ANALIZA PSIHOLOGIC A MUNCII ±PROPRIET I I PRACTICI DE BAZ

Horia D. Pitariu Univ, Babe -Bolyai Catedra de Psihologie
1

Partea 3. Analiza muncii: Propriet i i practici de baz
‡ Analiza muncii
± Proces prin care se stabile te colec ia de sarcini necesare atingerii obiectivului unui anumit post de munc .

2

Utiliz ri ale analizei muncii
Evaluarea performan ei Training Selec ie Promov ri Descrierea postului Disponibiliz ri Recrutare Stabilirea criteriului Recompense
3

Scurt istorie a analizei muncii ‡ 1922 ± Viteles i psihogramele ± Utilizate în analiza muncii pentru a specifica cerin ele psihologice ale posturilor de munc 4 .

Exemple timpurii de analiz a muncii Figura 6 5 .

Psihograma propus de Viteles Figure 4.7 6 .

2004) Agent/Operator Condi ii interne Cuplaj Sarcina Condi ii externe Condi ii Evaluare intern Diagnostic i execu ie Evaluare extern Activitate Consecin e pentru agent Consecin e pentru sarcin Consecin e 7 .UN MODEL MULTINIVELAR AL ANALIZEI MUNCII (Leplat.

Tipuri de analiz a muncii Analiza muncii orientat pe post ± Const în sistematizarea tuturor sarcinilor ce alc tuiesc postul respectiv precum i a obiectivului realizat prin acele sarcini Analiza muncii orientat pe de in torul postului de munc ± Orientat pe acele atribute ale ocupantului postului care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor 8 .

ANALIZA MUNCII ORIENTAT PE POSTUL DE MUNC SARCINA DE MUNC SARCINA EFECTIV PENTRU ANALIST Sarcina de realizat Sarcina prescris Sarcina redefinit Sarcina efectiv SARCINA EFECTIV PENTRU EXECUTANT Activitatea prescriptorului Activitatea agentului Reprezentarea activit ii 9 .

IRWIN. Human Resource Management. Homewood. Illinois. L.Componentele analizei postului Sursa: L. Rue. 1987 10 . Byars.

1998. 11 . Bohlander. South . S.Procesul de analiz a postului Sursa: A. 1998.. Cincinnati. Sherman. G. 11 ed. Managing Human Resource. Snell. Ohio.Western College Publishing.

Sarcin 3.Procedura de ierarhizare a componentelor muncii a lui Levine (1983) ‡ ‡ ‡ ‡ 1. Activitate 4. Ac iuni/Elemente 12 . Responsabilitate/îndatorire 2.

Procedura de ierarhizare a componentelor muncii dup Levine (1983) Responsabilitate Arestarea unui terorist Sarcin Activitate Ac iuni Deplasarea la locul incidentului Puerea c tu elor Desprinderea c tu elor Plasarea pe mâini Blocarea c tu elor 13 .

Interviuri: de in tor. Observa ie 2. Incidente critice i jurnale de munc 4. supervizor 3. Chestionare 14 .Cum se face analiza muncii 1.

1993) 1. Colectarea de date din documente 2. Intervievarea managerilor (obiectivele postului. rela ii de munc etc.REALIZAREA ANALIZEI MUNCII (Smith & Robertson.) 3. Observarea de in torilor postului de munc 5. Redactarea rezultatelor (Fi a postului) 15 . Intervievarea de in torilor postului 4. Participarea la munc 6.

aceasta în func ie de situa ie ‡ Etc. 16 ‡ ------------ . mai ales dac clientul este unul de-ai casei ‡ Servirea clientului ‡ Aduce lista cu meniul ‡ Sugereaz clientului ce s comande.Extras din fi a de post a osp tarului ‡ Responsabilit i: ‡ -----------‡ Primirea clientului (activitate) ‡ Preia clientul de la intrare (sarcin ) ‡ Salut (unitate/element) ‡ Îndic masa la care s se a eze ‡ Ajut clientul s se fac comod punându-i haina în cuier ‡ Poate ini ia o discu ie scurt politicoas .

COMPETEN ELE PROFESIONALE ‡ Sunt finalizate ‡ Sunt înv ate ‡ Sunt organizate în unit i coordonate pentru realizarea unor obiective ‡ No iunea de competen este abstract ipotetic . Ceea ce observ m sunt numai manifest rile comportamentale i 17 . Sunt neobservabile.

Analiza competen elor specifice unei activit i
‡ Competen e specifice domeniului muncii ‡ Competen e privind modul de execu ie al sarcinilor ‡ Experien a ± ³cunoa tere episodic ´ ‡ Cuno tin e legate de folosirea accesoriilor muncii

18

Contextul muncii
‡ Condi ii sau caracteristici ale muncii care pot influen a solicit rile sau preten iile fa de angaja i sau caracteristici ale muncii care pot fi schimbate ‡ Aspecte ale contextului
‡ Rela iile interpersonale ‡ Condi iile fizice ‡ Caracteristici structurale ale postului de munc

‡ Vizualizare realist a postului de munc (RJP)
19

CONTEXTUL MUNCII
Informatia primita Activitati mentale Comportamente de munca Rezultate

20

provocare Ritm si planificare 21 .CONTEXTUL MUNCII Relatii interpersonale Conditiile fizice demunca Caracteristici structurale ale locului de munca Comunicare Relatii de rol solicitate Responsabilitatea pentru altii Postul de munca Conditiile de mediu Solicitarile locului de munca Criticabilitatea postului Rutina vs.

sarcini.FISA POSTULUI Denumirea postului de munc : Pozi ia în COR : Obiectivele specifice ale activit ii de munc : Integrarea în structura organizatoric a organiza iei : Pozi ia postului de munc în cadrul structurii organiza iei Postul imediat superior : Postul imediat înferior : Subordon ri : Are în subordine : Este înlocuit de : Înlocuie te pe : Rela iile de munc : Ierarhice: Func ionale: De reprezentare: Responsabilit i. activit i i ac iuni specifice postului de 22 munc .

FISA POSTULUI (cont. utilaje etc.) : Contextul muncii Rela iile interpersonale : Comunicarea : Tipuri ale rela iilor de rol solicitate : Responsabilitatea pentru al ii : Contacte conflictuale cu al ii : 23 .) Competen ele postului de munc : Cuno tin e în leg tur cu domeniul muncii : Cuno tin e privind modul de execu ie al sarcinilor : Experien a : Cuno tin e legate de folosirea accesoriilor muncii (aparate.

Ritmul muncii i planificarea : Preg tirea necesar postului de munc Salariul i condi iile de promovare 24 . Provocarea activit ii de munc .) Condi iile fizice ale muncii : Postul de munc : Condi iile de mediu : Solicit rile postului de munc : Caracteristicile structurale ale locului de munc : Criticabilitatea pozi iei/postului : Rutin vs.FISA POSTULUI (cont.

Rolul analizei muncii în evaluare Figura. 8 Rolul analizei muncii în evaluare 25 .

eficien Experien a orgniza ional Climat i cultur organiza ional Rela ii interpersonale i conflicte Identificarea cu organiza ia. valori) Dispozi ii afective COMPORTAMENT ORGANIZA IONAL REZULTATELE ACESTUIA I Promovarea obiectivelor organiza iei Performan .JOB SPECIFICATIONS DOMENIUL DIFEREN ELOR INDIVIDUALE Aptitudini cognitive Personalitate Orientare (interese. ata amentul organiza ional 26 .

profilul psihologic al postului de munc sau mai precis al exigen elor psihologice care trebuie s caracterizeze un de in tor al unui anumit post de munc .Analiza muncii orientat pe de in torul postului de munc (Job specifications) .se refer la analiza i consemnarea atributelor sau particularit ilor individuale care trebuie s caracterizeze de in torul unui post de munc . . 27 .

sub influen a puternic a psihologiei cognitive.Motive fundamentale care stau la baza ac iunilor de analiz a activit ii/ comportamentului de munc (Karnas. a devenit unul din suporturile empirice importante ale psihologiei tiin ifice. 28 . ‡ Obiectivul primordial al analizei muncii este cel mai adesea o ameliorare a condi iei omului implicat în procesul muncii i/sau a eficacit ii sale ‡ Mai nou. activitatea de munc . 1990): ‡ Maniera de a desf ura o activitate de munc este mai pu in standardizat decât activit ile concentrate la palierul condi iilor de munc .

Analiza muncii orientat pe de in torul postului de munc (Job specifications) ‡ Cerin ele psihologice ale muncii (Job specifications) acestea se refer la cuno tin e. aptitudini i al i indicatori personali sau de personalitate implica i mijlocit sau nemijlocit în practicarea unei profesii 29 . deprinderi.

ANALIZA MUNCII I EVALUAREA PERSONALULUI Analiza muncii Identificarea KSAO Identificarea i sau proiectarea instrumentelor de evaluare 30 .

31 .KSAO ± Cuno tin e ‡ Colec ie de fapte rela ionate i informa ii cu privire la un domeniu particular ± Deprinderi ‡ Ac iuni exersate ± Aptitudini ‡ Capacitate stabil de a se angaja într-un comportament specific ± Alte caracteristici: interese. etc. instruire.

Domenii de interes 6. Alte circumstan e de interes 32 . Inteligen a general 4. 1993) ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 1. Aptitudini speciale 5. Calit i fizice 2. Roger (Smith & Robertson.Cele apte puncte ale sitemului propus de A. Personalitatea 7. Nivelul de realizare individual 3.

Poten ialit ile pe care le are individul pentru a.schem de lucru care const în cinci puncte: ‡ (1) Impactul asupra celorlal i: atributele fizice ale persoanei.Munroe Frazer (1960) . ‡ (2) Cuno tin ele i deprinderile dobândite: este vorba de background-ul educa ional. maniera de exprimare. 33 . ‡ (3) Aptitudini: capacitatea individului de a. manierele i reac iile la stimulii externi.i utiliza inteligen a într-o varietate mare de situa ii.i dezvolta unele calit i care s -i asigure succesul într-o activitate sau alta. experien a i competen a profesional . stilul vestimentar.

modalitatea în care un individ reac ioneaz în fa a unor factori de presiune. ‡ (5) Capacitatea de adaptare: se are în vedere complexul de procese afective implicate în rela ionarea reactiv fa de mediul înconjur tor. 34 .schem de lucru care const în cinci puncte: (cont.Munroe Frazer (1960) .) ‡ (4) Motiva ia: este vorba de motivele care dinamizeaz comportamentul uman spre atingerea unui obiectiv.

Superior ± explicarea principiilor avansate de genetic studen ilor de anul I. NIVEL EXEMPLE Superior ± În elegerea unui text de fizic avansat . Exprimarea scris . Aptitudinea de a citi i de a în elege informa ii i idei prezentate în scris. Inferior ± în elegerea semnalelor de avertizare de pe osea. 2. Inferior ± anularea livr rii ziarului prin telefon. Superior ± scrierea unei c r i de economie avansat . În elegerea informa iilor scrise 3. Exprimarea oral Aptitudinea de a comunica verbal informa ii i idei astfel încât s se fac în eles de ceilal i. În elegerea verbal DEFINI II OPERA IONALE Aptitudini cognitive Capacitatea de a în elege informa ii i idei prezentate oral sau scris. 4. 1999) CONSTRUCT Aptitudini verbale 1.Taxonomia aptitudinilor elaborat de Fleishman (Fleishman. Inferior ± În elegerea unei reclame la televizor. Aptitudinea de a comunica în scris informa ii i idei astfel încât s se fac în eles de ceilal i. Inferior ± a scrie cuiva un bilet 35 pentru a-i reaminti s scoat ceva de la congelator. Superior ± în elegerea unei c r i cu instruc iuni asupra repar rii unui sistem de ghidare a proiectilelor.

Inferior ± numirea a patru utiliz ri diferite pentru o urubelni . Fluen a ideilor DEFINI II OPERA IONALE Aptitudinea de a veni cu un num r de idei despre o tem dat . Inferior ± recunoa terea c o lamp care nu este în priz . Sensibilitatea la probleme 8. Inferior ± cunoa terea faptului c datorit legilor gravita iei o ma in oprit poate s înceap s coboare 36 dealul. Superior ± inventarea unui nou tip de fibre sintetice. când exist câteva simptome. nu func ioneaz . implic luarea deciziei dac un anumit r spuns are sens. Aptitudinea de a spune când ceva este gre it sau este probabil s mearg prost. Se refer la un num r de idei produse i nu la calitatea. Aceasta nu implic rezolvarea de probleme ci doar recunoa tere c exist o problem . NIVEL EXEMPLE Superior ± numirea tuturor strategiilor posibile pentru o anumit interven ie militar . Capacitatea de a aplica reguli generale la cazuri specifice pentru a ajunge la r spunsuri logice. sau de a dezvolta modalit i creative de a rezolva o problem . Superior ± recunoa terea unei boli într-un stadiu timpuriu. Superior ± proiectarea unui aparat de zbor utilizând principiile aerodinamicii.CONSTRUCT Elaborarea ideilor i abilit ile de ra ionament 5. corectitudinea sau creativitatea ideilor. 6. Ra ionamentul deductiv . Originalitatea Aptitudinea de a veni cu idei neobi nuite sau inteligente cu privire la o tem sau situa ie dat . 7. Inferior ± utilizarea unei cartele pentru a deschide o u încuiat .

Aptitudinea de a produce mai multe reguli. Ra ionamentul inductiv Aptitudinea de a combina informa ii separate sau r spunsuri specifice la probleme. Inferior ± sortarea cuielor dintr37 o cutie. Capacitatea de a urma corect o regul dat sau un set de reguli pentru a aranja lucruri sau ac iuni într-o anumit ordine. astfel încât fiecare regul arat cum este grupat (sau combinat) un set de obiecte într-o manier diferit . Flexibilitatea clasific rii Superior ± clasificarea fibrelor sintetice în termeni de t rie. 10. cost. . cuvinte. proceduri. pe baza lungimii. Lucrurile sau ac iunile pot include numere. imagini. pentru a forma reguli generale sau concluzii. propozi ii i opera ii matematice sau logice. Superior ± diagnosticarea unei boli utilizând rezultatele mai multor teste de laborator. flexibilitate. etc. litere. Inferior ± ordonarea numeric a unor obiecte. Inferior ± alegerea îmbr c mintei purtate pe baza prognozei vremii. 11. puncte slabe. Ordonarea informa iei Superior ± asamblarea unei focoase nucleare.9. Include oferirea unei explica ii logice a motivului pentru care o serie de evenimente aparent nerela ionate apar împreun .

sc dea. Memorizarea Aptitudinea de a. multiplica sau împ r i rapid i corect. luând în considerare: viteza. Superior ± calcularea manual a direc iei de zbor a unui avion. NIVEL EXEMPLE Superior ± determinarea metodelor matematice cerute pentru a simula o aterizare pe lun . Inferior ± determinarea pre ului a zece portocale atunci când pre ul a dou portocale este de 2 lei. desene i proceduri. cuvinte.i reaminti informa ii ca numere. Ra ionamentul matematic DEFINI II OPERA IONALE Aptitudinea de a în elege i organiza o problem i apoi de a selecta o metod matematic sau o formul pentru a rezolva probleme. pentru a fi sigur c mergi în direc ia bun . vântul i altitudinea.CONSTRUCT Aptitudini cantitative 12. dup studierea acestuia timp de 15 minute. Inferior ± a i aminti num rul autobuzului pe care îl folose ti. Memoria 14. 38 13. Superior ± recitarea discursului inut de Lincoln la Geetysburg. . Ra ionamentul numeric Capacitatea de a aduna. Inferior ± a aduna 2 i 7.

CONSTRUCT Aptitudini perceptive 15. un obiect. Aptitudinea de a compara rapid i acurat litere. Aceast abilitate include de asemenea compararea unui obiect prezent cu un obiect amintit. Obiectele care urmeaz s fie comparate pot fi prezentate în acela i timp sau unul dup altul. NIVEL EXEMPLE Superior ± interpretarea informa ilor oferite de un satelit pentru înregistrarea vremii. Viteza perceptiv . desene sau structuri. Superior ± inspectarea componentelor electrice pentru detectarea defectelor ce apar la o linie de asamblare. obiecte. în timpul zborului. Inferior ±interceptarea unui post de radio. 39 17. Superior ± identificarea tancurilor camuflate. Inferior ± sortarea coresponden ei dup codul po tal. numere. Flexibilitatea cuprinderii Aptitudinea de a identifica sau detecta o structur cunoscut (o figur . Viteza de cuprindere DEFINI II OPERA IONALE Aptitudinea de a descoperi în elesul unor informa ii care par s nu aib sens sau organizare. pentru a decide dac vor avea loc schimb ri ale temperaturii. Inferior ± recunoa terea unui cântec dup ascultarea primelor note. Presupune combinarea rapid i organizarea diferitelor informa ii într-o unitate cu sens. 16. f r presiune de timp. un cuvânt sau un sunet) care este ascuns întrun material distractor.

Superior ± studierea unui manual tehnic într-o înc pere zgomotoas . sunet. Superior ± anticiparea mi c rilor adversarilor i a propriilor mi c ri viitoare într-un joc de ah. Inferior ± a vizualiza cum trebuie pus hârtia în ma ina de scris. Dozarea timpului Aptitudinea de a trece de la o activitate la alta sau de a utiliza dou sau mai multe surse de informa ii în acela i timp. 19. Aten ia 20. Inferior ± a r spunde la un telefon de afaceri. Inferior ± a asculta muzic în 40 timpul complet rii unor formulare. ( ca vorbire. Superior ± monitorizarea transmisiei radar sau radio pentru a controla traficul aerian în timpul perioadelor de trafic intens. atingere sau alte surse). 21. NIVEL EXEMPLE Superior ± navigarea în ocean folosind ca repere doar pozi iile soarelui i stelelor Inferior ± folosirea unui plan al etajului pentru a localiza un magazin într-un centru comercial. . astfel încât antetul s apar în partea superioar a paginii.CONSTRUCT Aptitudinea spa ial 18. Aten ia selectiv Aptitudinea de se concentra i de a nu fi distras în timpul realiz rii unei sarcini de-a lungul unei perioade de timp. în timp ce colegii vorbesc în apropiere. Vizualizare Aptitudinea de imagina cum va ar ta un obiect dup ce îi va fi schimbat pozi ia sau sunt rearanjate i mutate p r i ale sale. Organizarea spa ial DEFINI II OPERA IONALE Aptitudinea de a te descurca întrun spa iu nou i de a identifica obiectele pe care le po i utiliza ca repere.

Inferior ± în urubarea unui bec într-o lamp .CONSTRUCT Aptitudini de manipulare fin 22. Dexteritatea manual Superior . Fermitatea bra mân DEFINI II OPERA IONALE Aptitudinea de a p stra mâna i bra ul ferm în timpul realiz rii unei mi c ri a bra ului sau în timp ce bra ul i mâna sunt men inute întro pozi ie. 41 24. ale mâinii împreun cu bra ul sau a ambelor mâini pentru a apuca. NIVEL EXEMPLE Superior ± lefuirea diamantelor Inferior ± aprinderea unei lumân ri. manipula sau a asambla obiecte foarte mici. Inferior ± introducerea monedelor în aparatele de taxare din parc ri. manipula sau a asambla obiecte. Aptitudinea de a realiza mi c ri precis coordonate ale degetelor unei mâini sau a ambelor pentru a apuca. Superior ± asamblarea componentelor unui ceas de mân . Aptitudinea de a realiza rapid mi c ri coordonate ale unei mâini.realizarea de opera ii pe cord deschis utilizând instrumente chirurgicale. 23. Dexteritatea degetelor .

sau un bra i un picior) stând jos sau în picioare. dou picioare. Inferior ± a vâsli. 42 . dou bra e. Precizia controlului 26. Aceasta nu implic realizarea activit ilor în timp ce corpul este în mi care.. Coordonarea mai multor membre Superior ± a bate tobele într-o forma ie de jazz. Aptitudinea de a coordona mi c rile a dou sau mai multe membre împreun (de ex. Aptitudini de control al mi c rilor 25.CONSTRUCT DEFINI II OPERA IONALE Aptitudinea de a face rapid i în mod repetat mi c ri i/sau ajust ri precise pentru controlul pozi iei exacte a unui aparat sau vehicul. Inferior ± adaptarea luminii unei camere de la întrerup tor. NIVEL EXEMPLE Superior ± frezarea unui dinte.

Superior ± într-o nav spa ial care i-a pierdut controlul ± a reac iona rapid la fiecare disfunc ie cu mi c ri de control corecte. sau alte p r i ale corpului. piciorul. imagini. sunete. Superior ± realizarea controalelor aeriene Inferior ± a merge cu bicicleta. Orientarea r spunsului Capacitatea de a alege rapid i corect între dou sau mai multe mi c ri ca r spuns la dou sau mai multe semnale diferite (lumini. Include viteza cu care este ini iat r spunsul corect cu mâna. a alege rapid la care s r spunzi mai întâi. Controlul vitezei Aptitudinea de a temporiza ajustarea unei mi c ri sau unui echipament de control în anticiparea schimb rilor în vitez i /sau direc ia unui obiect sau scene în mi care continu . Inferior ± când sun în acela i timp soneria de la u i telefonul. 43 .).27. etc. 28. pe lâng o persoan care face jogging.

Rapiditatea mi c rii degetelor i încheieturilor Aptitudinea de a mi ca rapid. Rapiditatea mi c rilor membrelor Aptitudinea de a mi ca rapid bra ele sau picioarele. Timpul de reac ie sau piciorul) la un stimul (sunet. lumin . etc. mâinile i încheieturile. 31. 44 Timpul de reac ie i Aptitudinea de a r spunde rapid (cu mâna. imagine. 30. Superior ± a dactilografia un document cu viteza de 90 de cuvinte pe minut. degetul viteza 29. Inferior ± a încerca s reduci viteza ma inii când apare culoarea galben la semafor. . Inferior ± a t ia o bucat sub ire de lemn.) la apari ia acestuia. simplu i repetat degetele. Superior ± a da lovituri în timpul unui meci de box. Inferior ± folosirea unei ascu itori manuale pentru creioane.CONSTRUCT DEFINI II OPERA IONALE NIVEL EXEMPLE Superior ± a frâna când un pieton traverseaz în fa a ma inii.

în mod repetat sau continuu. Inferior ± a te a eza pe un scaun i a te ridica. Superior ± a realiza o sut de geno-flexiuni. 33. For a corpului . Superior ± a înc rca saci cu ciment în camion. Aptitudinea de a utiliza mu chi abdominali i mu chii spatelui pentru a sus ine repetat sau continuu corpul f r a obosi. împinge. Aptitudinea de a folosi contrac ii musculare rapide i puternice pentru a te propulsa (la o s ritur sau la luarea startului în alergare) sau pentru a arunca un obiect. Superior ± a da o gaur într-un perete într-un loc indicat. Aptitudinea de a exercita for a muscular . trage sau c ra obiecte. Inferior ± a bate un cui cu ciocanul.i exercita for a mu chilor la maximum pentru a ridica. For a de propulsie 34. Inferior ± a împinge un c rucior gol de cump r turi. Aceasta implic rezisten la oboseala muscular .CONSTRUCT DEFINI II OPERA IONALE Aptitudini fizice NIVEL EXEMPLE Aptitudini de for a fizic 32. Inferior ± utilizarea unor foarfeci de gr din rit pentru a t ia crengile unui tufi . For a static Aptitudinea de a. For a dinamic Superior ± realizarea unui exerci iu de gimnastic utilizând inele. 45 35.

38. Superior ± a realiza figuri de balet. 46 . Echilibrul corpului Aptitudinea de a p stra sau de a redobândi echilibrul corpului stând într-o pozi ie instabil . Superior ± manevrarea unui caiac prin mi c ri rapide. Coordonarea general a mi c rilor corpului Aptitudinea de a coordona mi c rile bra elor. 37. Inferior ± a te urca i a coborî dintr-un camion. Inferior ± a sta pe o scar . picioarelor i torsului. Inferior ± a culege din pom un co cu mere. Superior ± a merge pe bârne într-o construc ie înalt . Flexibilitatea dinamic Aptitudinea de a r suci. întoarce.36. întinde în mod rapid i repetat corpul i/sau picioarele.

Rezisten a 39. Nivelul de flexibilitate Aptitudinea de a te întinde. 47 . pentru a apuca obiecte. Superior ± a alerga într-o curs de 5 km. Inferior ± a te întinde dup microfon într-o ma in de patrul a poli iei. cu mâna sau cu întreg corpul. r suci. Flexibilitatea. Inferior ± a merge jum tate de km pentru a duce o scrisoare. Rezisten a la oboseal Aptitudinea de a face efort fizic pe perioade lungi de timp f r a i se t ia respira ia. Superior ± a munci sub tabloul de bord al ma inii pentru a face repara ii. echilibrul i coordonarea 40. întoarce.

Inferior ± citirea unui panou de pe osea. Aptitudinea de a vedea în condi ii de luminozitate sc zut .CONSTRUCT DEFINI II OPERA IONALE NIVEL Aptitudini senzoriale EXEMPLE Aptitudini vizuale 41. Superior ± detectarea diferen elor navelor maritime aflate la orizont. Superior ± detectarea defectelor minore la un diamant. Vederea nocturn . Superior ± a g si drumul printr-o p dure într-o noapte f r lun . Vederea la distan Aptitudinea de a vedea detalii de la distan . 44. Superior ± a picta un portret în culori Inferior ± a separa rufele date la sp lat în func ie de culori. 42. Inferior ± a citi indicatoarele 48 de circula ie la apusul soarelui. Discriminarea culorilor Aptitudinea de a detecta diferen e între culori incluzând luminozitatea i umbrele. 43. Vederea de aproape Aptitudinea de a vedea detaliile obiectelor apropiate de observator. Inferior ± citirea semnalelor oferite de un aparat.

fiind înconjurat de oponen i. Adâncimea percep iei Aptitudinea de a distinge între câteva obiecte care dintre ele sunt mai apropiate sau mai îndep rtate de observator sau de a estima distan a între obiect i observator. 49 . Inferior ± a ine pasul într-un mar militar. Superior ± a trimite o pas lung unui coechipier. 46. Vederea periferic Aptitudinea de a vedea obiecte sau mi carea obiectelor situate în alt direc ie fa de cea pe care este focalizat privirea. Superior ± a distinge în timpul pilot rii unui avion de lupt între avioanele alia ilor i avioanele inamicilor. Inferior ± a intra cu ma ina în trafic pe o strad aglomerat . Capacitate de a vedea obiectele în condi ii de luminozitate puternic . 47. Inferior ± a conduce ma ina pe un drum cunoscut într-o zi noroas .45. Sensibilitatea la lumin Superior ± a schia într-o zi însorit .

Superior ± Aptitudinea de a sincroniza instrumentele într-o orchestr . Superior ± a asculta instruc iunile date de un coleg într-un mediu de munc zgomotos. Sensibilitatea auditiv Capacitatea de a detecta sau a spune diferen a între sunete care variaz pe o gam larg a intensit ii. 49. Inferior ± a sesiza când alarma ceasului porne te. Aten ia auditiv Aptitudinea de a se focaliza pe o singur surs informa ional auditiv în prezen a altor stimuli distractori. Inferior ± a asculta o prelegere în timp ce persoanele din apropiere vorbesc in oapt . 50 .Aptitudinea auditiv i de vorbire 48.

50. 52. . Superior ± a determina direc ia unei ambulan e dup sunetul sirenei sale. Inferior ± a asculta o înregistrare i a determina i a identifica vorbitorii. Inferior ± a numi numerele la loto. Localizarea sunetelor Aptitudinea de a detecta sursa unui sunet. Inferior ± a recunoa te vocea unui coleg. Recunoa terea vorbirii Aptitudinea de a identifica i în elege vorbirea unei alte persoane. Claritatea vorbirii Aptitudinea de a vorbi clar astfel încât alte persoane s poat în elege mesajul transmis. Superior ± a în elege ce spune o persoan cu accent str in. Superior ± a ine o prelegere pentru un public numeros. 51 51.

Demersul practic al analizei muncii la pompieri (dup Landy. 1989) Familiarizarea cu profesia Evaluarea listei de sarcini i responsabilit i Gruparea sarcinilor i responsabilit ilor Trasarea profilului psihologic al profesiei de pompier 52 .

53 .Metode si tehnici ‡ Inventarierea sarcinilor de munc tehnici specifice: ‡ Studiul documentelor întreprinderii ‡ Participarea la munc .

Metode si tehnici ‡ Tehnici interogative ‡ ‡ ‡ ‡ Chestionarul Interviul de in torului postului de munc Tehnica explicit rii provocate Tehnica interviev rii grupului 54 .

Metode si tehnici ‡ Tehnici de observare direct Modalit i de observare: ‡ Observa ia deschis ‡ Observarea descriptiv standardizat 55 .

Metode si tehnici ‡ Analiza erorilor ‡ Metoda incidentelor critice 56 .

Poten iale surse de distorsiune în analiza muncii ± Necesitatea confirm rii celor raportate de angaja i de c tre un expert în domeniu ± Dorin a intrinsec a angaja ilor de a.i face postul de munc s par mai dificil decât este ± Exper ii încearc s ofere acele r spunsuri pe care cred ei c le a teapt cel care face analiza muncii ± Neglijen a i lipsa de interes din partea responden ilor 57 .

noi dezvolt ri ‡ Monitorizarea electronic a performan ei ± Poate s fie eficient în termen de costuri ± Poate oferi informa ii detaliate i acurate cu privire la munca depus ± ex. ³acest apel poate fi monitorizat ca parte a sistemului de control al calit ii´ Siede Preis/Getty Images 58 .Partea 4: Analiza muncii.

cu accent pe identificarea proceselor mentale i a cuno tin elor ‡ Protocolul gândirii cu voce tare ± Abordare care investigheaz procesele de gândire ale exper ilor care ating nivele ridicate de performan 59 .Analiza cognitiv a sarcinii ‡ Metode de a descompune sarcina în unit i discrete. m surabile.

Analiza cognitiv a sarcinii ‡ Consum timp i necesit un nivel ridicat de expertiz pentru a fi realizat corect ‡ Lua i în considerare urm toarele în momentul în care cânt ri i utilitatea unei analize cognitive a sarcinii : ± Probleme de performan care persist ± Erori sau accidente foarte costisitoare ± Instruirea e foarte dificil de transferat în comportamentul la locul de munc ± Atingerea unui anumit nivel de performan necesit un timp foarte îndelungat 60 .

Reprezent ri MAPS Figura .9 61 .

Nout i în ceea ce prive te instrumentele de analiz a muncii ‡ Personality-Related Position Requirements Form (PPRF) ± Dedicat identific rii predictorilor de personalitate pentru performan a în munc ± Proiectat pentru a suplimenta analiza muncii 62 .

10 63 .Exemplu de pagin din PPRF Figure 4.

cu atât putem în elege mai bine postul 2. Cu cât mai mult informa ii ob inem din cât mai multe surse. Majoritatea analizelor muncii ar trebui s includ considera ii asupra contextului muncii i a cerin elor psihologice 64 .Sumarizare: procesul de analiz a muncii 1.

T.Occupational Information Network sau O*NET ‡ Introdus de guvernul SUA pentru a înlocui Dictionary of Occupational Titles (D.) ‡ Mediu electronic ± poate fi actualizat instant pe m sur ce apar schimb rile 65 .O.

66 .Bazele de date O*NET Figura 12 Bazele de date care fundamenteaz O*NET Dup Mumford & Peterson (1999).

Modelarea competen elor ‡ Identifica anumite caracteristici dorite la to i angaja ii i posturile de munc din organiza ie ‡ Reprezint numitorul comun al indivizilor care sunt valoro i i aduc profit organiza iei ‡ Extensie natural a ra ionamentului analizei muncii mai degrab decât o înlocuire 67 .

responsabilitate. effort i condi ii de munc . valoare comparabil i legisla ie ‡ Evaluarea posturilor: Metod de realizare a deciziilor interne de recompensare prin efectuarea de compara ii între posturi i determinarea importan ei lor relative ± Factori recompensabili ‡ Deprinderi. ‡ ³Equal Pay Act´ din 1963: solicit ³recompensare egal pentru munc egal ´ 68 .Partea 5: Evaluarea posturilor de munc .

valoarea comparabil este rela ionat cu valoarea social a drept ii (fairness) 69 .Valoare comparabil ‡ No iunea conform c reia oamenii care depun o munc asem n toare ca valoare pentru organiza ie ar trebui s primeasc recompense asem n toare ‡ La urma urmelor.

1978) ‡ Recomand rile SIOP (2003) sunt mult mai bine adaptate i mai consistente cu cercet rile actuale 70 .Analiza muncii i Employment Litigation ‡ Analiza muncii f cut competent nu garanteaz validitate îns absen a unei analize a muncii credibile poate avea efecte adverse pentru organiza ie ‡ O distan tot mai mare între evolu ia psihologiei I-O i ghidul procedurilor de selec ie a angaja ilor (Uniform Guidelines on Employee Selection Procedures.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful