You are on page 1of 61

Rolul literaturii in perioada

PASOPTISTA

Cuprins:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Ipoteza Programele teoretice Trasaturi Genuri si specii Reprezentanti Citate Sburatorul de Ion Heliade-Radulescu

Primul merit cultural esential al pasoptistilor este constiinta imensului gol istoric pe care sunt chemati sa-l elimine.Ideea obsedanta exprimata adesea cu accente mesianice,este a inceputului absolut si in toate domeniile.<<Romanii au trebuinta astazi sa se intemeieze>>afirma,in spirit si stil de manifest Nicolae Balcescu.<<Lumineaza-te si vei fi!>> reprezinta aceeasi lozinca a inceputului in toate directiile.O autogeneza prin cultura a fiintei nationale.Si,tot in acest sens,al inceputului cu orice pret,total radical si fara inhibitii,trebuie citit si indemnul lui Heliade Radulescu:<<Scrieti baieti,numai scrieti.>>

data simbolica.traduceri.In primul rand.Pana in 1848.De a umple golul istoric si de a incepe constituirea unei culturi romane moderne inca inexistente:sincronizarea rapida si pe scara cea mai larga.adaptari.Actualitatea ideologiei pasoptiste ) .Este evident ca pasoptistii nu dispuneau decat de o singura metoda imediata si practica de recuperare a intarzierii culturale.prin imitatii.compilatii.se constata o adevarata invazie de traduceri in toate domeniile (Adrian Marino.

literatura este considerata calea cea mai usoara si mai scurta pentru renasterea natiei .Introducere: Dintre toate formele culturii.Baritiu) .(G.

istoria literara fixeaxa perioada literaturii pasoptiste intre 1830 si 1860.Ipoteza: Literatura pasoptista acopera.ar fi fost greu de imaginat aparitia lui Eminescu si a marilor clasici. .In mod aproape unanim.culturala si literara.ca denumire.o realitate in acelasi timp sociala.1. Fara aceasta etapa cruciala.

Aceasta epoca inteleasa in sens larg se poate diviza in trei perioade: Prepasoptismul (1830 -1840) Pasoptismul (1840 -1860) Postpasoptismul (1860 1870) .

iar incheierea perioadei pasoptiste va fi marcata de realizarea.de Unirea Principatelor si de dobandirea libertatilor politice. .Legata de importante evenimente politicosociale.aceasta delimitare cronologica nu are totusi nimic rigid:trebuie doar sa precizam ca debutul perioadei pasoptiste este legat de iesirea tarilor romane de sub dominatia exclusiv otomana si de inceputul unei europenizari economice.celui mai aprins vis al generatiei.

ei au jucat rolul unor novatori.epoca inceputului literaturii noastre moderne si romantice.Cultura trecutului o cultura predominant feudala.Epoca pasoptista inseamna.intarziata in raport cu restul Europei va fi pusa in discutie in perspectiva modernizarii.se instaureaza un nou climat literar si o noua stare de spirit. Ca prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne.prin opera scriitorilor afirmati dupa 1830. .scriitorii pasoptisti au creeat din multe puncte de vedere o literatura substantial noua fata de epocile anterioare:de aceea.inainte de toate.adica din cea a acordului cu evolutia literaturii europene.chiar rolul unor pionieri in variate zone ale literaturii.

au transformat profund limba literara.Mijloacele literare utilizate de poetii pasoptisti au suferit o transformare esentiala:cea mai vizibila se inregistreaza in domeniul limbii.Prin introducerea de termeni imprumutati din franceza si italiana .Cultivand si imbogatind acest element de baza al oricarei literaturi.neolatinizand-o si modernizand-o.Toti poetii romantici ai acestei perioade.Heliade si terminand cu Vasile Alecsandri.incepand cu V.Carlova.la sfarsitul secolului.prin crearea de numeroase neologisme interne .a generatiei marilor clasici . .prin adaptarea cuvintelor latine.poetii pasoptisti au schimbat din temelii aspectul limbii noatre literare.ei au facut posibila aparitia.

.faptul ca ei raman oamenii inceputului de drum .Semnificatia si meritele literaturii lor apar in adevarata lumina numai daca luam in considerare caracterul explorator sau debutant al multor opere scrise de ei.

Programele teoretice: Programele teoretice ale unui curent sau ale unei miscari literare prezinta o deosebita importanta.si literatura pasoptista s-a regasit in cateva luari de pozitie teoretice.Ele cristalizeaza tendintele fundamentale si dau coerenta indrumarilor. .2.La fel ca oricare alta miscare.

scriitorii romani s-au aflat la o cotitura a culturii. .la un moment in care traditia feudalreligioasa trebuia depasita.iar noile modele locale se cereau create din nimic .Indemnul la scris al lui Ion Heliade Radulescu este specific pentru inceputurile epocii pasoptiste:trebuind sa creeze o literatura in spirit nou.care sa cuprinda principalii autori ai lumii. Heliade Radulescu da un puternic impuls traducerilor mai ales din romanticii epocii prin exemplul sau personal si prin proiectul grandios al noii Biblioteci universale.

avand drept scop modernizarea literaturii noastre.incepand cu anul 1829.Articolele scrise in Curierul romanesc . Initiativele lui Heliade marcheaza faza entuziasta si oarecum naiva a romantismului pasoptist:in aceasta faza. .distinctia dintre opera originala si prelucrarea unui model strain era aproape ignorata.reprezinta primele rudimente de critica literara si o schita embrionara de program teoretic.

Introductia sintetizeaza o noua etapa a pasoptismului(etapa critica). .al carui autor a fost Mihail Kogalniceanu:programul revistei Dacia literara .Aparuta in fruntea primului numar al revistei.Constituirea deplina a romantismului pasoptist este marcata de un alt program teoretic.

‡ este considerata ³intaia revista de literatura organizata´(G.Calinescu).in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostrii scriitori moderni. ‡ in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimoniul literaturii romane.pentru a exprima unitatea de neam si tara. ‡ cu o aparitie scurta in timp(ianuarie-iunie) revista a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturdza. ‡ avea patru parti.idealul de unire a romanilor fiind evident sugerat.Dacia.Dacia literara ‡ primul numar apare la 30 ianuarie 1840 la Iasi sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu(prim-ministru al Moldovei). . ‡ numele revistei este ales semnificativ. ‡ este prima revista literara.dupa numai trei numere.

3.Introductie ‡ este considerat manifest al romantismului romanesc.crearea si promovarea unei literaturi originale. 2.inspirate din trecutul istoric.din creatia populara si din peisajul natural si social al patriei.spirit critic in aprecierea valorii operelor literare. .orientarea catre o critica obiectiva.unitatea culturala si nationala a vechii Dacii. ‡ ideile programatice: 1.necesitatea selectiei operelor dupa criteriul valoric. 4.

telul marturisit al marelui om de cultura fiind acela ca ³romanii sa aiba o limba si o literatura comuna pentru toti´.Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa initieze ³o foaie´ care sa se indeletniceasca ³numai cu literatura nationala´ si in care sa poata fi publicate ³cele mai bune scrieri originale´. .fie din orice parte a Daciei numai sa fie bune´.De aceea.precizand ca va fi criticata ³opera. ‡ Principiul critic isi reclama prezenta.iar nu persoana´.´fiestecarele cu ideile sale.cu limba sa.‡ Incepe cu succinte referiri la publicatiile vremii.care.cu chipul sau´.Kogalniceanu insista cu deosebire asupra obiectivitatii.in afara de politica.ambitia sa fiind sa apara ³productiile romanesti. ‡ Kogalniceanu pune la dispozitie paginile reviste ³Dacia literara´ tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti. ‡ El traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literatura nationala.de stiri administrative si de cateva informatii locale acestea nu contin nimic despre literatura.iar rezultatul nu va putea fi decat o literatura superioara.

´ ³Dorul imitatiei s-a facut la noi o manie primejdioasa.care poate fi obtinuta prin atasarea de sursele nationale:de trecutul istoric . * ³Traductiile insa nu fac o literatura.prin urmare.de folclor si de frumusetile patriei.Kogalniceanu proclama necesitatea originalitatii.pentru ca omoara in noi duhul national.‡ Remarcand ca traducerile aparute in numar prea mare risca sa fie daunatoare*.in sens national.Romantismul neselectiv de pana atunci trebuia corectat.´ .

in primul rand. Pe intreaga perioada a literaturii pasoptiste se produce o interesanta coexistenta de curente. .literatura romana din perioada 1830-1860 se caracterizeaza.printr-o trecere treptata de la formula clasica la cea romantica.Trasaturi: Continuand literatura iluminista clasica din epoca de tranzitie.sau prin coexistenta ambelor metode la unul si acelasi scriitor.ajungandu-se adeseori la fenomene manifestate aproape concomitent.Esteticile se juxtapun si se intrepatrund.3.

Izvorul clasicismului este Antichitatea grecolatina(Homer.comedia.verosimil.oda.esentialitate.Aristotel) in atentia caruia se afla omul si dezvoltarea lui echilibrata.de actiune).Euripide.de loc.al masurii. .fabula.educativa.satira.ordinii si echilibrului.Arta avea o misiune moralizatoare.armonioasa.Principalele caracteristici ale literaturii clasice decurg din respectarea cu strictete a unor norme care dezvaluie un spirit dogmatic.Compozitia clasica dezvaluie un deosebit simt al proportiei.ea se caracteriza prin generalitate.Sofocle.epop eea.este vorba despre regula celor trei unitati(de timp. In conceptia clasicismului arta era un produs al ratiunii.Clasicism: Este un curent artistic care s-a manifestat in Franta in secolul al XVII-lea in conditiile absolutismului monarhic.tragedia.de aceea era numit curent rationalist . Clasicismul cultiva cu predilectie anumite specii literare:idila.epigrama.

bunatate etc.dar care ramane egal cu el insusi si nu evolueaza.fie social-politice.fie din realitatea nationala.iar conflictele erau fie psihologice(intre datorie si sentiment).pastor.) . Personajul clasic era ideal si anume un tip cu valoare general-umana.vitejie.El este construit pe baza unei trasaturi dominante numita de francezi la faculte maitresse (curaj.rautate.Actiunile erau verosimile(se cultiva categoria estetica a verosimilului) si se evita exceptionalul.avaritie.individualul.Este un personaj static (plat) care se dezvaluie .Subiectele erau inspirate fie din Antichitate.curtean sau reprezentativa pentru o anumita categorie sociala:comandant.Starea lui sociala era de obicei rege.

In literatura romana.clasicismul se manifesta prin scrierile Vacarestilor.Conachi.inceperea fiecarui vers cu majuscula).C. elegant.). Fantana Blanduziei ).tiparele prozodice(ritm. Gr.metrica. Satire ) si V.glossa. clar.de unde si sobrietatea lui generala.P.numai anumite cuvinte si expresii sunt permise.Negruzzi( Filosofia provintialului ).Gh.vocabularul este ales.Alexandrescu( Fabule . .rima.Stilul este inalt. Clasicismul nu accepta amestecul stilurilor.cat si poeziile cu forma fixa (rondel. C.madrigal etc.nobil.ale lui B. Alecsandri( Ovidiu . Mumuleanu.In poezie sunt respectate normele. sobru.Asachi.

nu se mai respecta reguli stricte. .Franta.La romantici.meditatia. Speciile cultivate cu predilectie erau:drama.elegia.arta devine produsul unei fantezii debordante si cultiva spontaneitate si libertatea de exprimare.Romantism: Este un curent artistic manifestat in secolul al XVIIIlea in Anglia.constiinta cetateneasca.Arta romantica este caracterizata de spiritul nonconformist al scriitorilor.nuvela istorica.Literatura romantica se caracterizeaza prin patriotism.Germania.militantism si antifeudalism. Compozitia romantica nu mai este rigida.genurile si speciile fuzioneaza si se remarca prin preferinta pentru antiteze puternice.poemul filosofic.

instabile.Sunt personaje dinamice.monstri de frumusete sau de uratenie. sociale. Conflictele sunt puternice(psihologice.Subiectele sunt de preferinta fabuloase.se pot desfasura in spatii selenare. Actiunile sunt neverosimile.demonice sau angelice. politice.amoroase.Se accepta si calatoriile in timp si spatiu.firi problematice. Personajul este complex.filosofice) si uneori au consecinte devastatoare. exceptionale si imbina realul cu fantasticul si cu miraculosul.subacvatice sau in spatii mitice sau exotice.de bunatate sau de rautate. .puternic .individual de multe ori unic si poate proveni din toate categoriile sociale.

Stilul este colorat. In perioada 1840-1860.retorism. Russo si Vasile Alecsandri.se paraseste monotonia clasica si se accepta amestecul stilurilor.Dimitrie Bolintineau.exaltare.Al.vocabularul este suculent.se renunta partial la rigiditatea tiparelor prozodice.Stilul se caracterizeaza prin patetism.pitoresc.Mihail Kogalniceanu.Limbajul este metaforic(multitudinea figurilor de stil).romantismul devine predominant in literatura romana(romantismul mesianic pasoptist):Ion Heliade Radulescu.pitoresc.Grigore Alexandrescu. .Nicolae Balcescu.Costache Negruzzi.

4. 3.Genul liric 1.Genuri si specii I. 6.4. Pastelul Idila Elegia Meditatia Oda Satira si epistola . 5. 2.

Genul epic 1. 4. 12. 14. 10. 9.II. 7. Balada de inspiratie folclorica Balada istorica Poemul Legenda Epopeea Fabula Snoava Schita(fiziologia) Poemul in proza Proza istorica Nuvela Jurnalul de calatorie Romanul Scrisorile Discursul . 5. 13. 15. 2. 6. 3. 8. 11.

3.III. 4. Comedia Cantecele comice Feeria Drama .Genul dramatic 1. 2.

5.Reprezentanti: .

Alecsandri este un scriitor angajat. inspirat de marile probleme ale vremii.poet clasic.Debuteaza cu nuvela Buchetiera de la Florenta in Dacia literara (1840) si pieseta Farmazonul din Harlau. comedii.1890(Mircesti) Este o personalitate complexa a perioadei pasoptiste. drame.prozator romantic. si. monoloage comice. in acelasi timp. Scrierile sale. poezii lirice si epice. proza memorialistica si de fictiune. jucata pe scena sectiei romanesti a teatrului iesean.d.1821(Bac u).Vasile Alecsandri N. capabil de a observa lumea inconjuratoare fara scepticism.iubitor de natura. sunt in multiple sensuri reprezentative pentru timpul in care a trait. un artist subtil.incisiv la adresa moravurilor provinciale.mai ales pe tema calatoriei. Opera sa se desfasoara ascendent in lungul a aproape cinci decenii.fixand in scris cele mai valoroase doine si balade populare romanesti. .dramaturg ironic.culegator de folclor.

diferite misiuni diplomatice. luptei pentru Unirea Principatelor. In 1844 e redactor la revista Propasirea .care va putea aparea abia peste trei ani.in 1866. E numit in 1859 ministru al afacerilor externe. pledând în Occident pentru recunoasterea Unirii.In 1840 devine unul dintre directorii Teatrului National din Iasi alaturi de M.Cuza.cu toata fiinta. .viitoarea Academie.daruindu-se. In 1852 incearca sa editeze revista Romania literara . Se numara intre fondatorii Societatii Academice Romane.I. Face parte din grupul unionist.Kogalniceanu si Costache Negruzzi.indeplinind.in timpul domniei acestuia. Il sustine pe Al.Cenzura interzice insa difuzarea primului numar al publicatiei.

ca în marea poezie romantic . Alecsandri. Poezii populare.numai în literatura român . idilice. refugiu. Balade (Cântice b trâne ti).în aceast form . adic tot ce constituie cadrul obi nuit al unei vie i patriarhale. Pasteluri Poezii populare.Poezia: Pastelul este o specie a genului liric cunoscut . Balade adunate i îndreptate de V. Pastelurile lui Alecsandri evoc natura a a zis domestic . partea a II-a. Natura nu mai este. într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri . creat i dus la celebritate de Alecsandri însu i. Doine i l cr mioare . ci cadrul natural privit cu obiectivitate descriptiv .

G.[ ]El n-are inventie .Calinescu .de aceea in substanta toate naratiunile sale sunt jurnale de calatorie.Proza: Poate cea mai durabila parte a operei lui Alecsandri este aceea in proza.

Istoria unui galben Suvenire din Italia Ia ii în 1844 Un salon din Ia i Românii i poezia lor O primblare la mun i Borsec Balta-alb C l torie în Africa Etc. .

Nu stiu daca am creat teatrul national .este redata in piesele de teatru.Alecsandri . Comedii: Chiri a în Ia i Chiri a în provin ie Chiri a în voiagiu Chiri a în balon Drame: Cetatea Nem ului Despot Vod (dram istoric ) Fântâna Blanduziei Ovidiu Etc.ridiculizarea comportamentului unei categorii sociale nedefinite.Teatrul: Ironia la adresa societatii contemporane lui. V.dar stiu ca i-am adus un mare concurs.dar nici apartinand burgheziei in ascensiune.nici descinzand din marile familii boieresti.

A debutat cu poezia Miezul nop ii în Curierul Românesc (condus de Ion Heliade R dulescu). .Poezia sa a fost influen at de ideile care au preg tit revolu ia din 1848. O vreme. Din pricina unor scrieri este inchis in temnita. Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura român ca specii literare autonome epistola.Grigore Alexandrescu N. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran . Sava. l sându-ne aproximativ 40 de fabule.A. a fost ofi er. dar a demisionat (1837). din cauza cenzurii autorit ilor. medita ia i satira.1885(Bucuresti) A fost un poet i fabulist român. În ultimii 25 de ani de via a fost marcat de alienatie mintal .1810(Targoviste)-d. fiind coleg cu Ion Ghica si C.Rosetti. E ultimul fabulist autentic din literatura român . A fost elev la pensionul Sf. în care adev rul e mascat.

intr-o perioada de tranzitie de la feudalismul desuet . Memorial Suvenire si impresii. satire i fabule Grigore Alexandrescu este socotit de critica literara intemeietor al lirismului modern.dar si doua epistole).dar inca revendicativ. Avand un caracter programatic.Opere: Poesii ale D. Alexandrescu (continand si elegii si fabule. epistole. epistole si fabule Medita ii. .in chip alegoric poetul creeaza o imagine ampla a vietii sociale romanesti.spre o societate moderna.Gr.dar care nu-si adecveaza formele la fond. elegii.

Costache Negruzzi
N.1808, satul Hermeziu, jude ul Iaèi d.1868 "Dar intii de toate, Negruzzi e un mare prozator, fara inventie, marginit la anecdota si memorii". (George Calinescu) A fost prozator talentat, poet, dramaturg, traducator. la Iasi, a ocupat multe functii, intre care si cea de primar (1840) Ca poet, prima lucrare originala este ,,Aprodul Purice , menita sa fie incadrata intr-o mare epopee ,,Stefaniada , pierduta. Ca dramaturg, scrie ,,Vodevilul Carlanii , reprezentat in Iasi in 1849. Ca prozator, remarcam intai ciclul Negru pe alb ( Scrisori de la un prieten ) din volumul Pacatele tineretelor (1857). Capodopera sa si a nuvelei romanesti este Alexandru Lapusneanul (Dacia literara, 1840), inspirata din cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin. George Calinescu afirma ca nuvela "ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet daca literatura romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale".

Ion Heliade-Radulescu
N.1802-d.1872 Personalitate enciclopedica a culturii si a literaturii romane din epoca pasoptista,indrumator si sef de scoala literara prin revista Curierul romanesc ,aparuta in 1829 ,prin care sustine creatia literara nationala si valorile autentice. Ca toti scriitorii epocii,se afla sub dubla influenta literara,clasica si romantica. Participa la pregatirea Revolutiei de la 1848, redacteaza proclamatia ce s-a citit la Izlaz, e membru al guvernului provizoriu si e silit a se expatria, traind 10 ani departe de tara la Paris, Constantinopol si Insula Chios. Abia în 1859 se înapoiaza din exil. Este un militant pentru drepturile omului fiind insa adeptul actiunilor moderate de acest gen fiind impotriva revolutionarilor ultranationalisti. Heliade domina o jumatate de secol de poezie româneasca. Îsi face planuri mari, dar nu le duce la îndeplinire. Încearca toate speciile genului liric, însa productiile literare sunt inegale: unele excelente, altele slabe, lipsite de culoare. S-a dovedit înzestrat pentru poezia satirica si fabula. Si în proza, unde are talent, se distinge spiritul sau satiric. Cea mai importanta opera este ,,Echilibru între antiteze , prima schita româneasca a unui sistem filosofic.

Opere stiintifice si literara cele mai cunoscute sunt:
Gramatica romaneasca Culegere si scrierile lui I.Eliade de prose si de poesie Equilibru intre anthtesi sau spiritul si materia

om politic. A jucat un rol important în Revolu ia de la 1848 èi în lupta pentru Unirea Principatelor Române.progresul economic si cultural). ziarist. 1891. Personalitate fascinant a epocii moderne. ministru. primministru èi. spirit pasionat èi comprehensiv. .1817. Sfetnic al domnitorului Al. Ca ministru de externe al rii în 1867 èi în perioada 1877 1878. Mihai Kog lniceanu èi-a legat numele de actul proclam rii independen ei de stat a României. în perioada 1863 1865. Paris A fost istoric.Mihail Kog lniceanu N. Iaèi d. Kog lniceanu a avut un rol hot râtor în adoptarea unor reforme cruciale. Mihail Kog lniceanu se situeaz în fruntea celor mai talenta i reprezentan i ai genera iei paèoptiste. apoi primministru al României. scriitor.Cuza. mai tarziu.I. ministru de externe. Marile evenimente la care a participat activ au pus in valoare spiritul sau constructiv si capacitatea de a selecta elementele utile pentru accelerarea procesului de constituire a Romaniei moderne(emanciparea nationala si sociala a romanilor.

a recuperat de la Lemberg din Polonia. . coal . activitate tipografic . 1869 Precursor al genera iei pa optiste. balade. tefan cel Mare înaintea Cet ii Neam . Versific legendele istorice Dochia i Traian . manuscrisul iganiadei. a condus numeroase reviste literare. unde studiase în tinere e. elegii.. sonete.1788 d. A scris i nuvele istorice (.Petru Rare ). Albina Româneasc . Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi. epopeea lui Ion Budai-Deleanu. pres .. abordeaz toate speciile: ode. A publicat prima gazet româneasca din Moldova. fabule.care au constituit sursa de inspira ie pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.Gheorghe Asachi N. A fost îndrum tor cultural în domenii diverse: teatru. . imnuri. medita ii.Drago . În poezie.

ministru de interne. Presedinte al Consiliului de Ministri. Dupa infrangerea revolutiei ramane 10 ani in exil.talent deosebit in a surprinde aspecte ale vietii cotidiene.Ministru al Romaniei la Londra.Ion Ghica N. Scote cu Alecsandri si Kogalniceanu revista Propasirea .om politic.1897 A fost prozator.inginer.Membru si presedinte al Academiei Romane.dupa Unire.Alecsandri: .Director general al teatrelor. Opere: Amintiri din pribegie Scrisori Scrisori catre V.om de stiinta. Considerat un mare evocator al epocii.1816-d.

Un suspin . scris la Bra ov pe melodia anonim a unui vechi imn religios i denumit ulterior De teapt -te.d. a devenit imn revolu ionar. Dup revolu ia din 1848. Mure anu a muncit ca traduc tor i a publicat în revista Telegraful Român ..La muza mea .. române! . Poemul s u Un r sunet .O privire peste lume .Glasul unui roman .. participând în delega ia Bra ovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848.. Opere: . 1816.Andrei Mure anu N. Bra ov A fost un poet i revolu ionar român din Transilvania. A fost printre conduc torii Revolu iei din 1848. 1863. Bistri a ..Un rasunet .

prozator. memorialist i critic literar român (originar din Basarabia). Alecsandri.. Chi in u d.Decebal i tefan cel Mare ..Alecu Russo N.1819.Cântarea României .. ideolog al genera iei de la 1848. Particip la mi carea revolu ionar din Moldova al turi de V..Ia ii i locuitorii lui .1859 A fost poet.Palatul lui Duca Vod .. eseist.Amintiri . Opere: .

1852 Palermo A fost un istoric. în 1861 1863. 1819. avându-l coleg pe Ion Ghica.Nicolae B lcescu N. între al ii. Studiaz la Colegiul Sfântul Sava. În Fran a se va implica în revolu ia din februarie 1848. marea sa oper a fost Românii supt Mihai-Voievod Viteazul . scriitor i revolu ionar român.r mas în manuscris i publicat de Alexandru Odobescu. începând cu 1832. pe Ion Heliade R dulescu. dar inspirat de aceast revolu ie se întoarce la Bucure ti pentru a participa la revolu ia din 11 iunie. fiind pasionat de istorie. Ca istoric. iar ca profesori. Bucure ti d. . pe care a scris-o în exil.

Facand multe si de toate .in sfarsit ca demnitari ai statului roman modern) si.pana la creatia literara si artistica propriu-zisa.membrii ai Societatii Filarmonice).De la politica(mai intai ca purtatori de idei noi. in tot ceea ce a reprezentat fenomen si eveniment crucial in destinul poporului lor.am zice astazi << management cultural>>(conducator de ziare si de reviste.6.proprietari de tipografii si edituri.nu au produs decat rareori capodopere.cu mai multe impliniri. (Georgeta Antonescu.dar au initiat in toate genurile directii pe care le vor continua.apoi ca participanti la revolutie si la lupta pentru unire.Citate: Una dintre caracteristicile cele mai pregnante ale generatiei pasoptiste de carturari si scriitori a fost angajarea lor pe multiple si variate planuri.Literatura romana in epoca pasoptista .pentru ca nu si-au risipit niciodata energiile in van.urmasii lor din ultimele decenii ale veacului al XIX-lea si din cel urmator.in sensul bun al cuvantului.

inmultindu-le cu abuzurile noi a unei rau intelese si mincinoase civilizatii.in pretentia de a ne civiliza .Noi . autohton . .Civilizatia nu izgoneste nicidecum ideile si naravurile nationale.insa.bastinas si n-am pastrat decat abuzurile vechi . am lepadat tot ce era bun . ci numai le imbunatateste spre binele natiei in particulat si a omenirea in general. Fiecare generatiune care trece nu face decat a lasa o piatra pentru zidirea edificiului ce-l viseaza spiritele fierbinti.

uram ignoranta si mediocritatile ascunse sub cuvintele rasunatoare dar seci de simt.Artele si literatura.iar noi romanii nu putem fi puternici pana cand nu ne vom uni cu totii in unul si acelasi corp politic.expresie a inteligentei. Uram confuziile babilonice. . Nu poate fi fericire fara libertate.Altmintrele ele nu sunt decat niste plante exotice pre cari cele intai vanturi le ingheata ori le usuca.numai cu datoria noastra.care este a tuturor. Socotesc ca trebuie sa venim toti numai cu constiinta noastra.nu poate fi libertate fara putere.aceea de a ne ocupa de soarta tarei.n-au speranta de viata decat acolo unde ele isi trag originea din insasi tulpina popoarelor.

nici pentru sarlatanism.Vom prigoni cat vom putea aceasta manie ucigatoare a gustului original. o literatura de care sa ne putem fali inaintea strainilor.suntem pentru adevaratul progres. nationala.nobila.asa si in literatura nu suntem pentru pedantism. Precum in politica nu suntem pentru utopii.insusita de a ne forma vointa inimei.insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi. . Ne trebuie o literatura originala.

cum se tine un om.Reflectii ) .de unde venim si unde mergem.de istoria noastra. (Mihail Kogalniceanu. Intrebati doar istoria si veti stii ce suntem.Sa ne tinem de limba. Istoria este masura sau metrul prin care se poate sti daca un popor propaseste sau daca se inapoiaza.in primejdie de a se ineca de prajina ce i se arunca spre scapare.

Sburatorul de Ion Heliade Radulescu -poezia epico-lirica pasoptista-balada culta mitologicaI. inzestrat cu mari insusiri si cu tot atatea cusururi . care simt sentimentul de dragoste pentru prima oara si de aceea nu-l recunosc. tabloul rustic al inserarii construit ca un pastel si ilustrarea mitului zburatorului. (G.7. gazeta condusa de el si este considerata capodopera creatiei lirice a lui I. creator pretutindeni.H. .mama.Calinescu) Poezia Sburatorul a aparut in Curierul romanesc (1844). desfasurat in viata si in arta.Radulescu a fost fara indoiala.H. Titlul baladei ilustreaza mitul folcloric al zburatorului.Radulescu. Incipitul este reprezentat de motivul poetic al suferintei din dragoste. el manifestandu-se ca o boala. realizat prin adresarea directa a fetei: Vezi. fiecare dintre ele constituindu-se intr-o idee lirica: instalarea sentimentului erotic. dupa Dimitrie Cantemir a doua mare personalitate a literaturii romane [ ]. exprimand artistic starea de criza erotica a tinerelor fete la varsta adolescentei . scriitor cu suflet ardent.ce ma doare! Poezia este structurata in trei secvente poetice.

Fata este derutata. Si cald .[ ] In brate n-am nimica si parca am ceva.bulversata de senzatiile contradictorii.senzatiile si trairile pe care le simte intens si care ii sunt total necunoscute.[ ] Obrajii unul arde si altu mi-a racit! Un nod colea m-apuca.ici coasta rau ma doare. si rece. uite.Fiorul emotional trait pentru prima oara sugereaza puritatea sentimentului de dragoste.Secventa intai este realizata sub forma unui monolog liric al fetei care-i descrie mamei prin adresare directa.aflate in antiteza: Imi cere nu-s ce-mi cere!si nu stiu ce i-as da. In trup o piroteala de tot m-a stapanit .

eul liric devine personaj.manifestand sentimentul de compasiune pentru fata .care nu mai este un simbol.In aceasta strofa narativa. junica =vitelusa.Secventa a doua incepe cu o strofa de legatura intre monologul liric al fetei si tabloul descriptiv care constituie un pastel. . a satului cireada ). cuvintele si expresiile populare cu iz arhaic ( obida =mahnire. Ca figuri de stil sunt de remarcat inversiunile( a puturilor cumpeni . in bratele somniei ). personificarile ( gemete de muma viteilor striga ). ci capata identitate si nume: Florica. epitetele( nemiscare plina ).

interogatiile sugerand si aici noutatea fiorului sentimentului de dragoste de care se simte cuprinsa Florica: Vreo stea mai cade iara?vrun imparat mai moare? Or e-sa nu mai fie! vro pacoste de zmei? Femeile din sat sunt si ele speriate de grozavia aparitiei unei aratari malefice de basm.imaginat ca un fulger neasteptat.Secventa a treia ilustreaza mitul zburatorului.Balaurul este imaginat sub forma unei lumini puternice.pentru a alunga duhurile rele. pe care stralucesc pietre nestimate si oamenii stiu din povesti stravechi faptul ca s-ar putea sa fie un june cu dragoste curata .dar acest sentiment totdeauna este periculos cand se iveste pe neasteptate. care este asemuita unui balaur venit sa rapeasca inima fetei: Ca tina l-alde Florea in clipa strabatu! Credinta populara ca exista forte pe care omul nu le cunoaste. pentru ca poate chinui sufletul fetei: O!biata fetisoara!mi-e mila de Florica Cum o fi chinuind-o!vezi.d-aia a slabit Si s-a palit copila! . cu coada-nflacarata .lumina iute ca fulger trecatoare -.face ca femeile sa-si faca speriate cruce.

Potretul zburatorului este realizat prin comparatii si epitete populare care compun un flacau chipes.Credinta populara in zburator .fara sange in slabele lui vine .s-un nas.de aceea trebuie sa fuga fata mare de focul de iubit! .dar periculos pentru tinerele fete. Balai. este ca acesta chinuie visele tinerelor fete. .esti frumos cum numa-n vis/Un inger se arata .deoarece inima lui este de gheata: Ca brad de flacaiandru si tras ca prin inel.aparitia zburatorului intrupat intr-un tanar blond si angelic este preluata si de Eminescu in Luceafarul : Parea un tanar voievod/Cu par de aur moale/[ ]O.ca vai de el! De altfel.cu infatisare angelica.care apare ca o fiinta supranaturala cu o infatisare stralucitoare dar cu simtire rece.cu parul d-aur!dar slabile lui vine N-au niciun pic de sange .

Sa fuga fata mare de focul de iubit! .prin glasul bunicii exprimandu-se credinta stramoseasca a pericolului pe care-l reprezinta dragostea patimasa.Ultima strofa este moralizatoare.

pe cand in romantism demonul devine personajul pozitiv.ca pe un fior ce ia nastere in sufletul tinerelor fete. G.Calinescu explica semnificatia zburatorului ca pe o criza erotica adolescentina.Mitul zburatorului mai este numit si mitul puberal . . se savarseste un act justitiar .explicabila mitologic si curabila magic . un ange dechu. ingerul cazut care si-a pierdut aripile.nu neaparat de un flacau anume: Fata in criza de pubertata e doborata de o boala necunoscuta.unde transforma radical viata fiecarui om intalnit in cale.adolescentelor. prin pedepsirea de care Dumnezeu a ingerilor razvratiti. unul dintre cele patru mituri fundamentale ale poporului roman.Calinescu. tema literara de mai mare circulatie.dupa cum spunea critical G. o primatoare.din nevoie acestora de a se indragosti pur si simplu. care ar fi revolutionat lumea. insusi Dumnezeu.Mitul zburatorului Mitul zburatorului. este unul universal: toate literaturile lumii contin referinte la fapturi celeste care descend pentru scurt timp pe pamant. daca nu ar fi existat o forta de reactiune. Zburatorul este demonul. In Biblie .deoarece fiorul dragostei apare brusc si este cu totul necunoscut fetelor aflate la varsta pubertatii.

Editura Petrion Limba si literatura romana. Bucuresti.32) Tainele inimei-scrieri literare si istorice .Manual clasa a XI-a. Editura didcatica si pedagogica. Editura Albatros.338) Reflectii .Editura Carminis Poezie si istorie la 1848 .21.clasa a IX-a.Mihail Kogalniceanu.Editura AlbatrosBucuresti 1988 Limba si literatura romana.Editura Minerva Bucuresti(pag.20. 1974 .249.25.Mihail Kogalniceanu. 1981(pag.19.Bibliografie: Sinteze de literatura romana .

Proiect realizat de : Botea Andreea Busila Alexandra Calin Andra .