era vorba despre Coroana de Oţel. o lună crai-nou şi o roză.Stema României. Stema Transilvaniei este atestată din secolul al XVI-lea. ultimele amintind de vechiul nume al Transilvaniei. un leu încoronat ieşea dintr-o coroana antică şi o stea. la stânga o lună crai-nou. Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de domnul Vladislav I. Stema de astăzi este o combinaţie a celor două proiecte prezentate Parlamentului. Între aripile protectoare se află un scut împărţit în cinci părţi cuprinzând stemele celor 5 regiuni istorice : Stema Ţării Româneşti : vultur sau acvilă cu capul conturnat. având în cioc o cruce. la dreapta un soare. Crucea de deasupra coroanei nu era o cruce simplă. în cioc ţine o cruce iar în gheare o spadă şi un sceptru.în cartierul al treilea. dar pe 23 iunie 1921. cu zborul desfăcut. Stema Transilvaniei: scut împărţit în două câmpuri: în câmpul superior era o jumătate de acvilă. pe un scut. Din 1921 ea a capatat forma de azi. ci era crucea decoraţiei "Trecerea Dunării" . totul din aur. adoptată de cele doua Camere ale Parlamentului. Stema Dobrogei: doi delfini afrontaţi. pe fond de azur. ieşind din linia de demarcaţie. Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a fost introdus separat. Chiar dacă Acvila României apărea încoronată. dispuşi cu capul în jos. dat de domnul Roman I.el a fost introdus pe fond roşu. nume atestat din anul 1296. un leu ieşind dintr-un pod (podul de la Drobeta. Siebenbürgen ("Şapte cetăţi"). ambele de aur). iar în câmpul inferior. capturat în Războiul de Independenţă. inspirate din stema Regatului României. Coroana de Oţel a fost turnată din ţeava unui tun turcesc. fiind atestat pe hrisovul din 30 martie 1392. în afara vulturului Munteniei şi bourului moldovenesc şi simbolul Olteniei. Cele două proiecte veneau (doar aparent) în contradicţie cu opţiunea republicană. Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea. care reprezintă însemnul Independenţei şi al Suveranităţii depline ale României. constă într-un vultur sau o acvilă. deci un trofeu de război. a fost stabilit ca stema Olteniei să fie atribuită şi Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită şi Crişanei şi Maramureşului. avînd aripile deschise. Banatul. pe fond roşu. turnuri de cetate. reunite in sesiunea din 10 septembrie 1992. reprezentând astfel un însemn al Independenţei căpătate prin luptă. Crişana şi Maramureşul nu au avut steme.

.

. galben. Poveste din secolul al VI-lea Se pare că cele trei culori fac parte din viaţă noastră cu mult înainte de existenţa unui singur stat roman. Frăţie”. galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele emise de Mihai Viteazul. iar pe flamuri este înscrisă deviza “Dreptate.libertate.POVESTEA TRICOLORULUI De sute de ani. pentru prima dată un teritoriu românesc a adoptat cele trei culori ca drapel. roşu. galbenul ogoarelor – dreptate. iar în timpul răscoalei lui Tudor Vladimirescu li se stabileşte şi semnificaţia: albastrul cerului. roşu. iar primele dovezi care atestă aceste legături provin încă din anul 535. galben. roşul sângelui – frăţie. Deşi culorile erau dispuse altfel. nuanţele culorilor precum şi protocolul drapelului au fost stabilite prin lege. Proporţiile. pe scuturi. iar ordinea este albastru. ele au stat la baza drapelului de luptă al revoluţionarilor de la 1848 şi acestea au fost culorile salutate mai târziu şi de studenţii români de la Paris. Este vorba de Ţara Românească. cele trei culori – roşu. Sunt aşezate vertical. În 1834. începând de la lance. galben şi albastru – au fost legate de poporul român.albastru. Guvernul provizoriu al Ţări Româneşti decreta că steagul naţional are trei culori. În iunie 1848. iar astăzi ele alcătuiesc drapelul României. Albastrul.

recunoştinţa pentru cei care s-au jertfit. cu bunătate şi ospitalitate. pentru frumuseţile ei şi mai ales. N-are-n lume-asemănare. ca noi astăzi să putem fi liberi. Ziua Naţională a României. Dorim să o întâmpinăm aşa cum se cuvine : cu veselie. să o sărbatorim! La poarta sufletelor noastre de români tresaltă inimile de bucurie că se apropie marea sărbătoare: 1 Decembrie. . Mici şi mari ne pregătim. Să o cinstim.România-i mândră floare. Să încercăm să sădim în sufletele copiilor noştri dragostea pentru ţară.

Rareş le-a povestit copiilor că are şi el un steag asemănător acasă pe care l-a cumpărat fratele lui mai mare de la librărie. un steag albastru cu steluţe galbene. . CD-uri. reviste. au zis copiii! Aşa am hotărât să iniţiez proiectul cu tema:” “Ţara mea în sărbătoare” .Vrem să confecţionăm şi noi steguleţe tricolore.Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor! Copiii şi educatoarea lor . Pentru ca activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante. Copiii dumneavoastră doresc să afle cât mai multe informaţii despre ţara lor. Dragi părinţi şi bunici. împreună cu harta. vă rugăm să ne ajutaţi cu orice fel de materiale din care să putem învăţa lucruri noi despre această sărbătoare: cărţi. Deoarece se apropie 1 Decembrie. Ziua Naţională a României vă cerem sprijinul în desfăşurarea proiectului intitulat “Ţara mea în sărbătoare” în perioada 24-29 decembrie 2008.Într-o dimineaţă copiii m-au văzut cu steagul tricolor şi m-au întrebat ce fac cu el. pe care să le folosim.

al povestirilor audiate. •Să facă distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare naţională.• Cunoaşterea semnificaţiei zilei de 1 Decembrie şi a tradiţiilor specifice sărbătorii la români. •Să cunoască semnificaţia Zilei României şi modul în care poporul român o sărbătoreşte. să identifice simbolurile ţării. când pe străzi se pun steagurile tricolor şi la sat se îmbracă costumele naţionale. . al capitalei. •Să cunoască semnificaţia culorilor tricolorului. •Să înţeleagă conţinutul şi mesajul Imnului de stat. • Stimularea curiozităţii şi interesului pentru cunoaşterea unor simboluri ale ţării: steagul tricolor. al oraşului unde locuiesc. •Să participe la manifestările organizate cu acest prilej. stema şi imnul •Să cunoască şi să precizeze numele ţării.

intitulat: ”Românie. • să asculte cu atenţie povestirile şi să aprecieze pozitiv fapte şi evenimente deosebite din viaţa poporului nostru. • să recite. • Să utilizeze cuvinte noi în contexte adecvate.• Să enumere şi să descrie elementele componente ale stemei ţării noastre. • să confecţioneze steguleţe tricolore. • să descrie costumul popular. • să facă distincţia între o zi obişniută şi o zi de sărbătoare. ţara mea!”. • Să alcătuiască mulţimi de elemnte după criterii comune. • Să preţuiască frumuseţea şi armonia limbii române. să cânte şi să danseze alături de elevi în cadrul programului artistic prezentat părinţilor. să precizeze evenimentele când este purtat şi să-l decoreze cu semne grafice învăţate. .

calculator. pensule.: steagul tricolor. elevii clasei I 1 săptămână în perioada 24-29 decembrie 2008. foarfece.CD cu Imnul României. educatoarea. hârtie glasse şi creponată . flori pentru Monumentul eroilor. copiii grupei mari. lipici. părinţii. . carioca.E. costume populare şi accesorii pentru programul artistic. acuarele. imprimantă. creioane colorate. cameră video. planşe.. directorul grădiniţei. aparat foto. combină muzicală. carton colorat. stema ţării. imagini din cărţi pentru copii. steagul U.

brainstorming-ul. jocul. munca pe echipe. explicaţia. demonstrarea. observaţia spontană şi dirijată. . povestirea. exerciţiul.conversaţia..

Alte simboluri ale României: stema şi Imnul de Stat. Semnificaţia şi mesajul imnului. Fapte şi evenimente deosebite din istoria neamului nostru. Românii o sărbătoresc în fiecare an. regiunile şi frumuseţile României. Steagul tricolor şi semnificaţia culorilor. Semnificaţia acestei sărbători. Locul unde s-a sărbătorit prima dată unirea. .• • • • • • • • • • • Este o sărbătoare naţională. Legenda tricolorului. Locuitorii României sunt români şi vorbesc limba română. Harta cu formele de relief.

EDUCAREA LIMBAJULUI -Memorizare:”Limba românească”de G.ACTIVITĂŢI MATEMATICE -”Formează mulţimi de obiecte de aceeaşi formă.exerciţii cu material individual -“Al câtelea steguleţ lipseşte?”-joc exerciţiu 4. mărime şi culoare”.EDUCAŢIE PENTRU SOCIETATE -Lectura educatoarei:”Am fost şi eu la Alba Iulia şi am văzut Unirea cea mare”de D.CUNOAŞTEREA MEDIULUI -Observare:”Stema ţării” 2.1. Almaş . Sion -Joc didactic:”Cuvinte frumoase” 3.

Joc:”Sportivii la concurs” . Repetarea săriturii în lungime cu elan.predare Audiţie:”Imnul de Stat al României” 6.ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE -Desen decorativ:”Costumul popular românesc” 7.5.EDUCAŢIE FIZICĂ I. Dans popular: ”Drag mi-e jocul romanesc” II.EDUCAŢIE MUZICALĂ Cântec “Ce frumoasă-I ţara mea”.

Organizarea unei expoziţii cu lucrările copiilor Participarea la programul artistic: “Ziua Romaniei” Album cu fotografii din timpul activităţilor derulate .

Bucureşti. 2002 • Silvia Breben şi ceilalţi. Bucureşti. Metode iteractive de grup. Editura Miniped. Metoda proiectelor la vârstele timpurii. Editura Arves. 2005 . 2002 • Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii.• Viorica Preda . Editura V&I Integral.

Steagul tricolor Harta ţării Imnul de Stat Stema ţării .

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia .

Memorizare: Limba romaneasca George Sion Mult e dulce si frumoasa Limba ce-o vorbim. scrieti romaneste. Pentru Dumnezeu! . Vorbiti. Salta inima-n placere Cand o ascultam Si pe buze-aduce miere Cand o cuvantm. Alta limba-armonioasa Ca ea nu gasim. Romanasul o iubeste Ca sufletul sau.

Refren: Nu te uita la cojoc. la. Ca de nu l-oi porni bine.Drag Mi-e Jocul Romanesc (cantec. la. dans) Drag mi-e jocul romanesc. Refren: . la. Dar nu stiu cum sa-l pornesc. Ci te uita cum mai joc. la. la. la. Refren: Hei! Tra-la-la-la. la. la. Oi pati mare rusine.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful