INFLUENȚA AVIARĂ

AVIAN INFLUENZA – AVIAN FLU

DEFINIȚIE

 Influența aviară este o infecție foarte contagioasă

cauzată de virusuri din familia Orthomyxoviridae,
genul Influenzavirus, caracterizată clinic prin:
 tulburări generale grave, respiratorii, digestive și
nervoase,
 infiltrație edematoasă a țesutului conjunctiv subcutanat
din regiunea capului și gâtului,
 morfopatologic - diateză hemoragică accentuată
ETIOLOGIE
 Agentul etiologic al influenţei aviare este virusului
influenţei tipul A, care face parte din genul
Influenzavirus, familia Orthomyxoviridae.
 Pe baza structurii biochimice a nucleoproteinei virale
(NP) orthomyxovirusurile au fost clasificate in trei
tipuri, notate cu A,B,C. :
 A - om,cal, porc și multe specii aviare;
 B și C – numai la om
 Virusurile gripale aviare sunt clasificate în două patotipuri:
 HPAI (high pathogen avian influenza)
 LPAI (low pathogen avian influenza)
 Pe baza caracterelor antigenice ale glicoproteinelor
de suprafață (H, N) au fost identificate:
 16 tipuri de hemaglutinine, notate H1-H16
 9 tipuri de neuraminidaze, notate N1-N9.
 H (hemaglutinina) prezintă
situs-urile de atașare a
virusului de celula gazdă;
 H este supusă unei rate mari
a mutaţiilor, datorită erorilor
în activitatea ARN polimerazei.
 N (neuraminidaza) este al
doilea antigen major de
suprafaţă al virusului şi, ca şi
H, este o glicoproteină
membranară integrală.
 Funcţia sa este de a elibera
particulele virale de pe
receptorii celulei gazdă,
permiţând ieşirea virusurilor
din celula în care au luat
naştere şi facilitând astfel
diseminarea.
Specificitatea de gazdă a subtipurilor virusului influenței tip A
 VARIABILITATEA GENETICĂ
 Natura segmentară a ARN-ului viral gripal, plasticitatea sa genetică este în mod
esenţial legată de fenomenele mutagene, inserţii/deleţii sau reasortări;

 Variabilitatea antigenică este esenţial legată de glicoproteinele învelişului viral H şi

N, ce suferă 2 tipuri de modificări;

 DRIFT ANTIGENIC = mutaţii acumulate în segmentele ARN-ului

stă la baza EPIDEMIILOR SEZONIERE

 SHIFT ANTIGENIC = reasortarea genetică

stă la baza MARILOR PANDEMII

REASORTAREA VIRUSURILOR GRIPALE
Păsările reprezintă rezervorul natural de
noi tulpini patogene pentru om
Evoluția virusurilor gripale
Prevalența focarelor de influență aviară la nivel mondial cu
H5N1 la păsări în perioda 2003-13 oct 2011

Sursa: www.oie.int
Zonele în care a fost confirmată infecția cu H5N1 la păsările
de curte şi păsări sălbatice în 2003
Zonele în care a fost confirmată infecția cu H5N1
la păsările de curte şi păsări sălbatice în 2006
Zonele în care a fost confirmată infecția cu H5N1
la păsările de curte şi păsări sălbatice în 2008
Zonele în care a fost confirmată infecția cu tulpini înalt
patogene ale virusului influenței aviare la păsări
în anul 2015 (iulie- decembrie)

Sursa: www.oie.int
Zonele în care a fost confirmată infecția cu tulpini slab
patogene ale virusului influenței aviare la păsări
în anul 2015 (iulie-decembrie)
Principalele epidemii de gripa cu virusul influenței
tip A la om
Cazuri de infecție gripală cu subtipul
H7N9 confirmate în anul 2013 la om
MECANISM PATOGENETIC
 Procesele patogenice ale gripei încep cu ataşarea şi
penetrarea celulelor epiteliale din mucoasa
respiratorie, fiind depăşite mecanismele de apărare
locală (imunoglobulinele A, nucleoproteine
nespecifice şi mecanismul mucociliar).
 Replicarea virală durează 4-6 ore, fiind urmată de
eliberarea de noi virioni şi moartea celulelor-gazdă.
 Infecţia gripală distruge celulele ciliate respiratorii,
zonele afectate fiind expuse colonizării bacteriene,
cu invadare locală.
 Răspunsul imunitar este puternic, cu producerea de
interferoni, dar cu deficit de imunitate celulară.
 CARACTERE EPIDEMIOLOGICE
 RECEPTIVITATE
 Se infectează în
condiţii naturale:
găina, curca,
palmipedele, mai rar
fazanul, păunul,
bibilica.
 Păsările sălbatice
(vrabia, stanca,
sticletele, mierla,
burniţa, piţigoiul,
potârnichea) se pot
îmbolnăvi atât în mod
natural cât şi
experimental.
 SURSE DE INFECȚIE
 Sursele de infecţie sunt reprezentate de:
 păsările bolnave sau în perioada de incubaţie,
 cadavrele păsărilor infectate natural sau experimental,
 resturile de la prelucrarea carcaselor şi apele de spălare a
acestora,
 secreţiile şi excreţiile păsărilor infectate ca şi produsele şi
ustensilele ce au venit în contact cu virusul.
 Transmiterea bolii la distanţă se poate face prin ape
curgătoare, păsări sălbatice, vehicule infectate.
TABLOUL CLINIC
 Gripa aviară evoluează, în general cu un pronunţat
caracter septicemic supraacut şi acut.
 După o incubaţie de 3-5 zile, boala apare brusc, cu
caracter exploziv. Păsările bolnave stau retrase,
strânse ghem, refuză hrana, creasta şi bărbiţele se
cianozează.
 În formele supraacute, păsările mor în câteva ore de
la apariţia primelor simptome. Sunt şi cazuri în care
moartea se produce fulgerător, înainte de orice
manifestare clinică; asemenea cazuri se întâlnesc mai
ales când boala apare pentru prima dată într-o regiune.
 În evoluţia acută, obişnuit întâlnită, păsările
prezintă :
 indigestie ingluvială,
 scurgere de mucozităţi din cioc şi nări şi diaree.
 apariţia unui edem al ţesutului conjunctiv subcutanat din
regiunea capului, edem care se poate extinde şi la gât,
uneori până la piept, antrenând o jenă, mai mult sau mai
puţin accentuată în respiraţie, care devine dispneică,
zgomotoasă, horcăitoare.
Cianoza crestei
și a bărbiţelor
 Pe măsură ce boala avansează, starea de
depresiune devine din ce în ce mai profundă,
pasărea se deplasează cu greutate, stă ghemuită,
cu aripile lăsate, cu pleoapele semiînchise,
edemaţiate, cu capul sprijinit în pământ.
Evoluția clinică a gripei aviare la păsări domestice (rațe)
 Când boala durează mai mult de 1-2 zile, apar
tulburări nervoase, reprezentate prin atitudini
curioase, convulsii, vertije, amauroză, contracţii
clonice ale diferitelor grupe musculare, paralizii.
Evoluția clinică a gripei aviare la păsări sălbatice (califarul roșu - Tadorna ferruginea)
 TABLOUL
ANATOMOPATOLOGIC
 Leziunile diferă în raport cu
forma, evolutivă a bolii şi au,
în general, un caracter
hemoragic, de septicemie
gravă.
 În formele supraacute, în
afară de cianoza crestei, a
bărbiţelor şi a leziunilor
congestive generale, nu se
întâlnesc alte modificări
deosebite
Leziunilor congestive la nivelul carcasei
 În forma acută, se
constată cianoza crestei,
a bărbiţelor şi a
urechiuşelor.
 Mucoasa conjunctivală
este inflamată şi prezintă
uneori mici echimoze.
 În cavitatea bucală, în
căile respiratorii
anterioare şi pe mucoasa
oculară se constată o
cantitate sporită de
mucus.
Cianoza crestei și a bărbiţelor
Cianoza crestei și a bărbiţelor
Echimoze la nivelul căilor respiratorii anterioare
 Ţesutul conjunctiv
subcutanat din regiunea
capului, gâtului și
membrelor este puternic
infiltrat cu un lichid
seros, citrin, clar.
Edeme și hemoragii la nivelul jaretelor
La deschiderea cadavrului
se constată leziuni de tip
hemoragic:
 peteşii până la echimoze,
de dimensiuni variabile,
situate pe seroase, pe
epicard şi la nivelul
silonului grăsos, pe
grăsimea stomacului
muscular şi glandular şi a
mezenterului pe seroasa
intestinală, toracică şi în
masa musculară a
pectoralilor.
Inflamația necrotică a
pancreasului
Numeroase peteșii epicardice la găină
 Leziunile caracteristice se
întâlnesc în stomacul
glandular şi se traduc prin
hemoragii ale papilelor
şi ale mucoasei
interpapilare.
 Peretele stomacului
glandular este îngroşat,
iar mucoasa stomacală
este acoperită de un strat
gros de mucus aderent.
Hemoragii la nivelul proventriculului la găină
 Mucoasa intestinală este inflamată şi congestionată
(enterită catarală sau hemoragică)
Hemoragii intestinale ale seroasei și plăcilor Payer la găină
Aspecte lezionale la lebădă

 Hemoragii  Hemoragii ale musculaturii

epicardice pectorale
Aspecte lezionale la lebădă

 Hemoragii în țesutul
 Enterită hemoragică conjunctiv subcutanat
din regiunea gâtului
Bibliografie
 Perianu Tudor – Boli infecțioase ale animalelor.Viroze, vol. II, Ed.Venus, 2005
 Programul acțiunilor de supraveghere. prevenire și control al bolilor la
animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și
protecția mediului - ANSVSA
 www.oie.int
 www.cfsph.iastate.edu
 www.thepoultrysite.com
 www.defra.gov.uk
 www.ncbi.nlm.nih.gov
 http://en.wikipedia.org
 www.fao.org
 www.merck.com
 www.biomedcentral.com
 www.who.int