Procesul epidemiologic

Proceul de constituire i existen al unei boli infec ioase, privit în ansamblul alc tuit din totalitatea focarelor epidemiologice înl n iute de-a lungul întregii evolu ii naturale a bolii în cauz , precum i modific rile pe care aceasta le cunoa te, se nume te proces epidemiologic sau istoric natural al bolii. ‡ Unitatea concret a procesului epidemiologic este focarul epidemiologic. Fiecare focar epidemiologic se realizeaz numai consecutiv ac iunii înl n uite a celor trei factori primari: izvorul de infec ie, transmiterea agentului cauzal i popula ia receptiv . ‡

Microorganism gazd

_____ Focar

epidemiologic Microorganism infec ios _____ Focar epidemiologic Proces infec ios ____________

Selectarea mutantelor patogene i validarea lor este condi ionat de factorii de mediu. ‡ Microorganismele patogene ± factori determinan i în condi ionarea procesrlor infec ioase i a focarelor epidemiologice ± au aput în urma unor transform ri genetice. dar numai dac ele pot asigura realizarea a cel pu in dou condi ii principale. Reproducerea neîntrerupt a focarelor epidemiologice duce la constituirea procesului epidemiologic al fiec rei boli infec ioase. . omogen . ‡ . a membrilor colectivit ii fa de noul agent patogen ap rut aici. Mai exact. obligatorii în realizarea procesului epidemiologic: .In dinamic . procesul biologic de producere a muta iilor spre agen i patogeni este impus de modificarea condi iilor materiale de via ale speciei care este gazda agentului infec ios în cauz .reactivitatea identic .transmiterea cu ritm înalt a agentului patogen nou ± ap rut de la o persoan la alta. fiecare organism gazd receptiv se transform în izvor de infec ie pentru urm torul ciclu de rpetare a focarului epidemiologic i ± în acea i dinamic ± fiecare organism receptiv care a trecut prin infec ie c tig o anumit rezisten antiinfec ioas .

. ‡ Rezult c factorul determinant în condi ionarea oric rui proces epidemiologic este reprezentat de ansamblul condi iilor materilale de via ale popula iei umane.‡ Ambele condi ii sunt depentente de condi iile socio-economice de via ale colectivit ii. iar în mod secundar ± plasticitatea speciei biologice pattern a microorganismului i cerinele de selectare a mutantelor patogene nou-ap rute. In mod obligatoriu intervin cei doi factori principali aminti i (ritmul înalt de transmitere i reactivitatea omogen a membrilor colectivit ii).

la randul s u. cu ascensiuni sezoniere sau periodice ale inciden ei.a. de comunit ile ereditare i obiceiurile alimentare ale indivizilor. epidemic sau pandemic . de ocupa ia i profesiunea lor. de trecutul epidemiologic comun al membrilor popula iei. sporadic . de specificul raporturilor dintre indivizi i mediul lor de via . Altfel spus. r spandirea. condi iile bio-sociale de via trebuie s asigure transmisibilitatea acestuia la organisme gazd cu aceea i susceptibilitate. . men inerea i consolidarea unui nou agent patogen într-o popula ie. . ‡ Procesul epidemiologic al unei boli infec ioase se poate manifesta în popula ie sub form endemic .‡ Con inutul principal al procesului epidemiologic const în transmisibilitatea agentului patogen cauzal printre gazdele sale. pentru apari ia. depinde de specificul raporturilor dintre indivizi. Aceasta.

In acela i timp. .Manifest rile popula ionale ale proceselor epidemiologice ‡ Procesele epidemiologice recunosc o condi ionare complex . de la infec ia asimptomatic pân la diverse forme de boal (fenomenul Äiceberg´). factori primari i secundari cu structur i participare în continu varia ie. este clar c manifest rile popula ionale ale bolilor infec ioase pot fi extrem de diferite i aproape mereu altele decât pân atunci. cu interven ia unor factori determinan i. inând seama de toate aceste aspecte. nu trebuie uitat c orice proces infec ios poate îmbr ca o gam variat de manifest ri.

‡ . ‡ Se pot distinge manifest ri diferite cantitativ i calitativ ale proceselor epidemiologice. cuprinderea în cercetare a unor colectivit i neadecvate compara iei ca m rime i structur pe grupe de vârst . mortalitate specific . cel mai utilizat este intensitatea procesului epidemiologic. Fidelitatea tabloului popula ional creat pe baza acestor indici poate suferi din diverse cauze: calitatea precar a diagnostic rii bolii. prevalen . fatalitate i m rimea medie a focarelor. apreciat prin inciden . utilizarea unor intervale de timp insuficiente pentru studiu. fiecare definit în mod particular.Dintre criteriile folosite pentru clasificarea modalit ilor de manifestare popula ional ale proceselor epidemiologice. incorectitudinea înregistr rii i declar rii cazurilor.

boli cu endemie regional . . ‡ Din punct e vedera al extensiunii geografice pe care o atinge endemia. Termenul desemneaz existen a izvoarelor de infec ie pentru o boal într-o popula ie.Endemia ‡ Este considerat ca o form calitativ a proceselor epidemiologice. . . se pot întâlni: .boli cu endemie localizat . . indiferent de amploarea cu care se manifest boala respectiv .boli cu endemie insular .boli cu endemie generalizat sau universal .

‡ Se pot deosebi mai multe forme de manifestare cantitativ ale proceselor epidemiologice. se apeleaz fie la metoda comparativ-istoric . sau comparând situa ia existent într-un acela i moment dat în colectivit i diferite.boli cu endemie redus (hipoendemice). . Diagnosticarea lor se face comparând inciden a bolii dintr-o acea i popula ie în dou momente diferite. . cu alte cuvinte.boli cu endemie accentuat (holoendemice).‡ Endemia se poate estima i din pinct de vedere al intensit ii sale: . .boli cu endemie variabil (mezoendemice). fie la cea comparativgeografic .

din când în când.Bolile cu manifestare sporadic ‡ Apar neregulat. întâmpl tor. de obicei rar. . prin activit i antiepidemice.natural în existen a i r spândirea acelei boli. .indus. Caracterul sporadic al manifest rii unor boli infec ioase poate fi: .

a unui anumit comportament cu implica ii sanitare sau a altor evenimente legate de starea de s n tate. Epidemiile de boli infec ioase apar când receptivitatea colectiv este mai mare de 80% i transmiterea agentului etiologic este neinfluen at din cauza nerespect rii unor m suri antiepidemice precizate i disponibile. iar tendin a de evolu ie este intensiv i extensiv . compara ia trebuie s se fac pentru perioade ce dep esc de peste patru ori durata incuba iei maxime. Pentru entit ile cu incuba ie precizat . în num r mult mai mare decât era de a teptat s apar . . este vorba despre epidemie dacn a evenimentului sanitar în cauz cre te de cel pu in zece ori sau dac reprezint peste 50% din totalul îmboln virilor de acela i fel.Bolile cu manifestare epidemic ‡ Se accept ca epidemie apari ia într-o popula ie a unei boli. Mai exact.

Pandemia se poate realiza dacîntr-o popula ie apare un microorganism patogen nou. . Se crediteaz pandemia cu o cre tere a inciden ei unei boli de peste 100 de ori fa e o perioad anterioar sau o zon diferit . Boala afecteaz toate grupele de vârst . chiar în toat lumea.Bolile cu manifestare pandemic ‡ Pandemia reprezint o epidemie cu o intensitate deosebit i r spândit pe suprafe e foarte mari ale globului. în acela i timp transmiterea nu poate fi influen at datorit lipsei unei (unor) m suri antiepidemice adecvate. se transmite atât în lan neîntrerupt cât i sub forma epidemiilor din surs comun . întâlnind o receptivitate colectiv general . necunoscut anterior. afectând cea mai mare parte a popula iei. sau dac acesta reapare dup o absen de câteva decenii.

Sezonalitatea este mai evident în bolile cu inciden crescut . Ea dispare la bolile pe cale de eliminare sau eradicare. Sezonalitatea se explic prin influen ele factorilor epidemiologici de mediu asupra factorilor epidemiologici primari. . adic o cre tere a inciden ei într-o popula ie.Boli cu manifestare sezonier ‡ Exist boli ce recunosc fenomenul de sezonalitate. în cursul unei anumite perioade de timp comparativ cu restul anului.

Bolile cu periodicitate sunt tot mai rare din cauza interven ilor antiepidemice eficiente i a sc derii semnificative a inciden ei acestor boli. . ciuma i cruciadele. hepatit A) sau se contureaz în contextul unor factori sociali care augmenteaz periodic difuzibilitatea bolii(ex. grip . Periodicitatea poate fi un caracter natural al manifest rii unor boli infec ioase (ex. infec ii streptococice. rujeol . holera i pelerinajele la Mecca). în func ie de agentul etiologic i de structura demografic a popula iei respective.Boli cu manifestare periodic ‡ Periodicitatea desemneaz apari ia unor mari valuri epidemice la intervale de mai mul i ani.

Rezult în mod definitoriu c pentru bolile cu focalitate natural nu este necesar specia uman ca gazd a agentului cauzal.‡ O form particular de existen posibil a unei boli infec ioase este focalitatea natural . . în care tr iesc speciile extraumane-gazd ale unui microorganism i este asigurat transmiterea sa de la o gazd la alta. Focarul natural se realizeaz numai când exist o anumit biocenoz (specii extraumane rezervoare de infec ie + microorganismul respectiv + vectori) într-un anumit biotop (complexul specific de condi ii naturale de mediu care asigur realizarea biocenozei în cauz ). într-un complex specific de condi ii naturale. Teritoriul în care se realizeaz focalitatea natural se nume te focar natural. Termenul de focalitate natural define te existen a unui microorganism în natur independent de om.

‡ Etapa preliminar i obligatorie este a investig rii focarului. în afara focarului natural prin extinderea infec iei cu ajutorul altor animale (domestice sau s lbatice peridomestice) decât cele gazd din focar.prin ac iuni ale omului asupra animalului-rezervor de infec ie.prin agresiunea vectorului natural asupra omului. Acest fenomen se nume te perifocalitate natural sau focalitate secundar . . de eliminare i de eradicare. ‡ . care pot duce agentul cauzal pân în colectivit ile umane. in focarul natural: .consecutiv agresiunii speciei-gazd asupra omului. oportunitatea i eficien a m surilor antiepidemice. .prin contact cu elemente de mediu contaminate. Reducerea progresiv a inciden ei îmboln virilor prin astfel de activit i intite face posibil aducerea bolilor în cauz ± succesiv ± în faza de control. Modul de manifestarepopula ional al oric rei boli infec ioase este dependent de calitatea. 2.‡ Boala infec ioas se poate extinde la om în diverse modalit i: 1. .

.supravegherea în continuare a situa iei ‡ .aplicarea m surilor de control.culegerea i analiza datelor. . Principalele etape în investigarea unei epidemii sunt: .identificarea tuturor cazurilor. .Investigarea i controlul epidemiilor de boli infec ioase Investiga iile întreprinse în cazul apari iei unei epidemii caut s identifice cauza epidemiei i mijloacele optime de control asupra epidemiei.comunicarea i publicarea rezultatelor. .cercet rile preliminare. .

.‡ Prima etap presupune verificarea suspiciunilor diagnostice ini iale i confirmarea diagnosticului de epidemie. Raport rile ini iale asupra unei epidemii posibile pot pleca de la observa ii ale unui num r redus de medici cu experien care sesizeaz manifestarea neobi nuit a bolii. precum i m suri imediate de control consecutive acestor prime rela ii asupra modalit ii de constituire i evolu ie a epidemiei. sau pot pleca de la aspectele sintetice oferite de raportarea îmboln virilor în cadrul sistemului na ional de supraveghere a bolilor infec ioase. Pe baza cercet rilor preliminare se va formula o ipotez privind sursa de infec ie i modul de transmitere.

prima urgen o reprezint constituirea controlului asupra epidemiei. Pentru aceasta e obligatorie o defini ie clar a cazului. dac nu din toat popula ia. . Adesea este necesar supravegherea contac ilor în focar pentru a se putea asigura depistarea tuturor cazurilor de boal i a limita r spândirea epidemiei. Analizarea datelor oferite de supraveghere arat dac exist o modificare semnificativ a num rului cazurilor de o anumit boal infec ioas . ‡ Investigarea unei suspiciuni de epidemie pretinde identificarea sistematic a noi cazuri de boal . uniforme i rapide.‡ Supravegherea este o component esen ial a controlului bolilor epidemice. m car dintr-un e antion reprezentativ al acesteia. cel mai uzual este sistemul de raportare al cazurilor în cadrul sistemului de asisten medical . Imediat dup confirmarea diagnosticului de epidemie. Adesea se impune ob inerea de date. Dintre modalit ile multiple de realizare a supravegherii. Acesta presupune cunoa terea în permanen a tuturor aspectelor privind apari ia i r spândirea bolilor cu ajutorul unor metode practicabile.

‡ . prevenirea extinderii epidemiei i verificarea eficien ei m surilor de control aplicate. e necesar o supraveghere mai ales asupra acceptabilit ii i eficacit ii acestora. deoarece nu s-a reu it înc neutralizarea niciunuia din factorii epidemiologici primari care condi ioneaz acea boal (ex. rezultatele sunt optime dac sunt abordate toate cele trei verigi ale lan ului epidemic. cazurile de boal sunt foarte rare. ‡ O boal in faza de control are manifestare endemo-sporadic restrâns . Ac iunea de supraveghere e mai facil în epidemiile de scurt durat i mai dificil în cazul epidemiilor prelungite. popula ie receptiv . difteria). iar agentul cauzal persist în popula ie.Interven ia în focar urm re te tratarea corect a cazurilor.poliomielita. Este esen ial informarea clar a popula iei asupra cauzei posibile a epidemiei i asupra principalelor m suri de control concepute i instituite. Cu alte cuvinte. De regul . Dup aplicarea m surilor antiepidemice. M surile antiepidemice de control pot fi îndreptate împotriva oric ruia dintre cei trei factori epidemiologici principali ± izvor de infec ie. modalitate de transmitere.

care permite perfec ionarea corespunz toare a m surilor antiepidemice. care persist în popula ie sau în mediul lui de via .‡ Faza de eliminare semnaleaz dispari ia cazurilor de boal clinic manifest . Aceast etap este tangibil numai în condi iile unui standard economicosocial ridicat. Odat realizat eradicarea unei boli infec ioase.malaria). ‡ O boal este adus în faza de eradicare dac agentul cauzal a disp rut din natur . Unica boal infec ioas eradicat pân acum pe glob este variola. m surile antiepidemice aplicate pân în acel moment nu mai sunt necesare i justificate. dar nu i a infec iilor subclinice i deci nici a agentului etiologic. Faza de eliminare se realizeaz în urma neutraliz rii unuia dintre factorii epidemiologici primari (ex. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful