Arthur Holly Compton s-a nascut in Wooster,Ohio,pe 10 septembrie 1892 ,profesor de filosofie si Decanul Facultatii din Wooster. In primii ani la Princeton,Compton a conceput o metoda eleganta pentru a demonstra rotatia Pamantului,dar curand a inceput studiul in domeniul razelor X.El a demostrat o teorie despre intensitatea reflectiei razelor X din cristale,ca mijloc de studiere a aranjamentului electronilor si atomilor,si in 1918 a inceput studiul imprastierii razelor X. Aceasta a condus,in 1922,la desoperirea sa asupra cresterii lungimilor de unda a razelor X datorita imprastierii radiatiilor incidente ale elctronilor liberi,care sugereaza ca cuantele imprastiate au mai putina enrgie decat cuantele razei originale.Acest efect,astazi cunoscut drept "efectul Compton",care ilustreaza clar conceptul particulelor radiatiilor electromagnetice, a fost aprofundat dupa de catre C. T. R. Wilson care, in camera cu nori,a putut demonstra prezenta urmele electronilor ricosati

În fizic , efectul Compton sau împr ètierea Compton reprezint sc derea energiei (èi creèterea lungimii de und ) a unui foton de raze X saugama, la înteracìiunea acestuia cu materia. Exist èi împr ètierea Compton invers , unde fotonului îi creète energia (sc zându-i lungimea de und ) la interacìiunea cu materia. Cantitatea cu care se m reète lungimea de und se numeète deplasare Compton. Deèi exist èiîmpr ètiere Compton nuclear , efectul Compton se refer de regul la interacìiunea care implic doar electronii unui atom. Efectul Compton a fost descoperit de Arthur Holly Compton în 1923 èi ulterior verificat de studentul s u Y. H. Woo în anii care au urmat. Arthur Compton a primit pentru aceast descoperire Premiul Nobel pentru Fizic în 1927. Importanìa efectului const în faptul c demonstreaz c lumina nu poate fi explicat doar ca fenomen ondulatoriu. Împr ètierea Thomson, teoria clasic a undelor electromagnetice împr ètiate de particule cu sarcin , nu poate explica nicio modificare a lungimii de und .

astfel încât impulsul total al sistemului s se conserve.Pentru a explica împr ètierea Compton. Interacìiunea între electroni èi fotoni de mare energie are ca rezultat primirea de c tre electron a unei p rìi din energie. în preajma energiei fotonilor din domeniul luminii vizibile). procesul poate fi repetat. lumina trebuie s se comporte ca èi cum ar fi compus din particule. èi emiterea unui foton care conìine restul de energie într-o direcìie diferit de cea a originalului. Dac fotonul mai are suficient energie. Dac fotonul are suficient energie (în general câìiva eV. . Experimentul lui Compton a convins fizicienii c lumina se poate comporta ca un flux de particule a c rui energie este proporìional cu frecvenìa radiaìiei. poate elibera complet un electron de pe orbita atomic (proces cunoscut sub numele de efect fotoelectric).

me este masa electronului. ‡ Lumina ca particul . combinându-le pentru a descrie comportamentul cuantic al luminii. . anterior observat în efectul fotoelectric. h este constanta lui Planck. ‡ Dinamica relativist : teoria relativit ìii restrânse ‡ Trigonometrie: teorema cosinusului Rezultatul final este Ecuaìia împr ètierii Compton: unde este lungimea de und a fotonului înainte de împr ètiere. este unghiul de deplasare a direcìiei fotonului.Compton a folosit o combinaìie de trei formule fundamentale reprezentând diferitele aspecte ale fizicii clasice èi moderne. este lungimea de und a fotonului dup împr ètiere. èi c este viteza luminii.

electron difuzat . poarta numele de lungime de unda Compton a J Fig. conform formulei date de Compton: J 2U (P ! 4T mc sin 2 Se observa ca (P nu depinde de lungimea de unda incident . M rimea . Lungimea de und a radia iei împr tiate este superioar celei a radia iei incidente.7 mc Efectul hc Compton electronului.Efectul Compton constituie o alt confirmare a teoriei fotonului în detrimentul teoriei ondulatorii i a fost observat (Cotnpton 1924) în împr tierea razelor X pe electronii liberi (sau slab lega i). P' eoton incident hc P U J foton difuzat e. diferen a (P variaz în func ie de unghiul dintre direc ia de propagare a radia iei incidente i cea din care se observ lumina împr tiat .

Studiind spectrul radiaìiei difuzate cu un spectrometru Röntgen. a constat c . Experimental. apare èi o component cu lungimea de und mai mare (un "satelit roèu"). ci doar de unghiul de împr ètiere Compton a obìinut urm toarea lege empiric ce exprim dependenìa lungimii de und a satelitului în raport cu unghiul . El a utilizat un fascicul îngust de radiaìie X monocromatic ce interacìiona cu o ìint din grafit. Numele s u este dat de fizicianul Arthur Holly Compton care a studiat fenomenul în anul 1922. pe lâng linia a fasciculului incident. rezult c aceasta nu depinde de lungimea de und a radiaìiei incidente.Efectul Compton se refer la împr ètierea radiaìiilor Röntgen pe atomi uèori.

Noutatea a constat în introducerea impulsului pentru cuanta de energie. Astfel se conserv atât energia sistemului cât èi impulsul acestuia. Efectul Compton a fost explicat considerând natura corpuscular a energiei electromagnetice. este energia fotonului incident. Pentru justificarea fenomenului se consider c fotonii incidenìi ciocnesc elastic electronii din blocul de grafit. conform teoriei relativit ìii : este masa electronului aflat în miècare. Din legea conserv rii energiei obìinem unde . este energia cinetic a electronului presupus iniìial în repaus. . reprezint energia fotonului împr ètiat. este viteza luminii în vid. Aèadar. potrivit c reia radiaìia împr ètiat ar fi trebuit s aib aceeaèi lungime de und cu cea incident . este lucrul mecanic de ieèire a electronului din material. Expresia energiei cinetice este. termenul L poate fi neglijat. Electronii atomilor uèori èi cei din p turile periferice ale atomilor grei pot fi consideraìi liberi întrucât energia fotonului incident este de aproximativ 1550 de ori mai mare decât lucrul mecanic de extracìie. reprezint masa de repaus a electronului.Acest rezultat nu era în concordanì cu teoria clasic asupra undelor electromagnetice.

. impulsul fotonului împr stiat sub unghiul impulsul electronului împr ètiat sub unghiul Înlocuind . unde am notat cu dup ciocnire. . având viteza în teorema cosinusului pentru triunghiul impulsurilor rezult Din cele dou teoreme de conservare se ob ine expresia unde reprezint lungimea de und Compton. .Legea de conservare e energiei devine : Scriind conservarea impulsului se ob ine impulsul fotonului incident.

p p0 pe Deoarece lucrul mecanic (L) este foarte mic in comparatie cu ceilalti termeni el se neglijeaza .

pe un monocristal de nichel. accelera i sub o diferen de poten ial U. efectul descoperit de acesta confirm înc o dat natura corpuscular a radia iilor electromagnetice. Clinton Joseph Davisson èi Lester Halbert Germer au eviden iat comportamentul ondulatoriu al electronilor. În concluzie. Experimentul lor a fost una dintre cele mai importante confirm ri a ipotezei lui de Broglie.Se observ c rezultatul teoriei elaborate de Compton este identic cu legea ob inut experimental. Acesta se comport ca o re ea de difrac ie. Ei au utilizat un tun electronic ce trimitea un fascicul de electroni. Difrac ia electronilor În 1927. . facând posibil observarea unei figuri de interferen .

se ob ine o valoare maxim a intensit ii undelor rezultate unde pentru este un num r întreg. Spre exemplu. este distan a dintre planele cristalografice reprezint diferen a de drum. este unghiul dintre fasciculul incident èi planul cristalografic.Conform teoriei difrac iei. pentru maximul de ordinul care se ob ine la èi având . lungimea de und va fi . reprezint lungimea de und a radia iei. . Lungimea de und poate fi modificat variind tensiunea de accelerare. Calculând lungimea de und din rela ia lui de Broglie se ob ine Experimental se constat echivalen a celor dou rela ii.

Condi iile respective corespund unei tensiuni de accelerare Înlocuind în rela ia lui de Broglie se ob ine aceeaèi valoare a lunigimii de und .

efectul fotoelectric. nici corpuscul în sensul clasic. .În cadrul fizicii. Este vorba despre un concept central al mecanicii cuantice. În mecanica cuantic . pe când altele demonstreaz caracterul corpuscular (emisia i absorb ia luminii. Anumite fenomene pun în eviden caracterul ondulatoriu (interferen a. teoriile clasice propuneau modele în care un obiect era considerat fie o particul . lumina nu este considerat nici und . dualismul corpuscul-und se refer la faptul c materia prezint simultan propriet i corpusculare i ondulatorii. Ideea dualit ii a ap rut în leg tur cu natura luminii. care a înlocuit teoriile clasice asupra naturii materiei. Bazându-se pe studiul acestor fenomene. efectul Compton). f r o delimitare precis . fie o und . difrac ia. ci este unitatea celor dou . polarizarea). Louis de Broglie fiind cel care a generalizat conceptul.

atom) are èi o comportare ondulatorie. El stabileète relaìia între lungimea de und asociat èi impulsul al particulei: Unde : reprezint constanta lui Planck.Louis de Broglie afirm c orice particul aflat în miècare (electron. este energia total a particulei. proton. Ec este energia cinetic a particulei. . V reprezint energia potenìial a particulei. Aceasta mai poate fi scris èi sub forma: reprezint masa particulei.

fiecare foton incident eliberând câte un electron. Relaìia este cunoscut sub numele de legea lui Einstein: Unde . este energia cinetic a electronului liber. exprimat conform ipotezei lui Planck. este frecven a fotonului incident. .Efectul fotoelectric extern Efectul fotoelectric este un fenomen fizic în care se manifest natura corpuscular a luminii. este energia fotonului incident. Einstein a presupus c fotonii din care este alc tuit lumina ciocnesc atomii din substanìa respectiv . reprezint constanta lui Planck. El const în emisia electronilor de c tre un corp aflat sub acìiunea radiaìiilor electromagnetice. se pot justifica legile empirice obìinute în studiul acestui efect. Scriind legea de conservare a energiei. Pentru explicarea lui. este lucrul mecanic de extrac ie a electronului.

Thompson (1856-1940) a fost cel ce a studiat acest fenomen i a pus în eviden comportarea razelor catodice la trecerea lor prin câmp magnetic i electric. ca o cantitate indivizibil de sarcin . J. J.8 adia ia catodic .Thompson a tras concluzia c razele catodice transport sarcin electric i a m surat sarcina electric elementar (sarcina electronului).J. ig. S-a presupus c aceasta este o und electromagnetic i a primit numele de raze catodice.Se tie c plasarea în vid a doi electrozi i aplicarea unei diferen e de poten ial între electrozi duce la apari ia unei luminozit i între catod i anod.J. S-a ar tat c la trecerea prin câmp magnetic traseul razelor catodice este deformat.

Pentru a studia fenomenul. dar i radia ii cu lungime de und mai mare decât radia ia incident . . electron ini ial slab legat. Al turi de radia ia electromagnetic împr tiat cu o lungime de und m rit . fizicianul american a ³bombardat´ cu raze X un bloc de grafit i a constatat c radia ia difuzat de electronii ³liberi´ ai materialului (este vorba de electronii slab lega i. sistemul con ine i a a-zisul "electron de recul". considerat liber i care î i schimb energia cinetic sub ac iunea razelor X incidente. cu energie de leg tur cu atomul p rinte mai mic decât cea a fotonului incident) con ine atât o component cu aceea i lungime de und cu a radia iei incidente.

O serie de fante succesive permitea doar undelor difuzate sub un anumit unghi (reglabil datorit faptului c orientarea sursei de raze X era reglabil ) s p trund în camera spectrometrului.Împr tierea razelor X putea fi explicat par ial folosind teoriile bazate pe electromagnetismul clasic. Compton i-a propus s m soare aceast cre tere a lungimii de und . Spectrometrul era format dintr-un cristal care reflecta radia iile i o camer de ionizare care le detecta. O surs de raze X putea fi orientat pe unghiul dorit spre o int de grafit. . cât i dac acest fenomen depinde în vreun fel de unghiul sub care undele sunt împr tiate. numai c aceasta nu putea explica modificarea lungimii de und a radia iei difuzate. Detaliile tehnice pe care î i baza func ionarea montajul nu sunt importante în contextul discu iei.J. Thomson pusese la punct teoria clasic a undelor electromagnetice împr tiate de particulele înc rcate electric. A imaginat un montaj similar celui de mai sus. Sir J.

y lucrul de extrac ie constant de material y frecven prag de la care se manifest efectul fotoelectric. y cre terea frecven ei se observ o cre tere a poten ialului de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor). dar se modific intensitatea curentului în circuit. y dat emisia de electroni înc de la începutul iradierii (efectul fotoelectric se produce instantaneu). i. .Efectul fotoelectric Legile empirice ale efectului fotoelectric y poten ialul de blocare (energia cinetic a fotoelectronilor) nu se modific dac se modific intensitatea radia iei incidente. pentru acela i material la catod.

Cand corpul uman este expus la radiatiii X.y Radiatiille X impresioneaza solutia fotografica. cu greutate atomica mai mare decat carnea. . oasele. materialul este mai usor patruns de razele X. Radiatiile cu neutroni se folosesc in anumite tipuri de radioagrafii. cu rezultate total opuse: partile intunecate de pe film sunt cele mai usoare. absorb in mai mare masura radiatiile siapar umbre mai pronuntate pe film. ca si lumina. Cu cat greutatea atomica este mai mica. Absorbtia radiatiilor depinde de densitatea si de greutatea atomica.

este direct proportionala cu energia lor. structura obiectelor opace poate fi observata direct. Alte proprietati: difractia. cum ar fi platinocianidul de bariu si sulfura de zinc. Aceasta tehnica se numeste fluoroscopie. Daca filmul fotografic este inlocuit cu un ecran tratat cu un asemenea material. se produce un curent electric proportional cu energia fasciculului incidental. efectul fotoelectric. . efectul Compton si altele. y Alta caracteristica importanta este puterea de ionizare. care depinde de lungimea de unda. Aceasta proprietate ne ofera o metoda de masurare a energiei razelor X. datorita capacitatii de ionizare. Cand razele X trec printr-o camera de ionizare. razele X pot fi vazute intr-un nor.y Radiatiile X provoaca fluorescenta anumitor materiale. Capacitatea razelor X monocromatice de a ioniza. De asemenea.

In 1915. La o valoare data a tensiunii de accelerare. in spectrul continuu al radiatiei de franare se observa o lungime de unda minima ( min). Limita min nu depinde de natura anticatodului. electronii care bombardeaza anticatodul sunt decelerati (franati brusc) si ca urmare emit radiatie electromagnetica. aplicata pe tub. in unitati SI relatia Duane Hunt devine: . . fiind determinata numai de tensiunea inalta Ua. respectiv o frecventa maxima ( max). In tubul de raze X. orice sarcina electrica aflata in miscare accelerata emite radiatie electromagnetica. Duane si Hunt au descoperit ca produsul min si Ua sunt invers proportionale.Conform electromagnetismului clasic.relatia de deplasare Duane-Hunt Empiric au gasit si valoarea factorului de proportionalitate.

acesta va avea energia maxima: Atunci lungimea de unda minima sau limita spectrului continuu de raze X va fi : . Electronii emisi de filament sunt accelerati datorita tensiunii inalte Ua aplicate pe tub si ajung la anticatod (anod) cu energia cinetica: Prin franarea unui electron in apropierea unui nucleu din tinta metalica ce constituie anticatodul. Energia ramasa electronului va fi cedata sub forma de caldura (cel mai probabil) sau prin emisia altor fotoni.Limita dinspre lungimi de unda scurte a spectrului continuu poate fi explicata numai in cadrul teoriei fotonice a radiatiei (Einstein). Daca un electron pierde intreaga energie cinetica prin emisia unui singur foton. se emite un foton cu energia h .

Intre mecanismul de emisie al spectrului luminos nu este mare diferenta : spectrele de raze x au frecvente mai mari deoarece se emit prin dezexcitarea pe nivelele interioare si sunt mai simple . denumirea de spectru caracteristic. conform postulatului lui Bohr .unde R este constanta lui Rydberg Z este numarul atomic al elementului emitator. este o constanta . n si k sunt numerele cuantice principale ale nivelele intre care are loc tranzitia. Lungimea de unda a radiatiei caracteristice se poate calcula cu legea lui Moseley : .Al doilea proces de emisia a radiatiei x este cel in care electronii cu energie cinetica mare pot ioniza atomul scotand un electron de pe un nivel interior. avand mai putine linii a caror frecventa variaza monoton cu Z . Se emit astfel fotoni cu energia bine determinate caracteristica elementului ai carui atomi au fost excitati. numita constanta de ecran care se determina experimental Frecventele emise depend prin Z de tipul elementului emitator.Electronii atomului tind sa se rearanjeze pentru a aduce atomul in stare de energie minima. Aceasta dependenta a adus spectrului de linii al radiatiei x . Energia radiatiei este data de diferenta de energie intre cele 2 nivele intre care are loc tranzitia .

metalurgie si biologie. in special in dezvoltarea mecanicii cuantice. Prin aceste mijloace se pot identifica compusi chimici si se poate stabili marimea particulelor ultramicroscopice. care nu au structura cristalina.y Studiul radiatiilor X a jucat un rol vital in fizica. pentru testarea nedestructiva a unor aliaje metalice. radiatiile X au permis fizicienilor sa confirme experimental teoria cristalografiei. . Folosind metoda difractiei. In afara de aplicatiile din fizica. Ca mijloc de cercetare. Pentru asemenea radiografii se utilizeaza Cobalt 60 si Caesium 137. substantele cristaline pot fi identificate si structura lor determinate. dar o structura moleculara regulata. chimie. razele X se utilizeaza si in industrie. mineralogie. Prin spectroscopie cu raxe X se pot identifica elementele chimice si izotopii lor. Metoda poate fi aplicata si la pulberi.

In medicina. Razele X ultramoi se folosesc in determinarea autenticitatii unor lucrari de arta sau la restaurarea unor picturi. radiografele sau fluoroscoapele sunt mijloace de diagnosticare. .y De asemenea prin radiatii X se testeaza anumite faze de productie si se elimina defectele. tomograful axial (scanner CAT sau CT) a fost inventat in 1972 de inginerul eletronist Godfrey Hounsfield si a fost pus in aplicare pe scara larga dupa anul 1979. Aparatul computerizat. In radiotarapie se utilizeaza in tratamentul cancerului.

Efectul fotoelectric extern este fenomenul de emitere de electroni de catre un metal aflat sub actiunea unei radiatii electromagnetice. Importan a acestui fenomen în dezvoltarea domeniului fizicii const în a sprijini dualitatea und corpuscul a radia iei electromagnetice. Explica ia matematic a fenomenului a fost dat de Albert Einstein. pe baza unor ipoteze cuantice formulate de Max Planck .

fenomene noi. propunand o noua teorie a luminii. . si multi oameni de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei.y Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca teoria cuantica sa fie acceptata.nu mai puteau fi explicate decat daca se admitea ca lumina are caracter corpuscular. y Daca pana atunci lumina era considerata o unda. teorie care a contribuit la intelegerea structurii materiei. y A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra cuantelor de energie si a culminat in anul 1925 cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si Heisenberg. precum efectul fotoelectric sau efectul Compton. y In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor de energie.

y Energia cinetica maxima a fotoelectronilor este proportionala ca frecventa radiatiei incidente si nu depinde de fluxul acesteia.y Intensitatea fotocurentului de saturatie este direct proportionala cu fluxul radiatiei incidente. y Efectul fotoelectric se produce instantaneu. . y Efectul fotoelectric se produce numai daca frecventa radiatiei incidente este mai mare decat o valoare minima numita frecventa de prag 0 . care difera de la un metal la altul. atunci cand frecventa este constanta.

. unde L este lucrul mecanic necesar pentru ca electronul sa invinga fortele care il leaga de materialul catodului. Caracteristicile fotonului sunt: Sarcina Viteza in vid Energia Masa de miscare Masa de repaus Impulsul q= 0 c= 3*108 m/s = h = mc2 m= h / c2 m0= 0 p= h/ Formula lui Einstein pentru efectul fotoelectric este h = L+ mv2/2.y Lumina este un fascicul de fotoni.

pe langa faptul ca a jucat un rol important in confirmarea teoriei corpusculare a luminii.Cand o persoana intrerupe fasciculul luminos.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR la alarme. . pentru ca sunt invizibile. anularea brusca a curentului activeaza un comutator care comanda o sonerie sau o usa. are si numeroase aplicatii practice. y Alarmele antifurt si sistemele automate de deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu celula fotoelectrica.y Efectul fotoelectric.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful