Manipularea prin massmedia

Informa ia
‡ Cuplul informare-informa ie ‡ dezinformarea - ³negare´ a inform rii sau ca o asimilare de informa ii false, o intoxicare informa ional ‡ În opozi ie cu informarea, dezinformarea nu vizeaz cunoa terea i poate fi nedeliberat , atunci când mesajele sunt transmise c tre public de c tre neprofesioni ti (amatorism jurnalistic etc.) sau deliberat , implicând o strategie care are ca efect transmiterea unor mesaje par ial sau total neadev rate, îndreptate spre anumite inte relevante. ‡ Sub aspect neinten ional, sursele de mesaje sunt deservite de neprofesioni ti. Veleitarismul acestora sau diletantismul celor ce transmit aceste mesaje pot servi la colorarea senza ional a con inuturilor, cu inten ia de a stârni curiozitatea i interesul unor segmente cât mai largi de opinie.

Gradul de pertinen
‡ cu care sunt prelucrate ³ tirile´ ‡ diversitatea enun urilor, prin corelarea cu un spa iu (canal de comunicare) limitat de inserare într-o situa ie informa ional ‡ selec ia mesajelor ± omisiune ‡ practica uzual mass-media distorsionare a mesajelor ‡ pot duce la dezinformare.

Informatia, informarea
‡ scopul oric rui act comunica ional este de a transmite informa ie ‡ Informa ia - cantitatea de noutate ce poate fi transmis prin comunicare, fie c e de inut implicit de c tre o surs , fie c e generat de un sistem de decodificare i reprezint o variabil direct cuantificabil a procesului de comunicare

tipuri de informa ie
‡ informa ia de inut de surs ± ceea ce emite sursa în plus fa de ceea ce cunoa te receptorul ‡ informa ia generat de sistemul de codificare ± plusul de informa ie datorat tratarii în cheia proprie emi torului a unor evenimente cunoscute atât de receptor cât i de emi tor (analistul politic, comentatorul sportiv) ‡ informa ia transmis mecanic ± prezen a mesajului ca atare (no comment) ‡ informa ia datorat traducerii în semne a unui semnal (eveniment) (verbalizarea senzatiilor, sinteza) ‡ informa ia nul ± redundant

Caracteristicile efectelor comunic rii de masa ‡ efectele sunt identice cu consecin ele ‡ manifestarea efectelor se raporteaz la orizontul temporal : certitudini i probabilit i ‡ se produc la diferite niveluri ale realit ii sociale ‡ efectele ac ioneaz asupra : opiniei sau convingerii individuale sau de grup. facilit rii sau înt ririi unei opinii sau convingeri ‡ efectele sunt complexe si relative . societ ii sau culturii ‡ efectele au sens de ac iune în vederea modific rii. prevenirii. organiz rii institu ionale.

Tipologia efectelor ‡ dup momentul manifest rii ± certitudini ± sesizabile ± probabilit i .poten iale ‡ dup nivelul manifest rii ‡ individuale ± modific ri la nivel personal ‡ de grup ± modificarea sau alegerea reprezent rilor comune ‡ societale ± resim ite la nivel general ‡ institu ionale ± schimbare în existen a sau func ionarea unei institu ii sociale .

Tipologia efectelor ‡ dup durata manifest rii ± termen scurt .< 6 zile ± termen mediu ± 6 ± 30 zile ± termen lung . membrii grupului de apartenen etc) ± efecte de activare a atitudinilor latente ± efecte de înt rire ± confirmare a atitudinilor existente ± convertire ± schimbare de atitudine sau comportament ‡ dup orientarea ac iunii ‡ dup natura ac iunii ± de ordin cognitiv ± schimbarea sistemului de cuno tin e ‡ de ordin comportamental ± influen are. a con inututrilor valorice .> o lun ‡ dup modul de ac iune ± directe ± expunere nemijlocit ± indirecte ± prin intermediul ter ilor (lideri. alterarea percep iilor.

potrivit ideologiilor curente). criza artificial de pâine ± facilitarea importurilor ± comisioane) ‡ Manipulare medie ± modific ri importante ale situa iilor sociale.Manipularea ‡ Manipulare mic ± modificari mici. cu efecte uneori peste astept ri (Ex: experimentul lui Milgram. . dar care pot fi urmate de efecte majore (Ex: România 1992. Revolu ia din decembrie 1998 ± disiparea responsabilit ii prin fragmentarea actelor genocide ± neputin a detect rii vinova ilor) ‡ Manipularea mare ± influen arii culturi în care tr ie te individul (Ex: înv mântul ± instrument de perpetuare si înr d cinare a conformismului.

‡ Persoana care ia decizia o face de multe ori pe baza altor tipuri de argumente decât cele logice sau cele logico-corecte. incercand sa convinga auditoriul. fiind convinsa de Änecesitatea´ sau Äimportanta´ aparenta a ac iuni sau lucrului respectiv .Persuasiunea ‡ Prin persuasiune în elegem ac iunea de a convinge intr-un mod sau altul pe cineva sa fac sau sa aleag un lucru ‡ Este actiunea prin care autorul unui mesaj sustine o idee.

tehnici persuasive ‡ distorsiunea temporala ‡ influentarea persoanei-tinta .sa te comporti ca si cum ceea ce vrei tu sa obtii de la aceasta. s-a si intamplat ‡ Este foarte util ca sa te referi la o decizie pe care respectivul incearca sa o ia. ca si cum ar fi deja facuta ‡ vorbeste-i ca si cum ti-ar fi acceptat deja propunerea. si ca i-ar fi facut chiar si placere ‡ asocierea de imagini placute cu folosirea timpului trecut face ca propunerea sa fie irezistibila .

indiferent si de natura respectivului favor (care poate fi orice. si asteapta-te (sau da o idee despre cum) sa fii rasplatit . imediat dupa acceptarea acestuia ‡ aceasta caracteristica umana transcede orice diferente culturale sau rasiale. fie el cerut sau nu. de la un simplu zambet pana la munca fizica sau mici atentii) ‡ acest principiu este usor de folosit: ofera ceva.Principiul reciprocitatii ‡ consta in nevoia de a rasplati un favor.

lucru care permite manipulatorului sa aleaga cadoul initial si felul in care noi sa ne platim datoria. le-am fi refuzat. in mod normal. ‡ Interesant este ca obligatia de a ne revansa exista si atunci cand cadoul sau favoarea nu au fost deloc solicitate.‡ Principiul Reciprocitatii poate fi folosit abil pentru a ne face sa ne simtim datori si sa consimtim la cereri pe care. ‡ Mai mult. . ne este extraordinar de greu sa ne opunem unei astfel de actiuni chiar si atunci cand intentia de manipulare este evidenta.

Pentru a obtine realizarea unei cereri. este nevoie doar sa lansezi mai inainte o serie de doua-trei alte cereri mai mici.Principiul angajamentului si concordantei ‡ Oamenii vor face aproape orice incercand sa pastreze ideile care sunt in concordanta cu cele pe care le-au avut anterior ‡ Cand vor lua public o atitudine. pe care individul incearca sa le evite cu orice cost. de aceeasi natura cu cea reala . deci va face orice ca sa se arate solidar cu actiunile sale anterioare ‡ Acest principiu este folosit de metoda "piciorului in prag". toate actiunile ulterioare vor fi in concordanta cu atitudinea manifestata anterior ‡ Comportamentele neconcordante produc tensiuni psihice.

chiar daca argumentele interlocutorului erau superioare. doar pentru a pastra coerenta cu ceea ce am declarat la inceput? De cate ori facem ceva care nu ne place sau nu ne convine. pur si simplu pentru ca asa am promis? Mecanismul fiind asa de puternic. nu este de mirare ca profesionistii manipularii profita cat pot de el . Un exemplu banal: de cate ori intr-o discutie ne-am aparat punctul de vedere. Primul tip de coerenta este cea "publica".‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Nevoia de coerenta ne impinge sa aducem "pe aceeasi lungime de unda". Asa ca daca reusesc sa va determin sa va luati un angajament cat de mic. de fapt am pregatit terenul pentru a va face sa actionati conform cu spusele voastre.credintele sau comportamentele noastre cu ceea ce am zis sau am facut.

De ce Legea Coerentei este asa de puternica? ‡ Pentru ca. se produce o stare de disconfort psihic (numita disonanta cognitiva). care trebuie rezolvata cat mai repede ‡ Asa ca daca eu reusesc sa ma folosesc de imaginea pe care o aveti despre voi. mult mai puternica: cea interioara. daca imi retrag afirmatia facuta inainte sau actionez in contradictie cu ceea ce am spus. pot sa obtin practic orice de la voi. ‡ Dar chiar si pentru acestea exista o coerenta care trebuie respectata. . ‡ Sunt insa persoane pentru care aceste lucruri nu sunt chiar asa de importante (cu totii cunoastem persoane care obisnuiesc sa spuna ceva si sa faca altceva). ‡ Daca se intampla asa ceva. ‡ Coerenta interioara se refera la faptul ca eu nu pot actiona impotriva imaginii pe care o am despre mine. imi pot pierde reputatia de om serios si increderea celorlalti.

angajatul isi va atribui inconstient caracteristica de om care lucreaza mult. si se va comporta ca atare.Principiul atribuirii ‡ Oamenii fac frecvent unele lucruri pentru ca ei cred intr-un anumit adevar despre ei insisi ‡ Un atribut intern al felului lor de a fi cauzeaza anumite tipuri de comportament ‡ Daca cineva isi atribuie intern o caracteristica. . va face tot ceea ce este specific unui om care are acea caracteristica ‡ Daca seful ii va spune angajatului ca il considera o persoana competenta si care lucreaza mult.

Metoda sarmantului ‡ ‡ ‡ ‡ in mod deschis oferi concesii manifesti dorinta de a asculta validezi ideile subiectului-tinta Acesta are libertatea de a decide .

disponibilitatea noastra o sa fie in functie de cat de simpatica si placuta ni se pare persoana respectiva.Legea simpatiei ‡ Legea aceasta spune ca vom accepta mult mai usor o cerere daca ea este facuta de un prieten sau de o persoana pe care o cunoastem si o stimam. cand cererea vine din partea unui necunoscut. ‡ In schimb. .

Aspectul fizic Faptul ca persoanele cu un aspect placut au mai multe avantaje in majoritatea situatiilor vietii sociale este de necontestat. Asemanarea Avem tendinta de a accepta mai usor cererile persoanelor cu care ne asemanam. . ori au aceeasi religie sau meserie cu noi.‡ 1. O sa-i ascultam cu mai mare placere pe cei care sunt din acelasi partid sau echipa. ‡ 2.

fara sa stam pe ganduri. ‡ indiferent de cine ni le face. ‡ incat suntem tentati sa credem. chiar si atunci cand sunt false.3. facute cu scopul de a se obtine ceva de la noi. toate laudele. . Complimentele Descoperim aici niste dimensiuni absurde ale credulitatii omenesti: ‡ dorim cu atata disperare sa placem celorlalti (si suntem chiar stresati de acest lucru).

il vor inventa pur si simplu). Cooperarea Apreciem mai mult pe cineva si suntem mai dispusi sa-l ascultam daca avem convingerea ca munceste impreuna cu noi pentru un obiectiv comun. ‡ Abilitatea oamenilor politici de a proceda asa atunci cand trebuie sa ceara sacrificii poporului.‡ 4. pentru a demonstra ca scopul urmarit este acelasi. . ‡ Profesionistii manipularii stiu perfect acest lucru si vor incerca sa sublinieze orice element de interes comun (daca nu exista un astfel de element. iar avantajul-reciproc.

‡ e suficienta simpla asociere de idei pe care o facem (creierul pune automat in legatura doua lucruri sau stari de care ia cunostinta in acelasi timp. desi nu are nici o vina. ‡ Din acest motiv. suntem tentati sa-l privim cu antipatie.‡ 5. fiecare incearca din instinct sa se asocieze cu lucruri pozitive si sa se tina departe de cele negative. . chiar daca nu aste nici o relatie logica intre ele). Asocierea de idei Daca cineva ne da o veste proasta.

incat acordam foarte putina atentie acestui lucru ‡ Explicatia o constituie adevarata spalare a creierului la care suntem supusi toata viata: acasa trebuie sa ne supunem parintilor.sefului etc. pe strada . Dar««««. ‡ Este foarte util pentru societate faptul ca cetatenii recunosc o autoritate comuna si ca i se supun. la birou .Legea "supunerii fata de autoritati" ‡ Dintre toate comportamentele automatice.politistilor.. . acela de a executa ordinele sau de a asculta sfaturile care vin din partea cuiva aflat intr-o pozitie de autoritate are forta cea mai mare. ‡ Ca sa nu mai vorbim de educatia religioasa care ne spune ca intotdeauna trebuie sa ne supunem lui Dumnezeu. ‡ Ni se pare atat de evident ca trebuie sa ne supunem unui ordin venit "de sus". la scoala profesorilor.

trebuie sa cunosti aceste interese si sa spui lucruri care trimit la posibila lor satisfacere. "declanseaza" conduita dorita prin intermediul unei stari interioare (trezirea interesului) ‡ Este vorba doar despre o conduita de cautare a satisfacerii interesului ‡ Veritabila explicatie consta deci in existenta in stare latenta a acestui "interes" al ascultatorului . centrat pe interesele interlocutorului.Influentarea prin manipularea intereselor ‡ Pentru a influenta. ‡ Continutul mesajului.

A influenta ‡ inseamna a manipula contextele situatiei pentru a crea sensul dorit .

pierzind adesea timp si bani? .Legea contrastului ‡ De ce o cerere formulata intr-un anumit mod este respinsa pe cand aceeasi cerere. deseori fara nici o placere si impotriva interesului nostru. formulata intr-o alta maniera este aprobata? ‡ Ce determina o persoana sa accepte dorintele noastre? ‡ Si ce ne impinge pe noi sa acceptam dorintele altora.

casa pe care intr-adevar vreau sa le-o prezint li se pare minunata!" .Acìiunea legii ‡ Aceasta lege spune ca doua lucruri diferite par si mai diferite atunci cand sunt puse alaturi sau. in oricare zona a orasului. viteza de 100 km/h ne va parea mai mare sau mai mica. Dupa ce vad aceste porcarii. dupa modalitatea in care o atingem: accelerand de la 40 km/h sau incetinim de la 150 km/h) ‡ patronul unei agentii imobiliare: "Pastrez mereu in oferta 2-3 apartamente oribile la preturi umflate. un lucru poate capata dimensiuni diferite in functie de contextul in care este plasat ‡ de exemplu. alt sens. si pe acestea le prezint clientilor la prima lor vizita.

reac ii. interven ie ce modific deliberat mesajele vehiculate cu scopul de a determina în receptori anumite atitudini. ac iuni dorite de un anumit agent social .Dezinformarea ‡ Dezinformarea reprezint orice interven ie asupra elementelor de baz ale unui proces de comunicare.

intermediari (agen ii de influen ) i relee. .Structura aparatului de dezinformare ‡ De regul . speciali ti (planificatori i controlori). ac iunea de dezinformare presupune existen a unei structuri sistemice alc tuit din : unul sau mai mul i comanditari.

Reprezint planificarea profesionist a secven elor tactice ale dezinform rii . Sunt cei care concep i proiecteaz con inutul mesajului. stabilesc intele. atitudinile i comportamentele dezirabile care se caut a se ob ine ‡ Speciali tii (exper ii) ± nivelul de elaborare strategic .‡ Comanditarii ± formeaz nivelul de decizie.

Sunt ale i dintre persoanele ce stabilesc o rela ionare eficient între comanditari i agen ii de influen . vor ajunge s propage mesajul cu eficien sporit . ‡ Agen ii de influen ± nivelul de propagare penetrant . Ace tia sunt recruta i din rândul liderilor de opinie. Indivizi care se bucur de prestigiu în grupul lor i care.‡ Controlorii ± nivelul de leg tur . releele. tiin ific. datorit statusului de prestigiu. . persoane cu prestigiu academic. Ei sunt ³binevoitorii´ care sugereaz cine i în ce condi ii ar fi dispus s participe la dezinformare. cultural.

personalitate. ‡ Efectele dezinform rii depind.). de caracteristicile tintelor (atitudine critic . de posibilitatea sau imposibilitatea de verificare a informa iilor vehiculate. nivel intelectual. ‡ Dezinformarea desf urat prin mass-media are cele mai eficiente rezultate la nivel social. pe de o parte. institu ia care dore te dezinformarea. aspira ii etc. grupul. iar pe de alt parte. ‡ Tintele pot fi atât grupuri sau segmente ale societ ii. dar întotdeauna lideri. structura. . cât i indivizi. oameni ce pot influen a decizional grupul în care se afl . dar acesta poate s fie diferit de individul.‡ Dezinformatorul este cel care dezinformeaz receptorul ( inta).

ostil in fata unui adevar care urmeaza a fi comunicat. in blocarea canalelor de comunicare cu mesaje mincinoase. fie pentru a discredita un mesaj corect asteptat. diversioniste fie pentru a pregati opinia publica pentru o lovitura de proportii. barfele si comunicatele tendentioase. intoxicarea consta in suprasaturarea surselor cu informatie falsa. . ‡ Instrumentele sale de baza sunt zvonurile.Intoxicarea ‡ Forma de dezinformare. ‡ Intoxicarea este operatia de "anesteziere" a publicului in scopul acceptarii unei diversiuni majore sau pentru a-l face neincrezator.

‡ Zvonurile care sunt lansate în circula ie au o func ie dubl : ‡ func ie explicativ ‡ func ie de atenuare a anumitor tensiuni emo ionale. .Zvonul ‡ Zvonul reprezint o afirma ie prezentat drept adev rat f r a exista posibilitatea s i se verifice corectitudinea.

‡ legea accentu rii ± anumite detalii se vor înt ri. dobândind loc central în semnifica ia acestuia ‡ legea asimil rii ± informa ia se conserv i se reorganizeaz în jurul unor motive centrale. el tinde s fie tot mai scurt. . mai u or de în eles i de relatat.legi de transmisie a zvonurilor (Allport) ‡ legea s r ciei (a nivel rii) ± pe m sur ce zvonul circul . Asimilarea se poate face la tema central . prin condensare. anticipare sau prin stereotipuri verbale.

aproape magic. circul . exist posibilitatea bloc rii lui) ‡ Pentru public. zvonul evoc ceva misterios.) ‡ aparen a de adev r (ca un zvon s circule mai mult trebuie s aib totu i un miez important de adev r) ‡ dezirabilitatea con inutului informa ional (dac zvonul este indezirabil. Zvonurile cresc. zboar .condi ii esen iale de formare èi circulaìie ‡ credibilitatea zvonului (poate i a sursei etc. ‡ Circula ia zvonului apare ca un sistem de canalizare a fricii i a incertitudinilor în fa a unei situa ii ambigue. Ea este corelat cu forma. cantitatea. mocnesc. . calitatea i credibilitatea informa iei oficiale sau formale. serpuiesc.

Modurile de manipulare specifice televiziunii ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea Manipularea prin imagine prin filmare prin montaj prin comentariul din off prin paginatie prin omisiune prin zvonuri mediatice prin cenzura prin procedeul "a ascunde aratind" prin charisma prin jurnalisti prin mijloacele non-verbale de comunicare .

‡ Exista trei elemente principale care concura la realizarea manipularii in cazul diverselor productii de televiziune: ‡ a)Moderatorul b)Compozitia platoului ‡ c)Scenariul (discutiei/emisiunii) .

Moderatorul ‡ Primul nivel la care poate incepe manipularea este cel al moderatorului. . dispretuitor. le acorda acestora o importanta diferita ce poate fi observata prin elemente de comunicare non-verbala (tonalitate: ton respectuos. ‡ Interventiile acestuia sunt vazute ca fiind constrangatoare ‡ moderatorul impune subiectul/tematica de discutie. agasat etc). ‡ da si ia cuvantul invitatilor. politicos.

cu atat discrepanta dintre el si un invitat mai putin cunoscut. numarul de relatii cu VIP-uri etc). ‡ Cu cat un moderatori sau un lider de opinie are o credibilitate mai mare si un statut social mai ridicat (conturat de nivelul de salarizare. el se foloseste de ceas pentru a lua cuvantul invitatilor sau pentru a-i intrerupe tocmai cand se ajunge in miezul problemelor.‡ O alta strategie de manipulare care poate fi abordata de moderator este mimarea lipsei de timp. frecventa participarilor la talk-show-uri. astfel pierzandu-se esenta si chiar scopul dezbaterii. chiar daca este expert intr-un domeniu. este mai mare .

precum si persoane care refuza orice invitatie. absenta unuia sau a altuia dintre reprezentantii vreunei parti aflate la discutii avand o mare importanta in constructia perceptiei privitorilor . ‡ Modul in care este alcatuit cercul de invitati influenteaza inconstient modul de perceptie al telespectatorilor.Compozitia platoului ‡ Exista indivizi care nu sunt invitati de nimeni.

Manipularea prin prezentarea dezechilibrata a partilor ‡ Compozitia platoului ar trebui. ‡ Uneori insa. dreapta si stanga prezentatorului sunt folosite in scopul de a simboliza Dreapta si Stanga politica. fie pe parcursul ei se aduc mai multi invitati si sustinatori de una dintre parti). ‡ iar daca aceste doua parti nu sunt egal reprezentate (fie la inceputul emisiunii. sa ofere imaginea unui echilibru democratic intre parti. teoretic. ‡ se produce o deformare a perceptiei in favoarea uneia dintre grupari. distorsiune influentata nu de calitatea ci de numarul invitatilor sustinatori .

in cazul in care moderatorul isi traseaza scenariul in linii mari in urma discutiilor pregatitoare cu participantii prezumtivi. pe baza caruia moderatorul conduce dezbaterea/emisiunea si arbitreaza partile poate sa fie stabilit inaintea inregistrarii (caz in care calitatea discutiei poate fi afectata. insa.Scenariul ‡ Scenariul. incorsetata de rigiditatea scenariului). lipsita de riscuri. prin care lasa loc si improvizatiei sau exprimarii libere in timpul emisiunii . ‡ Nici cealalta optiune nu este.

Manipularea prin mijloace nonverbale de comunicare ‡ Principalele instrumente ale manipularii in dialoguri si negocieri sunt vocea. . distanta si buzele. privirea. pozitia corpului (postura). gesturile.

"al 7-lea simt". ascultam cu atentie jumatate din ce am auzit si ne amintim jumatate din ce am ascultat . ‡ Se spune ca noi auzim jumatate din ceea ce se spune. ‡ Atat limbajul trupului cat si metalimbajul (cuvintele si expresiile care pot releva adevaratele atitudini si ganduri ale unei persoane) pot trezi instinctul. intuitia. ‡ simbolurile non-verbale au impactul cel mai mare in desfasurarea comunicarii interpersonale dar si posibilitatile cele mai reduse de control. ‡ tonul vocii are un impact mai mare in cadrul procesului de comunicare iar posibilitatea de control este medie. insa au impact mai scazut fata de celelalte elemente.Impactul ‡ pe care elementele comunicarii il au in cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmatorul: ‡ cuvintele au posibilitatea cea mai mare de control. efectul maxim al cuvintelor nu depaseste 7%. presimtirea ca vorbitorul nu spune ceea ce gandeste. ‡ In conversatiile directe. ‡ Metalimbajul permite indivizilor sa ii manipuleze pe altii fara ca acestia sa-si dea seama.

Jocul de putere dintre moderatorinvitati ‡ Scaunele ‡ Forma mesei ‡ Dispunerea spaìial a invitaìilor .

. mediatic) ± a doua. publicitar. 4. Func ia pedagogic .Func ia persuasiv se axeaz pe diferite manierede a convinge un auditor: -seduc ia ca scop i efect al retoricii. cea a demont rii discursului public (politic. -manipularea ca zon aflat la intersec ia psihologiei cu sociologia i lingvistica 2. a remont rii i gener rii din perspectiv retoric a textelor. Func ia hermeneutic este privit ca o interpretare continu a retoricii adversarului. -demonstra ia care ine de domeniul tiin elor. -argumenta ia din perspectiva logicii dar strâns legat de retoric . ± activitate în dou etape : prima.Func iile retoricii ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 1. explicativ . critic prive te retorica în calitatea sa de disciplin al c rei studiu permite descifrarea i elaborarea textelor literare sau a discursurilor. Func ia euristic se refer la faptul c retorica propune solu ii în cazul problemelor care nu permit circumscrierea în tiparul certitudinii. 3.

MANIPULAREA POLITIC ‡ ‡ ‡ ‡ Mitul Eroului Salvator Mitul Conspiraìiei Mitul Vârstei de Aur Mitul Unit ìii ‡ Relaìiile publice pot manipula dac sunt defective de scop sau au un scop ascuns. dac ascund intenìii èi agende personale .

interviuri. dosare media ‡ Existenìa unei scheme de organizare a informaìiei . grupare Emiterea de informaìii-mesaj Public avut în vedere Scop ascuns. diferit de cel asumat de sursa ‡ Proceduri specifice ± conferinì de pres .Elemente constitutive ale manipul rii ‡ ‡ ‡ ‡ Existenìa unei surse ± individ.

iluminare.charisma ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ garmul personal Comportament moral Competenì Har. responsabilitate) ‡ Capacitatea de reprezentare èi identificare colectiv . inspiraìie Capacitatea de a da speranìe de viitor (garantarea bun st rii.

Mesajul de campanie ‡ Se construieète pe nucleul strategiei de imagine ‡ Este însoìit de concepte secundare ‡ Este convergent cu personajul. programul èi politicile propuse ‡ Evaluarea èanselor de succes .

èanse succes ‡ ‡ ‡ ‡ Credibilitatea mesajului Climatul de opinie Liderii de opinie din comunitate Folosirea de mesaje extrase din experienì publicului .

Constante campanie imagine ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Mesaje care vizeaz bucla de feed-back Obiective. tactici Crearea de poziìii sau nièe în opinia public Respectarea etapelor de campanie Dramatizare ± participare simbolic a publicului Apeluri unificatoare Transmiterea în lanì a viziunilor Construcìia credibilit ìii . strategii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful