Proiect de cercetare privind

1

Violenta domestica

Mai, 2010

CUPRINS
I. II. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI REZULTATE DETALIATE 1. Perceptia asupra agresorului
2. Perceptia asupra actelor de violenta domestica 3. Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica 4. Perceptia asupra barbatilor ca subiect in actele de violenta domestica 5. Agresivitatea comportament dobandit 2

6. Factori de influenta a comportamentului agresiv: Violenta emotionala Factori temporali Venitul 7. Increderea in autoritatile statului roman

III. CONCLUZII

3

I. OBIECTIVELE SI METODOLOGIA STUDIULUI

Obiectivele studiului:
Cercetarea a avut drept obiectiv studiul de ansamblu al realit tipurilor de violen în familie. Obiectivele principale ale cercet rii: - identificarea percep iilor i atitudinilor femeilor fa de multiplele forme de violen împotriva femeilor; - estimarea dimensiunii violen ei împotriva femeilior în familie; - identificarea modului în care reac ioneaz femeile la actul de violen împotriva lor; - creionarea unui profil al abuzatorului; - identificarea perceptiei si atitudinilor oamenilor fata de agresivitate ca si comportament dobandit; - analiza factorilor de influenta a comportamentului agresiv; - evaluarea increderea in autoritatile statului roman raspunzatoare de prevenirea cazurilor de violenta domestica. ii violen ei în familie, identificarea i analiza

4

cat si cu copii Segment espondeti cu varsta sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani Respondenti cu varsta peste 50 ani Structura (Femei/Barbati) 10 60 100 120 30 30 . Aplicarea acestuia s-a realizat on-line. atat necasatoriti.Metodologia studiului METODOLOGIE framework 5 metologie: instrumentul de cercetare utilizat a fost chestionarul. LOCATIE Bucuresti ESANTION/ CRITERII GENERALE DE SCREENING Femei si barbati cu varsta cuprinsa intre 18-50 ani.

6 II. REZULTATE DETALIATE .

7 1 Perceptia asupra agresorului .

Anna Freud subliniaza importanta acestui mecanism in formarea supraeului si aduce in discutie rolul sau in maturizarea si dezvoltarea psihica a copilului. De asemenea. de obicei din partea unei persoane autoritare. ci de un posibil eveniment viitor. Identificarea cu agresorul devine un mecanism functional atunci cand subiectul se confrunta cu un pericol extern. Un aspect distinct pentru acest mecanism este ca angoasa nu este legata de un eveniment din trecut. transformarea subiectului intr-o fiinta periculoasa face ca angoasa resimtita sa fie convertita intr-un sentiment de siguranta. Ca structura defensiva utilizeaza un mix intre doua componente psihice identificarea si proiectia impotriva unor factori de natura externa dar si a unora de natura interna. iar intr-o forma mai elaborata. imitarea unor trasaturi ce tin de mimica sau comportament. . in forma sa nepatologica. tranzitia este similara cu trecerea de la starea pasiva la cea activa si are care ca resort intern metabolizarea traumei. De la ipostaza de victima la cea de agresor.Perceptia asupra agresorului (1) Repere teoretice privind intrarea in rolul de agresor 8 Identificarea cu agresorul este un mecanism de aparare complex. In alta ordine de idei. preluarea unor simboluri sau reprezentari ale autoritarismului agresorului. Victima ajunge sa se identifice cu persoana agresorului prin preluarea unor componente ale acesteia precum agresivitatea. La nivelul realitatii interne. acest mecanism de aparare explica cum la un moment dat orice agresor a fost candva victima.

8 da nu . 79.8 0. 0. 9 Item : Agresorul in VD este o persoana apropiata Ingrijorator pentru dinamica familiei romanesti este faptul ca aceste date se coroboreaza cu rezultate ale studiilor anterioare care arata ca aproximativ 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data. respectiv soti.2 0.9 0.3 0.4 0.Perceptia asupra agresorului (2) Agresorul in VD este o persoana apropiata 1 0. intre segmentele esantionului nefiind diferente semnificative in aprecierea distantei intre agresor si victima.3 9.1 0 sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 40-50 ani peste 50 ani 79.3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii acestui fenomen sunt persoane apropiate.5 0.6 0.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Protectia Familiei.Perceptia asupra agresorului (3) 10 Potrivit unui studiu realizat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Familiei. 6. cel putin o persoana pe ora a fost abuzata de pe urma violentei celui caruia i-a declarat dragostea. aproape 50% au fost femei. Femeile sunt principalele victime ale violentei domestice. . Cu alte cuvinte. Dintre acestea.58% adulti) si numai 18% de sex masculin (12.386 de persoane au fost maltratate fizic de un membru al familiei în primele sase luni ale anului trecut.86% adulti).02% minori si 33. în primele sase luni din 2009 aproape 50% dintre cazurile de violenta domestica raportate au fost de sex feminin (16.4% minori si 5. iar raportul abuzurilor asupra lor se ridica la aproximativ o persoana la doua ore. Restul de 32 de procente nu au avut sexul si vârsta precizate. indiferent de vârsta.

. 71.Perceptia asupra agresorului (4) 11 Item 2: Peste 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data 80 60 40 20 27.3 0 da nu Respondentii cuprinsi in esantion considera intr-o proportie foarte mare (71.9 %) ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta.9 Intre subesantioanele intervievate nu se inregistreaza diferente majore de perceptie.

8 Iu b ire a il p o a te s c h im b a p e a g re s o r 36. respondentii au fost de parere ca iubirea celor din jur nu poate fi un factor de influenta asupra comportamentului agresorului.2 Singura categorie de varsta care a valorizat puterea sentimentelor asupra comportamentului agresiv este cea a respondentilor mai tineri de 18 ani.Perceptia asupra agresorului (5) In ceea ce priveste puterea emotiilor pozitive de a corecta comportamentul agresiv.5 0.4 0.8 62.6 0. Item 16: Iubirea il poate schimba pe agresor 12 70 60 50 40 30 20 10 0 da nu 0.3 0.7 0.1 0 sub 18 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani pe ste 50 ani ani . 0. Un procent semnificativ al acestora a fost de parere ca iubirea aratata agresorului ii poate atentua pornirile de violenta.4 0.

13 2 Perceptia asupra actelor de violenta domestica .

. 1 1 4 1 4 41 O cauza a acestui fenomen o poate reprezenta tocirea receptorilor care sesizeaza formele violentei in familie.7 . .1 14 Peste 50% dintre respondentii care au raspuns intrebarilor din chestionar au descris violenta domestica in termeni de firesc la nivelul unei familii. . .Perceptia asupra actelor de violenta domestica (1) Majoritatea oamenilor considera VD ca un act firesc intr-o familie .4 . .

Perceptia asupra actelor de violenta domestica (2) Item 5: Tinerii resping VD si o critica dur 15 52 51 50 49 48 47 46 45 da nu 47. fireasca intr-o familiei. o normalitate si de aceea nu au un comportament activ fata de actele agresive din familie.7 Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice.5 51. Si in cazul lor o explicatie poate fi tocirea receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta. Este posibil sa o considere ca parte integranta. .

Perceptia asupra actelor de violenta domestica (3) Ti rii r i g VD i o cri ic d r 16 6 1 1 i 1 i i 1 i 1 i i Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani. in sensul subaprecierii celor tineri. . relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca.

9 20. Astfel. in cadrul familiei se diferentiaza o serie de roluri asupra carora exista perceptii puternic structurate: Sotul Joaca cel mai adesea rolul agresorului care isi rasfrange furia asupra sotiei Sotia Victima celor mai multe agresivitati Se bucura de intelegere sociala Copilul Este martor al actelor de violenta Uneori este agresat si el de catre parinti .Perceptia asupra actelor de violenta domestica (4) Item 20: VD incepe cu abuzul femeii si apoi al copiilor 17 78.2 da nu Amplificarea actelor de violenta domestica duc la rasfrangerea gesturilor agresive si asupra copiilor.9 % dintre respondenti (fara diferente semnificative intre categoriile de varsta analizate) considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria cea mai vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica). 78.

18 3 Perceptia asupra femeii ca subiect in actele de violenta domestica .

4 24. un procent semnificativ al respondentilor considera ca femeile ajung sa aiba nevoie de sprijinul unui cadru medical specializat in urma actelor de violenta la care sunt supuse. Nu s-au inregistrat diferente semnificative la nivelul categoriilor de varsta analizate.8 Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD 09 8 07 06 05 04 03 02 1 sub 18 18 24 an 25 30 an 31 40 an 41 50 an pes e 50 an an da nu Asa cum reieise din reprezentarea grafica.Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (1) Item 6: Femeile necesita ingrijiri medicale din cauza actelor de VD 19 80 70 60 50 40 0 20 10 0 74. .

acestia fiind de acord cu afirmatia evaluata intr-o proportie semnificativ mai mica.Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (2) Item 13: Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat fata de un barbat 20 O concluzie importanta a studiului releva o atitudine diferentiata a oamenilor fata de victimele actelor de violenta dupa cum sunt acestea: femei sau barbati. diferenta aparand la respondentii sub 18 ani. 100 80 92. La nivelul repondentilor cuprinsi in esantion s-a conturat o perceptie oarecum uniforma in randul persoanelor peste 18 ani cu privire la acest subiect. Suntem sensibili la abuzul asupra unei femei decat fata de un barbat 09 09 0 0 0 0 2 2 0 0 0 0 . femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica.1 60 40 20 0 da nu 7 Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. Astfel.

a ei si a copiilor.97 0. tendinta celorlalti de a trece sub tacere astfel de manifestari.99 0. Este usor de remarcat faptul ca o trezire a gardianului ar conduce la diminuarea sau chiar anihilarea fenomenului.Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (3) Item 14: Femeile abuzate in familie nu au curajul sa-si paraseasca domiciliul 100 80 60 40 20 0 da nu 1 0. avand urmatoarele puncte de sprijin: agresor. este un specific consemnat de intreaga literatura de specialitate. victima si gardianul absent. Apare neincrederea si scepticismul victimei cu privire la posibilitatile de salvare. 21 2.94 97. Manifestarea de neutralitate este cu atat mai eficienta cu cat reprezentarea sociala a fenomenului. are un grad ridicat de toleranta. de a fi sprijinita in demersurile ei de autoprotejare.98 0.1 Ne-interventionismul. sub 18 ani 18-24 ani 25-30 ani 31-40 ani 41-50 ani peste 50 ani .96 0.95 0.1 Femeile abuzate in familie nu au curaj sa-si paraseasca domiciliul Acest aspect al violentei l-a condus pe Felson la o descriere triunghiulara a ei (Mannon l997).

Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (4) I m 19: F m l abuzate mascheaza/ascund traumele suferite 22 Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse. 97.7 da nu Femeile abuzate mascheaza/ascund traumele suferite Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului agresivitatii domestice. s 2 2 s . preferand sa pastreze tacerea asupra lor.5 1.

. vic imele 69.Perceptia asupra femeii ca parte in actele de violenta (5) em 8: Femeile i ca ce a e a f vic imele d 23 Femeile i ca ce a e a f 70 60 50 40 30 20 10 -2 2 -3 3 . aceasta este o urmare a actelor violente la care a fost supusa.8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse. Chiar si atunci cand este in ipostaza de agresor. . . . .8 29.2 .3 da - t 0 69.3 . . . Se constata inca o data perceptia avuta asupra femeii ca victima a atacturilor agresive.

24 4 Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica .

numai 30. considera ca barbatii care comit acte de violenta sunt persoane neajutorate. 25 Barbatii care comit VD sunt persoane neajutorate O diferenta semnificativa se inregistreaza la nivelul respondentilor cu varsta sub 18 ani. acestia vad in agresor o persoana lipsita de resurse. un procent foarte mic al respondentilor.6 Spre deosebire de intelegerea manifestata fata de femei.6 68. Spre deosebire de celelalte categorii de respondenti.Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (1) Item 15: Barbatii care comit Vd sunt persoane neajutorate 70 60 50 0 30 20 10 0 da nu 30. 5 2 2 25 5 5 . explicandu-i comportamentul si prin aceasta lipsa de suport.6 %.

. Aceasta ipoteza este evaluata ca puternic bazata pe realitate de catre categorii de varsta sensibile din punctul de vedere al institutiei casatoriei.2 2 6 19 2 6 2 2 da nu Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea. persoane intre 31-50 ani care cel mai adesea fac parte dintr-o relatie de familie.Perceptia asupra barbatului ca subiect in actele de violenta domestica (2) Item 18: Unul dintre principalele motive de divort este VD 26 U n u l d in tre p rin c ip a le le m o tiv e d e d iv o rt e s te V D 6 80.

27 5 Agresivitatea comportament dobandit .

Agresivitatea I 22 Viol n comportament dobandit (1) s un ompo m n inv 28 78.4 0.7 0.6 0.8 0.9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta. 0. 0 8 i 82 i 2 i i i t . 0.2 0.3 0.2 d nu Viol n s un ompo m n inv 0. 78. 20.

Agresivitatea comportament dobandit (2) Item 17: Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre Un procent majoritar al persoanelor intervievate a considerat ca agresivitatea este un comportament pe care il invatam in timpul vietii. 29 94. ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste. O concluzie interesanta este faptul ca oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native.2 Experientele din copilarie influenteaza direct atitudinile si comportamentele noastre 5 9 da nu 9 2 2 .

si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani.Agresivitatea comportament dobandit (3) 91. ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani. 30 Abuzurile din copilarie po duce la ac e de o ra a infrac ionali a e crima in perioada adul a 1 0 98 0 96 0 94 09 09 0 88 0 86 0 84 0 82 sub 18 an 18 24 an 25 30 an 31 40 an 41 50 an pes e 50 an .7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta.

Singurul lor model a fost violen a i ei nu au înv at s raspund în alt mod la dificult ile vie ii. intrument utilizat mai apoi in relatie cu proprii copii. . Trebuie men ionat i faptul c exist un tipar al provoc rii. stres. Copiii care cresc în aceste familii. mânie. Uneori. 31 100 80 60 40 20 0 a 88 8 10. frecvent. Agresorii au fost crescu i în familii în care ei în i i au fost agresa i sau în care au fost. sentimente de neputin sau imagine de sine deteriorat .Agresivitatea comportament dobandit (4) em 12 Par a a a r a f la ra d l l r a c lar e Un procent semnificativ al respondentilor (cu o dispunere aproape uniforma pe categoriile de interes) descrie aparitia unui cerc vicios copii abuzati care se transforma in timp in parinti agresivi. au tendin a puternic s manifeste aceea i conduit . de la o famile la alta. Cercet rile au ar tat c pattern-ul violentei se transmite peste genera ii. Victima cunoa te bine punctele slabe ale celuilalt i nu pierde ocazia de a le "atinge". Abuzul i violen a erau r spunsul uzual la orice nemul umire. atunci când î i întemeiaz propriul lor c min. istoria violen ei în familie poate fi trasat înapoi de-a lungul mai multor genera ii. martori la abuzuri comise asupra altor membri ai familiei.3 Agresivitatea se transforma astfel intr-un instrument dobandit in copilarie in relatia cu parintii. dezam gire.

8 da nu M e d iile v io le n te fa v o riz e a z a in fra c tio n a lita te a ju v e n ila 2 2 3 3 . a lasat un puternic impact asupra proceselor noastre implicite.3 8. Aceasta experienta atinge procese emotionale. cu atat mai insidios. in astfel de evenimente. tinta a 32 loviturilor agresorilor. Desi nu vom putea niciodata sa ne amintim explicit ceea ce ni s-a intimplat in primul an de viata. In memoria autobiografica ce se construeste dupa virsta de 1 an. sau victime directe. perceptive. precum si modelul mental al lumii celorlalti si al propriei lumi. Mediile violente favorizeaza infractionalitatea juvenila 91. pe care am trait-o cu cel care ne-a ingrijit. specifica varstei cuprinse intre 0 si 1 an. inexplicabil si necontrolat cu cat au avut loc la varste mai mici. vor avea probabil o perioada mai lunga de angoasa si memoria lor nu va ingadui instalarea uitarii probabil niciodata.Agresivitatea comportament dobandit (5) Copii martori. ca si in memoria implicita. experienta din acel timp. se vor pastra urme care se pot manifesta in diferite momente ale vietii individului. senzoriomotorie. comportamentale.

33 6 Factori de influenta a comportamentului agresiv: -Violenta emotionala -Factori temporali -Venitul .

fobii. tulburari de somn) sau/si tulburari de: personalitate. alimentare. 34 V io le n ta e m o tio n a la d u c e la V D 4 3 0. consum de drog.8 4 4 3 3 4 4 .3 Victimele pot suferi.Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (1) emotionala Item 10: Violenta emotionala duce la VD Violenta 98. comportamentale. datorita abuzurilor. o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii. atacuri de panica. tentative suicidare. anxietate. stres posttraumatic.

in cazul victimelor violentei domestice. In acest sens. acceptat doar partial de catre specialisti. Agresorul are un control total asupra lor. . Sindromul de stres postraumatic descris mai intai in cazul victimilor de razboi. in spatiul privat al caminului. unde nu exista locuri sigure. Trairile victimelor vor fi aceleasi. Toate caracteristicile razboiului se pot manifesta si in violenta domestica. ceea ce va amplifica aspectul de terorizare si de neputinta a victimelor. cu anumite variatii care tin de specificul violentei domestice si de diferentele fata de un conflict armat amplu. acela de sindrom al femeii batute. in care victimile sa se poata proteja. disputele si conflictele legate de sarcinile fiecarui membru al familiei duc la exacerbarea reactiilor agresive primare seara si la sfarsitul saptamanii cand partenerii sunt impreuna. 35 30. violenta domestica se aseamana cu o stare de asediu. Toti membrii familiei violente vor deveni victime directe sau indirecte ale agresorului. cu un razboi cu agresor unic si cu victime multiple.6 Consumul de alcool. este frecvent intalnit.6 da nu Violenta in familie este amplificata si de accesul permanent al agresorului la victima. Acestea au condus la formularea unui diagnostic diferentiat. asocierea responsabilitatilor familiale cu obligativitatea si impunerea de catre femeie a lor.Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (2) Item 7: Actele de VD se petrec seara sau la sfarsitul saptamanii Factori temporali 70 60 50 40 30 20 10 0 68.

.8 43. 55. viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica.4 Tendinta de a evidentia. Mai mult. veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa. divort. 43. persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii. ca si cauza principala a VD.Factori de influenta a comportamentului agresivitatii (3) Item 3: VD se regaseste in familiile cu venituri mici Venitul 36 60 50 40 30 20 10 0 da nu 55.4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici violenta intrafamiliala.8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute.

37 7 Increderea in autoritatile statului roman .

6 Asa cum se poate observa din reprezentarile 38 grafice.6 8 . exista o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica. global.Increderea in autoritatile statului roman (1) Item 9: Increderea in autoritatile statului roman care sprijina victimele VD 100 80 60 40 20 0 da nu 11. In c r e d e r e a in a u to r ita tile s ta tu lu i r o m a n c a r e s p r ijin a v ic tim e le VD 8 8 8 3 3 .

III. femeile se bucura de o sustinere sociala mai puternica decat barbatii fiind percepute ca o categorie vulnerabila in cadrul actelor de violenta domestica. 60% dintre femeile casatorite sunt batute de soti cel putin o data. preferand sa pastreze tacerea. Cercetarea arata faptul ca femeile abuzate nu comunica actele de violenta la care sunt supuse.9 % dintre respondenti considera ca primele victime ale abuzului in familie sunt femeile (categorie evaluata in mod repetat ca fiind categoria vulnerabila la nivelul actelor de violenta domestica). Lipsa comunicarii actelor de violenta duce la un control social mai scazut asupra dimensiunilor fenomenului violentei domestice. 39 . in sensul subaprecierii celor tineri. Astfel. existand o tocire a receptorilor care inregistreaza aceasta forma de violenta. 78. relatiile intre generatii fiind profund deteriorate in societatea romaneasca. 71.9 % apreciaza ca femeile care locuiesc impreuna cu un partener ajung sa fie cel putin o data victime ale violentei fizice exercitate de catre acesta. Concluzii 79. Tinerii nu manifesta o preocupare foarte mare fata de fenomenul violentei domestice.3 % dintre respondenti apreciaza ca autorii violentei domestice sunt persoane apropiate. Cei mai sceptici privind atitudinile tinerilor fata de violenta domestica sunt persoanele cu varste de peste 50 de ani. Reactia sociala este mai puternica atunci cand victima este o femeie. 50% descriu violenta domestica in termeni de firesc/normalitate la nivelul unei familii.

7% dintre respondenti sunt de acord cu faptul ca supunerea la violenta a copiilor conduce la o infractionalitate grava in perioada adulta. Tendinta de a evidentia ca si cauza principala veniturile reduse in explicarea fenomenelor grave de disfunctionalitate sociala (delincventa. viol etc) se regaseste partial cand este vorba de violenta domestica. . Respondentii considera ca una dintre cauzele cele mai frecvente care stau la baza divortialitatii este agresivitatea.Concluzii 40 69.8% dintre respondenti explica acest fenomen prin resursele financiare scazute. 55. Dispunerea pe intervale de varsta arata o pozitionare ferma a tinerilor cu varsta sub 18 ani. Respondentii au o imagine puternic structurata in sensul lipsei de incredere in institutiile statului desemnate sa se implice in problemele privind violenta domestica. Mai mult.4 % nefiind de acord cu asocierea veniturilor mici violenta intrafamiliala. ceea ce arata o serie de mutatii la nivel educational. Oamenii nu aseaza la baza violentei explicatii genetice si nici nu o asociaza cu aspecte native. 78. 91. persoanele cu varste de peste 50 de ani nu coreleaza statutul financiar cu agresivitatea fata de sotie si copii. divort.9 % dintre respondenti au fost de acord cu faptul ca violenta este un comportament care se invata prin expunere repetata la acte de violenta. ci o considera un element dobandit din mediul in care agresorul traieste. si un procent mai scazut din partea persoanelor cu varsta peste 50 ani. 43.8% dintre respondenti apreciaza ca la baza actelor de violenta sau omor savarsite de femei sta agresiunea permanenta la care au fost supuse.

Mirela Zivari Sociolog Adriana Slavitescu Psiholog Daniela Ogiolan Student Psihologie Viorica Comsa Contact: contact@aitc.41 Proiect realizat de catre: ASOCIATIA DE INTERVENTIE TERAPEUTICA IN CRIZA Dr.ro 021-2102206 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful