You are on page 1of 20

Afectiuni musculo

-
scheletice
Cazacliu Ina
Popov Andrei

Introducere

• Afecţiunile musculo-scheletice (AMS) reprezintă un grup de afecţiuni dureroase ale
muşchilor, tendoanelor, articulaţiilor şi nervilor. Toate părţile corpului pot fi afectate,
membrele superioare şi spatele fiind zonele cele mai expuse. AMS apar din cauza unor
mişcări cum ar fi îndoire, îndreptare, prindere, ţinere, răsucire, strângere, strivire,
îngenunchiere şi întindere. Aceste mişcări obişnuite nu sunt neapărat vătămătoare în cursul
activităţilor de zi cu zi. Ceea ce le face periculoase în timpul lucrului este repetitivitatea,
adesea forţată, şi mai ales, viteza mişcărilor şi lipsa pauzelor de refacere dintre acestea.
Căldura, frigul şi vibraţiile contribuie de asemenea la apariţia AMS. Riscul de AMS poate
creste odata cu ritmul muncii, satisfactia redusa a muncii, cererile ridicate de la locul de
munca si stresul de la locul de munca. Exista, de asemenea, o puternica legatura reciproca
intre sistemul nervos si cel muscular.

La nivel european. durerile de spate par a fi cea mai importantă afecţiune legată de muncă.5% şi 2% din Produsul Intern Brut (PIB). în mod individual. Introducere • Afecţiunile musculo-sceletice sunt un motiv de îngrijorare nu numai pentru că afectează. sănătatea lucrătorilor. acestea reprezentau aproximativ 39% din totalul bolilor profesionale potrivit registrului obligatoriu. în UE-15. Potrivit ultimelor cifre furnizate de Studiul European privind Condiţiile de Muncă . durerile de spate ocupă locul al doilea după epuizare . AMS încă reprezintă o problemă de sănătate semnificativă şi care ia amploare. ci şi datorită impactului economic enorm pe care îl au asupra companiilor şi a costurilor sociale pe care le generează în statele europene. în timp ce în noile state membre. afecţiunile musculo-scheletice sunt cele mai des întâlnite boli profesionale: • în anul 2005. Un raport anterior al Agenţiei menţionează faptul că anumite studii au estimat costul AMS ce afectează membrele superioare undeva între 0.

.• Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă a analizat. mai atent afecţiunile musculo-scheletice legate de muncă. care nu erau luate în considerare până în acel moment. în rapoartele din anul 2000. Descrierea se bazează pe datele colectate din sistemele de monitorizare a securităţii şi sănătăţii în muncă de la nivel european şi naţion . acest raport face o analiză mult mai profundă pentru a oferi o imagine completă. pentru prima oară. • Susţinând descoperirile anterioare. Raportul se referă şi la afecţiunile membrelor inferioare. evoluţiile şi problemelor noi apărute ce constituie motiv de îngrijorare. şi indică modalităţile de prevenire. Pentru a identifica grupurile de risc. actualizată şi complementară a incidenţei AMS şi a implicaţiilor lor.

sistem vascular. contribuie semnificativ la apariţia bolii. de exemplu muşchi. şi la care mediul de muncă şi modul în care se execută munca. afecţiunile musculo-scheletice (AMS) includ bolile care sunt provocate sau aggravate de muncă şi de circumstanţele în care se efectuează activitatea lucrativă . schelet. • Deci. cartilagii. ligamente şi nervi. tendoane. dar cu o magnitudine variabilă. Definirea bolii • Organizaţia Internaţională a Muncii a definit boala profesională ca fiind boala ce rezultă dintr-un număr de factori. . Termenul de afecţiune musculo-scheletică este folosit pentru bolile aparatului locomotor.

mai ales la cei care manipulează manual sarcini sau la cei care prestează o activitate fizică grea. acestea pot să apară şi în zona şoldurilor sau la articulaţiile genunchilor. . • Boli degenerative ce apar la coloana vertebrală. în special la încheietura antebraţului. repetitive şi statice. de exemplu dureri şi deterioarea funcţională a muşchilor. produsă predominant în regiunea umăr- gât. de obicei în yona cervicală sau lombară. • Compresia nervilor – sindromul capcană – ce apare în special în încheietura mâinii şi în antebraţ. Care sunt afectiunile musculo-scheletice? • AMS acoperă un spectru larg de boli inflamatorii sau degenerative ale sistemului locomotor. • Mialgii.cotului şi umărului. Acestea includ: • Inflamaţii ale tendoanelor (tendinite şi tensinovite). ce apare în ocupaţii ce presupun o muncă predominant statică. Totuşi. evident în profesii care implică activităţi pe perioade prelungite.

şi de asemenea. şi simptomele apar de obicei numai după expunerea la factorii de risc legaţi de muncă pentru o perioadă de timp. Nu este foarte evidentă utilizarea de criterii de diagnosticare a AMS în statele membre ale Uniunii Europene. Afecţiuni ale Membrelor Superioare Legate de Profesie (AMSLP). Această varietate este reflectată atât de datele raportate la nivel naţional. atunci când acestea afectează membrele superioare. termeni variaţi au fost folosiţi pentru a descrie aceste afecţiuni în aceste ţări. . cât şi de studiile de cercetare şi face ca orice comparaţie între Statele Membre să fie foarte dificilă. Tulburări Musculo-Scheletice (TMS) şi Afecţiuni Traumatice Cumulate (ATC). termenii folosiţi sunt Vătămări produse de Mişcările Repetitive (VMR). De exemplu. Definirea bolii • Aceste afecţiuni sunt cronice.

In stadiile cronice. Activitatile zilnice si somnul sunt semnificativ afectate. peste noapte sau in weekenduri). Activitatile zilnice pot fi afectate intr-o anumita masura. dar se diminueaza sau dispar dupa repaus sau odihna (de exemplu .pauzele de masa. chiar si activitatile usoare sunt dificil de indeplinit. Acest stadiu dureaza saptamani sau luni. De obicei. • In afectiunile cronice. Acest stadiu poate dura luni sau ani. nu sunt afectate activitatile zilnice. . • Leziunile aparute in stadiile incipiente sau acute au o sansa mare de ameliorare daca se respecta perioada de repaus sau sarcinile de serviciu sunt modificate pentru a reduce presiunea pe partea de corp afectata. disconfortul cum ar fi senzatia de durere sau oboseala pot fi prezente la locul de munca. • In stadiul acut al bolii. leziunile nu pot fi vindecate complet. durerea si oboseala sunt prezente si la serviciu si acasa. durerea si oboseala pot fi prezente tot timpul. chiar si atunci cand portiunea afectata a corpului se afla in repaus. iar simptomele nu dispar dupa perioada de repaus. Stadii ale AMS • In stadiul de debut al afectiunii. dar efectele pot fi minimizate daca sunt tratate asa cum trebuie. Semnele vizibile sunt si ele prezente. Acest stadiu poate dura cateva luni.

35. • Datele privind afecţiunile musculo-scheletice la nivelul UE sunt furnizate de două observatoare – Observatorul European pentru Condiţii de Muncă şi Observatorul pentru Forţa de Muncă modulul ad hoc din 1999. • Afecţiunile musculo-scheletice sunt cele mai frecvente boli profesionale înregistrate la nivel european. AFECŢIUNILE MUSCULO-SCHELETICE – IMAGINEA EUROPEANĂ DE ANSAMBLU • În 2005. .4% dintre lucrătorii din UE-15 şi din noile state memebre considerau că munca pe care o prestează le afectează sănătatea. şi de Statisticile Europene privind Bolile Profesionale (SEBP).

. de mediu şi comportamentali. Din acest motiv. afecţiunile musculo-scheletice nu sunt acceptate. În cele mai multe situaţii este dificil de stabilit cauza exactă într-un anumit caz de boală. ca boli profesionale în sistemele naţionale de compensare sau de raportare. în mod obişnuit. Statistici • AMS + sindromul tunelului carpian au crescut cu 32% din 2002 până în 2010 • AMS + sindromul tunelului carpian reprezintă 59% din toate bolile recunoscute cuprinse în EODS în 2010 • Afecţiunile musculo-scheletice au o etiologie multifactorială şi implică mai mulţi factori genetici.

manipularea unor obiecte grele presupune depunerea unui efort puternic. Efortul fizic. ligamentele si articulatiile cresc nevoile energetice ale organismului si maresc posibilitatea de afectare a unor anumite parti ale corpului. . solicitati ajutor cand ridicati obiecte grele. • • Postura statica. care suprasolicita muschii. • • Postura incorecta. Chiar si sarcinile mai usoare pot provoca leziuni daca sunt mentinute pe o perioada lunga. tendoanele. Pozitia nemiscata a corpului pentru o lunga perioada de timp. De exemplu. Factori de risc • Efortul. Muschii obosesc repede in postura statica deoarece fluxul sangvin este limitat. Apare atunci cand sarcinile de serviciu presupun ca o parte a corpului sa stea intr-o pozitie „nefireasca”. Pe cat se poate.

Spre exemplu. Apare atunci cand o anumita parte a corpului vine in contact cu obiecte tari sau ascutite. poate cauza stres de contact asupra genunchilor. Stresul de contact poate duce la leziuni ale nervilor sau tesuturilor. nu au timpul necesar pentru revenire si poate exista pe termen mediu si lung o afectare importanta la nivelul respectiv (exemplu: sindromul de tunel carpian care are semne si simptome bine definite). O atributie de serviciu repetitiva este o sarcina care presupune utilizarea in mod repetat a acelorasi grupe de muschi. Muschii si tendoanele implicate in respectivele miscari repetitive. • • Stresul de contact. sprijinirea pe o suprafata dura poate cauza stres de contact asupra cotului. acumuleaza oboseala. Factori de risc • • Repetitia. . sau ingenuncherea pentru a ajunge la un raft situat foarte jos.

lista obligatorie EODS.Ponderea bolilor profesionale. 2010 .

.• Cele mai răspândite afecţiuni musculo-scheletice sunt tenosinovitele mâinilor sau ale încheieturilor şi epicondilitele cotului.

precum si utilizarea tot mai frecventa a masinilor si calculatoarelor provoaca niveluri ridicate de AMS legate de munca.In UE din cauza schimbarilor demografice. bunastarea si calitatea muncii lucratorilor. Pentru angajat.Exista o puternica legatura reciproca intre sanatatea. pentru angajator. pe de o parte. In al doilea rind. In al treilea rind. dar si stres. Pretul pe care il presupun AMS pentru lucratori. angajatorii trebuie sa gestioneze mentinerea in munca. si prosperitatea economica. pe de alta parte. munca intr-un ritm foarte alert si in termene strinse. reabilitarea si reintegrarea profesionala a angajatilor care sufera de AMS. maresc costurile asigurarilor sociale. factorii de mediu. este campania din 2007 a Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca pentru combaterea AMS la locul de munca si sustine o metoda de management integrat cu trei elemente cheie. ritmul muncii este in crestere. angajatii si guvernul trebuie sa colaboreze pentru combaterea AMS. care cuprinde toate eforturile si presiunile la care este supus organismul. iar pentru guvern. reduc eficienta afacerii. angajatorii. angajatori si guvern este enorm. va trebui ca oamenii sa lucreze probabil mai mult si acest lucru face ca abordarea problemei AMS in acest moment sa devina mai stringenta.Pozitiile dureroase sau obositoare. In primul rind. acestea provoaca suferinta personala si pierderea veniturilor. desi numarul orelor de munca saptaminale este in descrestere. Masuri de preventie • AMS – munca multa si stres„Reduceti efortul!“. orice actiuni trebuie sa ia in considerare „intregul efort al organismului“. cum ar fi conditiile de munca in frig si greutatile transportate. Mai mult. .

• ■ Introducerea unor pauze suplimentare în munca repetitive este posibilă fără pierderi de productivitate. apariţia • AMS. în cazul • uneltelor manuale ergonomice) şi. . introducerea mijloacelor de ridicat şi transportat) • ■ Măsurile tehnice ergonomice pot reduce solicitările asupra • spatelui şi membrelor superioare (de exemplu. Interventii administrative si organizatorice • ■ Reducerea orelor de lucru zilnice ar putea reduce AMS. prin urmare. • Intervenţii tehnice(reproiectarea mediului de muncă fizic sau a mijloacelor şi uneltelor de muncă. fără pierderi de productivitate.

. Echipamente individuale de protecţie • ■ Nu există dovezi concludente că utilizarea centurilor • lombare ajută la prevenirea afecţiunilor profesionale ale • spatelui.

acest antrenament trebuie să cuprindă exerciţii viguroase şi să fie repetat de cel puţin trei ori pe săptămână . Dar pentru a fi eficient. • ■ Antrenamentul fizic poate reduce reapariţia durerilor de spate şi a durerilor de gât şi de umeri. Schimbari de comportament • ■ Instruirea cu privire la metodele de manipulare manual este ineficientă dacă este folosită ca unică măsură de prevenire a durerilor lombare.

tehnice şi individuale. . • ■ Adoptarea unei abordări participative care să permită • lucrătorilor să ia parte la procesul schimbării poate avea un • efect pozitiv asupra reuşitei unei intervenţii. Strategii suplimentare • ■ Pentru prevenirea AMS este necesară combinarea mai multor tipuri de măsuri (abordarea multidisciplinară) – inclusiv măsuri organizatorice. Este puţin probabil ca intervenţiile bazate pe măsuri unice să • prevină AMS.

• Multumesc pentru atentie .