You are on page 1of 30

MASA ROTUNDĂ

9 iunie 2011

„Tinerii pe piaţa forţei
de muncă”
Valentina COTELNIC,

cercetător ştiinţific, secţia statistica social-economică
Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică

CHIŞINĂU 2011
“Nimic nu se izbuteşte fără muncă”
Grecia Antică, Sofocle

• Dezvoltarea economică şi socială este
fundamentală pentru existenţa Omului.
• Omul ocupă primul şi cel mai important loc
în activitatea economico-socială. Prin efortul
său fizic şi intelectual are loc utilizarea
celorlalţi factori de producţie, crearea
bunurilor materiale şi prestarea serviciilor.
• În economia de piaţă capacitatea omului de
a munci devine o marfă, însă o marfă
specifică, ea constituind obiectul
negocierilor pe piaţa forţei de muncă.
• Piaţa muncii reprezintă locul abstract în care
se întîlnesc cererea de muncă cu oferta de
muncă. Pe această piaţă au loc negocierile
între cumpărătorul şi vînzătorul forţei de
muncă, adică, între angajator şi angajat.
• Or, piaţa muncii, unde se vinde şi se
cumpără unul din factorii principali de
producţie-capitalul uman-în mod direct
înfluienţiază asupra celorlalte pieţe ce
formează economia unei ţări.
• Unul din obiectivele de bază ce stau în faţa tuturor
actorilor pieţei muncii este crearea şi consolidarea unui
mecanism economic bazat pe raporturile de piaţă,
capabil să asigure o dezvoltarea economică durabilă,
precum şi o creştere continuă a calităţii vieţii
populaţiei.
• Criza economico-financiară a marcat profund şi
situaţia de pe piaţa forţei de muncă, efectele căreia s-
au regăsit în amplificarea dezechilibrului între cererea
şi oferta forţei de muncă, micşorarea numărului de
salariaţi ocupaţi în economia naţională, lichidarea
locurilor de muncă, fapt ce a condus în anul 2010 la
înregistrări majore a numărului de şomeri, inclusiv,
şomeri tineri.
• În ultimii ani politica de tineret a devenit o prioritate
strategică de dezvoltare a ţării, prin implicarea cît mai
activă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor şi
soluţionare a problemelor, atît la nivel de comunitate, căt şi
la nivel naţional.
• Au fost promovate mai multe acte normative şi legislative
ce ţin de dezvoltarea politicilor de tineret, care au ca scop
ameliorarea situaţiei tinerilor pe piaţa forţei de muncă şi
care vin în susţinerea şi încurajarea tinerilor pentru a fi mai
activi atît în viaţa economică, cît şi cea socială.
• Pe lîngă Strategia naţională pentru tineret pe anii 2009-
2013, Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei
respective, Legea cu privire la tineret, au fost realizate o
serie de măsuri pentru stimularea angajării forţei de
muncă tînără, au fost realizate şi o serie de măsuri pentru
stimularea angajării forţei de muncă tînără.
Unele caracteristici privind piaţa muncii
în anii 2007-2010
Perso Popul Şome Şomeri Rata Rata Rata
ane aţia ri înregis de de şomaj
econo ocupa BIM, traţi la activi ocupa ului,
mic tă, mii ANOFM, tate, re, % %
pers.
Anii active mii mii %
,mii pers. pers.
pers.
2007 1313,9 1247,2 66,7 48,4 44,8 42,5 5,1

2008 1302,8 1251,0 51,7 46,2 44,3 42,5 4,0
1265,3 1184,4 81,0 79,2 42,8 40,0 6,4
2009
2010 1235,4 1143,4 92,0 81,5 41,6 38,5 7,4
Evoluţia principalilor indicatori ocupaţionali referitori la
populaţia tânără (în vârstă de 15-29 ani), mii persoane
2000 2010
Total Total
15-19 20-24 25-29 15-19 20-24 25-29
15-29 15-29
ani ani ani ani ani ani
ani ani
Populaţia
857,2 363 280 214,1 970,9 296,2 358,3 247,4
totală
Populaţia
economic 388,4 88,8 145,1 154,4 298,6 29,4 114,0 155,2
activă
Populaţia
334,3 73,4 123,6 137,3 257,1 24,0 93,8 139,2
ocupată
Şomeri BIM 54,1 15,5 21,5 17,1 41,5 5,4 20,2 16,0
Populaţia
468,8 274,2 134,9 59,7 672,3 266,8 244,3 161,2
inactivă
Rata de
45,3 24,5 51,8 72,1 30,8 9,9 31,8 49
activitate, %
Rata de
39,0 20,2 44,2 64,1 26,5 8,1 26,2 44
ocupare, %

Rata
13,9 17,4 14,8 11,1 13,9 18,3 17,7 10,3
şomajului, %
Repartizarea populaţiei ocupate după sectoarele economiei
naţionale, în % faţă de populaţia ocupată, anii 2007-2010

59,7
2010 5,9
12,8
27,5

58,7
6,2
2009 13,1 servici
28,2
construcţii
49,3 industrie
6,6 agricultură
2008 13,1
31

48,5
2007 6
12,7
32,8
activităţi economice în 2010, mii persoane
Populaţia ocupată tînără (15-29 ani) pe

Administrare
publică,
46,5

învăţămînt,
sănătate şi
Transporturi
12,3

şi
comunicaţii
61,7

Servicii
19,2 Construcţii
35,1
Industrie
Agricultură,
economia

52,5
vînatului,
viticultură,

70
60
50
40
30
20
10
0
Populaţia ocupată tînără (15-29 ani) după nivelul de instruire
în 2010, %

Primar sau fără şcoală 1,2
25,3
Gimnazial

Liceal< mediu general 19,5

Secundar profesional 17,5

Mediu de specialitate 7,5
28,9
Superior

0 5 10 15 20 25 30
Plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor
superioare de învăţământ în 2009

6,1 1,6 1,0
7,3 24,5

9,5

24,3
18,6

Învăţămînt Servicii Administraţia publică
Activităţi financiare Industrie Sănătate
Agricultură Construcţii
Evoluţia ratei şomajului în anii 2007-2010, %

60
15,3
50

40 15,4 10,3 2010
2009
30 9,1 9,6 10,9
11,2 2008
7,4
20 5,7 7,8 8 8,1 2007
6,4 5,4
4,9 5,5 14,4
10 4 4,6 5 10,3
5,1 3,4 6,3 6,9 2,7
3,9 3,6
0
Rata Rata Rata Rata rata Rata Rata
generală a şomajului şomalului şomajului şomajului şomajului şomalului
şomajului femei bărbaţi urban rural tineri 15-24 tineri 25-29
conform ani ani
BIM
„Programul Naţional de Abilitare Economica a
Tinerilor” PNAET
• Program destinat persoanelor tinere, cu vârsta cuprinsă
între 18-30 de ani, care doresc să-şi dezvolte abilităţi
antreprenoriale, să lanseze sau să extindă o afacere
proprie în zonele rurale în domeniul agriculturii sau
producerii, creând astfel noi locuri de muncă.
• Programul include 3 componente:
• Componenta I –"Instruire şi consultanţă
antreprenorială";
Componenta a II-a –"Obţinerea creditelor în valoare
maximă de până la 300.000 lei" (pe 5 ani, 40% nerambursabile);
Componenta a III-a –"Monitorizarea post-finanţare" .
- prioritate se acordă beneficiarilor, ale căror proiecte vor
dezvolta activităţi de producere în sectorul rural şi vor
contribui la sporirea exporturilor şi/sau la substituirea
importurilor.
Problemele cu care se confruntă tinerii pe piaţa
muncii
• nedorinţa angajatorilor de a angaja tineri fără
experienţă în muncă;
• salarii neatractive;
• neconcordanţa dintre procesul de studii şi
solicitările angajatorilor;
• informaţia ce ţine de piaţa muncii nu e suficient
cunoscută în licee, şcoli de cultiră generală, instituţii
de învăţămînt profesional, fapt ce face dificilă
alegerea profesiei de către tineri, integrarea lor pe
piaţa muncii;
• lipsa informaţiei despre locurile de muncă vacante;
etc.
Evoluţia principalilor indicatorii
ocupaţionali la tineri, 2009
În lume UE R.M
Rata de ocupare a tinerilor, % 44,4 41,4 18,1
Rata şomajului la tineri, % 13,0 17,7 15,4
Ponderea şomerilor tineri în total 39,0 26,8 27,3
şomeri, %
Raportul dintre rata şomajului în rîndul 2,7 2,5 2,4
tinerilor către adulţi, %
Ponderea şomerilor tineri în totalul 6,6 8,9 3,3
populaţiei tinere, %
Rata de inactivitate la tineri, % 49,0 49,7 31,0
Ponderea femeilor tinere inactive, % 57,1 51,3 49,9
CE SE ÎNTÎMPLĂ ÎN PERIOADA DE CRIZĂ ,
CU:

• ANGAJAŢII
• FAMILIA ACESTORA
• ANGAJATORII
• GUVERNUL
ANGAJAŢII FAMILIA ACESTRA

• PIERD LOCUL DE MUNCĂ • SCAD VENITURILE
(REMETENŢELE)
• SE REDUCE REGIMUL DE
MUNCĂ (SĂPTĂMÎNA, • REDUC CONSUMUL DE
ZIUA) BUNURI ŞI SERVICII
• SE REDUCE SALARIUL • EMIGRAREA ÎN
CĂUTAREA UNUI LOC DE
• PIERDEREA CALIFICĂRII MUNCĂ
(REDUCEREA ŞANSELOR DE
ANGAJARE ULTERIOARĂ) • REDUCEREA ACCESULUI
LA STUDII P/U COPII
• EMIGREAZĂ PESTE
HOTARE ÎN CĂUTAREA • FACTORUL PSIHOLOGIC
UNUI LOC DE MUNCĂ
• ÎNTRĂ PE PIAŢA MUNCII
• PIERD SĂNĂTATEA (ŞOMER)
(STRES, DESCURAJARE)
• ACCES LIMITAT LA
• ÎNTRĂ PE PIAŢA MUNCII BUNURILE SOLICITATE
(ŞOMER) DE FAMILII
ANGAJATORII GUVERNUL

• REDUC ACTIVITĂŢILE- • CREŞTE DIFICITUL
VENITURILE BUGETAR
• DISPONIBILIZEAZĂ • IMPOSIBILITATEA
PERSONALUL REALIZĂRII POLITICILOR
• REDUC PROGRAMUL DE ŞI STRATEGIILOR
ACTIVITATE • CREŞTEREA RISCULUI
• PIERD SPECIALIŞTII INSTABILITĂŢII SOCIALE
CALIFICAŢI ŞI POLITICE
• NU INVESTESC ÎN AFACERE • ÎNRĂUTĂŢIREA IMAGINEI
• SCAD ŞANSELE DE-A OBŢINE ÎN PLAN INTERNAŢIONAL
CREDITE
• DIFICULTĂŢI ÎN
• DATORIILE CRESC ŞI FAŢĂ ONORAREA PLĂŢILOR
DE STAT SOCIALE
• FALIMENTAREA • CREŞTEREA NIVELULUI
SĂRĂCIEI
• CREŞTEREA ŞOMAJULUI
(IMPOSIBILITATEA DE-A ACHITA
INDEMNIZAŢIILE DE ŞOMAJ)
• EMIGRAREA
MIGRŢIA forţei de muncă
• Migrarea in străinătate in căutarea unui loc de muncă
reprezintă principala caracteristică a peisajului social şi
economic al ţării.
• În Republica Moldova, acest proces durează încontinuu,
populaţia neavînd posibilitatea de a fi angajată cu un
salariu decent, pentru a-şi satisface necesităţile cu venitul
din activitatea economică, ea calea migraţiei de muncă,
care este o soluţie de rezolvare a mai multor probleme,
mai întîi, asigurarea unui trai decent şi a unei calităţi mai
bune de viaţă, sănătate, educaţie,etc.
• Dacă e să analizăm procesele ce se desfăşoară la noi în
societate, cu siguranţă am putea menţiona că Republica
Moldova se include tot mai intens în procesul de
transnaţionalizare prin migraţia forţei de muncă, care are
consecinţe, atît pozitive, cît şi negative asupra calităţii
vieţii populaţiei ţării.
Persoane tinere(15-29 ani) plecate peste hotare, după nivelul
de instruire în 2010, mii pers.

Primar sau fără şcoală 1,5
48,8
Gimnazial
29,4
Liceal; mediu general
25,6
Secundar profesional
7,5
Mediu de specialitate
15,9
Superior

0 10 20 30 40 50
Efectele nefavorabile
• Efecte asupra familiilor de migranţi
− restructurarea rolurilor în familii, divorţuri,
dependenţă economică, reducerea iniţiativelor
− copiii neşcolarizaţi, abandonaţi, maturizarea
forţată,
− Traficul de persoane

• Generarea de capital uman şi social (investiţii
în capital uman ne valorificat, diminuarea f.m.
tinere bine pregătită, reducerea venitului la
bugetul statului)
Efectele favorabile
- Efect imediat de creştere a calităţii vieţii gospodăriilor de migranţi
- Creştere economică prin circulaţia banilor în economia ţării de origine
- remitenţele - contribuie la creşterea economică a Moldovei
- revenirea în ţară a unei forţe de muncă mai bine calificată şi cu spirit
antreprenorial;
- scăderea presiunii şomajului asupra pieţei forţei de muncă;
- posibilitatea mijlocirii unor contacte de afaceri între ţara de origine şi ţara
de destinaţie prin intermediul emigranţilor
• Transferurile băneşti (remitenţe)
− BNM:
• veniturile transferate de muncitorii emigranţi echivalează cu circa 30%
din PIB. Cota maximă a fost atinsă in 2008, circa 2 miliarde de dolari.
• Cheltuiţi pentru bunuri de consum curent (circa 80% din total şi 20%
pentru educaţie şi sănătate).
• în primul trimestru al anului 2011, în Moldova au intrat prin
intermediul băncilor 277,35 mln dolari SUA. Această sumă este cu
aproximativ 19% mai mare decât cea transferată în aceeaşi
perioadă a anului 2010, arată datele BNM. În anul 2010, în
Moldova au intrat prin intermediul băncilor 1,244 miliarde dolari
SUA, sau cu 5,24% mai mare decât în anul 2009.
Efectele (2)

• Pierderea de capital uman (forţa de
muncă)
Pentru Moldova, “emigranţii reprezintă o pierdere
netă, reflectând capacitatea încă redusă a economiei
şi societăţii de a genera oportunităţi de muncă şi
remunerare corespunzătoare”

Pentru ţările de destinaţie, “beneficiul este substanţial:
o forţă de muncă tînără deja instruită, capabilă de
performanţe înalte şi de o muncă competitivă,
obţinută cu costuri minime.”
Efectele (3)
→ Îmbătrânirea demografică:
“Este o pierdere demografică dublă: cea directă, prin
pierderea unei populaţii tinere, şi cea indirectă, o dată
cu cei plecaţi ne vor lipsi şi copiii lor.”
– deficit de forţă de muncă (ANOFM: medici, pedagogi,
programatori, etc, industria textilă-cusători, croitori,
vînzători, inspectori, constructori, etc.)
• Propensiune mare spre migraţie, tendinţa de rămânere
definitivă a migranţilor în ţările de destinaţie
• Diminuarea deficitului prin forţă de muncă străină
Creează-ţi viitorul acasă! „PARE 1+1”
• Scopul- mobilizarea resurselor umane şi financiare ale
lucrătorilor emigranţi în dezvoltarea economică şi
durabilă a R.M, prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii de către lucrătorii
migranţi şi beneficiari de remitenţe. Programul va activa
în baza regulii „1+1”, astfel, fiecare leu investit din
remitenţe va fi suplinit cu un leu în formă de grant din
cadrul Programul-pilot. Suma maximă a finanţării
nerambursabile constituie 200 mii lei.
• Obiectivul - creşterea nivelului de informare a
lucrătorilor migranţi din R. M.şi a beneficiarilor de
remitenţe privind oportunităţile de dezvoltare a unei
afaceri în ţara de origine; facilitarea accesului lucrătorilor
migranţi şi beneficiarilor de remitenţe la resursele
financiare necesare înfiinţării / dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, etc.
Etapele programului
• Programul-pilot include 4 componente:
Componenta I – Informare şi comunicare;
Componenta a II-a – Instruire şi suport antreprenorial;
Componenta a III-a – Finanţare a afacerilor / Regula 1+1;
Componenta a IV-a – Monitorizare postfinanţare şi evaluare a
Programului-pilot.
• BENEFICIARII Programului :
- Lucrătorii migranţi din Republica Moldova;
- Rudele de gradul I ale lucrătorilor migranţi.
• Până în prezent, ODIMM a încheiat 28 contracte de finanţare
nerambursabilă, în baza cărora lucrătorii migranţi sau rudele
acestora vor investi în afacerile proprii peste 13 mil. lei, inclusiv
8 mil lei – contribuţii proprii şi 5 mil. lei – resurse financiare
din cadrul Programului.
CONCLUZII
În scopul prevenirii pe viitor a tendinţelor negative pe piaţa forţei de muncă
autohtone, este necesar soluţionarea următoarelor probleme:
• coordonarea componenţei resurselor umane, în special, prin ajustarea
programului de învăţământ la necesităţile pieţei forţei de muncă interne
actuale, inclusiv:
a) reducerea locurilor în instituţii de învăţământ la profesile nesolicitate pe piaţa muncii;
b) prevederea insuficienţei forţei de muncă care ar putea fi cauzată de emigrarea de
muncă şi integrarea acestui factor în programul procesului educaţional.
• sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă tînără, prin atragerea
investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii, în special, în localităţile rurale şi
după posibilitate, investiţii gratuite,
• diversificarea structurii ocupării forţei de muncă tinere.
• înlăturarea diferenţei salariale între adulţi şi tineri, inclusiv, a barierelor
gender etc.
• Stimularea tinerilor plecaţi la muncă în străinătate pentru a reveni în ţară –
creşterea salariilor (sistem de beneficii, facilităţi pentru crearea de firme,
formare/reformare profesională, facilităţi pentru familii)
• Pentru îmbunătăţirea situaţiei în domeniu, unica soluţie constă în crearea
condiţiilor pentru a face mai atractivă rămânerea în ţară a populaţiei, şi în
special a tineretului.
CONCLUZII (continuare)

• - există neconcordanţe pe piaţa muncii dintre cerere şi ofertă,
cauzate de izolarea instituţiilor de formare profesională de
toate nivelurile de mediul antreprenorial;
• - sunt necesare servicii competetive de orientare şi
asistare în căutarea unui loc de muncă, în contact direct cu
întreprinderile;
• - multe întreprinderi concep cu dificultate avantajele
angajării tinerilor specialişti şi nu-şi pot aprecia propriile
necesităţi de recrutare în contextul unei pieţe în plină
schimbare;
• - instituţiile guvernamentale mizează pe centralizarea
domeniul formării profesionale, contrar principiilor europene
din acest domeniu;
• - în mare măsură instruirea profesională este incompatibilă
cu cerinţele enunţate de angajatori;
PROPUNERI
- direcţionarea unei ponderi mai mari din remitenţe spre
investiţii productive prin facilităţi fiscale, optimizarea
procedurilor de creare a întreprinderilor micro şi mici,
inclusiv pentru tineri;
- diminuarea/suspendarea impozitelor în primii 2-3 ani de la
constituirea întreprinderilor mici şi mijlocii de cître tineri;
- reducerea obstacolelor administrative în derularea
afacerilor;
- micşorarea sarcinilor fiscale;
- acordarea de credite avantajoase investitorilor tineri care
crează întreprinderi în mediul rural;
- acordarea subvenţiilor întreprinderilor, care angajează
absolvenţi, tineri specialişti şi şomeri;
- evaluarea cu regularitate a politicilor privind sistemul de
formare profesională, implicarea patronatelor şi sindicatelor
la elaborarea şi implementarea acestui sistem;
VĂ MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE !