You are on page 1of 43

Managementul clasei

PROF. POP GHEORGHE.


Conceptualizare
Managementul clasei

 reprezintă un set complex de comportamente de


organizare a clasei, iniţiate de către profesor, cu
scopul de a crea şi menţine un climat care să-i
permită atingerea obiectivelor instrucţionale

“Managementul este arta artelor întrucât are în


vedere dirijarea talentului altora.“
J.J. Serven – Schreiber
Exemple şi studii
 Relaţia intre convingeri, intenţii, comport.
 Caracteristici ale convingerilor
 Convingerile se formează de timpuriu şi au tendinţa de a se
auto-perpetua, perseverând chiar atunci când sunt contrazise de
raţiune, educaţie sau experienţă.
 Cu cât o convingere este încorporată mai de timpuriu în
structurile mentale, cu atât este mai dificil de modificat.
 Convingerile joacă un rol decisiv în organizarea clasei,
cunoştinţelor, în decizii. Convingerile ne afectează decisiv
comportamentul lor.
 Biasarea negativă (Cacioppo, Gardner & Bernston, 1999)
vedem, mai degrabă răul care trebuie redus decât binele care
trebuie învăţat
Componentele
managementului clasei

• analiza funcţională a comportamentului


• managementul prevenţiei comportam.
• managementul problemelor disciplinare
• managementul conţinutului
• managementul relaţiilor interpersonale
Dimensiuni de analiză ale
managementului clasei

 Comunicare
1. Vă faceţi timp să ascultaţi problemele elevilor sau lucrurile pe care vi le
comunică?
2. Luaţi în considerare propunerile sau solicitările elevilor?
 Acordarea de feed-back
1. Se întâmplă să negociaţi cu elevii anumite activităţi/teme?
2. Sugeraţi ideea că se poate învăţa şi din greşeli?
 Crearea unei atmosfere de încredere
1. Apreciaţi/evaluaţi efortul/progresul elevilor, sau doar performanţele?
2. Luaţi în considerare opiniile/propunerile elevilor?
3. Încercaţi să conştientizaţi elevii de abilităţile lor în realizarea diferitelor
sarcini?
 Formularea sarcinilor
Perspective asupra managementului clasei

Perspectiva autoritară: profesorul stabileşte


şi menţine ordinea în clasă.

 manifestă o severitate excesivă în actul


educaţional;

 stabileşte pedepse extreme, nefiind însă


consecvent în administrarea lor;

 compromite încrederea în sine a elevului.


Perspective asupra managementului clasei (2)

Perspectiva tolerantă sau pasivă: profesorul


permite elevilor să facă ceea ce doresc în oră,
fără a interveni decât în situaţii speciale.

 evită confruntările directe;

 ignoră comportamentul dezadaptativ;

 intervenţiile
sunt de cele mai multe ori
post-eveniment;

 nu reuşesc să impună anumite reguli.


Perspective asupra managementului clasei (3)

Perspectiva modificărilor comportamentale:


profesorul promovează şi stimulează comportamentele
adecvate ale elevilor

 previne
probabilitatea de apariţie a unor
comportamente dezadaptative;

 facilitează
relaţii interpersonale şi un climat
socioemoţional pozitiv în sala de clasă;

 dezvoltă autocontrolul comportamental la elevi.


Indicatori ai eficienţei managementului clasei

 timpul efectiv pe care elevii îl alocă activităţii de învăţare


în clasă;

 climatul socio-emoţional din clasă;

 performanţele elevilor.
Premise ale managementului clasei
 Monitorizarea clasei

 Soluţionarea concomitentă a problemelor care survin în


timpul orei

 Evitarea întreruperilor

 Implicarea tuturor elevilor în activităţile de la clasă

 Predarea într-o manieră entuziastă

 Observaţia constructivă
Critica constructivă
Sugestii:
 concentrarea atenţiei asupra comportamentului
şi nu asupra persoanei.
 specificarea motivului pentru care comportam. a
fost inadecvat.
 descrierea comportament. corect care ar trebui
să-l înlocuiască pe cel necorespunzător.
 fermitate şi stăpânire de sine, fără impunere prin
mânie.
COMPORTAMENTUL
 se manifestă într-un anumit context
 antecedente-comportament-consecinţe

 este dobândit prin învăţare


 asociativă
 observaţională

 orientat spre satisfacerea anumitor nevoi


(are o anumită funcţie)
Analiza funcţională a
comportamentului

 modalitatede colectare şi testare


de informaţii, pe baza cărora pot fi
determinate motivele şi funcţiile
comportamentelor disruptive.
Principii de bază:

 observarea, identificarea şi specificarea


comportamentului.
 identificarea funcţiei ( motivaţiei)
comp.
 accentul pe problemele curente şi mai
puţin pe identificarea unor cauze din
trecut (context, factori de iniţiere,
menţinere)
 în termeni comportamentali, evitarea
descrierilor pe bază de etichete
Comportamentul agresiv
o modalitate:
a) de a rezolva conflictele interpersonale
b) de a capta atenţia celor din jur;
c) supracompensare a unor nereuşite şcolare;
d) de a dobândi prestigiu
e) de a eluda solicitările profesorilor,
 Funcţia este contextuală
 în contexte diferite, acelaşi comportament poate
avea funcţii diferite.
Comportamentul dezadaptativ
 răspunsulindezirabil al elevului la o varietate
de contexte educaţionale.
 Cauze:
(a) un mediu insuficient structurat
(b) un context nestimulant, sau
suprasolicitant
(c) insuficienta diversificare a repertoriului
abilităţilor sociale ale elevului.
Comportamentul dezadaptativ
Consecinţe

 împiedică elevul să participe la activităţile curriculare


 cauzează stres
 efect negativ asupra performanţelor
 duce la izolarea de colegi.
 potenţială ameninţare (pericol)
 reduce oportunitatea de dezvoltare personală
(abilităţi, stimă de sine)
 efect negativ asupra relaţiilor profesor - părinţi.
Comportamentul dezadaptativ
 Ce spunem? “George este un elev violent”.
 Ce semnifică?
 Expresia nu este acurată din punct de vedere
contextual, (unde şi când)
 ambiguă, nefiind formulată în termenii acţiunilor şi
consecinţelor
 nu dă nici o indicaţie despre perioadele în care nu
este violent.
 nu ne dă nici o idee despre calităţile elevului.
 nu dă nici o indicaţie despre frecvenţa şi durata
comportamentului, îngreunând proiectarea unor
intervenţii.
Observarea comportamentului
Condiţii:
 momente, condiţii în care comp. disruptiv
nu are loc;
 localizarea comportamentului nepotrivit;
 situaţii în care problema este cel mai puţin
probabil să survină;
 evenimente sau condiţii care apar de
regulă înainte/după de comportament;
Ce putem observa?
 factorii personali (condiţii genetice
(sindrom Down) factorii fizilogici (oboseala),
aspecte ale personalităţii (un nivel ridicat de
anxietate), factorii psihologici (stima de sine,
incapacitatea de a se percepe ca persoană care
poate să înveţe şi să reuşească, vulnerabilitatea,
scopurile)
 sociali (calitatea relaţiilor, efectul dinamicii
clasei asupra elevului)
 mediul fizic (supra/sub-stimularea)
 mediul psiho-pedagogic (expectanţele
profesor, cât este de explicit în predare, nivelul
de stres).
Managementul problemelor disciplinare
Analiza comportamentelor dezadaptative

 Dimensiunile comportamentului.
 frecvenţa
 durata
 latenţa
 intensitatea

 Analiza ABC
 Antecedente: factori şi situaţii care preced producerea unor
comportamente indezirabille (loc, moment, circumstanţe,
expectanţe)

 Consecinţe: factori care succed şi modifică probabilitatea unui


comportament de-a fi continuat (întăriri, pedepse)
Strategii de management
comportamental

 strategii preventive

 strategii de modificare comportamentală


Prevenţia comportamentelor
indezirabile

o comunicarea expectanţelor
o implicit – climat, organizare
o explicit – reguli

o formarea unor rutine

o modelarea comportamentului dezirabil


ABORDĂRI POZITIVE

 Utilizaţi metoda „surprinde-i când sunt buni”


 Utilizaţi o diversitate de recompense
 Respectaţi genul şi cultura elevilor
 Promovaţi egalitatea/corectitudinea
 formulaţi regulile în maanieră pozitivă
 Utilizaţi disciplinarea pozitivă
 Utilizaţi „ignorarea tactică”
 Menţineţi o bună relaţie cu părinţii
 Apelaţi la sprijin
CE SĂ EVITĂM ÎN
RELAŢIONAREA CU ELEVII?

 limbajul sarcastic
 etichetarea persoanei elevului
 utilizarea ameninţărilor sau
promisiunilor nefinalizate
 limbajul critic
Managementul problemelor disciplinare
Identificarea comportamentelor alternative

 Identificarea funcţiei comportamentelor dezadaptative

 Identificarea comportamentelor alternative având


aceeaşi funcţie
Managementul problemelor disciplinare
Modificarea comportamentelor dezadaptative

 Scăderea frecvenţei de apariţie a comportamentelor


dezadaptative
 Aplicarea consecinţelor comportamentului - consecinţe pozitive
– consecinţe negative

 Creşterea frecvenţei de apariţie a comportamentelor


pozitive
 Întăririle - stimuli care determină creşterea frecvenţei de apariţie a
unui comportament
 Tipuri de întăriri:
 obiectuale – hrană, jucării, bani, cadouri, premii;
 simbolice – bulina roşie, jetoane colorate, feţe luminoase,
steluţe, etc, care se pot preschimba în alte obiecte sau activităţi
cu valoare recompensativă;
 activităţi – timp de joacă, dans, timp pentru cinema, timp
liber, cititul împreună, a fi primul în rând;
 sociale – lauda, încurajarea, aprecierea, zâmbetul, aplauze, a
te arăta interesat, a te arăta surprins
Managementul problemelor disciplinare
Modificarea comportamentelor dezadaptative (2)

 Reguli de aplicare a întăririlor:

 să fie aplicate imediat după producerea


comportamentului aşteptat;
 să fie precizat motivul pentru care primeşte întărirea;
 să fie aplicată constant în formarea unui
comportament nou;
 să fie aplicată intermitent în întărirea unui
comportament deja dobândit.
 întăririle să fie specifice fiecărui elev;
 întăririle artificiale se înlocuiesc treptat cu cele
naturale,
Costurile penalizării (1)
 Pedeapsa poate produce agresivitate, reacţii
emoţionale negative şi probleme comportam.;
 Pedeapsa poate produce comp de tip
evazionist/evitativ din partea elev
 îndepărtare nu doar de prof. ci şi de materia
sa, uneori chiar de şcoală.
 îl poate face pe un elev să înveţe (temporar)
mai mult, dar nu-i va dezvolta pasiunea pentru
materia respectivă.
Costurile penalizării (2)

 sub incidenţa pedepsei se pot construi scuze,


minciuni, simulări comportamentale
 penalizarea poate funcţiona ca întărire negativă
pentru cel care o utilizează, astfel, poate duce la
utilizarea ei abuzivă
 penalizarea poate modela comportamentul celui
pedepsit
 scade stima de sine a elevilor, crescând
frecvenţa comportamentelor disruptive;
 stabileşte o barieră profesor -elev;
Componentele managementului clasei
(reluare)

• analiza funcţională a comportamentului


• managementul prevenţiei comportam.
• managementul problemelor disciplinare
• managementul conţinutului
• managementul relaţiilor interpersonale
Managementul relaţiilor interpersonale

 Comunicarea expectanţelor de relaţionare / stabilirea


regulilor de comunicare

 Criterii de stabilire a regulilor


• Să fie stabilite la început de an
• Să fie formulate pozitiv, specificând comportamentul aşteptat
• Lista regulilor să fie scurtă
• Să includă numai regulile care sunt necesare
• Să fie stabilite împreună cu elevii, discutate şi clarificate
• Să fie afişate într-un un loc vizibil
• Să fie precizate consecinţele nerespectării
• Să fie aplicate consecvent
• Consecinţele să fie în concordanţă cu gravitatea
comportamentului
• Să fie flexibile
Managementul relaţiilor interpersonale
Comunicarea asertivă
 Comunicarea asertivă reprezintă exprimarea emoţiilor
şi convingerilor fără a afecta şi ataca drepturile celorlalţi

 Limbajul responsabilităţii/ mesaje de tip “eu”

 Asertivitate- agresivitate- pasivitatea


Asertiv Agresiv Pasiv

Consecinţe sociale

Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în Ceilalţi nu sunt încântaţi că le iau în Ceilalţi sunt încântaţi că le iau în
considerare dorinţele considerare dorinţele considerare dorinţele
Ceilalţi mă privesc cu respect Ceilalţi mă privesc cu teamă Ceilalţi nu mă respectă
Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într-un Ceilalţi sunt motivaţi să mă trateze într-un Ceilalţi nu au încredere în
mod similar mod similar sinceritatea mea
Ceilalţi îmi caută compania Ceilalţi îmi evită compania Ceilalţi mă tratează ca pe o anexa.

Consecinţe de raţionament

Mă aştept ca lumea să fie pietenoasă Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi Mă aştept ca lumea să fie ostilă şi
dezinteresată dezinteresată
Mă aştept ca alţii să fie atenţi la nevoile Mă aştept ca alţii să profite de mine Mă aştept ca alţii să nu fie interesaţi
mele de nevoile mele
Mă aştept ca nevoile mele să se Mă aştept ca nevoile mele să se Mă aştept ca nevoile mele să nu se
îndeplinească îndeplinească îndeplinească
Consider că am un oarecare control asupra Consider că trebuie să controlez mediul Consider că alţii controlează mediul
mediului meu înconjurător meu înconjurător meu înconjurător
Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi Mă aştept să-mi îndeplinesc scopurile şi Nu mă aştept să-mi îndeplinesc
idealurile idealurile scopurile şi idealurile

Consecinţe emoţionale

Fericire Furie; teamă Teamă; tristeţe; furie

Consecinţe comportamentale

Abordare pozitivă Abordare negativă Evitare; episoade de abordare


negativă
Managementul relaţiilor interpersonale
Rezolvarea conflictelor în comunicare
 Conflictul - parte firească a procesului de comunicare

 Explorarea alternativelor de rezolvare a conflictelor

 Efectele pozitive ale rezolvării conflictului:


 creşte motivaţia pentru schimbare;
 creşte coeziunea unui grup după soluţionarea comună;
 oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare de deprinderi;
 dezvoltă creativitatea.

 Efectele negative ale negării conflictului:


 scade implicarea în activitate;
 diminuează sentimentul de încredere în sine;
 polarizează poziţiile şi duce la formarea de coaliţii;
 dificultăţi în luarea deciziilor.
Managementul problemelor disciplinare

• Identificarea problemelor disciplinare /


comportamentelor dezadaptative

• Observarea şi analiza comportamentelor


dezadaptative

• Identificarea comportamentelor alternative

• Modificarea comportamentelor dezadaptative


Managementul problemelor disciplinare
Identificarea comportamentelor dezadaptative

 Comportament dezadaptativ (Zarkowska şi


Clements, 1997):
 comportamentul persoanei este contrar normelor sociale
 comportamentul cauzează un stres semnificativ celor care
interacţionează cu acea persoană.

 Comportament dezadaptativ în context şcolar:


 împiedică elevul să participe la activităţile curriculare
 are un efect negativ asupra procesului educativ şi asupra
performanţelor de învăţare ale elevului şi ale clasei
 nu este adecvat vârstei şi nivelului de dezvoltare ale elevului
 duce la izolarea elevului de colegi
 constituie o potenţială ameninţare (pericol)
 reduce oportunităţile elevului de dezvoltare personală

 Descriere în termeni comportamentali


Managementul conţinuturilor

 vizează capacitatea educatorului de a


organiza, planifica şi coordona:

• materialul de studiu

• materialele didactice auxiliare

• echipamentele aferente

• mişcarea şi aşezarea copiilor

• spaţiul
Deprinderi necesare realizării unui bun
management al conţinutului

• Managementul ritmului procesului de instruire

• Managementul activităţilor în grup

• Evitarea saturaţiei (plictisului)

• Coordonarea lucrului individual în clasă

• Coordonarea discuţiilor în clasă


Managementul ritmului procesului de
instruire

 se referă la modul în care educatorul coordonează


şi direcţionează ritmul activităţilor în timpul unei
orei

• Asigurarea continuităţii

• Asigurarea unui ritm adecvat specificului activităţii


şi caracteristicilor clasei de elevi
Managementul activităţilor în grup

 se referă la capacitatea educatorului de a capta şi


menţine atenţia grupului pe parcursul activităţilor
din timpul orei

 Managementul tipului de grup

 Managementul responsabilităţilor la nivel de grup

 Managementul atenţiei
Evitarea saturaţiei (plictisului)

 se referă la abilitatea educatorului de a reduce la


minimum plictisul care poate interveni în timpul
unei activităţi în clasă

• Prezentarea progresivă a materialului de studiu

• Varietatea

• Provocarea
Coordonarea lucrului individual în clasă

• Prezentarea sarcinilor de lucru

• Monitorizarea performanţei

• Evaluarea