Istoria, efortul de salvare i reînfiin are

Rudolf Hanzelik Dan Bera

Istoria
‡ Calea ferat îngust de la Hunedoara la Reti oara(Ghelari) era prima cale ferat îngust din ardeal, construit pentru a îndeplini cererea de minereu de la furnalul din Gov jdia i Uzinele de Fier din Hunedoara.

‡ Prima por iune de cale ferat îngust a fost construit pentru a reduce costurile de transport de minereu din mina din Gelari la furnalul din Gov jdia. Construc ia tronsonului Reti oaraGov jdia a durat din 1866-1871 iar în acea perioad s-au s pat galerii care legau mina subteran din Ghelari cu valea Reti oarei i s-au construit planuri înclinate i s-a construit o sta ie de sortare i concasare pentru minereuri.

‡ Distan a de la sta ia de sortare i concasoare la furnalul de la Gov jdia era de 5120m cu ecartament de 633mm i cu ine de font de 9 kg/metru liniar. Transportul se efectua cu vagone i tra i de cai pe ine.

‡ Dup construc ia Uzinelor De Fier din Hunedoara, cele dou sisteme de funiculare care asigurau tranportul de minereu feros dinspre Ghelari spre uzin s-au dovedit a fi ineficiente dup pornirea celui de al patrulea furnal. Astfel s-a decis extinderea i modernizarea liniei existente i l rgindu-i ecartamentul de la 633mm la 760mm ecartamentul folosit de locomotivele cu aburi. Astfel lucr rile de extinderea liniei au început în 1896 când s-au construit înc dou tunele, unul de 42m în curb i 747 metrii lungime care f cea leg tura cu v ile zla tiului i gov jdiei i 11 poduri metalice, printre care dou poduri în curb i un viaduct de 114 metrii peste valea zla tiului.

Tunelele
‡ Sunt trei tunele pe traseul moc ni ei: ‡ Primul tunel în curb lung de 41 m, între Reti oara i Cr ciuneasa cu cealalt gur astupat în halda de steril. Acest tunel dateaz din 1871.

‡ Dopul de steril care astup un cap t al tunelului:

‡ Al doilea tunel se afl lâng c tunul Tulea i este un tunel în curb lung de 42 metrii, c ptu it cu piatr i dateaz din 1900.

‡ Al treilea tunel este cel mai lung dintre toate. M surând 747m în lungime este cel mai lung tunel de cale ferat îngust . ‡ S p turile au durat 15 luni. În timp ce alte echipe lucrau la terasament. Dou echipe au început fiecare într-o parte a muntelui, întâlnindu-se în mijloc. Tunelul a fost c ptu it cu piatr pe o jum tate i cu c r mid ig neasc +beton pe cealalt jum tate, cu refugii s pate din 50 în 50m. ‡ Tunelul face leg tura prin munte între v ile Zla tiului i Gov jdiei i dateaz din 1900.

Podurile, pode ele i viaductul
Din cauza terenului pe care parcurgea traseul moc ni ei s-au construit mai multe poduri i pode e metalice. Toate îmbin rile erau nituite întruncât nu exista înc pe vremea respectiv sudura. Viaductul peste valea Zla tiului a fost cel mai dificil de construit, pentru construc ia viaductului sau construit picioarele bucat cu bucat din piatr spart , dupaceea s-a ridicat o schel temporar pentru muncitorii care asamblau partea metalic tot bucat cu bucat .

Viaductul cel mare peste valea Zla tiului: În construc ie, Dup finaizare i dup ce a fost înlocuit în 1989 pentru a suporta greut i mai mari.

‡ Pe viaductul cel mare:

‡ Desenele viaductului înainte i dup ce a fost înlocuit.

Podurile în curb
‡ Erau trei poduri în curb : unul la Reti oara, cel lalt în spatele fabricii de la Zla ti i înc unul aproape de Castelul Corvinilor. Fiecare pod erau alc tuit din trei elemen i metalici care erau construite prin nituire i aveau doi piloni construi i din piatr spart lipit cu beton.

Pode ele
‡ Lâng c tunul Tulea s-au montat 3 poduri metalice pe stânci fiecare avea 12-15 metrii lungime. Înc dou pode e mai erau montate la satul Gov jdia i mai sus de Gov jdia.

G ri i cantoane
‡ Pe traseul moc ni ei erau trei g ri: gara mic sau Gara de vest Hunedoara, Gara Gov jdia i sta ia final de la Reti oara i ulterior Cr ciuneasa din 1970. ‡ Lâng Zla ti erau dou cantoane: cantonul nr. 1 ³Zlasa´ i cantonul nr. 2 ³Coco ´. ‡ În c tunul C na din valea Gov jdiei era cantonul nr. 3 ³Catana´. ‡ O halt era i la c tunul Tulea i mai sus la c tunul N drab.

Gara mic sau gara de vest era singura gar din Europa unde întorceau locomotina înconjurând cl direa exact cum arat pe desenul urm tor.

Aceast cl dire a g rii nu este originala a fost construit în anii ¶50 dup ce au demolat originala cl dire.

Cl direa cantonului nr. 1 ³Zlasa´ a fost demolat dup ce s-a construit fabrica de dolomit de lâng Zla ti

Cl direa original a cantonului nr. 2 ³Coco ´ de lâng Zla ti. <

Cl direa cantonului nr. 3 ³Catana´ de la c tunul C na . >

Vedere par ial Gara Gov jdia

Halta N drab

‡ Depoul original a fost la satul Gov jdia care a fost demolat. ‡ În anii ¶50 s-a construit un depou pentru locomotive de cale ferat îngust la Hunedoara. ‡ Pân în 1990 la depou au lucrat peste 120 de angaja i cu tot cu personalul de între inere.
Din anii ¶50 pân la începutul anilor ¶80 aici erau inu i 11 locomotive cu aburi tip Re i a. Fiind înlocuite cu 6 locomotive dieselhidraulice tip L45H de la uzinele 23 August din Bucure ti.

Depoul

‡ Podul cel mare peste valea zla tiului în construc ie în vara anului 1900. ‡ În data de 29 Septembrie 1900 s-a inut ceremonia de inaugurare la Reti oara i tot atunci a fost deschis circula iei pentru a deservi drept cale ferat de interes local cu regim de transport mixt (c l tori i materiale) ‡ Linia original s-a extins cu înc 10360 m astfel lungimea total ajungând la 15480m, cu trei tunele, trei g ri i 5 cantoane (halte).

‡ Cea mai mare ramp pe linie este de 2,7% i în sta ii de 2,5%. Cea mai mic raz de curb pe linie este de 50m i în sta ii de 40m. Greutatea inelor de o el este de 13,75kg/metru liniar. Traversele au fost a ezate cu distan mic între ele luând în calcul greutatea de 2,5 T exercitat de fiecare roat al trenului s nu dep easc 1T/cm2.

‡ Disatan a dintre linii m surat din mijloc la mijloc s fie între 2,2m i maxim 3m. Aceast distan se refer la distan a între linii din g ri. Traversele erau f cute din stejar cu lungimea de 1,5m; în l imea de 12cm; l imea inferioar de 20cm i l imea superioar de 14cm.

‡ În anii ¶50 s-au schimbat vechile locomotive cu aburi cu 11 locomotive noi de 300 cp, v.max 30 km/h, ecartament de 760mm fabricate la uzina din Re i a.

‡ Din 1900 pân în 1970 pe aceast linie s-a c rat minereul de fier din Reti oara spre combinatul siderurgic Hunedoara. Dup 1970 s-a închis sta ia de la Reti oara pentru c un alt tunel s-a s pat din 19631967 care f cea leg tura direct cu mina subteran din Ghelari i uzina de procesarea minereurilor din Teliuc.

‡ În 1967 s-a deschis cariera de talc, calcar i dolomit din Cr ciuneasa i s-a renun at complet la sta ia final de la Reti oara i s-au adunat inele de cale ferat pe o lungime de 3 km între Reti oara i Cr ciuneasa. Tot atunci s-a construit o fabric de procesarea dolomitei calcarului i talcului lâng satul Zla ti.

‡ În anii ¶80 s-a schimbat parcul de locomotive i s-au adus locomotive diesel-hidraulice de 450 cp tip L45H de la uzinele 23 august din Bucure ti. ‡ Linia ferat îngust de 13 km dintre Hunedoara i cariera de la Cr ciuneasa a func ionat pân în vara lui 1999. Dup ce s-a oprit fluxul primar din combinatul siderurgic Hunedoara.

De i serviciul de c l tori a func ionat din 1900-1990 câteodat se mai f ceau excursii organizate la cerere i în rest c l toreau doar muncitorii care lucrau la Cr ciuneasa.

‡ Dup închiderea fluxului primar din combinatul siderurgic Hunedoara în vara anului 1999, linia sa p strat în conservare pân în prim vara anului 2001 atunci s-a luat decizia de c tre conducerea fabricii de la Zla ti s se caseze toat linia lung de 11 km între Cr ciuneasa i fabrica de la Zla ti cu tot cu podurile i pode ele metalice. ‡ Totodat s-au casat sau s-au vândut i vechile locomotive cu aburi, vechile vagoane de c l tori i de materiale.

Dup casarea liniei dintre Cr ciuneasa i Zla ti în 2001 am mai r mas 2,3 km de cale ferat îngust între gara mic din Hunedoara i fabrica de var de la Zla ti. Fabrica de la Zla ti a trecut de la prelucrarea dolomitei la prelucrarea calcarului în var. Calcarul se aducea pân la gara mic cu camioanele de unde se înc rcau în vagoane i se transportau la fabrica de la Zla ti.

Ultimul tronson de cale ferat îngust a func ionat pân în toamna 2007 când fabrica de la Zla ti a r mas f r comenzi. În vara lui 2009 noua conducere de la fabrica de var de la Zla ti a decis c nu mai este rentabil transportul calcarului cu trenul i din ra iuni economice a trecut la dezafectarea ultimului tronson de cale ferat îngust

‡ Tot atunci s-au vândut materialele rulatne: cele 10 vagoane de piatr i ultimele dou locomotive diesel hidraulice tip L45H la Atelierele Centrale din Cri cior.

Eforturile de salvare
‡ La aflarea deciziei luate de c tre conducerea fabricii de la Zla ti. Tinerii din Hunedoara au organizat multe ac iuni de protest scandând modul de distrugere a istoriei. ‡ Acest eveniment a fost mediatizat la ziare i în televiziunea local i na ional .

Nu polua i castelul Nu distruge i moc ni a Ecologiza i zona

Salva i Moc ni a

Presiunile tinerilor pentru a salva moc ni a a l sat autorit ile reci i distrugerea a continuat pân s-a vândut tot ce se putea vinde. Totu i a r mas viaductul cel mare care prezenta dificult i la dezafectare. Înc un pode metalic a r mas la satul Gov jdia pentru c a fost salvat de localnici.

Tinerii hunedoreni nu s-au l sat b tu i a a c au insistat în continuare punând presiune pe autorit i. Efortul lor a dat roade. În Iunie 2010 o comisie trimis din partea ministerului culturii s evalueze acest obiectiv ca s fie clasat în regim de urgen ca monument istoric de categorie tehnic . ³Din data de 21 Iulie 2010 Comisia Na ional pentru Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii a declarat drept monument istoric linia de cale ferat îngust care lega odat Gara Mic a Hunedoarei de furnalul de la Gov jdie. Statutul este acordat doar pe durata unui an, timp în care autorit ile locale trebuie s întocmeasc un dosar cu acte în baza c ruia linia s poat fi apoi clasificat definitiv drept monument istoric. Speciali tii în domeniu spun ca aceasta are anse reale s devin chiar monument de categoria A, cum sunt catalogate obiectivele istorice de interes na ional i interna ional´ A declarat C lin Cornea reprezentantul Comisiei Na ioale pentru monumente istorice din cadrul ministerului culturii.

Peisaje de pe traseul moc ni ei

Efortul de reconstruc ie
‡ Deocamdat am r mas cu promisiunile autorit ilor c vor face dosarul pentru clasarea ca monument istoric de categoria A. ‡ Am primit i promisiunea c vor face un proiect pentru finan are european pe axa 5 ca s se poat reconstrui linia. ‡ Sper m ca autorit ile s se in de cuvânt i s aplice tot ce au promis ca s se dezmor easc turismul în aceast zon .

‡ La Mokra-Gora din Serbia a fost o linie ferat îngust care a avut aceia i soart ca i linia noastr . O ac iune de promovare salvare a avut loc acolo organizat de localnici i pasiona ii de istorie. Autorit ile i-au dat seama c linia reconstruit ar putea contribui la dezvoltarea turistic i economic acelei zone. ‡ Au trecut la reconstruc ia liniei care a durat 2 ani cu toate lucr rile. Azi se bucur de peste 120.000 turi ti pe an. ‡ Acel exemplu sârbesc s-ar putea aplica i aici cu mare u urin . Este nevoie doar de vroin a autorit ilor.

‡ Reconstruc ia liniei ar aduce beneficii Hunedoarei i ar ajuta la dezvoltarea turismului într-o zon cu o rat mare a omajului. ‡ Str inii ar da bani serio i pentu a circula cu moc ni veche într-un peisaj nemaipomenit. ‡ Reconstuc ia liniei ar avea i valoare istoric i sentimental , maiales la persoanele care au c l torit cu ea mai demult. Nostalgia c l toriei cu un trenule de epoc într-un peisaj spectaculos este de nepre uit.