TEORIA gI PRACTICA ACTIVIT iILOR FIZICE ADAPTATE

AFA ± FILOSOFIE, ATITUDINE, RELAi DOMENIU DE STUDII RELAiIA CU DOMENIILE EXPERIENiEI MIgC RII EXPERIENi MIg CORPORALE ETAPE ÎN CONSTITUIREA AFA, EVOLUiIA EVOLUi ANSAMBLULUI DE CUNOgTINiE CUNOgTINi SPECIFICE

Domenii ale experienìei experienì corporale
Hoffman (2005) inventariaz 2005) domeniile vie ii de zi cu zi în care activitatea fizic este prezent , având un rol important în context social. social.
y educa ional, y competi ional, y al s n t ii, y al timpului liber, y profesional, y al expresiei i comunic rii y al independen ei func ionale. ionale.

care. care îi dau iposibilitatea s se angreneze în diferite activit i fizice/sportive y are o bun condi ie fizic (un bun nivel al fitness-ului) fitnessy particip sistematic la activit i fizice/sportive y cunoa te beneficiile exers rii fizice y si-a însu it i promoveaz valorile unui stil de via activ si- . aceast persoan : y i-a însu it deprinderi motrice variate. Concret.Domeniul educaìional educaì O persoan educat din punct de vedere fizic. parcurge un proces în care se îmbin înv area mi c rii i înv area prin mi care.

cooperarea sau înfruntarea de for e. punând în valoare întreaga proces de preg tire. efortul susìinut.Domeniul competiìional competiì  Competi ia sportiv stimuleaz capacitatea subiectului. prin emo ia. înseamn o experien unic de mi care. pe care aceasta le genereaz . spectacolul sportiv. Întrecerea tire. . susì valorile morale.

de dezvoltare a personalit ii. marcând în ultima vreme o ascensiune f r precedent a ofertelor de practicare a exerci iilor fizice. antrenori personali.  În acest context favorabil. se poate discuta despre activit i de loisir. destinat unor activit i recreative. . compensatorii. necesit ile. socializante. instructori. acceptat. acceptat. acesteia. sau motiva ia acesteia. monitori.Domeniul timpului liber  este f r dubiu unul dintre cele mai dinamice. ca termen generic loisir. în concordan cu op iunile. misiunea speciali tilor din domeniudomeniu-. Când timpul liber este fizice.este personalide a consilia i orienta interesul popula iei c tre diferitele forme de exersare fizic .

ACTIVIT iI MOTRICE FORMATIVE  EDUCAiIE FIZIC EDUCAi  SPORT (ANTRENAMENT+COMPETI IE) AFA  KINETOTERAPIE  ACTIVIT I DE TIMP LIBER ±LOISIR  ACTIVIT I DE EXPRESIE CORPORAL .

ce îèi propun obiective specifice persoanelor cu CES din toate categoriile de vârst . unit ìi medicale. performanìei sportive în fitnessperformanì competiì specifice. Locaìii: competiìii specifice. Locaìii: ècoli speciale. speciale. fitness-ului.AFA  Definiìie Definiì un complex de servicii. etc. centre de recreere. relaìionate capacit ìii relaì motrice. . centre de s n tate. de recuperare etc.  În contrast. educaìia fizic adaptat se educaì adreseaz perioadei ècolarit ìii. o specie de activit ìi motrice formative. prin programe desf èurate în înv ì mântul de mas sau în ècoli speciale.

priveè sportului etc. comportamente adecvate sistem dinamic de aspecte teoretice èi practice proces èi produs (de ex programe în care apar adapt ri) produs ri) reìea de susìinere a drepturilor persoanelor cu reì susì disabilit ìi în ceea ce priveète practicarea ed fizice. care predispune la acceptare.AFA ± semnificaìii (IFAPA) semnificaì         profesie orientat pe servicii specializare specializare academic èi un domeniu de studii ansamblu de cunoètinìe crossdisciplinar cunoètinì filosofie sau mentalitate care configureaz activitatea filosofie practic practic atitudine atitudine pozitiv . etc. . de acceptare.

 Parte integrant a activit ilor motrice formative. într- .. un ansamblu de competen e clar precizate. strategii originale transdisciplinare etc. care au ca finalitate etc. educa ia fizic i sportul adaptat au impus în ultimii ani o filosofie distinct . un cadru institu ional. capabil s pun într-o nou lumin persoana deficient . crearea unui sistem de valori cu semnifica ie pentru individ i pentru societate.

cu angajarea în activit i educa ionale. multiplicarea op iunilor de integrare în diverse medii sociale. capabil s î i exercite un rol activ în propria sa formare i dezvoltare. activit ìile fizice adaptate plaseaz subiectul în ipostaza de fiin social . numai. dezvoltare. .  Orientarea activit ii spre subiectul ca persoan i nu doar spre subiectul deficient. asigur deficient. recreative i sportive. în paralel sau succesiv. ce asigur recuperarea func iilor deficitare i dobândirea independen ei func ionale. în care ace tia î i pot exercita independen a func ional .  Aspectele de interven ie kinetoterapeutic devin cu adev rat semnificative pentru subiec i. Completând pe un alt plan activitatea kinetoterapeutic . sportive. numai în m sura în care acestea sunt completate. i nu numai.

ATITUDINE  Pentru a schimba mentalit ìile învechite èi prejudec ìile.AFA ±FILOSOFIE. Astfel. abordarea bazat pe abilit ìi schimb complet perspectiva asupra persoanei cu disabilit ìi. 2002) au imaginat un model de 2002) înìelegere a filosofiei AFA ce poate fi redus în înì esenì astfel: esenì . nu disabilit ìile evidenì acesteia´ acesteia´. Longmuir. nu pe problemele acesteia èi s scoatem în evidenì abilit ìile. specialiè Downs. specialiètii (Emes. astfel: Ätrebuie s ne concentr m pe persoan . ca èi modul de integrare a acesteia în diferite activit ìi. .

FILOSOFIE  Actualizarea de sine procesul prin care o persoan evolueaz spre nivelul maxim al potenì potenìialului propriu. prin asumare de responsabilit ìi. . valoros prin esenìa sa. respect. esenì important pentru funcìionarea întregii societ ìi èi funcì demn de respect. prin ajutorul primit de la semeni èi cel acordat altor persoane.  Conceptul se încadreaz în filosofia umanist filosofia care promoveaz ideea conform c reia orice individ este unic.MODELUL AFA . dac este cazul. cazul.

 Procesul este unul dificil. tate. putere de decizie. .filosofie  ³Empowerment´ procesul prin care subiectul dobândeète controlul propriei dobândeè existenì existenìe. r spundere pentru sine èi pentru ceilalì ceilalìi. social èi de s n tate.Modelul AFA . lipsit de forìa necesar pentru forì a-èi revendica o stare mai bun economic . cu atât mai mult cu cât aceste persoane aparìin unei aparì minorit ìi.

pentru ca principiul non-discrimin rii s func ioneze i în nonaceast zon . . programele prioritare vor viza ariile educa ionale i includerea educa iei fizice ca drept recunoscut al persoanelor cu dizabilit i. considerând c sistemul colilor speciale trebuie s fe o ultim op iune.  Pe parcursul acestei discipline vom pleda pentru educa ia fizic i sportul adaptat integrat în medii colare i sociale obi nuite. aplicabil doar în condi iile handicapurilor severe. severe. În cadrul Noii Strategii Comunitare privind persoanele cu dizabilit i.

cu atribu iile profesionale ale specialistului i cu aspectele etice pe care profesia le implic . Gimnastic medical ²pân la 1900 Tranziì Tranziìia c tre sport ² 1905-1930 1905Educaì Educaìie fizic adaptat ² 1950-1970 1950Activit ìi fizice incluzive ²dup 1990 . cu modul de abordare a acestora.Etape în constituirea AFA  Cunoa terea experien ei trecutului gândire reflexiv i critic în rela ie cu subiec ii deficien i.

EVOLUiIA BAZEI DE CUNOgTINiE Izvoare de cunoa tere: medicin educaì educaìie special ètiinìa domeniului (´exercise scienceµ) tiinì ètiinìe sociale ² studii privind tiinì disabilitatea .

INCAPACITATE. INFIRMITATE. HANDICAP ± PRECIZ RI NOiIONALE. CLASIFICAREA DEFICIENiELOR . DEFICIENi .DISABILITATE.

dereglând procesul de adaptare i integrare în mediul natural i social´. anatomice sau psihice.2  Terminologie de l¶education speciale. desemneaz o stare patologic func ional . social´. aceasta psihice. infirmitate. care afecteaz capacitatea de munc .  DEFICIEN A reprezint ³pierderea sau perturbarea cu caracter definitiv sau temporar a unei sstructuri fiziologice.deficien . UNESCO. l¶educat 1983 . .Delimit ri semantice . incapacitate i handicap.

deficien . fiziologic sau psihologic. pierderea de auz. În func ie de contextul a. incapacitate i handicap  INFIRMITATEA . etc).corespunde unor alter ri structurale sau func ionale. sc derea vederii. etc).Delimit ri semantice . care permite îns desf urarea activit ii (de exemplu. . în plan anatomic. infirmitate.  Se poate constata din aceast defini ie c infirmitatea este sinonim cu deficien a. lipsa de coordonare a mi c rilor unui / unor segmente. posttraumatic. redoarea articular . abord rii psihopedagogice sau medicale. defectul de vorbire. ponderea utiliz rii acestor termeni este diferit . sc derea for ei musculare.

senzoriale etc. nu orice deficien determin neap rat i o incapacitate. incapacitate i handicap  INCAPACITATEA ± ³pierderea. dar orice incapacitate are la baz o deficien .deficien ..Delimit ri semantice . diminuarea total sau par ial a posibilit ilor fizice. deficien e care împiedic efectuarea normal a unor activit i´. mentale. i´. progresiv sau regresiv .  Evident. infirmitate. . consecin a unei etc. Incapacitatea este reversibil sau ireversibil .

.deficien . etc. acest caz. etc. de dexteritate. de comportament. consecin a unei infirmit i pe care o reflect în termeni de performan func ional i activitate curent . dac infirmitatea exprim consecin a local la nivelul organului lezat. vor exista incapacit i legate de locomo ie. de comunicare. infirmitate.Delimit ri semantice . incapacitatea exprim rezultatul acesteia la nivelul individului. de autoîngrijire. incapacitate i handicap  Incapacitatea este deci. În i. a capacit ii lui de a desf ura unele activit i.

no iune preluat din limba dizabilitate. infirmitate. incapacitate i handicap  Literatura utilizeaz în acest sens i termenul de dizabilitate. având drept consecin diminuarea sau compromiterea particip rii subiec ilor la activit ile obi nuite´ (L.Delimit ri semantice . 1998) . englez care desemneaz Äo limitare a abilit ilor func ionale. 1998). (L. Kirby.deficien . mintale sau senzoriale. fizice.

incapacitate i handicap  Conceptele de deficien .deficien .Delimit ri semantice . handicapul. dizabilitate i handicap se afl într-o rela ie de condi ionare întrreciproc . . iar dizabilitatea creaz handicapul. infirmitate. deficien a determin dizabilitatea.

segregare.deficien . respectiv inadaptarea. excludere. diverse forme: inadaptare propriu-zis . Handicapul. rela iei dintre persoanele cu incapacitate i mediul lor de via . infirmitate. ca func ie a excludere. determinând manifest ri variabile în raport cu gravitatea deficien ei i cu exigen ele mediului ´.  Handicapul. forme: propriuinegalitate. marginalizare. incapacitate i handicap  HANDICAPUL ± ³rezum consecin ele deficien ei i ale incapacit ii. se poate manifesta sub .Delimit ri semantice . împiedicându-le accesul la diferite activit i sau servicii împiedicândusociale. fizice sau sociale. poate fi eviden iat atunci când aceste persoane întâlnesc bariere culturale. sociale.

. starea de handicap nu mai este resim it . de autonomie existen ial . Sunt resim ite doar reverbera iile subiective ale deficien ei. i nu impactul social major. respectiv starea de incapacitate. Prin urmare.  Realitatea cotidian ne confirm faptul c în cazul în care persoanelor cu deficien e li se ofer posibilit i adecvate de autorealizare. handicapul este determinat de o infirmitate. major. dar numai în cazul în care aceasta intr în ³conflict ³ cu mediul social ± educa ional sau de munc .

subiec i afla i în dificultate. Men ion m c pe parcursul acestei discipline vom utiliza interschimbabil sintagmele: sintagmele: persoane cu nevoi speciale. . subiec i cu cerin e educative speciale (CES). deficien i. subiecìi cu subiecì disabilit ìi.

ceea ce face dificil sistematizarea lor. Natura acestora complexe. . lor.Clasificarea deficien elor  Deficien ele persoanelor cu nevoi speciale sunt multiple i complexe. este foarte variat .

determinate de boli ale sistemului locomotor i nervos: nervos: de exemplu. boli reumatice. boli ale sistemului muscular. ri. se refer cu prec dere la deficien e la nivelul senzoriale. asociate. boli degenerative. etc. paralizie cerebral . sec ionarea total sau par ial a m duvei spin rii. renale.  senzoriale. morfointerne. putem descrie cel pu in patru categorii de deficien e: e:  motorii. digestive. analizatorilor vizual i auditiv: nev z tori. consecin ele socio ± economice i alte aspecte medico ± sanitare. metabolice etc. surzi i deficien e auditiv: senzoriale asociate. respiratorii. amput ri.Clasificarea deficien elor Având în vedere posibilitatea de recuperare.  deficien e morfo-func ionale la nivelul organelor interne. de exemplu afec iuni cardiovasculare.  .

ii. i. Bucure ti. Institutul fundamental.probleme i insuficien e de maturitate ale sistemului nervos central i periferic la nou ± n scu i. pot fi la rândul lor de dou tipuri: tipuri: . Na ional de Studii i Strategii privind problematica persoanelor cu handicap. Readaptare.boli psihice dobândite în timpul vie ii. Integrare ± ghid fundamental.Clasificarea deficien elor  psihice. Handicap. . 1998 .

eviden iaz urm toarea tipologie: 2000). prin intermediul auzului.Clasificarea deficien elor  L.  deficien e vizuale. cu sau f r amplificare. severe. tipologie:  autismul .  surzenia .D. cecitate ± diminuarea sau lipsa func iei vizuale care poate crea probleme de comunicare i educa ionale severe.tulburare de dezvoltare care apare de obicei. amplificare. .diminuarea func iei auditive permanent sau tranzitorie care afecteaz performan a educa ional a copilului. înaintea vârstei de 3 ani. Housner (2000). copilului.deficien a aparatului auditiv datorit c reia copilul nu poate procesa informa ia verbal .  hipoacuzia . manifestat prin dificult i de comunicare verbal i nonverbal .

Clasificarea deficien elor 
retard mintal - afectarea semnificativ a func iei intelectuale,
de cele mai multe ori asociat deficitului de adaptare comportamental i manifestat în timpul perioadei de dezvoltare a copilului; copilului;  deficien e de înv are ± disfunc ie a unuia sau mai multor procese psihice de baz , implicate în în elegerea i utilizarea limbajului scris sau vorbit, care se manifest printr-o printrcapacitate redus de a asculta, vorbi, scrie, citi, gândi sau realiza opera ii matematice;  deficien e de vorbire sau limbaj ± disfunc ie de comunicare, cum ar fi articularea defectuoas , un deficit de voce care afecteaz performan a educa ional a copilului;

Clasificarea deficien elor 
deficien e emo ionale ± condi ie intern a individului
care eviden iaz pe termen lung, una sau mai multe dintre urm toarele aspecte: a) dificult i de înv are aspecte: care nu au cauze de natur intelectual , senzorial sau de s n tate; b) dificult i de men inere a rela iilor tate; interpersonale; interpersonale; c) comportamente inadecvate în situa ii normale; d) st ri profunde de depresie i normale; nefericire; nefericire; e) tendin a de a acuza simptome ale fricii asociat problemelor personale sau colare (acest tip de deficien nu prive te subiec ii afla i în medii institu ionalizate); ionalizate);

Clasificarea deficien elor 
deficien e ortospedice - limit ri severe la nivel ortopedic ortos
cauzate de factori congenitali, afec iuni, anomalii, alte cauze (amput ri, IMC);  infirmit i traumatice cerebrale ± leziune cerebral provocat de for e fizice externe ce cauzeaz limit ri totale sau par iale, func ionale i/ sau psiho-sociale (nu psihoinclude traumele provocate la na tere);  alte probleme de s n tate ± lipsa for ei, a vitalit ii, a tate tonusului psihic etc., datorate afec iunilor cronice i acute;  deficien e multiple (asociate) ± disfunc ii concomitente ale mai multor aparate i sisteme, ce reclam strategii complexe de interven ie.

percep iei vizuale. d) limbajului. vizuale. fundamental. d) reducerea rezisten ei la efort.  handicapul mijloacelor de comunicare ± a) tulbur ri ale auzului. acuit ii vizuale. b) diminuarea vederii.Clasificarea deficien elor M. Institutul Na ional de Studii i Strategii privind problematica persoanelor cu handicap. b) reducerea mobilit ii posturale. Handicap. dexterit ii manuale. b) tulbur ri ale limbajului.  5. d) tulbur ri ale vizuale. c) tulbur ri ale lecturii. lecturii.  handicap vizual ± a) pierderea total a vederii. tulbur ri ale scrisului. 1998  . auzului. deplasare. Integrare ± ghid fundamental. manuale. dup criterii simple i opera ionale: ionale:  handicap locomotor ± a) reducerea posibilit ilor de deplasare. c) reducerea câmpului vizual. c) reducerea posturale. Agerholm (1975) elaboreaz o clasificare a formelor de 1975) handicap. scrisului. Bucure ti. Readaptare. efort. vizual.

medicale. ei. f) are. c) orificii artificiale. c) tulbur ri psihoze. ale con tiin ei. memorie. e) tulbur ri de memorie.  handicap psihic ± a) psihoze. b) ingestiei.Clasificarea deficien elor  handicapul organic .  handicap intelectual ± a) retardare mintal congenital . g) tulbur ri iu. imaturitate emo ional . tulbur ri ale excre iei. . b) nevroze. droguri. nevroze. de comportament. c) pierderea aptitudinilor dobândite. f) social. d) tulbur ri provocate de droguri. dependen de aparate i instala ii medicale. d) iei. b) retardare mintal dobândit .a) tulbur ri ale ingestiei. comportament. d) afectarea dobândite. artificiale. capacit ii de înv are. tulbur ri ale orient rii în timp i spa iu. e) tulbur ri ale comportamentului social.

corporale. imprevizibile ale cuno tin ei. d) anomalii jenante pentru grimase). c) vulnerabilitate particular la ei. recuperare. e) alte tulbur ri algice grave. grave. diminuarea puterii de recuperare.  handicap cu caracter repulsiv ± a) diformit i sau defecte ale unor p r i ale corpului. incapacitante. . b) epilepsie i alte pierderi permanent. d) tulbur ri intermitente i traumatisme. c) mi c ri corporale inestetice. dermatologice i cicatrici inestetice. b) încetinirea func iilor fizice sau psihice. anumite accidente sau traumatisme. privirea. b) anomalii sau afec iuni corpului.Clasificarea deficien elor  handicap inaparent ± a) tulbur ri de metabolism care necesit tratament permanent. grimase). c) psihice. auzul sau mirosul altuia. necontrolate (ticuri.  handicap legat de senescen ± a) sc derea plasticit ii corporale. altuia. incapacitante.

tr ind în ri subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. . dezvoltare. mintale. 80 % din totalul acestora. deficienì psihice. senzoriale etc. Estim rile realizate de Na iunile Unite în anul 1983 relev faptul c peste 5% din oamenii din întrega lume au deficienìe fizice.

IMAGINE DE SINE ± STIM DE SINE. . DEZVOLTAREA IMAGINII DE SINE. DISABILITATE . PRINCIPII GENERALE DE LUCRU.

D. Prin practicarea AFA se dezvolt sentimentul de apartenen la un grup. 1999. L. . Csikezentmihalyi ± 1990. Seligman ± 1991. Zlate.  Aceste aspecte s-ar putea încadra în ceea ce psihologii americani (M. recunoa terea valorii subiectului i a capacit ii de apreciere i autoapreciere. se ofer ocazia valoriz rii ac iunilor personale. toate acestea fiind elemente importante pentru structurarea imaginii de sine. Kahneman ± 1999. 1990. 1991. sine. 1999. citaìi de M. citaì 2001) 2001) denumesc generic psihologie pozitiv . M. Bossio ± 1999. (M.

 Sus in torii acestei psihologii care construieète construieè i amplific for ele pozitive ale subiectului. de a se valoriza pe sine etc. premisa esen ial în dobândirea tonusului psihic i a echilibrului interior. conceptul de fitness (condi ie fizic ). pentru atingerea st rii de bine. de a avea preferin e personale. tonusul corpului fizic este ). aptitudinile subiec ilor. resursele. interior. etc. c reia îi corespunde Äîn oglind ´.  În AFA se poten eaz i se amplific for ele. un element pasiv lipsit de posibilitatea de a alege. De altfel. contracareaz teoriile conform c rora omul este doar un receptacul al stimulilor. .

condi ionând în bun m sur comportamentul individului. Chiar dac u. e ecurile sau succesele acestuia. importan a ei este real . Imaginea despre propria persoan are o for suficient de mare încât impactul ei s fie hot râtor asupra evolu iei personalit ii subiectului în ansamblul s u. acestuia. aceast imagine nu este tangibil . .

 Structurarea imaginii de sine poate fi explicat pe de o parte prin filiera cognitiv i pe de alt parte. el. .  Între acestea dou exist multiple i variate feedfeedbackback-uri prin care ele se ajusteaz continuu. deci un ansamblu de compens ri i de proiec ii care ac ioneaz pe fondul inser iei sociale a individului întrîntr-un anumit context situa ional. ambele construind identitatea subiectului. Apare continuu. Unii autori vorbesc despre autoidentificare care exprim opinia individului despre sine i despre heteroidentificare ± opinia celorlal i despre el. prin subiectului. cea social . ional.

 ajustarea postural care înseamn capacitatea de a men ine o pozi ie sau de a realiza o mi care. prin reglarea tonusului muscular în diferitele segmente ale corpului. important la vârsta copil riei.  imaginea corporal sau portretul interiorizat al corpului. În plus. aceasta redând rela ia p r ilor cu întregul i plasarea corpului în raport de coordonatele spa iale. a locului s u în spa iu i a posibilit ilor sale de mi care. Lauzon (1990) imaginea corpului 1990) propriu. ea este dup F. riei. în rela ie cu persoanele i cu obiectele din mediu.Schema corporal cap t importan din perspectiva rolului s u sine.  cunoa terea p r ilor corpului. iale. . corpului. de surs i nucleu al imaginii de sine i al con tiin ei de sine. mediu. voluntar.

o reglare optim a tonusului muscular. tactil. auditiv. Prin exerciìiu fizic schema corporal se rafineaz . stimuleaz analizatorii vizual. kinestezic. cu rol în ameliorarea schemei corporale. exerciì ac iunile probând în timp o mai bun ajustare postural . De asemenea. . corporale. o capacitate superioar de exprimare corporal . activit ile motrice în general.

înìelegerea èi aprecierea propriului corp èi a capacit ìii înì sale motrice . în plan fizic .acceptarea limitelor ce nu pot fi modificate . astfel încât s fie puse în valoare aspectele valide ale subiectului.dezvoltarea motivaìiei pentru dep èirea nivelului actual motivaì .Imaginea de sine în plan fizic obiectiv important al serviciilor ce furnizeaz AFA Aceasta presupune: presupune: .  Dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.adaptarea sarcinilor èi a mediului.

orientare intenì (motivaì spre scop. participare în activit ìi) . aspiraì nivel de competenì competenì motric ) afectiv ± atitudini (stim de sine.Imaginea de sine -fizic  Termen-umbrel care cuprinde domeniile: Termendomeniile: cognitiv ± convingeri despre sine (identitate. nivel de aspiraìie. unicitate. competenì competenì perceput . percepìie de sine) percepì comportamental ± intenìii (motivaìie.

. particularit ìi de sex. statut social.  Cercet rile atest c subiecìii cu deficienìe de subiecì deficienì înv ìare. în percepì comparaì comparaìie cu cele dobândite. acceptarea din partea semenilor etc. IMC sau cu DI au o stim de sine mai redus . afecìiunile congenitale antreneaz afecì niveluri mai sc zute ale percepìiei de sine. data instal rii acesteia. etc. Percepìia de sine difer considerabil în funcìie Percepì funcì de tipul de disabilitate . dobândite. severitatea acesteia.

deficitul motor èi psihosocial este important. sunt necesari min 4 ani de ajust ri psihologice la nivelul propriei imagini. . În ceea ce priveète disabilit ìile dobândite. cu afectare medular apar dup vârsta de 16 ani. imagini. Majoritatea disabilit ìilor fizice. important. atunci când vârsta instal rii este timpurie. priveè dobândite. Dup un accident medular. sine. ceea ce conduce la distorsion ri mai atenuate ale imaginii de sine.

persoanele cu disabilit ìi au o imagine de sine mai puternic decât cea a semenilor non-deficienì non-deficienìi ³cre tere prin fenomenul de adversitate´. conduc la un sim remarcabil al identit ii i al competen ei percepute. Empowermentadversitate´. mecanismele prin care subiectul face fa cu succes. Uneori. percepute. . Empowerment-ul.

persoanele cu deficienìe fizice. Dar când sine. aceasta intervine în timpul unor perioade critice (adolescenì ). deficienì experienì experienìele de viaì dinaintea dobândirii viaì acestora condiìioneaz percepìia de sine.  Se poate afirma c disabilitatea dobândit nu afecteaz permanent stima de sine. în condiì percepì sine. este necesar un suport (adolescenì psihologic aparte.  Pentru . aparte. cazul incluziunii ècolare a copilului cu vârste de 9-15 ani. afectarea acesteia este redus .

eficienìa personal . o adulì deficienì imagine de sine egal sau mai bun decât semenii lor non-deficienì non-deficienìi èi cu mult superioar celor deficienìi. Sportivii adulìi cu deficienìe au. conform studiilor.  Mediatori importanìi pentru construcìia imaginii de importanì construcì sine: sine: atingerea scopului. deficienì  Relaìia dintre implicarea sportiv èi stima de sine este Relaì evident deèi datele nu clarific cine pe cine deè determin . etc. . climatul eficienì motivaì motivaìional. identitatea personal èi de grup etc.

orice experienì de miècare produce fluctuaìii ale experienì miè fluctuaì acesteia pt c sinele nu este integrat înc într-un într- . astfel încât copilul cu direcì disabilit ìi vizibile realizeaz faptul c e diferit de ceilalì ceilalìi. imaginea de sine se structureaz în mediul Iniì familial.DEZVOLTAREA IMAGINII DE SINE  Iniìial. În clasele I-II. La copiii de vârst mic .  Imaginea de sine devine mai stabil èi mai rezistent la schimbare. pe m sur ce subiectul înainteaz în vârst . ècoala èi celelalte interacì interacìiuni încep s exercite o influenì major influenì în aceast direcìie. familial.

 Tranziìia spre adolescenì . intrarea în formele Tranziì adolescenì superioare de instruire. ). schimbarea locului de munc afecteaz concepìia de sine. Dup aceast vârst . concepì sine. pt schimbarea imaginii de sine sunt necesare programe intensive de lung durat (familie+è (familie+ècoal ).DEZVOLTAREA IMAGINII DE SINE  Înìelegerea acestor aspecte determin profesorul Înì s evalueze de mai multe ori imaginea de sine pân la vârsta de 8 ani (sau echivalentul vârstei mentale) ±retest dup 1 lun . dup programe speciale de scurt durat . .

un copil lipsit de coordonare. . precum i de grupul cu care acesta se compar . într-o clas de întrsportivi talenta i. intensitatea i durata stressului. De ex. i.DEZVOLTAREA IMAGINII DE SINE  Dezvoltarea imaginii în ontogenez depinde de capacitatea subiectului de a face faì faì provoc rii (³coping´). de sprijinul social.

. facial .PRINCIPII DE BAZ PENTRU ÎMBUN T IREA IMAGINII DE SINE Care dintre urm toarele 5 principii vi se pare cel mai relevant? 1. Expresia i. cu efect asupra IS. dar poate ar fi bine s încerci i. IS. dar nu îmi place acest tip de comportament´... Ex: Ex: ³Te apreciez.´ i. ³ai executat destul de bine..... gesturile. cuvintele celorlal i sunt imediat interpretate..´ .Principiul reflect rii în ceilalìi ± ³efectul ceilalì oglind ´ prin care copiii se apreciaz a a cum ei cred c sunt v zu i de ceilal i.

IS se bazeaz pe autoaprecierii. . pe comportamentul eviden iat în diferite situa ii. Principiul autoaprecierii. Implica iile pentru actul pred rii: rii: .încurajarea reflecìiei pe tema motivelor care reflecì au determinat succesul .rememorarea succeselor din trecut . ii.PRINCIPII DE BAZ PENTRU ÎMBUN T IREA IMAGINII DE SINE experien ele trecute.situaìii de înv ìare care garanteaz succesul situaì care trebuie reproduse  2.

reuè vei încerca singur. competenì Presupune orientare optimist spre viitor. înc rcat pozitiv emoìional.Ai încredere în mine. Principiul competenìei percepute. pe fondul cre rii unui mediu sigur.PRINCIPII DE BAZ PENTRU ÎMBUN T IREA IMAGINII DE SINE  3. ajuta. când eèti preg tit. . singur. singur. emoìional. protector. Apoi. te voi ajuta. Ex: Ex: .Nu sunt gata s execut singur. Împreun putem reuèi. .

. Abordarea umanist minimalizeaz compara ia i ajut subiec ii s aprecieze propriile abilit i i efortul personal.. comparaì Dup vârsta de 10-11 ani. . în termenii efortului depus (³am f cut tot ce am putut´) sau pe propria persoan . personal.. prin intermediul compara iei cu ceilal i (³sunt mai bun sau mai slab decât.´)..PRINCIPII DE BAZ PENTRU ÎMBUN T IREA IMAGINII DE SINE  4.. subiecìii se pot orienta 10subiecì pe sarcin . decât.. Principiul comparaìiei.´).

jurnale individuale.PRINCIPII DE BAZ PENTRU ÎMBUN T IREA IMAGINII DE SINE  Tabele de scor. portofolii dau r spuns la: ii-ai îndeplinit scopul? Ai obìinut un personal best? obì Ce a determinat regresul? .

PRINCIPII DE BAZ PENTRU ÎMBUN T IREA IMAGINII DE SINE  5. PIE astfel încât acesta s descopere valorile relevante pentru propria persoan : Ce aè vrea s fac cu deprinderile pe care le înv ì în lecìie? lecì Ce fac când sunt fericit? Care e scopul pt care exersez mereu? Cine sunt eu în lecìia de EF. AFA? lecì - . Specialistul trebuie s conduc subiect. Principiul semnificaìiei individuale. cuprinde componente ce au semnificaìie diferit semnificaì pentru subiect. IS semnificaì individuale.

EDUCAiIE INTEGRAT . COMPENSATORII I DE SOCIALIZARE.EDUCAiIA FIZIC gI SPORTUL ADAPTAT CA ACTIVIT iI MOTRICE FORMATIVE. EDUCAiIE INCLUZIV . .

astfel încât s ofere posibilit i de participare pentru to i deficien ii.  programe de dezvoltare care urm resc îmbun t irea nivelului calit ilor motrice i a posibilit ilor de realizare a deprinderilor i priceperilor motrice. ii. motrice.  programe corective care se adreseaz în special recuper rii func iei posturale i a deficien elor de biomecanic a mi c rii. rii. tipuri de asemenea programe: programe:  programe adaptate care implic modificarea activit ilor fizice tradi ionale. . prin promovarea programelor adaptate diferitelor tipuri de deficien e.Educa ia fizic special sau adaptat circumscrie o ramur a educa iei fizice ce urm re te recuperarea i integrarea social . Se cunosc trei e.

. reguli specifice. speciale).Sportul adaptat constituie o ramur a sportului care utilizeaz structuri motrice. condi ii materiale i organizatorice modificate i adecvate cerin elor proprii diferitelor tipuri de deficien e (nevoi speciale).

coli. actual . etc. unic. centre de plasament. coli de corec ie etc.  Dimensiunea recreativ a sportului adaptat determin crearea unui sistem complex de servicii disponibile în diferite institu ii: în spitale. în centrele de ii: dezintoxicare. Dezvoltarea institu ional a sportului adaptat a cunoscut dou etape. . centre de zi. c mine spital. iar cea de a doua. centre psihiatrice. prima viza sportul adaptat segregat. este axat pe promovarea sportului integrat i pe reunirea mai multor tipuri de deficien i într-un întrsistem competi ional unic.

ri).  Activit i sportive care p streaz structura i regulile obi nuite dar beneficiaz de condi ii materiale care compenseaz într-o anumit întrm sur deficien a competitorului (un nev z tor care particip într-o întrcompeti ie de popice beneficiaz de o delimitare proeminent a culoarului de lansare a bilei). condi ii organizatorice i materiale de ramurile sportive cunoscute (un atlet cu retard mintal particip la probe din alerg ri). bilei).  Activit i sportive la care particip atât competitori cu deficien e.SPORT ADAPTAT  Activit i sportive care nu se deosebesc ca structur . . subiec ii deficien i având unele facilit i regulamentare (subiec ii participan i la competi iile de tenis au dreptul s returneze mingea dup dou c deri succesive ale acesteia). acesteia). cât i competitori f r deficien e. reguli.

baschet). grad.  Activit i sportive de tipul ³Special Olympics´. . la Olympics´.SPORT ADAPTAT  Activit i sportive la care particip competitori cu i f r deficien e. care particip exclusiv subiec ii cu deficien e de acela i tip i grad. to i supunându-se unei supunânduversiuni modificate a probei sau ramurii sportive respective (competitori de orice tip particip în c rucioare cu rotile la un joc de baschet).

interècoli. interè (J. 1997). extraclas . Winnick. de timp liber (J. care implic desf èurarea programelor în sistem intraclas . 1997) . În scopul ob inerii unei integr ri a copiilor deficien i în medii nesegregate. prin activit i sportive. speciali tii au imaginat un cadru organizatoric eficient.

motivaìia intrinsec èi motivaì responsabilitatea personal . Instruirea individualizat care include opìiunile subiectului opì premis important pt atingerea obiectivelor specifice . utilizat în cadrul AFA. relaìiile evidenì relaì interpersonale pozitive. Abordarea umanist . inclusiv educaì cele adaptate se bazeaz pe abord rile educaì educaìionale care pun în centrul lor cerinìele cerinì subiectului. subiectului. pune în evidenì imaginea de sine.ABORD RI EDUCAiIONALE EDUCAi  Programele moderne de educaìie fizic .

U.Experienì miè Experienìa mièc rii reprezint un punct forte al intervenìiei educatorilor.crearea de percep ii corecte privind disponibilitatea de mi care a subiec ilor A. pe valorile stricte ale fitness-ului sau pe instruirea fitnessspecializat . mai ³întreg´.utilizarea înt ririi r spunsului . Prin: . Prin: ³întreg´.utilizarea de sarcini motrice adecvate .feed-back-ul pozitiv feed-back. . în sensul de a deveni mai intervenì bun. se concentreaz mai pu in pe obiective pur tehnice. mai adaptat.

cu minimalizarea r spunsurilor incorecte i controlul strict al situa iilor. Programul de lucru este subiectului. iilor. ca faze în modelarea unui nou comportament . . în scopul de a ob ine un anumit comportament din partea subiectului.Abordarea behaviorist se bazeaz pe organizarea riguroas a mediului de instruire. bine structurat i orientat spre scop. Modelul de instruire presupune secven ializarea sarcinilor motrice.

Schema abord rii bahavioristess  Stimul semnal sau cerere adresat subiectului. Comportament subiectul trebuie informat despre succesul sau e ecul execu iei Consecinì Consecinìa . sub forma comenzii. independent. demonstra iei sau mijloacelor intuitive r spuns la stimulul adm. Acesta adm. Ultimele componente ial. poate fi fragmentat în unit i mai simple. ale sarcinii pot fi rezolvate independent. în care profesorul acord asisten ini ial.

Abordarea eclectic se bazeaz pe îmbinarea abord umanist i behaviorist . retard de dezvoltare sever. . prima abordare este de preferat. abordarea behaviorist este cea mai eficient . Când exist un preferat. când se pune problema manifest rii op iunilor personale.

particulare.EDUCAiIE INTEGRAT . Alegerea tipului de coal trebuie s se fac ii. Educa ia integrat includerea în structurile înv de mas a copiilor cu CES. pt a oferi un climat favorabil dezvolt rii armonioase a personalit ii acestora. dorin e i nevoi particulare. dup o evaluare minu ioas realizat de o echip interdisciplinar ce utilizeaz tehnici de orientare pedagogic . EDUCAiIE INCLUZIV . i. . dore te o schimbare de atitudine fa de problematica i posib de implicare activ a acestor persoane în via a comunit ii. în fct de aptitudini.  Realizarea obiectivelor AFA impune cunoa terea unor no iuni ce vizeaz particularit i importante ale acestor activit i. Se acestora.

Educa ia incluziv are la baz principiul dreptului egal la educa ie pt to i copiii. limb vorbit etc). Principiul de baz este respectarea diversit ii i încurajarea progresului individual. este legat de egalitatea de anse într-un mediu întrcât mai pu in restrictiv i de competen a social . etnie. dar tipic. etc). . indiferent de mediul social sau cultural de provenien (religie. individual. Incluziunea are mai multe semnifica ii.

Acest mediu atractive. existente. a a c preg tirea i atitudinea specialistului sunt determinante în a anula barierele diverse existente. . atmosfer emo ional i strategii de predare. cu dif disabilit i i experien e motrice r spund în mod diferit la incluziune. echipament specific. include: include: spa iu adecvat. importante i atractive. Persoanele de diferite vârste. s execute sarcini la fel de interesante. pt to i subiec ii.  Crearea unui mediu incluziv flexibil ofer ansa. predare.

evidenì conì lecìiei. Spa iul fizic + echipament siguranì èi confort în siguranì termeni de dimensiuni.  Atmosfera eliberat de tensiune. Respectul regulei èi modelele de agil.  Strategiile de predare tebuie s includ tehnici de colaborare prof-elev. informale. interacì interacìiune trebuie evidenìiate în conìinutul lecìiei. faciliteaz cooperarea èi nu ³supravieìuirea´ celui mai rapid. ³supravieì puternic sau agil. culori utilizate etc. înv ìarea independent èi evalu rile informale. etc. greutatea obiectelor. care s r spund la diferite profstiluri de înv ìare. în lìime. s stimuleze responsabilitatea. . lì textur . stress.

ceea ce îèi las amprenta asupra stilului lor de predare.  ³ tiu ce înseamn s nu fii capabil s realizezi o aruncare bun ? ³. siguranì èi apartenenì siguranì stabilirea unui scop . ³ tiu ce înseamn s exersez dintrdintrun c rucior cu rotile?´.???  Profesorii èi antrenorii sunt subiecìi supradotaìi dpv subiecì supradotaì motric. predare. sentimentul apartenenìei. ³ tiu ce înseamn s fii mereu în stare de confuzie i nesiguran ? ´  Valori asociate mediului incluziv: unicitate. încredere incluziv: în sine.

Franìa etc. dac obiectivele sunt comune cu ale celorlalìi èi dac celorlalì resursele suplimentare sunt disponibile. . fullpart-time.Tipuri de incluziune incluziunea fizic adic participarea efectiv a copiilor cu CES la lecìiile de EF obiènuit este o lecì obiè practic curent în SUA.Excepì fac 3-5% din populaìia special cu disfuncìii severe populaì disfuncì sau multiple sau cei ai c ror p rinìi cer în mod expres rinì servicii AFA full-time sau part-time. Dac nu. incluziunea în instruire se refer la implicarea copilului în activ de înv ìare.Excepìie Franì etc. tutore. Italia. se apeleaz la disponibile. un prof de sprijin sau la un tutore.

fi unidirecì unidirecìionale (copiii non-deficienìi preiau non-deficienì iniì iniìiativa èi ajut ) sau bidirecìionale (ambele bidirecì p rìi se includ reciproc) rì .incluziunea social se refer la interacìiunile interacì pozitive între copii. acestea pot copii.

Beneficii ale educa iei incluzive pt persoana cu CES Prietenie Relaìii èi reìele sociale multiplicate sociale Modele de deprinderi ècolare. comportamentale odele Îmbun t ìirea îndeplinirii obiectivelor din PIP Acces mai bun la programa ècolar Deprinderi mai bine însuèite èi generalizate generalizate Facilitarea incluziunii în viitor incluziunii Oportunit ìi pt interacìiune Obiective mai îndr zneìe Colaborare mai bun între cadrele didactice èi participare crescut olaborare din partea p rinìilor  Integrarea ntegrarea p rinìilor în comunitate           . sociale.

Beneficii ale educa iei incluzive pt persoana f r CES Prietenie cu o alt semnificaìie semnificaì Aprecierea èi acceptarea diferenìelor individuale precierea acceptarea diferenì individuale Înìelegerea èi acceptarea diversit ìii Înì acceptarea diversit Respectul ceilalì Respectul pt ceilalìi Preg teè Preg teète elevii pentru viaìa de adult într-o societate viaì întrincluziv  Oportunit ìi pentru rezultate ècolare èi pt asumarea de Oportunit responsabilit ìi  Eliminarea stereotipiei      .

individual. profesorului). postura de leader d acì deficienì încredere èi încurajeaz copilul spre contacte sociale viitoare. tutoriat reciproc prin care copii cu disabilit ìi uèoare pot acìiona ca tutori pt cei f r deficienìe. integrarea copiilor non-deficienìi în medii segregate (ècoli sau non-deficienì clase speciale).Modele educaìionale care sprijin incluziunea Au la baz stabilirea obiectivului. numai dup ce elevii non-deficien i au fost experienì nonpreg tiìi èi conètientizaìi tiì conètientizaì sistemul tutorial în care copii f r def asist copiii cu def s rezolve acìiunile programate (12elevi+12 tutori. cu experienì . aceste programe sunt conduse de prof de EFA speciale). sub acì 12elevi+12 supravegherea profesorului). viitoare. . flexibilitatea conìinutului èi conì progresul individual.

Nr Disabilitate Cecitate Surditate Retard mintal Utilizator de scaun rulant IMC ±mièc ri necontrolate Disfuncìii emoìionale Amputaìie Epilepsie Astm Diabet SIDA Autism Traumatism cerebral Bâlbâit .

aèa c poate      încetini jocul pt toìi toì Dac am juca baschet. aè vorbi cu el èi l-aè considera prietenul meu Dac M ar fi în clas cu mine. probabil da. probabil nu. ar fi bine s îl avem pe M în echip Lecì Lecìia de EF ar fi distractiv dac l-ar include pe M Dac M ar fi în clasa mea. ar fi OK ca M s utilizeze echipament adecvat (coè la în lìime mai mic . mi-ar pl cea s îl ajut s fie mai mibun la jocurile sportive În timpul exers rii.Evaluarea atitudinilor pro incluziune da. nu  Ar fi bine dac l-am avea pe Mihai în lecìia de EF lecì  M nu se pricepe prea bine la sporturile de echip . de ex) (coè lì .

 Chestionarele pt identificarea atitudinilor fa de colegi sociogram  List de adjective ce exprim sentimentele opiniile i .

Biologic  optimizarea st rii de s n tate. sportsportterapie.Obiectivele educa iei fizice i sportului adaptat Obiectivele cu caracter general delimiteaz cadrul în care trebuie s se desf oare întregul proces.  realizarea (în mod implicit) unor efecte terapeutice. i . sanogenetice (terapie corectiv . de postur formarea unei atitudini corporale corecte. recrea ional .  prevenirea i corectarea deficien elor fizice.  favorizarea unei dezvolt ri armonioase i a unei capacit i func ionale corespunz toare vârstei. programe de s n tate etc).

 dezvoltarea poten ialului psiho .motric al subiec ilor. ilor.  maximizarea poten ialului biomotric existent care s favorizeze ob inerea unor performan e profesionale. sociale.Motric  îmbun t irea motricit ii generale prin formarea unui sistem de deprinderi i priceperi motrice variate i asigurarea unor indici crescu i ai calit ilor motrice. sociale. sportive. motrice. .

 acceptarea propriei condi ii ca prim pas al realiz rii integr rii sociale.Psihologic  formarea unui comportament adaptativ adecvat prin educarea componentelor cognitive. motiva ionale. . volitive. afective.  facilitarea exprim rii subiec ilor deficien i conform propriilor abilit i i capacit i.

Social  dezvoltarea capacit ii de rela ionare cu mediul fizic i social. a unei valoriz ri superioare a competen elor existente . deficienì  încurajarea rela iilor sociale atât între indivizii deficien i cât i între ace tia i persoanele valide. social.  stimularea comunic rii între diferite categorii de copii. valide. cu sau f r deficienìe.  realizarea unei noi imagini despre grup sau propria persoan .

. Obiectivele specifice realizate prin activit ile fizice adaptate vor fi particularizate fiec rui tip de deficien .

 senzoriale. nivelul analizatorilor vizual i auditiv: nev z tori. sec ionarea total sau par ial a m duvei spin rii. digestive. determinate de boli ale sistemului locomotor motorii.Clasificarea deficien elor Sintez a principalelor taxonomii descrise în literatura de specialitate:  motorii. paralizie cerebral . se refer cu prec dere la deficien e la senzoriale. surzi auditiv: i deficien e senzoriale asociate. de exemplu afec iuni cardiovasculare. renale.  deficien e morfo-func ionale la nivelul organelor morfointerne. asociate. boli ale sistemului muscular. boli nervos: degenerative. ri. respiratorii. boli reumatice. metabolice etc. etc.  psihice . amput ri. i nervos: de exemplu. interne.

obezitate. emo ionale. hemofilie. D. dificult i de înv are. leucemie etc. alte deficien e (astm. eviden iaz urm toarele condi ii limitante : deficien e fizice . Gallahue (1993). . referindu-se la problematica referindu     educa iei fizice adaptate la copii.). mintale. diabet. are. mintale.

 J.  deficien e comportamentale.  deficien e de aten ie i înv are.  deficien e neuromotorii i motorii. Winnick (1990) clasific deficien ele în:  retard mintal.  alte deficien e. .  deficien e vizuale i auditive.

. medie. . handicap senzorial . de origine non-cerebral sau chirurgical .Jean-Pierre Deschamps 1975: Jean1.tulbur ri de vedere (cecitate. tulbur ri de motricitate ocular ). non.tulbur ri psihoafective grave (dizarmonii evolutive.maladii cronice cu handicap motor. cofoza. . autism. surditatea de percep ie. surdo-mutitatea). . etc). ambliopi. afazia senzorial . hipoacuzia. handicap psihic .handicap motor pur. psihoze precoce etc).tulbur ri de limbaj senzorial (audimutitatea senzorial .             O alt sistematizare analitic . .handicap motor de origine neurologic . 2. profund ). handicap motor .deficien mintal (u oar . surdo.tulbur ri ale auzului (surditatea de transmisie.maladii psihice cronice invalidante. 3.

persoane cu maladii cronice  . psihomotricitate). persoane cu dificult i de integrare social i profesional (la limita handicapului) . . diabetul).maladii cronice invalidante (astmul. dificult i de adaptare.maladii cu simptome externe mai pu in evidente     (cardiopatia. hemofilia. insuficien a renal cronic etc). 5.tulbur ri instrumentale (de limbaj. polihandicapa i (cu handicapuri asociate) 6. 4. epilepsia.  .

80 % din totalul acestora. mintale. senzoriale etc. dezvoltare. tr ind în ri subdezvoltate sau în curs de dezvoltare. psihice. . Estim rile realizate de Na iunile Unite în anul 1983 relev faptul c peste 5% din oamenii din întreaga lume sufer de anumite handicapuri fizice.

cât i în institu ii ale înv mântului de mas .CADRUL INSTITU IONAL AL EDUCA IEI FIZICE I SPORTULUI ADAPTAT  colarizarea copiilor cu cerin e educative speciale se desf oar atât în institu ii ale înv mântului special. condi ionat fiind posibilitatea de a le asigura asisten psihopedagogic . . prin clase speciale sau prin includerea acestor copiii în clase obi nuite.

cât i aspectele manageriale menite s asigure succesul demersului în ansamblu. ansamblu. apare tot mai evident faptul c speciali tii implica i în activit ile adaptate simt nevoia instituirii unui cadru organizatoric în care s se reg seasc atât aspectele de instruire specific . În aceste condi ii. .

 O prim

m sur o reprezint identificarea subiec ilor care vor fi inclu i în acest tip de programe. programe. Aceasta se va realiza în func ie de rezultatele ob inute la diferite teste: teste pentru teste: reflexe i reac ii, teste de psihomotricitate, teste de motricitate, teste psihologice, teste pentru mi c ri specializate. specializate.  Ideal ar fi realizarea unor screening-uri screeningperiodice pentru fiecare segment de popula ie pre colar i scolar , prin care s fie identifica i în timp util subiec ii care au nevoie de asemenea programe. programe.

 De exemplu, în SUA exist un plasament

în trepte, alternativ, în func ie de gradul trepte, deficien ei, vârsta instal rii, performan ele colare etc. Acest plasament asigur etc. posibilitatea integr rii subiec ilor cu deficien e minore în colectivit ile colare obi nuite, evitându-se astfel segregarea evitânduacestora. acestora.

 Un alt aspect vizeaz frecven a i durata

aplic rii programelor adaptate, care adaptate, trebuie s fie cel pu in egale cu cele destinate lec iilor de educa ie fizic obi nuite. nuite.  Programele de interven ie reunesc lec ii de educa ie fizic i activit i extracurriculare sportive. sportive.

 Amenaj rile tehnico-materiale contribuie la asigurarea tehnico-

calit ii programelor de lucru (facilit i în aer liber i de interior ± condi ii de iluminare, acustic , ventila ie, finisajul suprafe elor care s permit diferite modalit i de deplasare a deficien ilor, bazine cu ap cu adâncime i temperatur ajustabil în func ie de scopul urm rit: rit: înv are, recrea ional, terapeutic, competi ional etc.). etc.  Tot în acest context, se încadreaz i atragerea de resurse financiare menite s asigure ini ierea i dezvoltarea pe termen lung a acestor programe, ale c ror costuri nu sunt de neglijat. neglijat.

 Resursele umane sunt cele mai importante în

realizarea unui înv mânt special de calitate, reunind speciali ti cu diverse competen e: e: coordonatorul programului adaptat, profesorul de educa ie fizic , antrenorul, psihologul, kinetoterapeutul, medicul, asistentul medical, personalul de înte inere etc. Cu cât sunt mai etc. severe cerin ele speciale ale copiilor,cu atât este mai numeroas echipa de exper i care este implicat în programul complex de interven ie. ie.

 3 tipuri de echipe se întâlnesc în practica domeniului. ce descriu trei tipuri de relaìii relaì funcì funcìionale diferite între membrii acestora. . al plasamentului. acestora. conì conìinutul instruirii èi al evalu rii. rii.ECHIPA DE SPECIALIgTI  Echipele implicate în programul de intervenìie intervenì pot funcìiona în maniere diferite dpv al funcì identific rii problemelor.

în calitate de consumator de servicii. echipa se reuneète la iniìiativa unuia dintre reuneè iniì membri. distincte. raportul scris èi primeè ulterior. dar fiecare lucreaz separat cu subiecìii subiecì în interiorul ariei sale de competenì . programul. competenì Profesorul primeète rezultatele. nu particip la luarea deciziilor. Copilul deficient. . deciziilor. Periodic. concepe èi implementeaz programul.echipa (abordarea multidisciplinar ) implic din partea fiec rui specialist evalu ri separate èi conceperea de programe de intervenìie pe direcìii intervenì direcì distincte.

ri. .  Copilul-beneficiar particip la elaborarea programului Copilulindividual de intervenìie. pt a discuta specialiè rezultatele testelor èi a face recomand ri. echipa (abordarea) interdisciplinar se caracterizeaz prin întrevederi între specialièti. în m sura în care intervenì capacitatea de discern mânt este operant .

. în centrul c ruia sunt plasa i subiectul i profesorul.  Transferul de informaìii angajeaz inclusiv informaì copilul deficient. profesorul. Echipa deci. ca un întreg. deficient. Aceast abordare echipei. presupune asisten reciproc în implementarea programului i evaluarea strategiilor de lucru. func ioneaz lucru. abordarea (echipa) transdisciplinar încearc s înl ture grani ele dintre ariile de competen i s încurajeze procesul de înv are reciproc între membrii echipei.

 Mijloacele utilizate vor avea un caracter profilactic. pentru to i copiii care au nevoie de tratare diferen iat sau de individualizarea programelor. prin exerci ii fizice. ramurilor de sport. fizice. Acest specialist va avea o ofert diversificat de programe. din aria jocurilor dinamice. activit ilor de expresie corporal . Profesorul de educa ie fizic adaptat este un specialist în probleme de corectare a deprinderilor motrice. . programelor. de educare a posturii i a biomecanicii mi c rii. de dezvoltare i de integrare social .

la lec iile de educa ie fizic ). integra i în colective obi nuite. ). cât i în colile de mas . ca profesor de sprijin (asist participarea copiilor cu deficien e. . Facem precizarea c profesorul de educa ie fizic adaptat lucreaz atât în coli speciale.

prin postur ri. Kinetoterapeutul ofer servicii în recuperarea func iei neuro-musculoscheletice prin: analiza neuroprin: func iei reflexe. autonom . evalu ri segmentare. . dep e te acest nivel i angajeaz subiectul într-o experien întreduca ional neasistat .  Dac (fizio) kinetoterapeutul asist permanent subiec ii. mobiliz ri etc. crearea premiselor de reînv are a mersului i a deprinderilor de autoservire. prin mijloacele utilizate. autoservire. profesorul de educa ie fizic adaptat este cel care. evaluarea amplitudinii mi c rilor.

în necompetitive. kinetoterapeutul i profesorul de educa ie fizic adaptat exercit roluri distincte. necompetitive. condi iile prescrierii unui program de kinetoterapie. complementare. lucru. . În concluzie. pentru cei a c ror capacitate de mi care permite acest lucru. este necesar s se proiecteze în beneficiul copilului i un program paralel de educa ie fizic sau sport adaptat.

stimuleaz discriminarea auditiv . integraìi în deficienì integraì colective obiènuite. scriere. obiènuite.  Psihopedagogii realizeaz diagnoza pshoeducaì pshoeducaìional . etc. operaìii operaì aritmetice etc. îmbun t ìesc percepìia vizual .  Profesorul . care se adreseaz copiilor cu deficienìe uèoare. remediaz dificult ìile de citire. percepì realizeaz activ de tutoriat.de educaìie educaì fizic are responsabilit ìi mai reduse.

etc. consiliaz . monitorizeaz . Aceste informaì informaìii sunt utile profesorului sau antrenorului în realizarea evalu rilor. . a procesului de înv ìare. prescrie scheme de lucru. stabilirea de relaìii relaì interpersonale etc. Psihologul ècolii aplic teste.

 . ca r spuns la cerin ele multiple i complexe ale copilului. copilului.  Scopul final al PSP este asigurarea men inerii i îmbun t irii autonomiei i favorizarea integr rii sociale. complementaritatea i calitatea serviciilor. personalizat. Activitatea tuturor acestor speciali ti se încadreaz în planul de servicii personalizat. sociale.  Acesta coordoneaz seviciile oferite de fiecare specialist al echipei i asigur continuitatea.

(PSP). conceput de c tre unul sau mai mul i membri ai echipei de speciali ti. în direc ia realiz rii obiectivelor specifice ariei lor de competen .Programul de interven ie personalizat (PIP)  (PIP) reprezint un instrument de planificare i coordonare. . Acest program face parte din planul de servicii personalizat (PSP).

. diferite.acelea i scopuri educa ionale pot fi atinse prin mai multe tipuri de programe/adaptate. individuale.sistemul de înv mânt se poate adapta unor abilit i i trebuin e diferite. Planificarea individualizat a înv rii presupune adaptarea educa iei la nevoile individuale din perspectiva diferen elor dintre elevi. cât i pentru cei cu poten ial de înv are ridicat se întemeiaz pe acelea i premize: premize: . programe/adaptate. atât pentru copiii cu CESCESdizabilit i. elevi.realizarea scopurilor educa ionale este facilitat de selec ia i organizarea obiectivelor educa ionale conform diferen elor individuale. .  Diferen ierea curriculumului. .

 Înainte ca un PIP s fie conceput. prezenì prezenì a disabilit ìii nu este suficient pt eligibilitate. Simpla copilului. . eligibilitate. disabilitatea trebuie s afecteze performanì educaì performanìa educaìional a copilului. educaì Pentru aceasta. ècoala trebuie întâi s determine dac copilul se calific pentru serviciile de educaìie special .

inì analizeaz situaìia èi nivelul actual al situaì performanì performanìei èi decid asupra serviciilor care trebuie furnizate. copil. furnizate. ècoala trebuie s determina eligibilitatea. Pentru a determina eligibilitatea. realizeze o evaluare complet a copilului. . în toate ariile în care se suspecteaz o disabilitate. rezultatelor evalu rii. Pe baza suspecteaz disabilitate. ècoala împreun cu p rinìii rezultatelor rii.  Se convine asupra unei echipe de specialièti care specialiè s elaboreze PIP pt copil.

terapie vizual . logopedie. AFA. AFA. un kinetoterapeut. un profesor. Echipa PIP ar trebui s includ un p rinte. auditiv . terapie ocupational . logopedie. un educaì psiholog. kinetoterapie. vizual . un profesor de educaìie adaptat . kinetoterapeut.  Serviciile care pot elabora PIP sunt: educaìie Serviciile sunt: educaì special .

pt a determina dac subiectul este preg tit pt accesul într-un mediu incluziv.Principii -PIP  Un copil va fi considerat cu disabilitate numai dac suficiente evidenìe atest prezenìa evidenì prezenì acesteia. .  Decizia de plasament trebuie revizuit o dat pe an. experìilor. se ia în urma evalu rii interdisciplinare a experìilor. întrincluziv. acesteia.  Un copil poate fi declarat disabil într-o arie întrcurricular èi nu în toate. Decizia de plasament toate.

realizat. . dup 3 luni) i luarea deciziilor în ceea ce prive te continuarea acestuia. acestuia.  modul de revizuire a programului de lucru (de regul .Programul de interven ie personalizat pentru aria educa ie fizic i sport adaptat. vizate. va cuprinde: cuprinde:  obiectivele specifice acestor activit i.  durata interven iilor i modalit ile de evaluare a progresului realizat. i.  metodele i mijloacele utilizate pentru fiecare dintre obiectivele vizate.

nu al specialistului s reflecte produsul final. nu procesul s includ un verb care denumeète un denumeè comportament observabil s precizeze un singur aspect. nu mai multe s permit corelarea datelor evalu rii cu comportamentul stabilit s evidenìieze funcìii utilizabile în viaìa de zi cu evidenì funcì viaì zi .Cum alegem/formul m obiectivele PIP? Criterii s descrie comportamentul subiectului.

 asista i (rezolv sarcinile cu asisten fizic sau cu supraveghere). În cadrul obiectivelor urm rite. specialistul va proceda la alegerea comportamentelor ± int reprezentative. În func ie de capacitatea subiec ilor de a rezolva aceste sarcini cotidiene. supraveghere). ). ace tia pot fi clasifica i în: în:  independen i (rezolv sarcinile f r asisten ). iilor. cât i pragul reu itei pe scara achizi iilor.  dependen i (sarcinile sunt rezolvate aproape în totalitate de o alt persoan . precizând condi iile de realizare ale ac iunilor.

momentul în care interven ia poate înceta sau programul poate continua pe un alt nivel sau pe o alt orientare. orientare. pentru ca obiectivul s fie declarat îndeplinit. Pragul reu itei reprezint un indicator cantitativ care trebuie atins în timpul derul rii sau în finalul minimumprogramului de interven ie. El stabile te minimum-ul ie. Atingerea acestui prag stabile te i îndeplinit. care trebuie realizat. Exist mai multe modalit i de apreciere a nivelului minim: minim: .

de exemplu.  frecven . f r s resimt oboseal accentuat în 8 din 10 lec ii. un nev z tor se poate exemplu. deplasa în linie dreapt 5x10m. un deficient mintal poate desf ura activit i sportive în condi ii optime de adaptare. i. un hipoacuzic se poate deplasa pe o bârn de gimnastic (dus ±întors) de 3 ori în timpi succesivi cât mai scur i. ii. cu o marj de eroare 10m de 10%. . 10%  propor ie ± de exemplu. procentaj ± de exemplu.

 combina ii ± de exemplu. deficientul motor în scaun rulant poate juca baschet adaptat de 3 ori pe s pt mân . poate juca baschet adaptat timp de 20 min. un deficient motor în scaun rulant. timp de 20 min. min. min. durat ± de exemplu. .

EDUCA IE FIZIC I SPORT ADAPTAT PENTRU PERSOANE CU DEFICIEN MINTAL  Retardul mintal reprezint o afec iune exprimat prin capacitatea intelectual sub valorile medii i disfunc ii în dou sau mai multe dintre urm toarele arii de adaptare: adaptare: comunicare. de securitate a propriei persoane. deprinderi sociale. deprinderi profesionale i de timp liber. dobândire a autonomiei. autoîngrijire. autoservire. liber. .

ticurile i alte gesturi motrice inutile. Educarea atitudinii corporale (globale i segmentare) corecte. 2. acesteia. Consecin e privind organizarea i conducerea activit ilor de educa ie fizic i sport  Adaptarea educa iei fizice i sportului la . Uniformizarea st rii de tonicitate a musculaturii segmentelor corpului.particularit ile de cre tere i dezvoltare ale copiilor cu deficien mintal presupune conceperea unui demers educa ional orientat c tre realizarea urm toarelor obiective de specifice: specifice: 1. pentru a se preveni sincineziile. îndep rtându-se starea de rtânduinstabilitate a acesteia.

etc. 4. 5. afectiv i social . ii. Achizi ia unor competen e specifice (procedee tehnice. Dezvoltarea componentelor psihomotricit ii. dar i competen e generale.simetrice i asimetrice.3. ac iuni tactice). 6. asimetrice.Educarea coordon rii actelor motrice habituale. posibil a fi aplicate în situa ii variate de via cotidian : igien corporal . . stimulare cognitiv .aplicative i a unora specifice sporturilor. a coordon rii simple . Formarea corect a deprinderilor i priceperilor motrice de baz i utilitar .

lucra i f r rezerve pentru componentele fitnessfitnessului într-o manier sistematic i progresiv . . pune i accent în execu ie doar pe 2 ± 3 elemente. manipulare. transmite i lent i clar indica iile legate de execu ie. elemente. întrar ta i. locomo ie i de manipulare. in. demonstra i mai mult i explica i mai pu in. ie.Indica ii metodice (retard u or i mediu):  pune i accent pe deprinderile fundamentale de     stabilitate.

circuit pentru ateliere. ilor.  include i multe structuri ritmice în cadrul lec iilor. schimba i frecvent con inutul instruirii în cadrul aceleia i lec ii (de exemplu. specialitate. 5 minute alergare.  impune i reguli simple în execu ia subiec ilor. iilor. urmat de 5 minute joc Äleap a´. ei). exersare sub a´. .i formeze un vocabular minimal de specialitate. forma lucrului pe ateliere.  numi i întotdeauna mi carea care se înva pentru ca subiec ii s . dezvoltarea for ei).

 înt ri i i încuraja i permanent r spunsurile subiec ilor. ie. asigurând astfel dezvoltarea încrederii în for ele proprii i al sentimentului de satisfac ie. stabilind anumite standarde de comportament. l sa i subiec ii s repete de mai multe ori ac iunile reu ite.  nu utiliza i activit i care s implice eliminarea sau izolarea subiec ilor în exersare. exersare. . apreciind aspectele pozitive .

subiec ii cu intelect de limit nu ob in performan e remarcabile în ramurile de sport care necesit o tehnic elaborat . de îmbun t ire a imaginii de sine. În ciuda unei condi ii permanent. ace ti subiec i neavând nevoie de un ajutor suplimentar permanent. strategii tactice i reguli complexe. coordonare fin a mi c rilor. fizice optime.Activit i de educa ie fizic i sport adaptate persoanelor cu deficien mintal  În cazul deficien elor u oare (intelect de limit ). complexe. activit ile fizice i sportive reprezint un important mijloc de ob inere a succesului personal. .

vizeaz acceptarea social de c tre persoanele f r deficien e. aceste persoane fiind sensibile la practici sociale de acest gen. care reunesc un num r mare de persoane. . ca spectator). Afec iunile persoanelor cu deficien mintal sever determin manifestarea unor polihandicapuri care în contextul activit ilor fizice adaptate pot fi abordate prin sarcini motrice simple. individuale sau colective (mers sub form de plimb ri în aer liber) sau prin participare la întreceri sportive (integrare fizic . Scopul particip rii lor persoane. e.

 compozi ia corporal .  mobilitatea.  for a.  rezisten a cardio-vascular cardio- .Activit i destinate îmbun t irii nivelului fitness-ului.  rezisten a muscular local . fitness-ului.

deplasare spre o int etc). târâre. activit i recrea ionale sau profesionale). pân la fitnessetc). În educa ia fizic adaptat . obiectivele se stabilesc începând cu atingerea unui nivel de fitness necesar execut rii deprinderilor motrice de baz i utilitar aplicative (men inerea pozi iei stând. fitnessul necesar execu iei unor deprinderi specifice (ramuri de sport. . profesionale).

caracterizate prin crearea de piramide. . constând în realizarea unor leg ri de figuri acrobatice colective combinate cu elemente individuale. Acrosportul reprezint o op iune care poate fi Acrosportul inclus în con inutul lec iilor de educa ie fizic adaptat . muzical. Figurile pot fi realizate în individuale. dinamice. presupune deci. sau combinate. Presta ia poate fi înso it piramide. trio sau mai mul i participan i. Acrosportul i. de acompaniament muzical. duo. o produc ie de forme statice.

.

 Jocuri de mi care i jocuri sportive Pentru deficien ii mintali severi se recomand ca jocurile sportive s se desf oare pe terenuri cu dimensiuni mai reduse (în special fotbal) i reguli simplificate. deoarece capacitatea de concentrare i prelucrare a informa iilor limitat împiedic înv area i utilizarea unor strategii de joc care implic secven ializarea mai multor ac iuni motrice .

volei. agresivitate. grupului. ap rare pasiv . la un joc colectiv. hochei în sal .  Caracteristicile comportamentale de remediat: remediat: centrarea pe minge. profesorul de educa ie fizic trebuie s precizeze: precizeze:  Obiectivul instruirii: trecerea de la un joc individual instruirii: orientat c tre minge. lips de coordonare. volei. agresivitate.  Pentru folosirea jocurilor ca mijloace de formare a anumitor competen e aplicabile în plan profesional. orientat spre un obiectiv comun grupului. nediferen ierea rolurilor. . fotbal.În condi iile unui retard u or subiec ii pot practica jocuri precum baschet.

profesorul de educa ie fizic trebuie s precizeze: precizeze: Scopul activit ii: printr-un ansamblu de ac iuni. grup. lips de coordonare. volei. la un joc colectiv. Caracteristicile comportamentale de remediat: remediat: centrarea pe minge. ap rare pasiv . volei. nediferen ierea rolurilor. agresivitate. ii: printrsubiectul trebuie s fie actor i creator al ac iunilor motrice de grup. Obiectivul instruirii: trecerea de la un joc individual instruirii: orientat c tre minge. fotbal. orientat spre un obiectiv comun grupului. grupului. . Pentru folosirea jocurilor ca mijloace de formare a anumitor competen e aplicabile în plan profesional. În condi iile unui retard u or subiec ii pot practica jocuri     precum baschet. agresivitate. hochei în sal .

manifestat prin propunerea unor ac iuni motrice variate.  Competen e specifice vizate: deplasare vizate: ritmic . refuzul de a efectua anumite sarcini în prezen a altora. lipsa de mobilizare c tre activit i motrice. ). timiditate.Activit i de expresie corporal  Obiectiv: trecerea de la o atitudine pasiv (sau Obiectiv: de reproducere) la o atitudine dinamic . încadrate într-un anumit spa iu i timp într(muzic ). imagine de sine slab . transmiterea unui mesaj simplu.  Caracteristici comportamentale de remediat: remediat: pasivitatea. simplu. introversie. .

.  Obiectiv: trecerea de la o atitudine pasiv la o Obiectiv: atitudine activ de dezechlibrare a adversarului întrîntr-un mediu reglementat i sigur. rigiditate corporal . pasivitate.  Scopul activit ii: prin raportarea sistematic la ii: propriul corp.Sporturi de lupt  Caracteristici comportamentale vizate: refuzul vizate: de a c dea. necunoa terea schemei corporale. în anumite condi ii de securitate. teama de spa iul dinapoia sa. individul trebuie s interac ioneze cu alt persoan .

sanie. sanie. . relaxare fitnessrecreere. crearea premiselor pentru activit ile independente în vacan ele colare. schiul aminti: fond.Sporturile de iarn Reprezint o categorie de activit i sportive cu o arie restrâns în programa de educa ie fizic sau sportiv  îmbun t irea nivelului fitness-ului.  Dintre acestea putem aminti: schiul alpin. colare. senza ii speciale de mi care. patinajul.

haltere. badminton. badminton. medii tafete. tenis de mas . s ritur în lungime i în l ime. gimnastic . atletism (probe de alergare pe distan e scurte. pentasalt). tenis. ciclism. . Pentru persoanele cu deficien mintal se pot organiza i alte activit i sportive: sportive: bowling. triplusalt. echita ie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful