70:9,9047 2,.740.4342.0 970-:0 57;9g 50 4 5074,/g :3g /0 925 50397: , 5:90, 1 023,90 ,-,9070 .43:3.9:7,0 /0 , 903/3x, /423,39g  .70 9070, 80 2g84,7g 573 70:9,90 70,0 .470.9,90 .: 2g720, /01,947::

  43.059: /0 /0;49,70 0.4342.g 0;49,70, 0.4342.g 0;/03x,g ,38,2-: 97,381472g747 ,99 .,9,9;0 .9  .,399,9;0 .0 L384x08.  892:0,g 574.08: .70 907 .0 ,: 4. L3 897:.9:70 0.4342.0  84.,0 .,  L3 .425479,2039:  L3 3/70, 4,20347

0;49,70, 0.4342.g 0890 :3 .43.059 .4250 2:9/203843, .,70 80 70107g L3 0803xg , 8.2-,70 97,381472,70 57;3/ W 897:.9:70 0.43420 W .425479,2039: 88902:: 0.4342. W .425479,2039: ,03x47 0.4342. W 7,5479: /3970 ,.9;9gx0 :2,30  20/: L3.43:7g947

g 0890 .4342.4342.70 0.70 0. L3970 7.5479: /3970 .7 3: 47.4342.g 5708:5:30  4 .790 .49.49.g /.4342. 5. /0 ..70.g L380.70 9070. 0.70 9070 0.g  /0.23g  /0.0 /0.g .49.70 9070 0.0 .4342.4342.#. 0.

4342 /0 . 574/:8:: 3.x43.  . L3932 34x:30 /0 !74708 0.3 9047.g 24/073g 2.9 573 854770.4342.43/x0 24/073g7 897:./: 310747 . 705700393/ 574. :3 89. :30 0.:947 L3 .0 .9.2:7g . 0.31089.43420 3. /0 0. 574/:.9gx 2:3.4:x0 . 0. 50 4.08: 8947.4342. :3: 8:50747 2.9:7 /0 7.x43.

4342. . 574/:.70/9:: . 570x:747 ..4342.907. -.251.9g 573 . .L3/ .70 9070.:: 0.x0  ..g 7057039g 4 1.089x47 573 854770.:5g7 147x0 /0 2:3.. 3.g .g .38:30. .5..039:747  .. .g .70.70 9070. 4.7. 0.

00 . 80 :72g70 90 . /:7.70.70 .438:2 8g 3: .49.. 8..4257429g 8.g70./7: .: 8g 570:/.70 0.070.g L3 .49.073x047 5700390 /0 .94.0.4342.-g 7057039g .0 0307. 1472g /0 /0..00 50 .x47 .0.981. ..

907.434 2.00 39073..49.:5.9 :3 3041. 1.907 5720  708:780 030709.1.0: /0 . 907 :9.x430..9 3.:3/ 4.0  !74708: 903...g 573 /0...59.9:7.9.g 3. 947 ..59.8910  :3.94747 3.:: 09.x43.. .70. .70 31:03x0. 50 800  . .9:7.g 574. .g9:9g /3 5g239 708:780 /0 2. .x0  894. 143/: /0 4.0 .:3x0 ..70.438/07..947 .70 897:.08: .. 70107947 .:70 2.70..70 907 0.7.:34.x . 925: :..0  7:5.4 93x1. .g/70 :9.70 .0 549 1 7:5.00 389.:34 93x047 L33470.

3.  50 4.: .4342. /0 .g70 xg7 #0:. . 0890 . /0 854770 . ! 8.  84.039:: 3.438:2::  .089x47 .70 9070..$3:7. .9g . 0890 .89. . 949.70 907 0.0 /0 574708 0.:947 70 9070.438:2: 50 4.70 9070.g 0572. 3.x43. .089x47 47.. .70 9070.8:7.:947 507290 . 0.:7 .4342..4342.x43.3/ .0 .9g 573 .039:: 3.0. 0890 8:78.

8. 3.90 $. :72.71.g . . ...0890 703:3xg7 .70 09.70 970-:0 8g  L2-:3g9gx0.0 /0 230 .x0 70.70 .0 . 24/073g747 897:.70 80 7g8173 /70.70 80 3:20 90 .. 2.7 .. 545:..g 3.70 54. .0 7/.489: 572.1.70 907 .70 9070.9 ..g 25.089x47 8:39 ..7 50397: 0/:.1..x0 ..70 .. .438:2: /0 .0: 57410 843..489:7 0.09:00 2... 50397: .8:57. 0. 1 2.0  84. 2.0.4342.9:747 90344..4342.0 50 .

70 907 3. 70 9070.9 /0 2:9 925 .. 8547 .. 3..: 3: /053/0 . 708:78047 30700307. 53g .9 /0 .489:7 84.90 /..438:2: . /:7.: 010.0 .438:2: ..-0 54:g7 /07..8:57.71..8:57. 703:3x.:/  ..947  .71.70  :3 .489 /0 45479:39.9 /0 2:9 .9 . 20/:: .438:2:: 8. .089x47 .9 L3 570039 50397: 854770./g7 84:: 09. ..70.70 8 .: 2079g 8. 8.425038. .489:70 . .90 50 907203 :3 .

4342.43899:0 4 1472g 850.7g L3 925 L3 792:7 /10790 3.90..g70.90.08 303 .70 80 /081g 4..9gx 0.947: 1:.9./0 /0 L3.390  ./0 /0 .9.9:7 09074030  389..4342.39 ..70 8.g /08047 897:.09370 .0 L3 .: .9.70  14720.3 0. 574.4:x0 . ..4:x.7 43/:. .-0 .9:. .3.7 /0.4342.g /0 0.: 5074. .9.0 0890 :3 574..4342. ./7: .g 5074.08:: 0.. ..9gx 0. .  .4389.70 9070 8:8x3:9g ..90730.70 907 /0 89.

. .:70 L3 0.4342.3:29g 8:.9:7g ..4:x.08:30 0203900 .-  L397 4 . .43. 8.g8:7.059:: /0 .0 ...7.: 0..g .g .: 0.9g /0 925 /090723. 1  80 549 7:5. L3 /4:g .7.0 .90789..: .9047 .0.0 .9gx 0. ./7: .4342.4342.020390 /0 2g8:7g .: .0 ..399.. 020390 /0 897:.9.9g L3 .. .9.4342.0 80 70..434 2. 80 L3x000 4 /:7.:: 0.. !73 .. 0..9..3:290 1.90.g 5.7.:947: .g70.907 70509.

:.:.70 ..90 .39 .0 ...:94L3970x3070  .:94.70 907 . .4342.4342.70 . /0 8..4342.g/070 .4342.9 20/..9 .. /0 70.391.0 .:2:. . /0 . 0203900 /0 897:.  1.:2:.-047 0.9. 7057039g :3 574 . /0 /0897g2.08 /0 .70 . . /0 ..:94.9:7g .2039.38:30 0890 1.g 574.70 .g/07 .9.70 ..08: 0..08:30 0890 1.9 .. . 8:7 8047 /0 L3.-047 0.391.07.0707 .0 .007.g 574 ..08 /0 /0.0707 .70 90 70 ...90  1.:: 0. /0 05.70 13/ :3 70:9. 7057039g :3 574. 8.08: 0.70.3 .70 907 0..:7. .9 20/..4342.4342.7. .7.0 13/ :3 70:9.

9.:7g .70 1.0 .70. .38.70 9070.70 1.x.g  5:3.0 L3.4397. 1.. . .7.:7g .94747 .70 907 0.94747 .g .70.. L3.947 .70 0890 5:3.x.: /423.70 9070.947 ..4342. .4342.9: /0 70. 0. 173.-047 0. 5:3.43..g /070.: /423.0 570.43..g .0 570. .:7.x0 0890 5:39: L3 .:7. 0.0..9: L3 ..0 . 70850. 8.4342.0 1730.g .8:57.4 342.. 1.9: /0 ..8:57.

.90/0..70   05.0:.9gx0.   5:3..  %703/0307. .::0.70. 0 5:3.:0.70.90/0.38.38:3 .4342.08:30 . 0    .90/070.431472.   .05.431472.x0   5:3.4342.90/0.9.4342.70.4397..0  /  . .38:30   70./ 5:3.08:3   0203900.

0 0025: .: 5:3.9.7.259:/30.70 . .:: 0.70 .:: 0. 0203900 /0 2g8:7g .38.x0 8.9g 949 .-.-047 .4397..:: 0. 2g720.9gx 0.4342. 3..425.x0  .  .08.0 /0 .9. 0572g /10703x.90 8:.: /4:g 5:3.9: /0 70.90 8:.. 2g720.4397...0 /0 70..0 .0: ! /3970 /4:g 5:3.9070. 2g8:7.9: /0 . .38.434 2. .7.. ! L3 5:3...08.4342. . /0 9703/ . 80 7010 7g .4342..

90 /0 .9.4342.90..431472.: 0.38.0 /08..4342..9gx 0.38:3  5:3.43147270 .90 3 .431472.4342. 70..90 /0 70. 0890 3907.3. 390780.: /0 925 /:5g .:7-. 7057039g 3907 ./7: :3: . /0 .70 .: /0 925 50 . /:7. ./..70 9703/: .g .0 .9.90 /0 .70 .:: 0..70 80 L393/0 .4342.90 /0 ..4342.70 ...: 0.7g 10 L3970 /4:g 5:3. 05. 089g 5:3.: 0..:: 0.9  80 2g84.... .70 .4397.4342.:7-. .70 . . .08:3  5074.3.0 /08.x0 10 L3970 /4:g 5:3..

08070107g 70:.g  013x574708:0.   .4342.:7 .-g  .70..90789.0.0.7..70.9.4342.:: 0.49.708:3900203900.70 9070.4342.4342..g  /0./3970.08::0.700890/10703x.  013x..574.0.0.4342./0.g  013x95:70/0.4342.70 90700.90..4342.4342..49.70/:7.g  013x/0.%#f##!%&%'  013x..70 907 0. .4342..0.g  .4342.059:/0/0./0.43.70 9070.0  013x.49.  013x34x:30.0.:0.

438:2 3.&#$&#  '039 .089x .

0 /0.1070390 .7 0 .g 4107900 /0 -:3:7 .g 35:9 :7 .70..4342.70 80 97.x0 57208.70 80 ..381472g L3 4:95:9 :7 /0893.30 .x4 30.5479:: ...x430.. .94747 !73 390720/: 50x047 5480847 /0 1.947 /0 574/:. ..08947. 47 .93/ .g  80 570:.0 L3 .039 50397: 1720 .43 97.039:70 .90 .438:2..0 172047 .0800 0.  '039:70 '039:70 80 14720.70...4.g L3 574. 73/: 47 .

3. 70.0.0 . .4342.9g .3x.039:747 80 .039:747 47 89. 4 5.7 .07070.:2:g7 .70 3 .9:: 397 :3 88902 0.9047 /0 8:-0.08.g 1::70 70.09:08.2-00 .434280 90 50397: .38107:7 /0 -:3:7 50 573. ..47 13.78g 4 5..4342.790 .790 .70 .9g 5.. 14723/ . .x 0.089 20.790 80 0.70.4250 80 14720..089x0 30.0 97.. .382 ..50 50x0  1::70 24309.

70 /38570 1720 8570 5480847 /0 1.047 /3.390 8:39 W /0 .g947 W .0 -:3:747 /0 .g L3 /70.2  3899:x 5:-. x0 45:80 .03x 574/:.947 ::70 24309.438:2 ..438:2.0 8570 574/:.0 8:39 W .039:7 24309.g947 /0 -:3:7 /0 .947 W /0 .::70 70.438:2 70.947 5480847 /0 1.80.94747 /38570 5480847 47 8570 ..70 ..3x 8570 .0 /38570 41079.0 1..70 80 /05.70 /38570 1.09:0 24309.

90 -.:573/ W ..2039.....4342.x0 .0 .0 84.2039. 5038 .7.40 .x47 2g71:7  807..9:90 8.4397.439 57457: .70 10.7.70. W .070 /0 570x 57290 /0 .438:2:: 7057039g ..  W .9.:94. 7..9:7g 80 1..039:7 /3 .70 /3 708:780 57457 .3 47.47085:3g94. '039:70 949.70  30.70.09. .039:70 -g30 9 50 8:780 /0 574.: 70/:.039:70 545:.70 /0 42. 570x:747  9.0303xg 8.039:747 L3 3.x0 .:. .: 807.4.: .70.71047 .: ..0 545:. 9: 8.039:7 /3 5745709gx 09.438:2:: /0 574/:80 . 57089.431:3/g .g7: 574/:8 8.4...7 .4397..:70390 . . .: .70 /08:7 3: 80 .0 50 -.03x 0..9gx 50 .

90 8:780  9: 8..0 8.5. 2549:: .40.70 70850..4397.9.3xg  .9g 8547:70  3/023. 3423.:.: . 57089.9047 3472.7...7.107039 . 3423.g 573 8.7.9047 .7 .70 . 309 80 . /3 .. -7:9 ..:0..0390 8. 3423.7.9 14720 /0 8.. 9: 8.7..9. /7059:70 L3 -.9:7g .9. 9: 8...431472 .9.0 /0 2:3... 010.g W 8:200 5g990 /3 57419: 309 8 /3 .x47 50397: 2:3.90 8:20 5g990 /3 143/: /0 8.g/070..9g 5497.. -7:9 ..x0 57020 57200 /0 .:573/0 W 8.3  L3 3.

9:7g 5g990 /3 143/: /0 8.09:047 8:5479.0 W .x. . 84.7 8..8:7g7 84.4397-:x 50397: .  .0  .0 .90 .09:0 .09:0 3/70..90 /0 .g 7057039g 949..90. 57410843..4397-:x.: /3 . /0 2:3. /0 2:3.3.3..90 143/:7 8:20 50397: 57490.8:7g7 84.3:20 W 8:200 -7:90 5g990 /70.g .947:: .:947: /0 42.9.g  .x47 .90 5702  .947 50397: 147x. /0 .90 .g /3 143/: /0 8..7  /3 .7.g .90 50397: 1472.70.: 147x.90 892:0390 /7059:7 L3 3.9 8..09:0 .489: 147x0 /0 2:3.09:0 /70..

.7..43420 . 8:2.47085:3/0 .x43.7 . 9:9:747 .4342870.3 8.47085:3/ 5g7x /3 ! 30.039:: .:9:: . 705.1. .09:9g 50397: . /:5g 2094/.g3/ /3 ! /0570.: 4 0 70 /0 143/:7 L3 .039:747 1472.7. . .0 3.039: 3.90 80 4-x30 .070  254900 3/70.039:: L3 925 .:.47085:3/ :347 30.7.438:2 $.43420 L397 :3 ..90 L397 4 0.79x0 .9g7 /0 .09:0 L3 1:: .089x0 .7 57419:7 70390 /4-3 .

..0 . .03x47 0.x43. .00 /4:g 70.039:: 3.90 . .039:70 70.x0 $     50397: 1720    :3/0  7057039g .4342.-9gx .90 3 .09:00 010.x0 70570 0393/ 4 /0399.90  7057039g .x 70:9g $   70.0 .9:.43420 545:.439.: 3.70 .089x0 172047    50397: 545:.4.. $ 8:39 0..x0  ..

43420 70..x43.9:: 4-x302 .38107 /0 .:3 ..90 254900 /70. 94.0390 573 97. -:09: 89.90 . 545:.$.g3/ /3 .54 ./g:3/ .x0 .5.:2  0.90 172047  1.039:70 .247 570.039:70 574.0 .90 /0 1720 .039: 3.

438:2  0.:..947 4 L25.70 . . /0 574/:..79x0 L38:2.:.438:2: $  !  0 :3/0 70:9g $ . 50 .'039: /8543- 0890 8:2.09:0 50397: .. ! ..79 L3970 .4342 507843..90 23:8 .9 573 2094/.x0 23:8 .0 3.43420 549 1 57.039:747 1472.438:2..70. 705.089x0 7057039g ! .438:2:   !  .9 573 2094/.90 .

4.4/: .: .7. :3/0 203.90.09gx 80 57039g ..70.039:7 .4.4397.0825490  3.039:70  .25479:747 .:g 1::70 .  .8910    %  $    %  2      ::7/0.089x  .09:0L397 :3889020..4250 L3 ..09:0:.70 80 14720.4342.70.0  :.09:00 :30 84.  .g  ..438:2 % 9.073  1720  897g3g9..039:7   .05479:747 2 .4397.

0   $ % 7200 L  .247 ..00 /3 5745709.. :.09:00 203.-g 570.047 50397: .00 /0 .'039:70 1.x43.9..:2  /3 .38107  . '9 '5 .1472g /0 . . 1720 .039:7 50397: .43899: .4342  5.47 .70.0  '. 47 /0 .90 203.438:2 3.47 1 .70.47 1 .089x 9.047  2549047 203. 1720 . /0 -:3:7 /0 .09:00 :.47 :9.438:2 /0 .438:2: 47 0.438:2  /0 144870 /:7.9.0890 .039:7 /0 97.073 .09:90 8:. /0 -:3:7 /0 .073:: 50397: .:25g7..00 57290 50397: . . 9.0890 .039:7 .90.039:70 /3 .9.20 .0  25490 172g    % .

:9 8910 50397: 1720     $ % 2 /0 :3/0  $  %  2   $ 7057039g 10 0..9.:9:: .089x47 10 /01. 30.09:0 L3 .7.0 . /0 05479 .7.1.039:747 L3 925 .9: 3.9.0/039: 3..90.5..70 .9.70 /0 .5.0/039:. /0 25479 .089x47   % 7057039g 0.70 .9. .7. 4 0 70 L3 ..9.90.

9: -:09047  2 7057039g 0.0/039:./01.

4207.9: -.0 ./01.3x0 ...

947 .039:: 0 .g ... 574/:..7 . 4 .9 /0 4:95:9 : /3 574/:.0707 4-..07070.x430.- /0503/039g /0 . ..70 /090723g 2g720. 39073g 0890 5:9073.. /0503/039g /0 3.089x0 /3 0.x0 .438:2: .x0 .43420 3. .4:2:  897:..9:7. 4 . .438:2 .0707 /0 . .7.039 0890 31:03x. 73/: : .089x0 .42543039g .8:57.0 31:03x0.g .. :3 2:95.

438:2: 390720/.:2  .947 /0 574/:.981.9 970-:3x00 /0 08903xg  0.381472g 8.7 573 .9 50397: 574/:. 5. /0 -:3:7  807.0 . /0893.4342..: 80 L3.x0 50397: .790 /3 .0 ..g L3 340 574/:80 ..070. 30.09:00 50397: 8.70 80 97.4:x0 570..475470.  8..08 9gx47 0307.09:047 50397: .4...0 .. /0 -:3:7 0.70.070. 3: .0 84..981.0.x0 010.09gx 438:2: 13.039 .g .70 L3x0002 .438:2 /0 1..90 545:.9:.0 L3 24/ /70.  438:2: 438:2: 7057039g .9g .x43.0.

57..90 438:2:438:2: 438:2: 13.95:-..x47 57. ..57.047 :2 L38g 438:2:  438:2: 57..438:2:  438:2: 13.9 203./23897.x47 5:-. 203.047 438:2: 438:2: .90 438:2: ./23897.

3/:90  3: .70 3..0 30.047 /0893.438:2 .:/  -:3:70  807.47 .438:2: 80 ..0 545:..x0 .3/:90 : 970-:0 8g .431:3/g2 .09:00 949.0 .: .5.90 .3g7 .0 /0 .g -:3:747  807.09:00 949.

4.40 .09:00 5:-.03x 0.0 ..x0 .4342.70 /3 708:780 57457 W .9:7 .897:.9:90 8..gxg239 8g3g9.4397.09:00 949. .: 70/:.x.4397.2039.. 317.70.47 7. 47 W .0 50397: L3..7.g 24/073.70.90 .0 545:. 57089.: .070 /0 570x /0 .4.09:00 -g30 9 3/107039 /0 /0893.:573/ W .70.x47 2g71:747  807. ..70  30. W .2039.:9:7g 47/30 5:-.438:2:: /0 574/:80 .

574/: 8047.. W ...:25g7.09:00949.2039.2039.7.:70/:.4..40 .47 W .477.9:90 8.57089.:573//4.7 W .:.x47 2g71:747  807.4.03x0. 807.70 2g71:74730.4397.9.4397.2039.70.2039.0/0.. .70..70 30.4342.438:2.70.70/3708:78057457 .70 5..070/0570x/0.09:00-g30 950397:.438:2::/0574/:80.

09 /0.1472. L3. . :347 903/3x0 0307.x.438:2 0503/03x.0 /0 .090723.9 . . 8570 .3x .31089g  8:.039: 507843.09:047 50397: .039 80 2.70 907 .438:2 50 80. .2.70 9070 .. /8543- W L3.039:747 /. .7 2.3.0890.09:047 /0 .438:2:: 8:39 W .

.g720.438:2 /053/0 /0 2g720.039: 949.43899:0 84/: . 8:78047 .00 8:5479.90 /0 545:.039 3 459.4342870.039:: :9g70 8.g .039: 507843. 3. :9g7 .039: -7:9 .g .438:2: $  /  .09: 1.-9. . 0890 :3 70/:: 0890 343. .039:: 3 ../ 254900  9.09:047 /0 .x0  7g230 . /8543- 50 .90.439:: /0 .438:2:  0./.x43.439.20 3 .70 L 549 .. /   $ .0 8:39 .4342. 4-x3:9 /3 /10790 8:780 80 8.

.438:2:: .0. .5479: /3970 .89g 2g720 0572g 5. L3.039:: /8543- ..438:2  .039: /8543-  !  / $0 2.790. 3:20 90  7..3.438:2 0890 7.9.9g .%03/3x.438:2:: .438. 20/0 8570 .x.7.70 0890 .

9.073.089x0 3 47.7g 574/:8: 3.:2:g7 97059.438:2 80 70. .  3.x43.g L3 925 573 .4342870 ..0.2039.g 0.0 8 .: ../0 /0 0.09:0 90 14720. /0 708:780 -g30 9 00. /0 0.9g . 817 9: 5074.0 x.8 /:5g .43899:0 L397 :3 1: .g 50397: .09:0 :. 0. .40 /0 ..0 3: 80 .039:: 7g2.90.4342870 7057039g :3 894.43420 3090 $  .00. :30 5g7x . 70:9.7 8:2. 80 .90 0 .0  50397: 05479:7 3090 .438:2 50397: .4342870. -7:9 80 :90.45079 30.9.

07 -:3:747  807. 1.089x0 0 5:902 /013 . /0 .90 203x307  .70 574/:.90 894.2479.3 0890 .59. /0 .09:047 57.: /0 .: /0 8g3g9..90 1 894.0 7057039g .: /0 3897:. 1.  8:200 ..59. 54..59.47 $94.:: /0 .: /0 .x ..08...38.0 /0893. 13/ .. .59.g/7 09.59.x0 ...0 389. 0890 1472.2-: .97. :2.: :.g9:9 /3 894.4342 80 .70. :2.g9:7 /0 0..  894.9 8.9 /3 2.438:2... 30.90  5:-.x0  894.59. 3 :9..3 $94.70 907 894.: /0 0/:.59. $94.:: 1 .9 3.: /0 .

089x0 L380.089x0 3090 8 3.9..:9:7. ...59.90 . . 573 /0/:.. .:747 /0 ..59.g  147x.089x.00 /0893. 50397: 70.089x0 -7:90 .70 907 894. 84. .:747 10 0890390  ..70. .4342. -.:70 .59. /3 3.70.23g 5.70 /081g :7g7 .  /0..:70..59.:573/ 3. 3.g 30.:: 1 0.070.9.70.907..0 80 1. . -7:9g .70.3 L3 /4203: 0.39 3.:70.59. /0 2:3.3.8:7. 80 .09:047 .089x0 /0 L34.08947. 2./23897. /0 8:20 /0 -.:.08.7. 3. .49.9 24/073.089x0 3090 80 /01308.: 8.7 09.:7 10 L34. 29.45: /0 . .: L34. /0 34 .09:00 .9gx .8.:: 1 :.089x0 -7:90 7057039g ...

4397-:0 :90747 .g 3.2:747 09..9.9.70 9070.. 1. . . 13. .:x0 . 7.70 907 0. .4342.97243:: 5745709.434247 .g7 :30 3.489: .3 :72. 5.947 ..747 3. 3.x43.4:x.-9.90 .70/9047 0. :3: 1: /0 . 70..-g .90 /0 2g720..4342.70 8g ..0 8:39 31:03x.0707 7039.90.089x 970-:0 8g 80 4-x3g :3 .089x0 .089947 3 0. 4-x3070.70 8g ./9gx  .. 0. .

x. 24/. /4:. .  4.5.4342.8:57.00.g .90 .9.09:047 949.9.90 50 907203 8.70 9070 0..70 /0 -:3:7 /0 . .70 9070.:2:.90 /0 .08: /0 ..39g .70. .0 .42543039g 2. .47g .90 54903x. 410790 . ..90 5745...42543039g 389.0707 .g :3 74 /:-: L3 0.9gx47 /0 574/:. . .089x0 4. /:.10. 147x0 /0 2:3.-g ..: 010.g  .70. 4 .70.0 ..0 3.43420  ..x0 50 907203 :3 8:8x33/ 574.8:57.:79 . .:5. .09:047 . .: 31:03xg 25479.59. 574/:.

..7g .g :3.81.90 572. .089x0 80 549 .:2.70 3894.g .1. L3.:7 3570g970 L38g3g9...07 L324-.7g 5489:3..7g .59.1.0789.8910 '$%% 3.:/0 2:3.59.0789.3.4.0.3 3.

4389..089x0 549 1 L25g7x90 L3 970 . 3.70 .90 L3 .:5g /0893.:90 50397: 2. L3 3.089x 24-.4389.089x L3 24-0 3.9047 3.70 .70 .x.70 . 3 :9.x 1.: L3 574/:800 /10790 4-x3:90 /0 1720  894.4389..0 389.: L3 850.-7.3g7 .07 . .089x L3 894..1.:7 .089x 503797: .....0/070.09: 0 1g.: L3 . 47 3.. 09.

/0 .089x47 L3 10.59. .43899:0 573.g970 1720 50397: .: /0 ..90 /090723..::  /0 70:9.  .70 2g720 .9. /479 .:: /0 .59.1.09:047 . 3.59./g .43899: 894..9.g 7. 3:2. . 7200 L  5:3 L3 0307.59. .70 5074.70 970-:0 8g 10 894.42543039g ..43420  7057039g 949./.0.5. .3.0 ..59g /3 .89g 2g720 4 54...0 0 .07 ..89g :9.70 907 894. /4:g 574-020 9 /0 2.43899:0 894.. 3.489: :9g7 .90.0 80 1.: 8g: /0 .x0 /0 .70 970-:0 8g 10 7. 90.: /0 .59.089x0 50397: . . L3 1:3.0..089x47 /3 0.900 .9.

59.089 :. 50397: . . 704. 3. .2 !0397: .: /0 ../g:.425. .73. 70. /00. . 894. 9 /0 2.!0397: .7g2 /4:g 0020390 /0 -...7: 970-:0 8g .59 4 . :3 57419 2... .:: ..59.73. 704. .: /0 ..43899:0 /0 1.:: 489: 2..70 .59.0890 574-020 970-:0 8g 54732 /0 .089x. . ..70 970-:0 8g 10 894.g !74/:8: 2..59.

..73. !0397: /090723..73.59. :72.9:3. 8 .:: 7057039g .g 8547: /0 .  .!74/:8: 2.. .70. 2.59... .. 17200 3: .. -:3g 84:x0 0890 :9.59. 70.9 /3 8:780 57457 . /4-3/.70 90 70.59.489:: 574/:. 17200 ... 7.47 2.9 /3 8:780 L257:2:9.59.70 .g 8547: /0 .0890 L257:2:9:7 . . :30 :39gx /0 ..3:20 /.59.9:3.089: . .089: .x0 .70 90 70.. L3. . L3 574/:..107039g .0.90 /4-3  .... . 8 .039:747 172047 4-x3:9g 573 144870.x0 .90 /0 .47 5g9 4 /4-3/g  50397: . 14487 :30 :39gx 8:52039.:: 7057039g . 70. L3 5:8 489: 2.8.70. -g3.489 . .70 /0 . .59. /05:8 . . -g3.

73.0890 .:: .59.x0 !74/:8: 2.59.70 9070 ... .:: /0 .089 970-:0 8g x302 .:: . 3.. 70.43899: /4-3/.59.g !0397: .73.  489: 2. . 894. /0 .439 /0 :72g94.9.0.70 907 L 54. 70850..489: . . 70.90 . 3/107039 /0 8:78. .

947:: 3.0.90 2g8:7.089x47 3.x.:947: 2:95. . 73/:  4 854770 .3:29g 70..947: 3..: .089x47  '.g  .039:747 089g 4 .-84:9g. /3 :72g .59..0.x0 . . 3.089x47  ' .89. .:95.7 . .:: . .039:747   '.x0 ....7.: .089x47  .x. 010..-84:9g.089x0 3090 ...7.70 80 54.039:747 3970 854770. :9g7 147x0 /0 2:3.3. 574/:.9 854770.

947: .. 3.7 854770.3xg 3..007.007..x. .039:747  .089x0 L3 :72.: ..:0..70 9070.3:290 .947: 8.438:2::  . .43420 . . .:947: 1472:0 '.: .1g2 . 3..089x47  .90 L3 0..078g .4.089x0 . 3.:3/ 2g720.g 3.-84:9g..g ..4380 .4342. .x.438:2::  .9 80 24/1. : .089x47  2078: 0.g .7.3.007. '.-84:9g.. 0.947: 80 .70 9070 892:0. :30 ..070 .g L3 .438:2::  .089x47 854770.7.8:57.438: 2:: 438:2: L3 ./03xg 31:03x.70 907 . 50x0 /0 /081.

x0 . .47 L3 /4203: 3.:3/. /0.. 5740.3x..70.1..9 3 .9:: /0 3.9:.x0 /0 7.9:: 70850.4....9..089x47 50397: .07 80 1. :.4.2039. 1 .0 50 -.9047 /0 3.438/07. .9g .:9413.. 5740. 5740.70.9.70 . 507290 . /4-3 .089x L3 1:3.089x 02039: 0803x..0  .70.

0. 9: -7:9 .0.x0 /0 .08.9g /0 :72g947 1./:8 /0 . 3./:.0: -4gx0 3/.0 .947  9: 309 50 ..:3xg 50397: 1.70 80 70.07 .089x0 L3 .07070 0890 /09072 3.5.07070. /0 24-0 .: 172047  9: 309 .0 /0x3070.70 807.089x0 24-. :3: 24- /090723.g L3 1:3.089:. .. /7059 4.089x0 24-.2 8.47 8. /0x307 24-::  ...43899:0 L3 573..489: /0x307 .: 80/ 3. 4 /10703xg L3970 .3.90 14720 ..70 .89g .70 L .g/7 .9 .

08: /0 574/:.90.0 2.70.0 $94. .70 50397: 4  8070 /0 2..90 .399gx0 30.5742.:7 .90 /0 1720 L3 . 8:39 30.73.:7 7057039g 574/:800 1390 4-x3:90 L3 574. . /1. /4.70..43.9. 894..08.0/070.089x0 L3 894.3g747 13.08:: /0 574/:.7 /0.. 574.g ..x0  5g897. . 2. 80 1.0890..399gx 2.802030.43.70 /04.0 L3 .0 80 g808.907 5720  2.:70 5708:5:3 24-. 4 5g9720 /3 .7 804307 .70 7057039g .70.907.4.70 /0 143/:7 : 94.9 L3 .574. .3..x0 574.g 80 1. 0890 2..08.0 8:7g .4393:9.3g7 7200 L  5g8970.70. 0193g /.

:7 .0.43899:70. .70.4..70 172g L  5745:30 .5479 894.3:29 574.70 8g 70570390 :3 ..0 ..3g747 13.089 7.:7. :347 894.039 /3 .

g:90 ./.:70 172047 549 1 894.39. :347 70/:.3g747 .07 30570..70 .:7 /4790 50 .:747 $94....0 ..3g7 /053/0 /0 .7 .00 894.70 .70 0 .g .50.5.489: 5g897g7 894. :72.:7 .g  894.:7 30/4790 .

2..x43.470.09gx .09:047 .38g7 L3 .xg .45: /0 .09.70 84.9  /:5g .59. :3: 42 7057039g 949.3.. . 1 .  50710. 0 1. 0307..9..90...9g . ..59.089x.3 7057039g 949.xg . 3 .. :2.3.99 50397: .3 !0397: L3x00070.09:047 50 .089x0 L3 . .9g 8g 574/:.: :2. .00. :72g94.7047 .90. L3 8. :9 84.38.9./ 8g 54.  1.089: ./ ..g .g .1070390 :3: 3/. 570g970. 489: .0.059 5708:5:30 L3x00070.g  57410843.43.. 90.9 L3 . :3 3/.0 50397: .

59..039: 747 /3 2:3.59.90.9: .. 5:3. . ./ /0 .0x 8.0x 7057039g 949.g 50 . :3: . . . :3: .0 / . 9.70 0 70.1070390 :3: 3/./ /0 .9.3 7057039g 949.0 .9: 3.70 0890 70:9.: :2.:78: .90..0..089 x47 /0 .0x 8.g :3 3/. 489: 42:: L3 /0.09:047 .

4342. .-9..59. . 3. .089x43.90  . 3 47.039:: 0. 2:x 1.4:2: ..59.. :30 3.70.2039: 3. /053/0 L3 13.. ..73.70 .9:7.0890..7g 43:3. 0890 .9g /0 08903x..g $9.. 18.90. /0 70.:: !49.9. . /0 . ..g 39073g  39073.2039: 3.2039 0890 31:03x.425479. ..089x43.0 x.3:29 /4203: /0 ..59.425479.089 .g !49.70 .089x47 L3 0307.089x L397 :3 .. 0. 549.x43. .:: /8543- 0.73.g .947 !74/:8: 2.4342.7g 70.94.9.:: 489: 2. 24309.425479.9 /0 2.43/x43.

9g /0 7039.2039.0 .. /0 1:3/.- 9.9..089 0890 :.70 . 3.:. 3. L3 .089x43. .9..70 80 70..089x47   574/:8: 39073 -7:9 !    !  8. /0 .172.0 3.0.g 7. 3.5479 L3970 2g720.g 3.089x0  .43420 54. /0.90 1 7.089x0 L397 4 0. /4-3 0890 002039: 0803x.073.90 5:902 .:   ! 0. :3 7..g8:7.9g .

3x.0..0 545:.  07057039g0.x0  ...438:2:: .489:949.708:39.%#f##!%&%'  5.70  .0.147x0/02:3.x0  013x.0 545:.4254303x.0 1::7024309.089:.708:39 00203900.382:1472g7.700890./0.09:047949.708:39/090723.43420  013x34x:30..x20.4254303900.4342870.039:747  013x1::7070.g .039:747949..438:2  . 0..

:: .089x0 .59...089x0  :5g/0893..089x43..70970-:0 8g10894.425479.089x47  00890..g574-02.947:3..70 8:391.73.4892.::  07057039g2:95.2  013x34x:30/0574/:82.473..947:3.007..947.:357419 2.9/02.50397:. .59.70 31:03x0..59.g  07057039g7. ..3.70.73..9.089x05491   :280704.2039:3. 07057039g3..:/0..089x47  .x.

x. .&#$&#  31.

23g 30.90 L3970 .70.434 20 L380.9.x0 3 8038 0307. /05g 0 90 41079.9:: 50x0 8910 50 5.g . 31.x4389 .x.9:7.. -:3:747 0.-7: .  01370.70 .70 80 2.x0 .07070. 4-0.:33/: 80 ..x0 /0 3...70. /0 /00.:00 31. /0 /00.907 31. 89. .0 /0 570x 89.70 907 0307.07070  41079g .7.31089g /1079 L3 1:3. 089039g .4342.-7: L3 0.0 /.

 ..x0 /0 0025: . 0307.70 2. 5:907 /0 .-7: 0. -. 570x:: .0.08.:25g7..70 9070.70.0 854770 .. 570x:: L380. 570x:747  .7: 70. .43420 /05g 0 90 30.8. 1034203 4. :3 -:3 8. 89.x.7g 089039g L3 0.70 /0 /00.L3 .347 : 47.47. 7057039g .g/070.9g . 570x:: .70 9070. /0 2430/g /:. 8g ...23g 31.70 . 570x:747 970-:0 /0.: .4342. 8.x0 $54770.9.7.3/ .907 0307. 8.31.9: 3: 7057039g 31.209747 -:3:: 70850.-g ..9 /4. 24309. :72..70 . L2-:3g9g x7 5.7 .7.: 2.

49 ..0..70 50 /0 . 5.x0 3.70 9070./03xg 0g9:7. .: .7090 /0 2. .43.31.-70 /0 5741:320 38:1. /04. 10342030 .70 . 3: x3.4342. 574/:..: 8.2039047 0. 89738g /3970 1::70 0. 570x:747  /23:. 5:907 /0 .03x0 . 0307. 090 7470. 0890 :3 1034203 24309..g 8.70.31089.907. -.x.07070.9g ..g /00. .0 09.70 .9:7.347 .70. 8. 8910 80 5:30 L3 0.0: 7..790 .70 x3 /0 ...3/.74 2.:25g7.4342. 50 /0 4 5.4:2:  897:.70 1.9g 5. 41079. .907.0890.0 .0  807.0 /0 -:3:7 2.0 70.8: .790 8 1::70 24309.

70 /0. L3 8:8 .x.8. 2.. 8.g 89:. 2. /0 -:3:7  807.x4389g .43.9 . 1.2-:: 570x:747 01.059:..07070.70 50 907203 :3 ..93/ 89:..0 31. 089039g L3 0..9 41079.g /:5g 830 /05. /0 5708:30 /01..07070. L3 .029g7 .59 .9070. 0890 2.x.x0 7010.397030. 570x:747 0 .70 50 907203 :3 41079. 0890 2.3/ 4.70. .x.  /03:270. 0890 45:8: 31.x. /0 -:3:7  807.7..0 .. . .70 /0.g/070.43420 L3 .38.

24309. 5:30 L3 0.9g . 80 2. ..x.: 390389.3 8.-7: /3970 ..30.x.x.g 89:..70.07070  41079g  1034203: 31.x0 $:251..8. 0.x.039:3/: 80 ...43420 L3 .7. 89.g 1g7g . 2./0 ..: /0 70708 .7g 8g 80 2. 4700 ./03xg 89.70 574/:.g 8.1..x.$9.90 7/.8910 /00.9070.31089g . /0 /0. 3. L3 .70 574/:..7 31.x.x43.

 390730 .:00 31.  50 907203 20/: 8.70.g 31.43420 3.70 .4250 ..:0 3: 3:2.08947 .. 2:90 . .4342.0890 .:0 8:39 . 20/.90 3: 3:2. L3 ..0 .x. . 0.05070. 8 507..: :3 .  84.: 010..43909: 3907/0503/03x047 /3970 0.59:: .43899:0 :3 1034203 . 549.9 /0 2.70 0890 /090723.0 .438/07.90 .0 3: 3:2. 1..:0 5745:30 :.x43..x0 5.70.  090730 L3 ..

, 28:30 0.08;g /0 2430/g 50890 41079, 70,g /0 -:3:7  807;. .0,89, ,97,0 /:5g 830 :3 8:75:8 /0 .07070  ., :72,70 .70 9070, ,38,2-:: 570x:747 0 ,. /03:270, /0 31,x0 573 2430/g g770, 570x:747 ,70 4. 3: 573 825, 854770 , .,399gx /0 -,3 . 573 .70 9070, .0707 50 .,70 ,.0,89, 4 1,.0 548-g .0/039: /0 2,8g 24309,7g 0890 0,9 /0 30;40 13,3.,70 ,0 89,9:: 50397: ,.450770, /01.9:: -:09,7 , :347 /,947 .4397,.9,90  L3 0307, 50397: .073x0 2, 2,7 8 902547,70 /0 -,3

- .0/039: /0 .07070 ,70,9g 50890 41079, ,70,9g 0 ,. /03:270, /0 31,x0 573 .07070 1:7,   0, ,5,70 /,9479g .70 907 .0707 ,70,90 L3 .43/x0 L3 .,70 41079, ,70,9g 7g230 L3 :72, .0707 8,: 80 2. 470,g
!!70x ! ! ! "   

"

" "

",399,90   

31,x,573.07070

07070, ,70,9g 54,90 8g .70,8.g L38g  L3 .43/x0 L3 .,70 2,8, 24309,7g 3: 80 24/1.g  ,3:20 ,9:3. .3/
$54708. ;039:70 -g30 9 ,0 545:,x0 /:.3/ , 2g770, 5:907 /0 .:25g7,70 , ,.0890,
$0 /23:0,g L3.3,x, 8570 0.4342870
$0 093/0 .70/9: /0 .438:2
70 4. .70 9070, 8,,747 30L384x9g /0 854770, 70:9,9047 2:3. $0 4-807;g 90373x, /0 .70 9070 , 570x:: /0 , ! , ! , ! L3 .43/x0 2g77 .0707 ,70,90 /0 ,  ,  ,   ,0 203x307 .4389,390 , 410790

. 70 9070, .489:747 /0 574/:.x0 3/0503
/039 /0 .07070, ,70,9g .43899:0 4 ,9g .,:g , 31,x0 0 ,. /03:270, /0 31,x0 573 .489:7 1:7,  
" !!70x "

! ! 

"

"

",399,90   

31,x,573.489:7

:5g .:2 80 4-807;g 8.g/070, 410790 ,70,90 /0 , " , " ,97,0 /:5g 830 .70 9070, 570x:747 /0 , ! , ! 3 70,9,90, 0.4342.g 3: 0890 0.:8g 3. 89:,x, L3 .,70 41079, /0 -:3:7  807;. 80 2g70 90 573 3;089x 892:,90 /0 L38g  .70 9070, .0707 L38g 8:- 3;0: .70 907 ,.0890, /3 :72g 3 .4380.3xg 134203: 31,x0 80 2,31089g L3 .4393:,70 ,8910 /0 89,70 0890 570039,9g L3 1:7,   $3909. .,:00 31,x0 549 1 7:5,90 L3 /4:g .,9047  ,:0 4-0.9;0
70 9070, 30.x47 24309,70 573 028:30 /0 2430/g 8,: 573 .70/9 -,3.,7 

!!70x " ! ! ! " "   

"

"

"

",399,90   

70 9070,570x::82:9,3.:854770,.0707 410790

70 9070, .489:747 L3/0480- .: 8,,70 
70 9070, 57419:747
70 9070, 570x:747 , -:3:70 25479,90

70 .x0 7.5.0 . :347 45479:39gx 80.9.x43.2.70..0 39.. .: 57.:0 8:-0. 570 x:747 ..03x.:. /3.0 .

90 .0 10 $..70 84.g/070.: .9g 3/0g7 ..9.0 .9:7.47/.0 8.47 .:25g7.x0 .-0 . 31.x0 !745709./. 7..039:7 10 $.47  9:7 .:25g7.x .x0  0 3.7 8. 5:907 /0 ..747 50890 7. .70 .900 31. ..g 3/0..90 .489:747 $.7.g/070. 5:907 /0 .70/9047 . . -0301.047 .10.9.g/070.039:747 3423.9:7.x:3 $..0 /3 8.0 4-x3 .7 /0 47.7.0 /0-94747  9:7 .039:7 . /0x3g94747 /0 4-.70 .90  0 3. 31.

3:.x0 7. .g 80 .3 31.5/g 7.x0 31.9.45.x0 24/07. .57450 /0   31.g 0890 /0 50890   .x0 9794.g 53g .x0 .70 7.9g 7.9.9.9.4720 .0 31. . 0890   50 .3:.3:.39g 7.  31.

570x:747 .9g 57397 4 2g720 .0890. 54.0/039: /0 2.: . 7.4342.70 /0 /00..0 573 2.7g 50890 41079.:947: .43899:0 4 89.70 .9.7.-84:9g  .17047 397:./:.089g 2g8:7.: L3 05708.07070 . .-84:9g .-7: 0. 390389gx /0 2.47085:3/0 4 .x.907. 31.. 0. L .0/039: /0 2430/g /0 .8g 24309.0 80 97..x0 30.3:20 0. 31. 9070 . :3 8:75:8 /0 ..g /0 2g71:7 . 70.90 1 0572.9 31.g .70 .3:29g 2. .43420 .70.47.70 /g 3.0 570x:747 010.:.31089.5479 L3970 0.x0 . 0. 70.9..70.  g8:7.70.g70.g /0 -:3:7 L3 0. .47g7 .70.07070  41079.0 8. 70.

 . .:70390 !  574/:8: 39073 -7:9 0572.9. 80 .. 7.g ! !  ! ./0 /0 -.00 0307.g ..089..9 L3 570x:7 .9 3 570x:70 5074.: 0572g7 70.500.x4389 ..3 . 570x:747 ! /03:29 8 792: 31. 3/. 3/.0 80 .5479 L3970 574/:8: 39073 -7:9 0572.:0..g .

/.850708 . 570x:747 3 . /0 -.438:2 ! Ð 6! Ð 6! 3 .399.9 .10..x./.9. :30 xg7 8:39 .500.0: 570x:747 L3 5074. 13/ .g .947 /0 -:3:7  807.70 6 7057039g .9.5.g9:08..70 8:-8903x0 545:.203 .438:2 ! %4x 4. -:3:70  807.08..0 ! 8 ! 0572g 3.90..3/. 30.9 /0 . 545:.00 570x:747 /0 . L3 5074..0 /0 .:7039g  70850..43/x 3472.438:2.x /70. /0 -:3:7  807...70 . .0 /0 95 .089 8038 80 .70 9070...g . :3 3/.x0 L3 .

/.347 3 5074.g3/ 5:9070.  .4380.489:: . ..70 .. . -.347 L3 5074.00.3/ 4.00 5:907 /0 . -. /0 .70 . 8.70 .039:.7g . /0 .:25g7. L3970 5:9070.0x .43/x0 85477 570x:747 .:25g7. .:25g7.4 /0 -:3:7 ./.:25g7. . /0 .5479: 574.347 70570 39g 7. 2:9 8.3xg . /0 ..399.70 .489g 2. 3/..438:2 .:7039g  5:9070.90 /0 -:3:7  807.8910 L3 . -.39074..70 9070.7::  L3 .

2. L3 . 31... 31.x0 80 /090723g 573 574/:8: /3970 ..438:2 .70 9070... 80 . .438:2 #.  543/070.x0 0.54 70:9.:0.9.900 4-x33 /: 80 . 80 .438/0 7.70 /3. /3970 ./:3g .9.#.g7:.0890.9.47 70850.9.0 !  !  543/070.9:7.70 9070.438:2: 949. 10. . 570x:747 -:3:747  807.. 570x:747 /0 .09:047 /0 .089:. 570x:: -:3:: 70850.g :3/ L3 . L3 897:.

x.9gx0/02g8:7.x0  .:0031.70..%#f##!%&%'  013x31.x0  !70039.x14720031.x0 /08.x.:0031.708:39010.31.  .90031..x0  !70039.x24/.x0 .708:39.70x 0   7:5.

: .&#$&#  42.

3.9. /0 2:3.x.947: 0803x.9:.43899:0 708:7800 :2.g /89302 /4:g .0 50397: . /0 2:3. L3 /0.:: .203 .g L3 ..3.x.49.09.90 :9g #08:7800 /0 2:3. 42.70. /081g :7. /0 2:3.: L3 . . 147x0 /0 2:3. 8:39 /03:290 147x..4 84.. 70.g  !45:.9gx 1. :3 242039 /.x0 .. :30 xg7 L .30 0890390 .-0 /0 2:3.7..9. 5. ..g 3 545:...30 #08:7800 :2. :3: 4. 949.9.90 0572g 3:2g7: 50784..9047 47x.x 8.5. 4 .4342.g ...g 4.0.3047 ..0  3900.9.g 70850.9 L3 84.1.790 /3 545:.g 2.70 /85:30 /0 .  01370.5.g:9. 0.

13/ 50784. /0 2:3.70 L3/0530 90 :72g94.7./7: . . 00..43/x 70 4 .: 0890 4 89. 089g :3 0.g 1. 37 .42.x43.70 /0 /00.07070.g70. /0130 90 4207: . /0 2:3.59 /0 2:3.70 4.. L3 .789g /0 50890  .x.0/039 /0 41079g /0 2:3... :3. 2:3.g 74: 39073.g 8.g 890 /8543- 50397: 4 2:3.xg /0 .-7: 50 5.g : .700 .3 890 . .3.g 3 #423.

g .:7 /8543-0 ./7. .590 /0 2:3.70 570g97 47 .300 .9g :90747 570.g 4207 8:39 50784..42509.0.47085:3g94.90 /3 58g /0 4.0 3: 549 1 L3.

5.:: 0890 /090723.9 8g . .0 3970 .2039: 70x3:9 . .:00 42.0 ..53. .7000 34 4.  . /0. . 2:3..4342..90 3: 2. 42..0 9.70 9070 0.. /0 .x.:7 /0 2:3.3. :920 .8:70 4 4.g L3 .425479.9..:: 5.: L3970 .. 0890 .g L3 /8.70.:5..9gx .2392 #92: /0 . 0890 ..70 /053g !0 5.4342..9 8 8:-0.g  41079g /0 2:3.7x. 7/.9479g 580 47 /0 05703xg 10 .0890. 2:3.9.9g /0 4 2:9 9:/30 /0 .07070 /0 2:3. 9307 10 /.43/x0 :30 574/:.- 8g . 3: 80 L3. . 2:3.:0 4-0.:g /0 47/3 8:-0.4.g 0890 L3 /01.03x47 0..9./70.8910 L3.9..g .

7g .: 2.9.907..9gx 34 0307.9: /.0707 /0 2:3.g . ..0 .7047 0. 0.2:747  80.9gx 0. xg747 /0 .x0 /0 .07. 13.43/:.0 !0 907203 :3 574708: 903.0 .g7 .4342. 2.90.g/07 8./g L3/0:3.4 . .9g .- 50397: 4 5074.:79 0890 0307. ..94.70 8..070.82..0 85470 90 3:2g7: /0 4207 4/1...0707 /0 -:3:7 . 2.0 8:. L397 4 574547x0 2.70 /0 4..947 /0 42..70 030709.5.09g7 93x1. 50 907203 8.g 34 30.7. 70/:.4342.9:7g .90 /3 . 34:9gx0 . !74708: 903.: 89.0781.9..g . 03070.70 8:39 .25.:7 /0 2:3.9.3.9.g L3 1:3.450790 573 574/:80 70:9.3g7 .g 7.94. 30.g7 /0 897:.9g 573 8.4342. 7.

0.g7 L3 /10790 xg7 .8:57. 27.g .x43. 27.x0 .9. . .9479g 48. 545:.0/070...9047 .0 L3 xg70 /3 43g  .9:7.4342. 8547 41079..3.9.g L3 x.g 39073. .70 9070.4342.3/ 25479: 05479: /0907473/ .g 30. 89g7 50x0 2:3.4342.70 907 0.70.74: 31:03x0.70. 31:03x0.-g /.7.4342. 410790 /0 2:3.70.90 57424.4397-:3/ .0 . /0 2:3.0 .08947.g 301.x47 0..9 3.0 L3 .:: .431.g/070 . /0 02-./7: .x47 792:: . 42. 70.. 27. .70 :3 010.078 /0 8.47.. 027. /0 4730 43:3.72.g L3 .70.9.g7 :347 549.8:57.9gx0 0..g  549. :30 5g7x .

  24.x0 .x0 8..9:7.9gx 0. :72.9.g/07 574/:.43:3. .70 907 3:2g7:: /0 1.. 3 1.. 0890 010.:: . .4397.0  ...7g 42. .. .2:7 80.4342.: /0480-70.0 42.4:x.0 L3 :300 7. 0890 0307.947 .x43. L3970573/0747 2.94...:: 0.: 85470 90 . 39073  39073.9:7.: .9: :347 1.25.0 8:.9.4 342.20390 .4342.70 0.: .4342..42.9 /0 0. 0. 42..  4720 .43:3.. . 84.4 342.9: 70897307 .9gx47 0.70 . /0 . 549.

.3 .9.9:7g70 /0 7.7.: 949. .9. 574/:. / 42.07 34 47 90344 .09.3:: /.70. . /07. 0890 010.: 804307 0890 0.70 .34925:7 .4342. 949. 5708:5:30 507/070. 2:3.43/x47 3.9: 3974/:.0 L3 .:: /0 2:3.: 897:..3xg 4 70/:.0 L3 . :347 .9gx 0.43.3:290 .9:7.g  L3.7.0 .9gx .2:7g  8:.g .x0  .43897:...9:7. 4.9gx 0.2:7g 25:80 /0 574708: 903.0 /3 70897:.4380.070 . 4..9.g 0 42.g /3 70. 42.9479g .078:30.:9:7g .9 /0 708973070.70 25:3 :3 34: 24/ /0 47.:747 /0 2:3.x 9:782 1 42.: 90344.4342.  L3 .

90  L370897.g !0784.7 70570039.g 410790 ...: /23:. 7 .9.9 /0 50784.38 107g /0 .7 .: 5.9 .300 /0.7 L3 70.1g L397 :3 42.70 .70 L3 70.0: 89.: /0. :3 4.7::  42..90 80 .0 507843..9047. .90 8:39 50 5.70 .070.70 701:g 4.:573/0 50784.x.g .0 .:70 /0 2:3..90 .4389g L3 70/:.9039  42.90 . 8. 2:3.: .4:39.70 . 03x0 /0 .. . 47x0 /0 :3. .70.-9 0. L3 20/: 7:7.90 /0 2:3. 42.: :3 7.300 . 4207 /.9: /3 /10790 249. /:7.7.3..300 .g 8:.70 97g08.9..:5.  .:5.47085:3g94.g L3 . /0 2:3. .70 80 97.7x.    /./ /0 4.70 70/:8 3: 8:39 L370897. .

1. . . 0572g 2g720.947 .. L397 4 5074.70. .:: 5708:5:30 :.9.70 .g 3:2g7: 949.:: g8:7.9:7. 3 . 390389gx  /:7..399.3:290 7.-84:9g .9:7 . :3 242039 /..947 .  g8:7. 420747 089039 . 42./.  897:.38.x4 3.2:7 574108 20807 09.399. /2038:3 ..0890.g L3 .70./g 8.0 L397 4 43g 047. L3 .43420 3.9. 897:.9 50 .:: . 42.70..90 .089 8038 14482 3/.9. 42.438 /07.: . 3/..2-: 0.

:0.9g 4207 #$ :2g7/0 4207 !45:.:: $0 ..9:7. .9..5479 574. 42.9.#.9.70 850.70.947 0020390 .70.:: .. .947 /0 47/3 897:.:  .039:.789g 09.:: 30. 420747 /:5g 3.x0.g .:: 0572g 574..4254 3039.9gx 20807 80 . L3 ..g  3/.. 42.x. g8:7. L3970 3:2g7: 420747  545:.089g :.:5. 42.::  /:7.g 545:.x.1 .90.... 897:.. 2g720.039:. 80 70107g .9. 4.. 42.0: /0 . 3890389. .g ..9:7. 42. 7.

790. 42.:/070./::  84. .1.3x00 42.3 3. 2g72 ! L3 8038: .x L3 42.0 .09. .89g 147xg /0 2:3. 8:5479g .723. 0.3 0.g /3.403xg 317./ 1.: 5708:5:8 .90 0307.:: 50 80. .9gx .:: !0 5. .20 !0 5. .4397-:0 .. 3/.. ! 84.  4380. 143/: /0 42.x.0 42.09gx .x:3 .0 3.70. 3.x43.1. 80 /893 .9.g 31:03x0. .2....g 3: . 147x0 /0 2:3.489:70 42. :30 5g7x .0.09:0 /3 5.  ..2.g 0 9g /3 545:.0 /0 3/.g 3897:70. 3.90 /0 . .9.4342.:: .70 9070.90. .3x0 30.4380.: 54.70 9070.047 .4397-:x0 .x43.

g . /0 2:3.20  54./: 2. .0 /0 3/.70 .9.g  0890 2.g 5. 2:9 /0.40:30.7 .  .20 42.9:7..09.8:57.90 .: 90.10. /3 :300 1.30 89g7 247.g &3 74 .90  1.9.9 .9.039:: $0 /0907470.42500 /0 30:99. 0.90 50397: 84. .10.90.: 80 70507./ 1.g 30. .7243.4342.0 ..0  58..g 3/. 147x0 /0 2:3.790 70. 3. 70: /0 g89 :3 4.90.5.2 .

549.:: ...8.047 4.0 .089:.070.79 L3 549.0 .07300 . 574547x47 . . L .-47.43899:0 70/:.4389.9gx  570.9.x0 84.3x047 04342.9479g .. .:: L3 73/: . 42.4397-:0 ..4380.9.0 .0  549. 420747 L3 /10790 .: /3 2g8:7 .8:7.70.  !49.9070 .: 7085438. 0.0 42. 5.0370. .0  84. 57490.9..0  !49.x .0890 549.:: :.g747 4-0. /0 .70 8g .-9.:5.9. /0 . 70 3907.70.0 ..90.42-.. 80 L25. . 42.

010.4342.0 .95.9gx .3.70...:5g7 .g 0.0.3.9g 570..90 5:-.03x47 0. . 807..70. 7.:7..:78:7 /0 .70.0 93/070. .70 $92:.!49.:7. 4.70.70 .70.9:g7 :347 :..089x47 .4342.03x47 0.. /0 .70.g 4207 /0 :3g /:7...49.9.47 5:-.7g7 /0 :99.:573/ .0 .. /0 1.1.9.0 .9gx .47/. 3. 3.:2  9307 3.

439 57457: 0.70..g L3/0:3..3/ 27. 80 .07... .9g 3974/:.70.:: 8:39 25479.9.70.0/070.47/.903:g7 42.:7.70.3 .38.70 8g 892:00 24- 9.9gx . 420747 /0 .x 57.9.49.390  2g8:7 .070. . 147x0 /0 2:3.9gx 50 .70.  850. . /0 1.0 472.70..09g7 93x1. 930709:: L3 /4203 /0 507850. L3 . /0 70897. ...90.g 3.

g 5747.4342..9:7g 8.3xg .1.0.43.70 70. 3..0 80 0.g .: 90344.0: :39gx47 0.20 /0 70 ..0 .x..0 . L3 :39gx0 70850.: 24/1.g70 /0 897:.70 . 4.g 4.0 .0 :720.9.90 L3 .9g L3 . 4.45 .g  545:.089 8.:: /0 42.-470..:5.9.g8:70 .. 147x0 /0 2:3. 3 . .0..47/. 570L39253g7 78.0/070.:5.

:947 /0 42.9070.0 80 .4:39.70 8g . /0..g L3 2g8:7  .3:29 .039 50397: :3 97.8.8:7.7.x:3 .  80 .7 :3 ../g /090723.9 4207:: 80 3:20 90 .!49.47/g 50 4 5074.9g /0 925 L3 8:2g 1g ..: /0 8:-8903xg '039: .039 8.8:70 420747 3.0 5...

. 42.42-.:: . .700890897:..:00 42.x549. /0 4207  !70039.9:7.::  .30 .  013x34x:30/0 42.::  08.g2g8:7.4380.9070.0.%#f##!%&%'  .70.70x147200 42.::  :28070.08947.x.0/0..708:39708:7800:2. 42.3x00 42.708:39.::  !70039.

 5.7g .x.&#$&#  430/.24309.

xg !7003x.x0 .43420 .43899:0 4 5. 2g71:747 8. L3 0.80 -g30 9 .94 8038: 7057039g /4. 574. 50728 /081g :7.3 . 8. L3 897.2-: /0 -:3:7  807.0 0.7. .470 .70.:573/ 2430/. 2. 5:8 .3  2430/g 3: 5:902 5:30 8023: 0..90 24.  430/.9gx 430/.0 /0 5gx 430/.43420 /0 5.7 -. ..43899:0 :3: /3 3897:203900 2.7 50800 209..08:: /0 .0 . 3970 -.790 . 430/.:.

/0 7002039g7  .0  .9g :3 .2-:747 #4: 2430/0 L3 0.43899:0 .3g 0890 5:8 L3 0./03xg /0 1:3..3:29g . 0890 . .43902547. .g70 14720 80 24/1.0781.2-: 24.0  84..9 2430/.90 L397 4 .9g 20/.g L3 1:3..70.x0 8.90 L397 :3 574.70./ .047 /0 5.70 ..49.70 807.438/07.059.x0 /0 897:.70.  7002039.90 .9:.70  /. .08 /0 /0....4342.. 0.9 :9. 8.4342.0 90 .9:70 0.-0 50397: 010.42:39.:.9.0 .3 8038 897.1.38.0 .

9. 0.47 .90 /0 2g8:7g .90 2430/.79/.43899:0 4 5. -:3:747  807. 9.  :39. 507290 0572.0 . :3.9g L3 .90 /0 . L3 .70.:.38107.47 8.9: 8.9..g !73 .947 . 9:9:747 -:3:747  807.0 2430/0 . 507290 97.: :39.70.2-.2-:: 3 .4397.70. . . /0 7007. .70 L3 925  .2-:: .439 430/...0.x0 .90 .89...89g .5.90  .47 .. 807. .4.8... 2430/..4342.039:747 .0.:25g7.x. 4-0.43 .g78. 8.0 1. 0890 .47 8. -:3:747  807.047 .00.:3.03x47 0. 5:907 /0 .0/.0 90 ..790 ...

43. 430/.70/070 3 10. /. 3:207.70 x. .47200 2430/0 3 0..7g .x..g9:08. 5g9 .79.g 1472.70 50784.7g .7: .:.4342 09.:348. .0 ..43.. 8.x0 .90 /4.x43. !0800 8.:20390 0280 /0 L3970573/07 5.g /05490 . :3 .2-  .g /0x30 243454: 028:3 /0 -090 2570:3g .4:x.4207.3:29 907203 . .9 L3 . . 2430/.30 :7/.g 8.1..0900 /0 -.  L3. 1/:.7g . 8. /0 . .759:7.: 2430/..:.3.0/070 0280 /0 -g3..: 4-.80 /0 0..:9 /10790 14720 .7.: 2430/.. /.  / 430/.: 2430/.7g 1/:..9g /3 .

399.547  3472047 :7/.:.0 0.g .3.0 .g 88902: 24309.047 -g30 9 0890390 L3 .9g /0 8:2.x0 .7.0890 14720 /090723g 2..70 70020390.7g L3 390747: :30 xg7 14720. 573. 24309..8.9 L3 . 24.x0 8:..7: .1.:.9g L3 ..0 . 1472047 /0 2430/g .03x47 5:8 24309.:..7g %49.90. /0 2430/g . 24309.90.70 0890 /.4342.1.80 24309.9.x.439:70 -.70 .7. 2.7.7 g720.

0 . 0397.7 054900 . 7007.82430/. .43.0 054900 ..47 .3.: -.0 545:.0 .. .947 $:2. -.3 . .90 .70.8:57.3490  2430/g /.:3/.7: 8.3 80.4342. 5g897.4207.047 /4:g .03x47 0..3.: -.x0  .3x0 . 0397.g .8. 3:208..4207.80 24309.7g 8.70 8:39 :207..9 /3 -.4254303900 2.7g 054900 -g3. 24309.x0  172047 .0890.g -...0 2320 4-. g3. 1472.7  7057039g .0 5.43899:0 ..3 572.0/070 . 907203 . .0 545:.399gx 14720.90 L3 -g3. 80 2.

3.9  573 -. /.03x -g3.99 573 708:7800 L3 3:207.97: .43.9: 24309.3./9.947 89.70 573 3/.: 4 .90 # . 5gx47 .:943420 70..3.3 /0 .439:70 /0 0. /0391.8:7.70.7g  /054900 .23g 548-9. -..439 70./: /0 ..90.g 2430/.80 24309.70 .0 242039 010.989.7 . . L3 47.70.47 .g .4342 8 .g     . L380.9.90.7 /08.9:.g :5g 7.3:20   -090 /0 -. /0 .0/070 .9 5. .439:70 50 -7090 . 2. .90  .g970 .4254303x.439:7 L3 -./9.

70 8g 007.70 L3 1:3. L3970573/070 70.43974 5072.09: .9.7.. 2. .947 .0791. /0 .:g L3 0.3039 ..70.0 548- . .43420 .70.4:2: -:3:747  807.8g  .47 .03x47 0.   /054900 .9g .:7  99:70 ..900 /0 /0549    -43:70 /0 90..80 24309.:9479gx0 24309.0 0280 .70 1.....5. . 907203 -43:70 /0 .9047 24309. 0907023.4342.70 8:39 3/.90..90 :3 ..x0 /0 ..4207.70 .70 7010. .900 24309.

/854x.1079.70 0.70. -g3.70. 0.7 /0 2430/g 8:39 .94747 573 88902: -.3.x43.03x47 0.7 !:79g947 572.70 .4342.4342. .70.9.. /0 2430/g .0 %494/.0 .3.90 3899:x 13. /0 2430/g 1079. :9... 1.70 ..43420 3.03x 0.70 .089g 2430/g 50397: 010.x:347 0.0 3..90.4342.0 . .089gx0 /0 .9g 0.43899:0 4 24/. 5gx47 70.9:.x43. /0 2430/g 7057039g .3x.0 . /0 2430 /g 5:8g .399. 4507.70.0 ./9gx .8:7g 30.4342808.20 081g :7.g 2430/g  .90 /0 13.0 30.

.8. 05479.3..0.70 ... /0.0 50397: .4342.0 50 .5.3 3.7 094/00 573 .x L3970 ..70 80 70. 50397: .g %704707.g 41079.x43.70 0 549 .425038. 2430/0 8:39 -g3. 3897:203900 573 .x43.3. 30..947 573..0. /0 2430/g /053/ /0 807. -.1472g /0 3:207. .70 9070. 0397.70.0 89. /0 2430/g 8:39 W 2039.047 -g3.9:: W .47 .0890.447 /0 708:780 -g30 9 ..03x 0.47 09. 24309.3.x43.7g 41073/ -.70.047 897g30 4-x3:90 /0 .70 80 70..8:7.x43.70..8:7g ..0 . ..70..g 85470 90 2. 7007.  . .947 573 .4207. W .3 8:.3 -g3.g 4107g -.70 .g 41079.

070. :30 . #097.439 -.W %70.g 70 9070.9g /0 70 9070.4342.7g 70. %7047070 /397 :3 .x43.450770..g W 28:30.7 $. 24309.3.7 50 907203 8.2-: .:79 8.3 3.0 /0893.: . 3. -.g/070.0 -.g W $. /01.347 43.47/.7 L397 :3 ..39 /0 2430/g ..70.3. .070.399gx /0 -:3:7 0.70/90 /0 .7 3 2430/.3.g970 47. ..9:: -:09.x0 . 2430/047 897g30 L3 -.x43.3g7 .x0 .9g /0 .:. 410790 /0 2430/g 0890 /090723.0/070 W .x43. . .079-9.900 /0 749.. /3 .90. /0 .439 -:09..90 .7. .:9.

./459.9.3 !73 549.431472 1:7   L3 -0.9. 3897:2039 /0 549... 2 . L25497.0 390720/.. 31.70 x.9g 5.79 .g 0.0 /0 .9.7g L3 /4203: 410790 /0 -. 24309.7g 4 14480 90 50397: ..x0 50 /0 4 5.790  ..x43. .x43.4342. 24309.59. 50 /0 .7g .00 549.70 80 L25.790 -0.g747 L39073.. 54x0 30.!49. 24309.g 10.0 13.70..70 L25497.70 -0.08.0 .

90.90.70.4397-:0 ..089 :.90/0 8.x0 .24309.00549. 7..g 573 89.7g 970-:0 8g .7g W $9..4342..947 5704.:5g7 549.-9.9.90. 31.390.70 /4:g /70.7: 80 70.90.570x:747 W $9.g 24309. 24309.0:: 0307.g -0.-9. L25497.0.2:7.7.90 /0 8.%'%## %' W 3.-9..  W 70 90700.70 3.. .0  3897:20390 /0549.x /0 ..42509g 4.7g .70. 31.-9. 9:9:747 .x0 9073g 89.x:30 39073g :59.g W :89x084. 023.3.2- . 24309.

8..x.9.90 /0 8. 3897:203900 549.7g .2. 24309.399.47 1 144890 50397: .70 .7g 970-:0 8g 100 4-0. /0 2.:.8:57.-9. 4-0.00 390720/.0 .0 ..0 0.70.9.47/. 24309.2-:: .90.x43.047 390720/. 7..90.3xg .. L3 830 . 2430/0 70:2.7g 3: 0890 :3 4-0. . 4-0.9.70 0890 143/.43.70 !49. : 7.0  549.431472 1:7   #0..0 . . . 24309.$9.047 390720/.90 /0 24.047 13.70 89.: 4-0.9.9.8g 24309.00 549.70 0 .9.70 L3 ..90.80 24309.00 .9g 50 9047.399.70 34x:30.07 '  !% .9.70 8:39 89738 0.399.4342.9g L3 0.90. 24309.3 8..0 84..43/x0 /0 70. 0890 4 ..70 8:39 . 4-0.g . . 2.-9.00 13.

08: 028:3 24309.431472 1:7   .x:3 .70 . /0 749.9g 3897:203900 549. /0 .3.4:2: 97.90 24309.70 .g 4 :39.8..:25g7.70 8:39 0. 570x:: '90..90 /0 574.3.7:. 2430/0 % .x0 0572g 3:2g7: 20/: /0 4507.x0 .x47 ! 3.70 0 390720/.90.70  /0 5gx 50 ../g /. 24309.0: 0307.:3/0  2.7g ' . 24309. .7g L397 4 5074.

.70 0890390 5737013.7g .7024309.  !74.4.4./9gx 0./07013.3x.70 430/.3x.0397.70.g #%## &## ! !&  ##' % # f # :7.70   ! % f  &f 2430/g028g #%  #%  $&##  0.08:/0.. ##'$!  /3./0 .

.70.4.0397.00 4-. 8.g970 .947 ..8:57.90.3x00  29. .x:30 .70.70 .9gx0 47 -g3.90 8g 80 7013.47 8g .7g 573 24/.70 /0 . /090723.7  7007.g /054900 /0 2430/g 34:g  $.:7070  70.70/9 50 /0 .9gx0 /0 ./9gx -.70 ./9gx !0397: .g .070 /0 3:207.790  .43899:0 7007.5.. . /897-:x0 /0 .40 /0 .4393:.047  507290 -g3..x:30 .020 0890 08903x. 549.00 47 L3 2430/.70. 028:3 24309. 24309.70 50 /0 4 5. -g3.70 573 /4:g . 7007.9. 24309.47/0 L257:2:9:7  ..:9479. . ...0 970-:0 8g  70..3.90 573 7097.790 .8:57.9g 5..0 0 8:39 /0.g 4 30.

0799:/30. .x47 /0 .3..07070.3 . /0 -.. 30.g:90 49.:. /0 .07070.70.:70390 49... 1. /0 2430/g 49.9g /0 3.3 0890 /090723.g7:.9.: 850.431472 .70 0 /0x30 4 50784. . .3g . /0 -.8:57.: 97.4 30570.:x0 .3 0890 /090723.0 5gx .947 -:3:7 50 .47 L3 -. .431472 .9g /0 49.4. .: 570.0707 /0 2430/g 0890 /.07070. ...g7:.9g /0 4 8070 /0 30. ..

347 L3 0.434287 5. .70 ..43420 L397 :3 .:25g7g7 /0 574/:80 5gx /.9 .347 .90. 574/:8 L3970 2g720.8.3. 1: . 894. :3 242039 /.7g 970-:0 .99 . . /0 2430/g 0890 .2039047 09.9 L397 4 x.7 .90 . 1: .0 24309.8. 24309.9  .. -.0 L3/05308. 894. /854x.8.. /0 749.90.. 20/0 .x0 -. 24309..1.9. 24309.:: /0 -.9g ...03x47 34313.3.9. 7057039g 949. 894.70 3897:20390 .3  ..8.07070.3 07070.94747 0.7g /0893. :3 242039 /.7g 1: 80 4-x30 . 3897:2039047 24309. 1:3. .. /0 .90 .x0 .7g 894.  L3 20/0 L397 :3 47439 /0 925 .

.3.: .9 574547x43.:.399. 7057039g 7.1.4342.xg  !.: .7g 0890 /70.g .x47 .7.4342.90. /0 .078 574547x43.3.0 8:5:80 97.90.x47 50 5. ! .x0 .g . -:3:747 0. /0 -:3:7 0.. :3 .399. :39gx 24309.70 !. /0 749.. /0 2430/g ...90.:25g7.x0  .90.9g L3 ..5479: /3970 .399.70  ! ' !:9070. 24309.0 8:5:80 97.8.3:29 570x  3.

570x:747 . 13/ /70.  203x3070.70.0 .3.9 /0 8..g .9 574547x43. 3423..90 /.:25g7..g 2g720. /0 .70 .00 2..: :3 ..70 .: 0.7.70.0 13. 3.5.g 80 4-x30 573 7.g /0 -:3:7 L3 907203 3423. .380 .3. 3.x.5479.: . .07070 /0 -. 97.g /0 2430/g 07070. .0707 /0 -.07070. .9.71.0: 570x:747 07070.70.0.0 ...70 .x47 . 70.489 /0 45479:39.7 1 5:9:9 1 L3.  5g897..4700.4:x. .3 .g .x43.70. 4-x302 .3 80 . 3423..g /0 2430/g .9g 573 .: 574/:. -:30 /4-3/.347 . -..0707 3423.8.

x43.07070.7g .039:: 3.9g 8 /0 2g720. /0 -.07070. 570x:747 1079. /0 2430/g 80 .x. 24309.  925 .4317:39g 50 5..  .3 .3 0890 31:03x.  /0 2g720. .0.

30 3/. 3899:  13..07070. .59. /0 708:780 24309.790 8.2-: 70.2-g 99:7 .70 8:39 97. 80 L3930 90 .03x47 0.70 50784..70 /8543-9gx0 24309.:79  14.03x 0.  !..70 .x.0  .7g .  .:79 50 . . 24309.3.9.38.70 ..7.4342.7g 0890 4 5. .039g /0 . 24309./:.x.x47 3899:x47  5747 573 .70 /0 2430/g .70 80 8.4397.xg .:28.x./9gx 8910 5. 24309. 89.:747 50 907203 8.4342.90 L3 /42030 /01.: 41079.7g !. /0 L257:2:9:7 /3 5.38107.790.9:: . .

70 8:39 89.43107g 5:9070 2430/0 0. !45:. .70 .  03x 0.70 .70 %704707.. /0 0.4342 84.47/g .g 573 028:30  .70 .447/43.. 24309. .3.x 573.70.900 549.3..3.43974: 2430/0 $8902: -.7 . 50x0 24309..g 2430/g -..0  /0130 90 .8.70/90  .$:-0.9: ..x.4342.x43.5.7g .3. . 09.09gx0 13..

89g 4 5. 0.g 1:3.70 3.xg /08.4342. 99:747 50 907203 8.g970 . /8543-9gx47 /3 0.  7013. 24309.3x.70 L 7057039g 2./9gx .:79 /08.0/039047  /01.x.!.9: 50x0 24309. 3907-.43420 L3 .47 .70..8g 9:9:747 .2-: /0 .70 80 70.x.9:7.0 /0 .7g  5.425038. -g3.:/0 5.9047 /0 .x43.0. 24309.g -0. 50x0 24309.3.: 74: 0803x...x0 50x0 8:39 13.7g 0890 .70./9gx $97:.7g  8.x.. .3x. . .8g .x:30 573 . L3 70/897-:70.3.8.4207.03x47 0.70.

70 80 70.70  .0.90789.08: .-7:50x024309. .4317:39g7 .9.3:29g .089:.7.. 41079g 1:7..07:9g  70850..90 /0 2430/g .-7: 0 .399.g 3 574.70.   /  " /   :7.: 41079.572g .9g 2g720... 7..90 /4-3 / 50397: 4 . 50x0 24309. 0890 25.g .0707 /0 2430/g .. 3 70.70 0890 0.  .

7.g L3 /4:g 8038:7 50397: :3 . 3 0. 2./29070.90 /4-3  7.-7: 50397: 4 7.439743/: 80 01.89.8g .90 /4-3 3970 2g720.2039 .. 8 . 0.31089g 4 70.9g 2.70 9070.4342870. 5:3. .070.70.9:: /0 0...-0 573 .90 31:03x.4342.59.43420 7.3:29 3.07070.x430. /4-3 . /0 7.03x.0 . . 2:9. 7.x0 .70/90 25:30 .70.99 .. ..9.0.0 . 7:74.089x 13/ . .70 9070.7 .97.0707 /0 2430/g /:. /0 . . 5740. 410790 /0 2430/g /:.70/90 ..0 54. 892:0.00 7039.3/. .:2:.0 . . /4-3 #0/:.9047 /0 3.3.9.9.9  /4-3/.g 0.9.0 . ./280 /4.70 .9gx47 0..7 .070747 /0 .:: 80 2.

.0 .9:: /0 0..:2:.3.x430.0 .9.x0 . . 3 0.99 . .7 .0 .70. .90 31:03x.. 7.43420 7. 410790 /0 2430/g /:..9  /4-3/.59.9047 /0 3.07070.89.0. /0 7. /4-3 .4342870./280 /4.70 9070.90 /4-3 3970 2g720.9.9. 5:3. .8g .0 .. 8 . 7.90 /4-3  7.0 54. .03x.2039 .00 7039. 5740..3:29 3./29070.-7: 50397: 4 7.70/90 .70 . . 2.70.0707 /0 2430/g /:. 2:9.7 .-0 573 .g 0.70/90 25:30 .439743/: 80  892:3/: 80 01.9gx47 0.:: 80 2.070..9. .3/. .g L3 /4:g 8038:7 50397: :3 .070747 /0 . 892:0.70 9070.9g 2.31089g 4 70. /0 .4342.089x 13/ .97. 7:74. 0. /4-3 #0/:.

4342.70.43/x43.90. 89g7 2430/0  .43/x47 /0 0. 0. 9070. 50x047 .8g747 .70 9070. . .3.70.70 57490. L3 7.08947.x.-7: 50x0 24309. .70 50397: 57490. :39gx 24309. :39gx 24309. /0 749.9 /0 70.-7: .039:747  97.70..43974: 31.: 0.:70 2.0 /0 . .:25g7.x0 .:34..x47 .089x47 /0 78..4:x.08.70  . L3.470 57490.70 0890 .70 .x0  .03x47 0. 50x0 24309.5479 . 5:907 70. 3.70 8:39 30.434247 545:.: /0 2430/g .x0 .4250g /3970 894.

708:391472002430/0  07057039g2.2430/0  ./02430/g .0.x.0.70.24309.  !70039.70.708:392094/00573.8024309.7  !70039.708070.7g 88902: 24309.8:7g .02430/0  . /02430/g .8.%#f##!%&%'  008902430/.42543039002.x0...70  07057039g41079.8.x1:3.g41079.30.

x573.x.:25g7..700890249.00549.7g  ./0.70.5. 5.70  013x5.x4-0.70  ..0707/02430/g  013x5:9070.24309.9.708:398:-0.24309..70 ..50x24309.

.9: 0.4342.&#$&#  $9.

9.xg . 3: 089g L3 1472g 5:7g . 89.70 3:2.4342. .. .90 0.03x.0 3: 549 1 .3 0.438/07.9:: 0890 4 70.4342 .0.g07 ..90  704..90 .4342.0 3.x.89.g 3907.9:.47085:3g947 :3/: 80 L3 .3/ 4. 5.-47/..  /0 74: 0.447/43g7  /7g7 0. L3 14720  574547x /10790 !74-0200 . /0 5.70. 89. /04.2.9:: . x33/ 80.

: . 0.7090 .23g 5.0 573 2g8:7  .: 897:.43420 L380.g .:947: :347 3897:20390 8.4342.0  3.90 3907.047 4-.9:: L3 0..:2  .43...0 4..089. /70. .70.g .0 .03x. 89.0 50 5074.0 8. . 704.x:3 .0 ..0397.4342.x43.90.: 3/70.  01370 30. 5.0  84.9.9..4342. 0.0 ..0 570.. 574-02047 0.9g 8.9: 7.:9479gx47 5:-.9g 573 549. .43:3.9:7.:790  50 907203 :3 ./0 8. 8.79.70.: 24.0  4.

$9.4342. 0.74/0.90.38.425430390 /3970 /0. 0.9 2.. 42. 89g747 /0 /05708:30 /23:.9: .70 50 . 0g9:70 /3970 .43420 70.0  25. /0480-9 /0 2./:.-9gx L3 1:3.::  31.70.70.  .70 9070..43420 0890 89738 0.2039: 3/.38.2-: 0.9 /0 25479.0 3/.x43.9.70.43420  5g7x0 0 .70.43420 .0  1:3.8:7.43899:0 . /3970 . 4-.: 574-0200 2.70 09..:9g 8g . 89.9:: L3 0.03x0 89. 0.x0 2g770.70 4 . 5:907 /0 .70.g .g L3g9:7.x43.425479..43902547.9.4342.0 .3x.43420 L .470.:25g7./:.  .40.: 3907.-0.9.x:30 50x0 3 .3 74: 89.900 250710.43909: .740..9:: L3 0.

43.g $8902: .. L25497.2-.9. 5708:5:3 4 .38.- 8g  .3:29g 47/30 0. 89. 573 23.447/4300 2 . :3 20.xg 24/0730 970-:0 8g 10 .4342.05:9 .70. 42.7 3: 80 549 L31g59: 3:2.90 70. 30..3x.43420 :59.x0 . . /0 -079..03x0 ..08. 25:3 /3 5.790. 0. 8.70 907 0.43.9:: 4 .4342.:703x.490 8:7.5.2-: 8g 1:3.3/: 80 50 5.-7.43420 /0 5.382 .38.xg 0890 . 3. 50x0 ..90 0.0 3: 0.x4300  8g 80 /0. :30 .-g .2..4342.70.:/ . 0.g 88902: -070 3x. /0 .0 0.9: 84.::  31.70 -.70.3:29g 3907..

70.x0 /0 5..07..70.947 5:-. .43420 .4342.9. /0 -:3:7  807. 172. 4. 574/:.9.  4720 /0 2.70 .438:2.. 70.4342.0  /0 0 /053/ L397 4 2g8:7g 8. .70 .31089.90.xg 089g L397 4 574547x0 8.039 0. 89. /04.70. 93x1.79.g947  .947 g9:7 /0 1720 57.70 . /0.g 7.9: . /0 5..: .8910 :3 .20347 .09.g . 41079.5.07070 41079g  1472.70.5479: .43/x430.. 5.43420 .9:: L3 0.x0 574/:.9:: .5g .70 . /0 34.g 570g970.39g L3 0..xg 31:03x0..: . 570x:747 $9.: 4 543/070 /423.9..0  807. 74:: 89.90 ..0 -:3:7 2.97g3/  :93/ 1.907.947 /0 574/:..  :3 80. 0.039 .70 ..

x0  42. 00.g /0 89.g /23:. $9.70/9 -:09.3.9g L3 5:9070.70.7g /0 . 31.-9.9: 0890 99:..0 24309.g .4342.9:: 0890 /70.7x33/ 89.-7:: 24309.70. 5:907 /0 .:9. 0397.7g 18...70 .70.:25g7.: 5:9070 /0 .g .:: 89. -.089x 5:-.!73 3897:20390 /0 549. 0.9 3907.9 8:7.0 09.g 573 3. /0 028:30 /0 2430/g /04.5. 0290 2430/g .7 1.347  .g 0.90.:2 8:39 549. 545:.470.x0 .0 .7: :3..

/0 .. !49.:.43974 /70.9 8..

570x:747  .4342./7: 80.03x 0. . .039:747 3 .g 8g 203x3g 8:../23897.  705. 549 1 2.. :347 .79..8. !73 549.9  8.8:57.43974 . 89..70 907 570x:747  .9 .. . 89.:9g 8g 89g530.947:: 5:-.947 :.039:747 2.310893/: 80 573 2g8:7 /0 29.073.g970 89.947 /0 -:3:7  807.70 9070.-::747 /3 5.70 :.7g94747 70850.438:2.9: /897-:0 0 L38:  . .  3/70.039:7 99 570x:70 .9.70 .2039.70.9 .. 7:748 . .90 /0 ..790.9: 574903/ .039:747 1.

2:3. :347 34720 /0 80..5.43897:.2039 20/../ 3 /4203: 57490.7 5:90.g  4/3g 97.039 :3: /3 573.g !73 /0.70 !7397 4 .x 84.. /0..70.0780 .70. 0/:.90 . 8g3g9gx 5:-.:79. .g .47/.:: .:947 84.0 .0...20390.089 74 .9:3.9: ..5.0 .90 203x30 .x0 84.9..70 54.07070.0 89.70.: /0 2:3..10.0 7002039g7 57.947 /0 -:3g89.g 84. 42.9g /0 .g 89..g :3 1: /0 57089.3/ .:3x0 .9. 4.49.70.89. 1.x0 84..9: 3974/:. /0 5038 -:780 . 1 .x /0 4.70 9070. 4-. .0 /.5g7. .x0  .3:29g 549.3/ /7059: .:9:7g .. . 57490.

-47.089 :.70 80 89.-0 90 .2-: 0.. 50 .. 80 892:0.x43...947 5:-.g .20 8.: .70 74: /0 .:703x0 $9.425099.70 . /0 5747.9.g 70:  7002039g7 573 .7: .9: 0.70 089g  :3 80.70 45070.0890. ./7: L3 .38.: 5... .-470.43/x0 L3 .g 4.4342.9.43420 3.43420 .49.  L3970x3070.4342 . 3x.70 0. L3 0.90.3:7 /0 /0.43. .0 1 .447/43.  47039.9.43.0 L3 .. /0 57490.:703x. :30 0..0 !49.70.g 147x00 50x0 !73 .

70./7: 70.8:70 147x. 704.000 70.70.. 574-02047 4-.9g 89.0 .7.3/ .x47 0.03x.90 8g  .9 970-:0 8g  8:57..3 L3 . . 0. %494/.-7: 8..5. /0 .42509x0 50 5.: .9: 0890 25.90 89.9 L3 5. .0 42037 .g 57424..4342.3:290 549.79... 25479.4342.0 090730 0. 09073g 0.089:.0 .x.390 8.2-:747 01.70 89.x0 8.

3:290 /0893.70 .3/ .0.0 !49. -:09..g 89. -:09:: 5:-..039:70 -:09.g0  24.49g7 0.7g 0572g .43899:0 573.9 !49.43.70.4342. 3.8:7g747 84.0 .43..x .00 /0 24-.7g 80 . . -:09.. 47 50 .42543039g .0 -:09: . :9. .70 .x:30 89.7090.-9gx  /0.9 .8.9:: 57.70 . .05x.70 8g 807.g 573 -:09: /0 89..g -:09.5.x43.....  .08947..7g :09: /0 89.g9:7 /0 -:0900 4.  !49.

039:70  .g:90  .70 8:39 570.90 /0 ..97243:: 09.:09: /0 89.9047 /0 708:780  8.1472..0 18.:947.3.5.70 '039:70 -:09.: L3970573/0747 /0 89.0 L3 .70 . 8.70 .0 89.-47.0 .0 7010.0 ..g970 !.073  .: /4:g 8:780 573.9 .g970 :. :30 -.90 .039:7 /3 ./23897..g78g2390 /3 -0301 .7..g /0 2.9g 2. 3018.7 .7.9.2039 .70 ..49 /0 .3:.4342..9 /0 .31089. 3899:x47 5:-.0 13.9 573 ..8:57.0 89.0 .5.09:00 .:2039 /0 8390g 0.3 .3x0 0.9::  0890 :3 /4.90. 5..0 7057039.8g70 /3 25490 50 57419  8.70 . 549.9.9:: . 573.9  .9 80 57039g 8:.43899:3/ 1472.:947 .:573/ L3..

9.x0 . .70.3/ .0 .9:3.g:90 /01.g . 0.0 /0 3.70.g 50 :3 .g:90 .089x 09.0 50397: .g 13.7g 80 /07:0.9 . ..:573/ .70 .09:00 8:39 0.0 .3/ .9:3.09:00 /05g 08.70 010.9g .-7. xg7 50397: 47/30 5:-.9. .3x.43899:70.5g7.3/ .09:047 .039:70 570.7g .7 /0.0/039. 2... 54.90 8:39 2.039:70 70.70. .039:70 70.. ..7g .09:00 570.09:00 /0 1:3.x43.x0 84.90 0/:..3 /0 0  7057039g 24/: /0 70.9.09:0 /0893. -:09.: . :347 4-0.90 0.70 .:9:7 93x0 8g3g9gx 57490.90 1 0.039:747  70.:x. 5:907 5:-. -:09:: .09:00 -:09.

90 /090723.2-:7 8..9. .x47 .3/ . -7:9 ! ! ! 7.947.9:3.9470 5:-.: /. /4-L347 .9.90 . 574/:8: 3.4342. 80 .089.:9.0 ! .99 7.8:2./: /0 L3/.x43.g970 89.70. :30 xg7 80 54. L257:2:9:747 .1070390 .4397. 574/:8: 39073 -7:9 ! 8.90 /0 .90 5gx0 0.: 090730 ./: /0 L3/.70.: .:9gx 0.4317:39g . 4-. 573 7.9 .g 7057039g L257:2:9:7 390730 8. /.: ! ! $07.0 7.9470 7057039g 94. 5:-.947..5479..947.70  8.70.: /1.70.9  ...70 .90 /0 00.

0 57490.70. .  !49..g !49.3/ 74: 2549047 L3 88902: . 70/:. 389.70 907 0.. 18.438:2..9 /0 .g 549.g !49.089:. 18.0 /.g 0890 ..x47 .94747  892:.9 /0 /0..9:: 7057039g 4 .05x0 . 89. 18.x:30 57424.0 020390 .43.x:3 57.05070.g .. /0.3:29g .039:747 .0 . ..70....9:.4342. ../.70 .49g7 ..  24/: /0 144870 ..70 95:70 /0 25490 507.90 80 :72g708.:2  :3 .-9gx 0. 3897:2039 /0 892:..039:747 -:09. 18.7907: /0 01. 1:. 570.070. 47 .2-: /0 2g8:7  .03xg .38.4342..7..9070.g 573 2g8:70  .

.039:747 7057039g 7.70 90 2549: 50 :39. L3 . 8:52039.g 2 . . 50 907203 8.70...9047 574-.70 25479.70 9070.: .0 #.9  . 2.g /0 25:3070 18.70 7057039g .07 .3xg 0890 :. 010.-0 .: . 2549047  .  50 907203 :3 .90..73.7g /0 .5479: /3970 .'039:70 -:09.4342.039  2  ' 0 2.0 2.3x00 0.99 ..9.:79 .70 /3 25490 8:39 L3 /0503/03xg /0 5071472.0 3: 3:2.47g7 25:307 18.70 9070. 70/:.9 .

0 .7 09.70 90 #.9g .g 254900 /70..9.: .70 0 5g908. 7./4:g 14720 .9.25490 3/70.90 . /0 25:3070 3: 54...g 8:..8.0 2g71:747 L3...0 .90 1 2g79g 47. !74708.039: 254. 2549047 80 70.9 .08947.9 /0 . 2549047 .0.g .0. 25490 /70.00.90 .70 80 8:5479g 3024.8.70.90. /0 25:3070 8g 80 2g70.0 .g970 . ..!07./.05070. .g 50 2g8:7g . .90 549.- .3.70 8:39 .:57380 L3 570x:7 .9.90  5708:5:30 ..: 010. 2549: 50 57419 2549: 50 8.90 4/.

90 8:39 70570039.9.g   !708:30 18..43899:0 ..0 57.9.70  /3.0 8:39 2.4.-0 .39g 0890 7. .70 .:7-.790 25479..0890 ....850.g . /0 .44 /0 .g .8g7 18.4592g /05708:30 18..70 L3.1107 1   3. /0 25:3070 53g ..8g70 18. . 8.1. 4592g /0 5708:30 18.0 #.90 7....

..:3/.x 8g7. 25490 .x 5g908.39.70  2549: 30.43899:0 .3 .70 8:39 /897-:90 8:.0 80 L38. .2-: 549.43.9 .38.059:..38107:7 8910 -4.8:73/:  80 :3 .039 232 ..039:747 573 97. ./7: . /0 /897-:70 80.9. 18.4..7.47 .1472g /0 .7g .70 L3 0803xg ..

0 2g8:7  9072030 /0 L3/05370 57. 89. /0 5.43420 20.2.9. 8.20 8.9.. .70.7090.0 .49. /1079047 80. .70.4342.2:7 .4342.4:x... 80 . 2.:573/ 4-0.70  7.4342.03x0 .740.x43.9g 1:3...9gx 50 .31.9gx0 /0 3907.0 3.g L3 /0.70  .740.70 .94. 2.31.70.740.3:29 47439 /0 925 . 7057039g :3.447/43. /3 24/.3:7 /0 /0. 01.0 L3 5747.0 . 0..2-: 0..382: 570x:747 09. 50x0 573 .: 5.9 2.: 5.0390 .9:: L3 0..43420 3.9.38.43..0 0. 2.g !747.x:3 /0 47039.xg 24/073g 8:-47/43.3/ 0.4342.x43g7 .70 50 :3 .4342.0:7 47039.  !.

3 .43/x0 ,.9:,0 5,31.,70, 2,.740.4342.g ,70 4 /090723,70 4-0.9;g ;473/ /3 .42509,90, 574-02047 57;3/ 1:3.x43,70,  /0;49,70, 0.43420 /3 25479,3x, 949 2, 2,70 50 .,70 4 ,70 2,.74/0., 0.4342.g /3 30.089,90, .:34, 907  .447/43g7 ,.9;9gx 0.4342.0 !747,2,70, 2,.740.4342.g 3: .4397,;30 50x0 2-,3x, /0 -079,90 0.4342.g 88902: -070 3x,9;0 3: 0.:/ . 5708:5:3 4 ,3:29g 47/30 L3 1:3.x43,70, 0.43420 $8902: 0.434
20 /0 5,xg 24/0730 970-:0 L3x008 ., :3 88902 50710.x43,9 .,70 -,3/:
80 50 5,xg 0890 .,5,- 8g
x .447/4300 2 .,70, 8, /0 ,38,2-:

3 .43/x0 0.43420 /0 5,xg 5745709,90, 57;,9g 0890 /423,39g 3 ,.0890 .43/x 5,31.,70, 2,.740.4342.g ,70 :3 .,7,.907 47039,9; 3;0:70 /0 574/:.x0 792:70 /0 /0;49,70 90720300 /0 L3/05370 570;g:90 3: 8:39 4-,947 50397: ,03x 0.4342. 8910 80 L39308. /7059 14720 /0 5,31.,70 :72g94,700 , !,31.,70, 3/.,9;g .,70 80 .,7,.9070,g 573 ,.00, .g 47,300 850.,,90 ,0 89,9:: 70850.9; 05.g ,03x47 0.4342. .43x3:9: 4-0.9;047 .:57380 L3 5,3: 2,.740.4342. 249;,x, 47039g747 70850.9;0 L3 8.45: .43;307 ,.08947, /0 30.089,90, /0 , ,.x43, L3 .4314729,90 .: 570;0/070

- !,31.,70, 3.9,9;g .,70 80 -,0,g 50 144870, /0 .g970 89,9 , /1079047 57 0.4342.4
13,3.,70 570x .70/9 /4-3/g 25490 8:-;03x 09. 50397: 892:,70, 390708:: 0.4342. , ,03x47 0.4342. L3 /70.x, L3/0537 4-0.9;047 .:57380 L3 5,3: 2,.740.4342. 89g L3 :300 xg7 :3 95 /0 .447/43,70 /03:29 5,31.,70 31472,g .0,89g 1472g 3: 5708:5:30 0,-47,70, /0 5,3:7 , 3;0 3,x43, . 80 .43.7090,g L3 ,.9;9gx /0 .447/43,70 , /0.47 ,/459,90 805,7,9 /0 .g970 ,/23897,x0 5:-.0 .: .00 ,0 172047 57;,90 5:-.0 8,: 290

%#f##!%&%'  07057039g3907;03x,89,9::L30.43420  .,7008904-0.9;:,.0890,  ,708:39147200/02,31089,70,74::89,9:: L30.43420  00890-:09:/089,9 549.,-:09,7g  013x549.,18.,g  .5.,x5,31.,70,2,.740.4342.g 

&#$&#  !,x,13,3.,7g

  #0,x, 2430/g

.70/9

13,3x0

%07203: 13,3x0 /080230,g 949,9,90, /854
3-9gx47 -g30 9 570.:2  , ,947 24,.0 /0 5,9g ,0 :30 xg7 ,0 :30 3899:x 47 .40.9;9gx 8,: ,0 :3: ,039 0.4342. 3 574.08: 1472g7  08943g7 24,.047 -g30 9 30.08,70 1:3.x43g7 8:-0.x47 0.43420 /0 5,xg /0 , 1720 , 89,9 ,5,7 70,x 850.1.0 3:290 70,x 13,3.,70 3,3x,70, ,70 8038: /0 ,8:7,70 , 708:78047 13,3.,70  0890 /0139g ., 1:3.x, 574108, 8,: ,.9;9,90, .,70 80 70107g , -,3 8,: 2430/g /080233/ 574.:7,70, 54808:30,  08943,70, ,.08947,

9: 18.7.4397.: ./03xg L2570:3g .08 ..850.7.9.x0 13..g 573 390720/: 47.4397. . 29.5:: 7. /8543-9gx47 -g30 9 .70.70. 1::747 24309.0 13. .3.9 .x /0 70/97-:70 .3x.7...43/x 304.3:290 .790307 0.70.:/ #0/897-:70..3.. 573.: 70850.70. 8.907 /0139.70 3. . .0..90 /0 5.5.2-:78g7 .70 L3 .70/9..9g ... 1472.0 80 70.79/g 8.: .907 /0139.-9g 573 .: . 1::: /0 24.907 902547.3047 /0 89.. 70. 574.70 L397 :3 83:7 8038 1g7g .7 .70 #0/897-:70.9: /0 .#0. 13.: . 13.70/9.: 4 /4-3/g 89..3x00 80 70107g .. .

.7.90 1 5:8g L3 ..70 /397 :3 80. 54.4 342.947 L3 ..70 8910 .0 -g30 9 50890 30. .43/x . 97.0 380.3.5. :3 242039 /.3x..23g .90.3x.43899:0 30.047 . .0 708:78047 13..:747 70850.4507 ...90 /0 .089gx0 47 20/. 08943g7 . /854x.9.g 0 /85:3 /0 .00.g 1::7 /0 708:780 24309..7g L3 .438:2  3.089x ..9 549 /85:30 .:2  30.: 30..7g 2.00.7 243/40.x0 894.9.$:-0. 1720 1.089.g .70 3: 0 549 .9 /0 24.: . 4 8.0 .3:290 .2 89.0.74 8.70 .89.70 570.4342.38107:7 .x 0.9: /397 4 x..9.: 4.70 03070.4 50 . .0 .4 /0 13. .90 /0 13.0 .

81..70 .: 4. 13.947 .g :3 .03x 0.. 0.7.90..03x 0.089x0 .!73 .g L3 W :9413..g7:.70 80 .434247 70.:7 50 907203 :3 $:7800 /0 13.03x47 0. 573 0.9./7: .59.7 .90 /0 /107x . :30 5g7x /3 57419  ..4342..3x. 80 .9 L3 .3.x .4342.08970.0 03070.0 .4342.3.3x. 97.4342870 50397: ..70 573 3. 3.:9 850. 573 390720/...8:7g 144870. ..5.: . 50x0 13..x:3.90 8:780 390730 W 28:3 /0 .3x.

0 .3.4-.x:3 .70/90 -.70 573 50x00 13..70 W 3.3.47 1 5:80 L3 . 090730 ..70.3x.70 8:8x3:90 /0 -g3.3. 09073g 573 .

90 8. 13.439:7  W 3..3..3x.90 70.59. 0.4342.70 /0 708:780 24309.9gx0 /0 13.0 80 54.70/9g7 L3 572: .7g .70 24309. .: .70. .03x47 0.3x.3xg7 3/70.3x.4 13.90 L3 5074. .7x0 30.9 8 573 390720/: 50x0 .70. .70 .7 .70 3 .4/.3.70 :.. 8:39 W 3.99 573 390720/: 88902:: -.70.1472./..39074. 24309..7g 573 -g3.:747 8:.434247 70.7g 573 :9..0 .7: .5.

3xg7 /70.: . 13.. . . /40.8.90 3 .

0.7g 3024309.3.7g .24309.70 24309.70.:747 -:78.  3.3x.. 24309.7g .7g 3.70 3024309.7 3..9g 03070. !.3x.7g $8902: -.x.7g :7.   !. 3/70.3x. 3024309.x.g 13.59.70.7g 8 50 .70..3x. /70.24309.3x.3.9g  13..3x. L3 1:7.70.

747 13.0 .20390 .3xg7 0890 .7x.7 8:39 g3.4342 0/0549.4207. 390720/ .. 8:70  57419. 8g 4-x3g 5.7 84.09gx0 /0 -7407. 09...3.0 0549.5.9 2.8:7g7 143/:70 /0 5038 84.70 :72g708.4380.09gx0 /0 .089 390720/. .7 . 13.7  -g3..0 /0 0.8.-0 .3xg .

:3.x43,9,90, 50x047 /0 .,59, 5708:5:30 L31g59:70, 88902,9.g , 97,38107:747 /0 .,59, L3970 .0 .,70 0.4342808.  .0 .,70 ,: 30;40 /0 .,59, .0890, 80 549 70,, ,8910 , %7,38107: /70.9 /0 ./9gx  ,.9;0 13,3.
,70 ,9:3. .3/ 4 172g ;3/0 ,3:290 5g7x /3 .,59,: 8g: 84., 47 4-,x:3 L3 24/ /70.9 548084747 /0 0.4342 50397: 3;089x 1g7g , 80 ,50, , :3 390720/,7 - %7,38107: /0 ,.9;0 13,3.,70 3/70.9 57397
:3 390720/,7 3:29 /0,07 .,70 1,.90,g 028:30, /0 ,.9;0 13,3.,70

. %7,38107: /0 ,.9;0 57397
:3 390720/,7 13,3.,7 .,70 4-x30 143/:70 /0 , 5480847 /0 0.4342 573 028:30, 5745747 8,0 ,.9;0 13,3.,70  .,70 ,54 14480 90 143/:70 -g30 9 ,8910 4-x3:90 50397: , .:25g7, ,.9;0 13,3.,70 ,0 ,947 1720 890 2, : 47 50397: 47.0 172g 8g ,5000 , 807;.0 :347 3899:x 13,3.,70 850.,,90 3:290 .,80 /0 390720/070 8,: /0 3;089x 0.,382: ,.08947 97,38107:7 0890 570039,9 3 1:7,  

 %7,38107/70.9 

.9;013,3.,70 ,.x:38,:4-,x:3  

#  
%7,38107:3/70.9573390720/,7
/0,07 .9;0 13,3.,70 430/g $ %## .9;0 13,3.,70 430/g 

'$%% # 

# 

'$%% #  

%7,38107:3/70.957397
:3390720/,713,3.,7 
.9;0 13,3.,70,0 ,1,.07 .9;0 13,3.,70,0 390720/,7:: 

# 
430/g 

%## # 

'$%% # 
430/g 

:7,  !74.08:/01472,70,.,59,::

$570 /0480-70 /0 13,3x,70 L3 8038 7089738 .70/9,70, 4 ,9g 1472g /0 ,8:7,70 , 708:78047 -g30 9 .4389g L3 805,7,70, L3 925 , 57089,x:3 ,.47/g7  14487 /0 .4397,57089,x0 7,2-:78,70 573 5,9, .70/9::  , /4-3 .:;0390 70 4. 4 5,9g ,23,9g #0,x0 /0 .70/9,70 /,: 3, 9070 :347 907203 850.,,x .70/947 /0-947 7,2-:78,70 8.,/03xg /4-3/g ,7,3x

  43x3:9:  897:.9:7, 50x0 13,3.,70 !,x, 13,3.,7g 0890 4.: /0 L39370 , .0707  410790 /0 .,59,:7 50 907203 20/:  :3 50 -,, 805,7g7 ,.9047 /0 0.4342870  13,3x,70 !7,.9. 5,x, 13,3.,7g 0890 390720/,7: /3970 80.947: 13,3.,7 -,3.,7  80.947: 574/:.9; /397
4 0.43420 :3.x43,70, 50x047 /0 .,59, 5708:5:30 :3 ,38,2-: /0 .470,x /3970 /;0780 7002039g7 :,3x0 3897:20390 /0. 20390 8g ,8:70 L3/05370, 74::  1:3.x47 2:950 ,0 ,.08947 50x0 ., 057080 , .4317:39g7 5072,30390 L3970 .07070,  41079, /0 99:7 13,3.,70

-0.9: 50x0 13,3.,70 L 7057039g 99:70 13,3.,70 50 907203 :3 !73.5,00 95:7 /0 99:7 50 907203 :3 8:39 ,.x:30 4-,x:30  99:70 /0 5490.g .0 0572g /7059:7  4-,x 50 4 5074,/g 2, 2,70 /0 :3 ,3 $0 54,90 85:30 .g 8107, /0 .:573/070 , 50x0 13,3.,70 .:573/0 5,x, ,.x:347 5,x, 4-,x:347 5,x, 99:747 /0 5490.g 8,: , ,947 99:7 0280 /0 89,9 4254303900 1:3/,2039,0 ,0 50x0 13,3.,70 8:39 .07070,  41079, 07070, /0 .,59, ,5,70 /3 30.089,90, 13,3xg7 :347 5740.90 /0 3;089x , 2g77 708:78047 24309,70 ,0 :347 3899:x 13,3.,70 ., -g3.0 47 ,x 390720/,7 13,3.,7 ,/23897,x 4.,0  .0397,0

0: . 50784..4207. :72..70 /0x3 0.. 3.59./.0 .09:047 47  /4708. .434287 /0 708:780 -g30 9 1079./23897.09gx .5. 1079.70 8g 0 .0 8.09gx ..:7039 .9.:5g 54x /0 /0-947 50 50x00 /0 .90 -g3..3x 8:39 84.8.0 -g3. 3 3/:897.0 :39gx .00 5..70 . /0 .0  4.20390 . .70 84.g .!:79g947 . .3. .07300 3899:x 13.4207. 9:7  80 3:208.425.59.70 .. 89.0707 8:39 :. .3.: 57.0890.g .4207. 0.70 .0 5:-.0 9704707./:.30 1.8.0/0390 /0 708:780 50890 3.g 8g 70..089947  /0x3 54x /0 . 8g 0 3.70/947 50 50x00 13..9:: .

390747 ..3.70 50 -..:348. .3:29g .. 39 028:30.4. /1:.x43.70.:9 /0 -0301. 1::: /0 ...-0 !.07 .70 24-.. 99:747 5708:5:30 2.59.54 8.7.70  8:39 304.47 24-..2-: 99:747 0280 .g 5480847: : 0890 99:.4.9 3:29  790 /0 . ....: 4 ..7g 80 .0890 99:7 .70 8. 028:347 34  .: ..:g 50 50x00 /0 .7 .5479 70.5479:: 13. .08947.4./:8 L397 4 .x.7: .1.!73 99: .7: :3: /7059 .9089g .

13. 573 5.3x.g 50 708:780 24309.0.. 13.70..70.8g7 /4-347 507.3.47/. 31.70/90 .47..x..7g  13.g !.70..5.3x.. 2430/g 8. 1.05:90 549 ..3.7g 80 -.4397-: .70. /0 .45: L3.90.3.7g 089g :300 /0480-7 !.70 5700890390 g3.47085:3/ 708:780 47 5700890390 00 .x0 .3931.759:7.3970 13. 13.x4 389g 70/900 L3 0. 24309..0 .x.90 /0 -g3.x.3x. 573 5.9.x.70 3: .08 .47/g .. ..70 . L3 8.7g :72g70 90 4 13.: .

.x.$97:. 700 574/:.3x.7g !. 4-0. 572. 572. . 0 47039.79 20390 5.70 .7g ..9.:3/..0 /0 13. 8570 /0-947 13.947 .x.90 028:30.425.489:7 2320 /0 925  -.97.:573/0 /4:g .3 708:780 3.7g .9. 41073/: 0 . . .7g 4. 50x0 13.94. .3.0 .  /897-:70.g970 80.9.9g 3024309.59.43420 70. 99:747 34  97..97.70 /0 ..3x /0 .xg .9.0 3 .g 74: /0 13.089g 5.4342808. 572. .9:7.0 ..38107: /0 24.089x43.0 0.0 84.3x.089 24/ 5.3x. 80.x. 2:90 /8543-9gx -g30 9  /0 .3/ 4 13.9 2. 0..9 /0 . .x.70 /70.70 74: /0 ..9g .7g  5.0 %494/.70 .

/03xg 0 ..70 3: . 8g 0 .7g .g ..3x.7 L3 7.4397-:0 .3/ .5479 ..70 :3 74 .9. 907203:: /0 8.: . /70.7g .42502039.0 .9 97. 99:747 /0.9g .0.70.9gx 02903x47 47 .x430...x.4.3/ /0x3g947 47 /4708. 80.0 L3. .. 572.9:3.70.471.. 0280 .390.!. 13.3.:3/.. .x43.8910 /0 g79 /0 . 4-0.

9.047 13. 1::7 /0 .70 1.2039 .70.0  .70..  :3.97243: :30 1720 -:3:7 /0 .70...5. /0 .3.9..0 .0 .3x00  /8543-9gx0 -g30 9 ..3.9.70 . 47 3.9047.70...59..90.3. 5..70 %9:70 13.9.70 .00 1. 50x0 13.70 .8. .. 1  .438:2 /0 14483xg L3/0:3.. 5.g9:90 /3 -:3:7 24-0  24-0 .0 .00 1..03x47 0.0 8:39 -:3:7 .947 $97:.:.9:7.039:7 L3 ..x43. .790 /3 .3.0 :30 1720 .70 1.790 /3 5.:/0 .: .47547.4342. 8:393 .9g .00 13..00 949.9.7.39 -:3:7 /0 .9...3x0 /8543-9gx -g30 9  99:7 /0 5.

59.70  80224309.3.70 30304.3. :30 84.7: 0890 ..g9:7 /0 .0 13.9.70 80..70 8:39 1472.78g . .3..59.09gx 50 .-0 50 50x00 13.7 5745709.g .x . ....x:347 .3.. 0890 :3 99: 13. .x:30.70 -.90  /0 .9.. 0.x:3 .4..x:3 ...x..0791.x43..00 13.-0  .90 /3 /05490 24309.43.709. ...3.1472g /0 .70 30-.x43.9...3.70 !.4397-:x..:3/.g . 5480847:: 0 . L38..0.90 L3 99:7 50 907203 :3 304..0 13...: 84..7 /0 5745709.: 8:2.g .70 8:.: 84.7: 5g7x /3 .70 .70/9 .70 3423.70 .3. .

: 4 .x:3 .x:3 .0 . 97g8g9:7 8:39 17.90.42..3 570039 L3 #423. 84.70 .: L3 .0 ..70 3423.3/9g 50 .. .g 570..4. .x:3 8.3828-0 8:39 304.47 24-..09gx 50 .:: 84.-0 8:39 97.59...59..x:30 8:39 /01390 573 .x:3 8:39 3/..-0 50 50x00 /0 ... ..x:3 0.09gx 50 .:: 84...0 . :30 84..9g 8:39 17.

9.439:7 !0 -.78:7 L3 . L38.4.:5g 24/: /0 570039..g .30 .x:347 50 50x00 /0 .7 57208.70 .: 302. 5.4.  .xg 4-x3:9g 573 304.9:3..089.. .: 57419 .3:.79.. .  4 .70.9gx 84...9.78g 50 99: 70850.0 L38.39 .x:30 8:39 3423.x:347 /0x3:90 5480847: 47 /0..59.g /0 5.907.x:30 549 1 2./03/0 . .0  .x:30 .3..09gx 507/070 8.x43.90.70 70. 5:79g947 :5g 1472.9.70 3423. .0.. 4-x30 57419 ... 5g7x /3 .5.. 47 .0 50 8:5479 /0 790 8.g 84.: 4 . 8:1472g /0 /.907.070. . 70:9.9: 309 .09.

!.7 50 907203 :3 4 ..g /0 /7059 5:-./23897.47085:3/0 . .70 0.x..x:30 1.9 50 029039 29039: 54. 0890 :3 99: 13.x:347 0280 /0 /10790 1720 /0 89.70.59.g 89.g .3.x:347 -.x0 5:-..9 /0 029039 .70 .4...: 47.4207.3.90 . 4-.!. .g 8:2.70 5745709.3xg .9: 8..9g 50784.3/  80 .70 4-.70 .0 5.0 .70/9....3g :7/.70.0 0890 3899:x.0791.7: 0  .: .09.790 /397 4 028:30 949.:25g7g . 0 3423.:: L257:2:9.0890 99:7 13.. :3/0 80 .g 573 .90 1 4 84.x:30..9  /0 .x. 4-.

3423.039 8:1472g /0 /4-3/g 1g 3:29g  . .-9 3:29 8.x:30 ..: .-.70.9g .x:3 . 907203: 89..g970 029039 4/.:543: 4-.70 80 5g90 90 /0 .8:7g /0x3g94747 47 :3 .4.: 5074/./03xg 8.g ..

/0 .: /7059: 8g ..70 0 .2 .x:3 304..70 80 029 99:7 /0 5490.4397.70 50 .g .: 7g85:3/070 29.x....!.900 L257:2:9:7 573 029070.70/90 -..... .g !0397: ..7 3: .:949:7820 09.500.390g .:.3.7 . ..: .00 -:3:7 50397: .x:3  4-.:25g7.-0 .7..47 . . 24-0 90703:7 .g $4. /0 .g970 1720 .79.9g  L3970573g947 5. -:3:7 .0890.09gx0 . 99:747 /0 25490.  /0 1. -:7800 /0 .

: /7059: /0 5. .0791.2-:78..4342. .070 7. ../03/0  5720 /0 028:30  549 .8.03x47 0.70.47 3423..0 .g 143/:70 57457 L3 574547x0 /0 53g .900 /0 3..90 8g  2g70.5. 3: .59. 1720 /. L3970573/07 5:-.0  57.79.: 57457: %9:.0791.7 ..70.  /3 .x:3  4-.09gx . 84..089x 80 89:0.9047 .g L3970 .08947..7 0 549 572 /./.70.x:3 20390 8g 50729g .70 . 08943.

70.. -:78.3047 1.0791.:9039.900 /0 5745709.14720 /0 .:573/ L3 .8:7g 97.90 50784. 8:.x43./23897.:54.70 .9gx0 99:747 13..90 L3 .90  .381472.70 .70. .. 47 . /0 ...8:57.08947 .70 2 /0 L3970573/07 %7.. :347 43/:7 .70 .0 13/ 99:7 ..300 /1:...3..47 24-..3.0 /3 #423.x:3 .47 24-.0791.: .70 .70 3: .

3.790307 8:39 .70 /0 .0 00.47 !0x00 /0 ..g L3 50x0 47.g 99:7 89.47 24-.90 8..g 97.x43..g970 ..43/:.90 4-.x:30 -0301 . .70 :3/0 80 97..70 80 897:.3.70 010.07070.070..3.:9g 47/300 . /0 99:7 13.70  %  8. -:780 :7800 /0 .x:30 30.3g947  .:947. /0 .: -:780 /0 ..03x47 47 .x430..089g .47 24-.:78.: 50x0 3907/0.-0 50x0 24-..0 .70  304.70 304..9:0.07 3970 99:70 97.:25g7g947 .90 !.  41079.g /0 .49.47 8:39 3899:x :3/0 80 L39308.x L3 925 .3.x 573 -7407 .3..070 1g7g 70897.9:70..

.:78:747 99:747 13. .4747 24-.70 80 89.  41079. L3 :72./03/0 ..3.073.0 .390747  507290 570.70. /  !. .70  /0 ./:80 /0 99:70 70850.4747 24-.382: 1472g7 .9g 41079. 99:747 49. .43.:78:747 .:25g7.-0 90 573 .07070.:78: 570x: .39 .70  .08947..70 .7.947 25479.3.70 7010.-70. &3 3/. / 3:2g7 .70.70 .70 0890  .4317:39g7 47/3047 /0 .70.  .5479: /3970 .70 99:7 0890 :.9 50397: 89...9.07070.70 4..039:747 .. .3 /...94. . /0 99:7 0.3.49.9 /0 7. .9g 2g720.039:747 .

 :3/0 ! 570x: 99::   /.107039 99:: ./03/: .

 .08994747 3.4747 4-. -:7807 0572g 903/3x.9g L3  50 -. :30 .9.9g 1:.0 438:: . 1489 .x43..:34.x0 50x0 13.7089 .38.:78:747 10 50397: 94.. :3: 99: L3 .90 /.30 %7.2-: .00   % :. '.4:x0 . .70 13/ :3 .0: 0890 4 70.90 50 3/. /0.3/.. 7010.047 2. . 570x:747 . :90. 3/.3.g L3 . .x0 /07.x:30 3.. 903/3x.438.70 ...7g7 :78. /0 ...9 50397: .  7010.7  50397: .3. 9070 .70.70.9.g /0 701073xg 50397: 97.g 3/.x:3 97. .9:../3 ./0  .3..:/070. 0.. /0 .90 99:70 10 50397: :3 7:5 70570039.47 /3 #423.x43.4254303x.43899: 4 -.7907: /0 -.

59.7008904-0.5735.708:39/0480-70/397013...3.7g 13.0089041079. .x./0.3x...4254303900.9:7.  .23g97.9.3x.70. ...3.x.7g  .x .%#f##!%&%'  013x34x:30/013..  008905.  5.5735.3x.38107:70/0.3. 13.3x.24309.: .07070.50x013.70 24/.9gx/013.59.13.x..3x.8.0890.70 05.70 8:780/0 13.0890..7g ...3x0 13.:280 54970.70  0L380.70.700890897:.x.

..900/03.47 .089x .00572g .90  08:39-:7800/0.x:347  08:39..900 /05745709.x.x:30 ... 4-. 08:39.0791.0791.-:7807 . /  3/.x:347L3#423.  5..x.708:3997g8g9:70 .x:30.008904-.. 5.

.g  4-. .&#$&#  .70.4342.243/.

.g  /080230. :2 . 0.9g 573 .4342. 0g9:747  3907/0503/03x047 /3970 00 !0 /0 . 243/.4342.g 50 /0 4 5.4342.g 93x.: .790 .05900 .x43.g 70.g /3 2:950 507850.90.434247 3.2039.43420 243/.089 . 39073.947 0399gx 0.790 70. .9. 0.70.49. .38.  472.2-: 0.g 0890 :3: /3970 .4:x0 14720  20.90 L3 .0 57.90.x43.3820 97g8g9:7  903/3x0 .43902547.7g :9.43.9.9..0.43.30 70570039.0 .0 ..g 1:3/..9.  57.70 89:/.059 /080230. .90.425430390 /0 /0.70  0... 2.9g 5.42509.0 9:9:747 xg747  . 4-0.0 .70 L3 3/70.4 84.9.g .

4:x.49.08 .. 3/:8970 2.: .9 /0 2.. . 0. .&3 74 49g7947 L3 /0.g  970.70 9070.: .9 :3 74 0803x.45077 047.4207x:: /3970 /10790 5454.3 . 84.2. .434247 /1079047 xg7  L3 .3:1.0 . .. -...  .:9 70.747 /08.:2 .70.0 4-:: 2. .:9 3:2074  1. 903.. 389g .49..4342. 2. 3/:897. 0. 2.08 8 ..7 1 .089 574.43420 /0 8. .7.70.1. /0 .089: 574. 2.947 /0 47/3 0.70. 2.  549. 8.070.2-:747  ..9:7 .08 L3 :72. 2:90 2420390 .1.70  70:3 .4250  L3/0:3.9 /0.

38.381472g70 /0 47/3 :7/.0 573 97. 093/07 70. L25g7x70...08: /0 .400 ' 3.x43.4342. 2:3.x43.:3 39073.1. 472...43420 . L3 xg7 3/:897.7. 20.3x...70.70.: .0 /0 1472. . 9.. 50x047 3.0 .8:7.47. ' 7.70 .0  xg7 .0 0. 0.0 .  .4384/. /.3. . .0 /3970 5454..434247 3.70 .4:x0 549. .890 .59.70 .4384 /..x0 50397: 05479 50 2g8:7.9 574.   $5.70 /:. .08947.x43.3....382047 850.70 / #0.70 . L3 80.3/ . 3899:x43.: .:9 4.2-: /0 850.: 1. 84.9 093/070.  072.g7 /0 574/:.x47 0.

4:x /0 .x 903.90 .. 00.0 .42-:890 39073g 9007.45077 3.9. 907.. 209.7 /08. 574/:.4397-:3/ .254.g0 107. 3970 .2392 9:7-3.:70 3/:8970 .390 3 572: 73/ 0890 .: . 97020 .9.708.43897:... . . 8 . 2:3.:9 5:9073. /0 2.49.70  25479.70 8 . .x0 /0 2. .7.  0.1: .2. /0. 3 .0 &92.90. 73/ . 80..g 24947: .47-. /40.70.4:: .  207.97.70.g7-:30: . .9 573 0.03x  . 3 .0890.: 7g853/9 7050/0 L3 :745.

574/:.9 L3.172.0890.: .: 2. .47547..1 .0397. .4342. .039:.70. L3970573/0747 ..70 .x47 .0 .x:30..08: /0 1472.70  . 24.70 .4342.84..0800 /0 . 34:: .: .9 574.70.0397.4 13.90 .172.4:: .4:x..70 .70 5:9070 0. .  0.. 5:9073.70 0.59.:: 0233/ /0 50 5.xg 2:90 L3970573/07 8.7g 8910 8 .. . .: 31:03x.9 574.4207x:: 243/.g .. /0 . xg747 3/:897.: 80.0  90344.70  ..: 2:90 .3.039:.4317:39.4342..-0 892:3/ 1::30  .x0  .x 903.. %4. ..9 0.053/ /0 .0 8 .90 .43.0 .

..90  3 5:3. x.4342..9:747 0.g970 34 50x0 L3 xg70 8..89g 5074.70.47547.g .70.49.:53/:  L3 .9. L2-7g. .-0 4 97. . 897:.9 14720 2:9 2.: L2-7g.790:7 97:89:7 .0730 .g970 8:780 /0 2..9 /0 .90 :3 4. 09073g . 2.70.0.9 14720 /10790 .0/070 .70 25479.70 .7.43. 5. xg747 3/:897.907 5720  ./g 47039.0 /:7. 70570039.0 .7g ..381472.5.: 543/07 /10790 /0 .790 4..38:30.x47 .7g . .39g .9 4 1472.49.  /0./0.. x. .

4342.: /:8 .g  84.g 243/. !074. 34 14720 /0 47.g . ./.0 243/..4:x 84.g .0  /0 0-07.078g7 L3 0.0 2.70 ..2-g7  -:.3   70..70.g .. .9 .9g /0 2:90 8. :72.7g 0.7. 1489 2.3.00 /4:g 7g-4..70 3.x43.70 .70 3. 243/.g /3 .4342.x43.

70 2. /0 50 4- !0397: L3x00070.08947 /013x 970-:0 :. 2. 8../: .90.4342.3:20 . /0 . . 50 /0 . 3.0  .70 50 -.. /. 2:90 ..574.0 88902.9g 5.9gx L3 . :39.90 1 /0139g .438/07.x L3 24/ 4-0.0 243/. 2. /3970 0.: 4..x43.059: /0 0..g .0 89.  43. L3970 .90 0803x..70 .4342.9.g 0890 /0139g 54733/ /0 . .0 .4342. 243/.2-:70 0. 54.790  8. .:3 2:3.2-:: 70.447/43.03x47 0..790 .0890.90 L3 .479. 8:39 25.9.43420 3.9.43420 243/.90.0 50 /0 4 5.. ..

 /.0 7057039g .x0 25. 8.9 3: 3:2.9  50397: 3907. 705. 4 .g7 25479.g . 574.70 .43420 243/.47547.2-:747 50 5.08.438:2: 30..99 50397: .7g  :9g .3 243/.90 3.4342.0 574/:.79x..2-:  .0 0.080 /0 574/:.0 . .0 .70.42:39gx0 8947.90 .x43.70 9070 5:9073.43420 3.x:3  89. 50 /0 4 5.0:00 /0 -.43899:90 3. 30.7  24/1.44 :3/0 80 g808.4:2:: 8.: .: 5454.08947.00.x.70  &9200 /0.0 L3 . 708:780  80 4-x30 57419 .g .790 573 09073.x:30.0800 /0 -. .390 L3 147200  897:.0x 0.42:39gx 8..: 4.9:7.90 /0 2.70 .x43.x 50 949 4-: .39. .g .0 90 .: L370897.08.70 ..03 . :347 574.

903:.x43.3/ L3 ..:942.70 0.g 20390 .4342..x43. 4..0 -.7.  .: .7.4342.0  .90 L3 ../. 74::  .:9  /03:29 24/0: 0.9 50 0. 54890-0.382047 .907.70 9070 .39 ..g  57397 4 .0 /3 970.43420 3907 3.: .9 57397 :3 20.43: .. 0.:7 .0397: 09.x0 243/.0 /0 .70../7: 3907g7 .0 4-::  3 .:70 0. .70 :347 14720 2. . .g 80 . !074..3/ 4-.4.9.0 .g .947.43420 3.382 /0 70.4:x0 70..g !72: 0890 143/./7: /0-.3.9 /4:g 24/00 904709.439:7...0 80 549 570:3 L3 430 2.0 /0 3907. 47. . .907 57.9 50 74: /090723.70. 17..9070.. 8 .9 .0 .

47.07 8:-3....0  .g 74: /090723.7 5:90. .4747 .. 0890 :3 24/0 /0. 2. 1 /1079g /0 . 97g8g9:7g 573.79.00.7: /0 .g :20.70 . 4-.3 .0  84.0 .. /40. /0 0.70 . 70.70 54.8 2:: !0907  7:.70 5:902 1 8:7 0890 .g :.x43.3..43420 4-.0890 24/00 :3 5. 70:9. .7..70/3x047 897:.30 .3.x47 97. ..4342.0 . .89g . /3 570039.383..5.xg /0 .3/ .79g /03:270.39 .9g . .9:747 0.47547.0 /0 ...

x43.70 .4250g L3 .0x 0.. 243/. 05708.x43.4342.43899:0 8:-0.383.x43.x43.0 .4:0.3.7:70 0.x4389 L3970573/070  17200 3.0  3970 00 . 70570039.900 .- L3970 xg70 :2 L3970 47.x43.90 /0 /7059 39073.g ..43420 3.38.: xg70 70850.383.907 3907.4342.g 8570 4 :20 2.x0  84.947 .7 50 /0 .4342.g ..907.0 .: .0 39073..0 84.47 0572..08947 70.790 0.3.3 /4203: 0.: .3 7057039g  ..x0 0. .09gx0 97.x47 0..0 .0 47. 0. .7.00 ..03x 8.x43.43902547.0 .0 L3 572: 73/ .: 20. . 2.x43..0 39073.2-: 70. 89.0 80 .4342.9. .88902 0..x43.90 89.434247 3. .9g 5.4342.09gx0 97.:5733/ 50 /0 4 5.70 . . :. 88902 8.047 50890  /0 xg7 .790 .0 /081g :7. .4342. 054303x .9gx .

x0 0.0 8:39  .x43.x43.3. 243/.0  7.43420 3.g .x.0  5. 39073. 0.0 xg747 :2  .x0 0.4342.0 .09gx0 97.43420 243/.383. 2:3.0 39073.g .0 .g  $4.:30.x43.!43 /0 -.x43.4342.x43.  #0.0 L39073.

9 /0 . 243/.43902547.0 0.0 .70 0.70. .4342. 0.g 0890 /.g .70 .89g 97g8g9:7g 0803x.0/070 .3g .4342.4342..00.:73/ /3 . /2038:347 50x0 390730  .9. 54903x.. L3970 00 /3 5:3.0789.x0 80 /0480-08.0.30 .70 50 3g 4 8070 /0 97g8g9:7 ..43420 .0 .0 970-:3x0 708:780  1.9g L3. 573 3.30 .49.390 /0 94.43420 243/.0 .00 0307.90 .0: /0 /0.0 ..g9:08.9gx 0.42:30 /0. 9074039.x43. /.0 .0 3:22 -.  %7g8g9:7  903/3x0 243/.:: 0.4390254 7. 0.90.g .434247 3.947 /0 574/:. 0..90 /0 2.4342.43902547.

43902547. 0.70 80 /080230.0 ...790 4 2:95.0397047 /0 /0.: 5:9070.: ' 573 .438/07.:94342g L3 0.0 /3970 xg7 .9047  0. .790 4 2g770 .4342.9 /0 .3:.89.-g . .. 5704.434247 . 907947:: 3:2g7: 545:.g .g 54903x. 8..4:2:: 8.857. 1::747 0.7.42509gx  .30 L 7057039g 2g720.-g .0  807.4342.99 ..0  549.7907: 50 -.x0 /0 -:3:7 2.79gx47 /0 549.907.:5g747 .3 5:3.9g 5.x47 0.. 243/.438/07.0789.7 50 /0 .0/070 . L380.90.4342.23g 50 /0 4 5. 89.x47  5.0 &3 572 . ! 8.g 39073g .g ..4342.90 . 70.x43.g /.4342.9070. 80 .:. 70.0 .x0  .0.2-:747 39073.9  .70 ..79. .4:2: 574/:.g7:.: 0.

90 . /0 -:3:7 2.: 80.....g 80 .7 7089: /0   .. 243/.3::  .70.9gx 949 2. .. -:30 .0  4-.g /.00 2.0 80 4-x30 50 -.-0:   ./.4342.9479g 574/:.g /0 574708 903.3 907. 7/.705.07 3/107039 /0 x.9.9:7. 8:57.90 . 3.x  8g7.0 8570 4 :20 L3 . 0   .0: .9.0x:7 30.. 1 L3 89. L3 1. 8:39 570039. .xg 3:2.47 /:.. 8570 24. 903440 31472. 574547x0   .. 507850.7.x43.3x00 /3970 -4. 2:9 /08570 :20.4:: .70 8g 203x3g .9. 0. .47 .907.x.70 97g08.4342.0.x0 .gx0  /8..47 .70   /3 545:..g 574/:.90 L3 9. .0.  0..47-0 90 949 2. L3 .039:7  .0  807.g 0..

49.0 .49.90  8:-/0.0:: /0 /0.30 0890 8 2.49.90.70 0..4342. /. xg747 .g .0 9074039.-4. 0.0 .0:7 /0 /0. xg747 :2 3 .: /0.4342.7:500545:.70  /0. 3.43420 243/..43902547. #089:/0  '039: 243/.3..0 0.x  .8g7./03xg /0 .02.49.4089g /4:g 95:7 /0 0. -30 5:8g L3 0.       4207x: 243/.90 .089x 390730      .039:7  ..       3.4342 /0.9047 0890390 .7 .70 20/0 .3.49.: :3 95 390720/.x0/:5g .02..

7 /.90 ..:2  573 /07:.425:30 0. 0 . .0  3907. 7057039g :3 88902 :3.0 90 .g94.0789gx .7.0. 1::747 0.x430.89. .g .49g 573 . ..4342.: 3903x..03x. 243/. 8:8x30 .  2:954.43420 243/..90 .0 /3970 .g ... 3472. 0.  3907.70 &3.4342.408903x...9gx0 0.08947 /0.0  .70 1:3.70 80 .x:30..425430390 8947.4342.43902547.90.0890. 50 . 5g7x47 /3 .0 .70.g  80 /0.0 50x047 .434247  89. /0 ..9479g ..90.3g .0 3 541/. 0.9.00 /g:3g94..9047 3.9.70 /0 144. 2.80  /0 .43899:90 570..4397.79./:.x43.047..9047 L3 . 89.00 010.70 8:39 .

 573 01479:70 3/. .70 9070.3829 .2039.99 .907.0 42037 .43420 243/.08: /0.84.70 9070.947 1:3/. .90 3:2. 708:78047 570...&3.0 949 2.0 .00 2.:34 93x00 .  90344.0 .70 /0 47...: L3 574. /0 574/:..7.:70 50 /0 4 5.90 .x0 93x.0 8 .70  ./:.039:.90 .49g7  8.981. . .07 970-:3x047 1:3/.90.30 .900 .70 3: 549 1 84:x43..: 4.0 . 0. .3/ .039g .. 30L3939g ..43420 243/.90 xg70 3907/0503/03x00 0.9  .4390254 7.0 .9.2-: /0 -:3:7 2. /08573/070. 3:29 809: /0 574-020 4-.0 10 .0 0. . .: 25:843.70 80 97..43/:..:2  8.0 .9 .: .00.0 42037 1.0  8579:.4342.: . 01.790 /3 74: 50 ..907: :3. .0 L3970 94. 089:30.0 /0.9..0 8.2039.

x0  27.90.:573/0 0. .49..90.x:347 04897.-g :..70. 1489 570039.70. 8 .0 /3 :20 . 25.70 $0..50 0/: L3.0 .g 30. .. /0 :.:7. /0 574. 0.90.  . 70 9070.0 42037 .4342.9.90.9: .5.70 .:79. 545:. #42.089 809 /0 574-020 4-.073.43:7g947  0307.2039.g  548-9..9 /0 :-: /0 .7g 4-.073.9.x.

x47  0. 243/.709.g 573 2:954.g $ &  &3:30.g .43902547.543.70. :7450.90 3 572 5.4342.79. ./g /0 925 .1.4342.03 /.  .3: 70.3g  .: 970 2430/0 .907 0. 3 :9200 /0.3g 80 .0 &$ &# 03 : ..9g L3 1472.03970 /0 5:9070 0.4:x47 243/.7  50397: 4 :3g 5074..90 ..7.43.

:72.4342..3..4342.70 39071070. .07.:9 4.947  0.70 .30 .3.g 70. 8.g /70. .080 .90 .08:: /0 3907.947 18:30.4317:39.x43.90 .70 0.70.90 10/07. 20/: /0 .0 :3047  549..07:7g /081g :7. . /0897g2.1.  1::30..g  1472.4:x /3 0.9 . 50 /0 4 5./.90 8:.: 390389gx /10790 /0 .g 8 .39 /0 47.0 :2 .790 ..9.443. 3:2g7:: /0 89. 243/.0  .790 . . 574.70 . 4 09.70 9070.x 0.07 39073.080 /0 .7 /.:573/ 2:90 89. .0.70.0  .90 .g .. 4:g 574. 243/.4342.039:.: /4:g 574.5g .4342.0789gx /0 1. 2.9 549.9.70.. :3: 3:2g7 25479... 50 . :347 89.x43.: 30.9 8 3/070.x0 39073.0 3: 8:39 10790 /0 9038:3  .89g -.7 50 /0 .431. 88902047 .g 5489-0.0 .4397.9g 5.

x43.x:347 /3970 0.x43.4342. L39073..0 :3.43420 3./ 3907/0503/03x00 0.43420 243/. 1::747 0.70 .:2  ..0 L3 .0 570.70 0572g 1472. /0 2 .0 .0 ..70.4342.x43.0 39073.0 7057039g .4342. 3907./7: 0..70. 3907/0503/03x00 0.059: .  243/.43..

0781.70.49.7 1 W ./: /0 /0..43420 W .9..70 .g  L3 7. 570x:747 50 5.x43. 2:3.9. 0.g W 7.0 W $.4342.49.3907/0503/03x00 0.4:x.x43.2-:747  1::747 0.0 8570 090747 W 0. -.70.:2 .g 1.947 549.947 4-0.:30.0:  0. 09. 243/.  9034447  7. 903.  8:-0.70  /0 /. 39073.. .434247 3./: /0 .4342.4342. W .x.0 L3 0./070. 243/. . 84.0390 L3 0.9. .5479:70 /0 5:9070 50 5.0 .5.g .2-g70 3907. 8. W 08.x47 70850.: ..3 39073.70 ..x43.

/0 03070  2307.  41079.g W 3907/05030/03x00 0307.0 8.07070.x43.90 L3 0. 47/3 39073./.00 -94. 399:..43:7g947 W $507.70 W 0.0 /0.0 .: /01.x0 /0 8:7800 .4.: 97.70 /3970 -4.9 #0897:.5479 .900 . 9700..97: 10:7 /0 3907/0503/03x0 L3 1:3.70 .. #42.g970 :-: /0 . 70/:.4.70 0 03070. .5g7g7 20/:: L3. .. :2 .2039.0x 50 5g239 .g 574-0200 .90 /0 30.1.9:7.43/x L3 ..: 8:75:8:7 L3 925 .3x00 /0 . #.x  8g7.90 .0 /0 ./03xg 5. /0 .70.4.0.20390 :300 xg7 .947 047.0 /10790 W !48-9gx0 /070g7 88902047 /0 8:8x3070 .0 L3 .

/080230. .x0 574.. .70.43.47 L3/7059. ./ 2. 23039g g70 -0301. 3907/0503/03x047 .0590  25.82 54.0890.90 7. 0.43/x 84..-9.:x0 .79g L3 0g9:7g .0x 0.g 4 970.70 8:39 2.. 2. -:30 8:39 890 8g . .x43.90 5g70.g  4-.70 ..9:.g:90 g970 .70..903x..: xg70 L3 .4342.:700 .2033x.4342.g 2.:73/ .70 80 54..9..: :3 7.43420 243/.70 4 7057039g 39073.g 0890 2.39073..x0 97.2:70  /42030 /0 . .:307.. . 7/.90 xg70  94..70.70 . 0..x0 8:39 2.49.g ..0  /0 2:3. /3 :72g L  .70.9.: .x43..70 8. .43.90.9 /0 /0.59g 8.47547.489:70 /0 574/:.:430.70  /0..:573/ L3970.0 /03:29g 4-.0890 . 8.x43.0 . 50 . 2.3.43.08:: .90 8.g 94.3/ /0 ..

-07.0 !73 4-.x43.x43..0 /0 2g71:7  807..:7 /0 903.. /0 .70 80 L3x000 574..0 . 3907/0503/03x047 L3970 0.g7 9:9:747 1::747 0.x43.g  90344 /0 147xg /0 2:3.0 4-.70 .0 39073.59.0 xg747 :2 50 -.43420 3.4342.70 9070.3.70.08: /0 0307.0 . 74:: 172047 97.g  L3/0480- 573 .. . 50x0 243/..

0890. .:/070.0 5745709gx 3900.x43.42:3 7.  47.70 .70 24/1...x43. -. .x. :347 14720  3:.70 W 43899:70. 43/.4342.089:. /0 .0  3... 4207x:: W 39073. 50 . 0.g7  .. 4-.70. 0. . 8.70 .. ..4207x:: .3.70.00 /0 31472.: . 903440  .434247 3.x43.0 2.  L3.047.9:.g .g ..: -:3:7  807. 574/:./23897.431:7.7907 34 /0 95 1:3.70 89.70. 47 L3 .x0 573 3907.0.43420 243/. .9.70.x.382 /0 7002039. :3: 88902 4-..382 .70.0800 0.!74. 57397 :3 47.2-:747  1472.0 8:39 W -07.. .07.90 14720 .470 .0  .

g  %03/3x.44507.g  3907.70 .0 L3 850..4342.039:.49g .7g  13.9g /0 0.0 39073.70.3.0 57457 8. 3907.0 !73.g  80 /0..09gx0 97..0 243/. /0 1.4342.5.x47 0.x0 0.70.g  4-.x430.. 7... 2:9/203843.g . 50x047 24309.70 .70.x0 8:-7043./459.. $4. :347 34720  70: /0 70. 4-...70.09gx 290 ..         . 5:9073./070.7  & .3. 1.x43.x43.90 .0 8 3907704 3... .70  .70 /85:3 /0 20.3820  70: .: 573 .0. 70.. 949 2.g 573 3.90 /0 .59.383.-47.70 /0 84.3.947 .0 573 .0 7043.0 ..70  47039.7g 39073.089x /70.g7 8:39 . /08.70 80 70.7.4342.x43./0.. 70.70 . 0.

70..g .x.x43.9gx . /.0 2..x43.7489.9. 970-:0 8g 10 8570 7/.43420 3.0  574/:.g .  L3 .70.. 243/.70 0.5.:30.9:7 90344./7. 897:.9  8570 25:843...g .9.70 01.7g 4 897.073x00 :9g7 8:5074.. 3.740..99 8570 2.70. 25:30 003x0 /0480-90 50397: 0.0 .-0  5:9073.7  /0 L3. 47039. 2:3.02039:: 50 5.9.0 2.42509x.-.9 1720 .08:: /0 24/073. 0890 30. 574. 243/.4342. 39073.70.3. 54903x.90  .0 . .70 .039g ..8:70 47039.-g 8g .2. /0 .70 .x43.:: 3. 0. 2. 3.740.4-.43420 x33/ 80.0:: /0 .425099.08.0 .4342. 3.900 . #4230 L3 /.70.g 3: 549 5g97:3/0  7g230 /0.4342.

:.43420243/..708:391.4-.0  .042037 570039.-. 4-.0  .7089.x43.708:39574-02004-.5001472g70.g  !70039.43420 243/.4342.0  089g..1.L3x0007/013x470.243/..3907/0503 /0x0470.g.  .g7 .708:39573..x09.947.70.#42.43420243/.5.947.0  07057039g39073..708:39543/0-.%#f##!%&%'  07057039g0.0.70.  .-..4342.0..90:-::/0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful