«tutunul a fost folosit pe continentul american înc din anul 6000 î. e. n. Dup descoperirea i colonizarea Americii, tutunul a fost adus în Europa, folosirea lui fiind de la început controversat . n prezent

sunt nenum rate cercet ri ce au demonstrat cre terea riscului de apari ie a anumitor boli la fum tori. Cea dintâi igar a fost f cut de un soldat egiptean din Palestina. Sp rgându-i-se acestuia pipa, s-a gândit s - i înveleasc tutunul într-o hârtie i s -i dea foc la un cap t. De atunci lumea a început s fumeze ig ri, l sând pipele la o parte.

conform definiìiei date de Academia Român (Institutul de Lingvistic . La fel ca orice alt preocupare. de a se purta. dac îi privim pe fum tori. comun unei colectivit ìi sau categorii de persoane. . trabuc sau alte produse din tutun. pip . sau chiar a bea tutun. "Iorgu Iordan". Prin "obicei" se înìelege o deprindere individual câ tigat prin repetarea frecvent a aceleia i ac iuni sau un mod particular de a face ceva.R spunsul poate fi dat foarte u or. îmbr ca. A fuma înseamn a aspira. a introduce în c ile respiratorii fumul de tutun din igar . în 1998). obisnuin . învaì. i fumatul este un obicei.

renun area la fumat devine realmente imposibil doar prin propria voinì . de cele mai multe ori. cardio-vasculare sau au riscul de a dezvolta cancer la pl mâni. dup ani buni de practicare a fumatului i. n cele mai multe cazuri. zi de zi). vor tr i mai puìin fa de semenii lor de aceea i vârst care nu au fumat niciodat . vezica urinar . pancreas etc. Aceste boli se vor instala treptat. ei se vor îmboln vi în a doua jum tate a vieìii.Chiar i la o trecere superficial în revist a literaturii dedicate acestui subiect. inhalând adânc fumul în pl mâni. . laringe. se desprinde clar concluzia c cei care fumeaz timp îndelungat (mai bine de 10-20 de ani) i mult (m car un pachet de ìig ri. în aceast situaìie. cinci trabucuri sau ase. de boli grave respiratorii.apte pipe.

cu mai multe riduri care apar din cauz c se reduce rezerva de sânge care determin o pierdere a elasticit ìii.‡ ‡ ‡ ‡ Fumatul ucide jum tate din fum torii din întreaga lume. Anual. mor apoximativ 6 persoane în fiecare minut din cauza fumatului. Majoritatea fum torilor au pilea mai uscat i mai palid . Fumatul accelereaz îmb trânirea. Fum torii sunt predispu i la dureri de spate. Fum torii se confrunt cu probleme ale pielii. ‡ .

‡ Fumatul afecteaz dinìii i gingiile i poate cauza cancer de gur . ‡ Nicotina cre te nivelul colesterolului. . ‡ Fumatul distruge intestinele. ‡ Fumatul dubleaz ansele de demenì .‡ Fumatul reduce resursele de vitamina C ale organismului cu pân la 30%.

‡ Fumatul în timpul sarcinii omoar anual 5000 de fetu i. . amoniac i monoxid de carbon. butan. ‡ Fumatul în rândul femeilor favorizeaz instalarea timpurie a menopauzei.‡ Fumatul favorizeaz instalarea cataractei. ‡ Fumatul cre te de pân la 6 ori riscul de infarct. cre te riscul deterior rii intelectuale. ‡ n tutun se reg sesc 6000 de substanìe chimice printre care cianur . cre te riscul na terii unor copii subponderali predispu i la alergii i leziuni cerebrale.

‡ Fumatul cre te riscul de diabet. ‡ Fumatul cre te riscul de pneumonie. . incluziv sistemul cardiac i cel vascular. ‡ Fumatul sl be te sistemul imunitar.‡ Toate sisteme organismului sunt afectate de fumat. ‡ Fumatul scade nivelul de toleranì la efort.

‡ Fumatul produce.‡ 87% din decesele fum torilor sunt cauzate de cancerul pulmonar. . ‡ Dependenìa de nicotin este mai mare decât cea de heroin sau alcool. substanìa ajungând la creier în timp de câteva secunde. ‡ Fumatul dubleaz infertilitatea la femei. ‡ Fumatul sl be te oasele prin demineralizarea lor. de asemenea i pagube financiare.

‡ Fumatul cre te tensiunea care reprezint un factor de risc pentru infarct i atac cerebral. . ‡ ncepând cu 2-3 ani dup ce s-a renunìat la fumat se reduc ansele de infarct i atac cerebral. ‡ Fumatul epuizeaz resursele de antioxidanìi din organism.‡ Fumatul cre te riscul instal rii st rilor de anxietate i depresie. ‡ Fumatul scade acuitatea auditiv .

ceea ce poate duce la pierderea dinìilor. . ‡ Rata de risc a mortalit ii revine la normal la 10-15 ani de la renunìarea la fumat. ‡ 15% din cancerele descoperite la copii sunt cauzate de fumatul în timpul sarcinii al mamei.‡ Fumatul cauzeaz o respira ie urât mirositoare i boli gingivale. ‡ Fumatul cauzeaz boli coronariene.

‡ Fumatul diminueaz mirosul i gustul.‡ Fumatul poate cauza oboseal i dureri de cap. ‡ Fumatul este cauza a 80% din cazurile de boli pulmonare cronice obstructive. . ‡ Fumatul reduce rata estimat de viaì cu pân la 7-8 ani. ‡ Fumatul ucide anual 4 milioane de oameni din lumea întreag .

Pl mânul unui om s n tos Pl mânul unui fum tor .

.

În afara cancerului. . tutunul ucide mii de persoane. tutunul cauzeaz multe alte boli. ig rile sunt scumpe i pot duce repede la faliment o persoan tân r sau chiar familii întregi. 2. Tutunul denatureaz ! Tutunul afecteaz sim ul gustului i al mirosului. Bolile provocate de tutun necesit îngrijiri foarte costisitoare atât pentru bolnav cît i pentru sistemele guvernamentale de s n tate. Tutunul ucide! În fiecare an.1. Tutunul este scump! Fie cump rate în pachete. Un fum tor din zece î i reduce durata de via cu 20 de ani. fie rulate. 3.

6. încep deseori s le consume în urma dependen ei de tutun. Tutunul este un drog! Tutunul provoac rapid dependen .4. Tutunul deschide calea altor vicii! Dependen ii de alcool sau de alte droguri. Chiar i prima igar . sarcin extrauterin i avort spontan la femei. . deseori aprins doar pentru a se integra într-un grup. Tutunul d p rului un aspect tern i îmb trâne te pielea. fie ele u oare sau tari. poate fi periculoas . 5. Tutunul distruge atât interiorul cât i exteriorul corpului! Tutunul poate provoca insuficien e respiratorii i afecta capacit ile fizice: provoac impoten la b rba i.

7. Pe lâng c -i deranjeaz pe cei din jur. con tien i de riscurile la care se expun. iar fum torii. 8. Fum torii pot fi de asemenea considera i iresponsabili. fumatul le poate provoca boli pasagere sau cronice. Tutunul nu mai e la mod ! Tinerii asociaz adesea tutunul cu o form de rebeliune împotriva autorit ii. Fumatul este azi interzis în multe locuri publice. Tutunul d uneaz celor din jur! Fumatul creeaz o senza ie de disconfort. Copiii sunt cei mai vulnerabili la fumul celorlal i. individuali ti i impasibili fa de cei din jur. trebuie s se izoleze pentru a putea fuma. .

Oamenii continu s fumeze ìig ri de-a lungul zilei pentru a.astfel încât.«e cea care induce aceast stare i creeaz dependenì . Nicotina este metabolizat într-un ritm diferit la fiecare persoan . fum torul se simte bine. . Nicotina.reprezentat de alveole. g se te în pl mâni o suprafaì mare de p trundere în sânge.dup câteva secunde de la inhalare.i menìine nivelul constant al nicotinei. inhalat o dat cu fumul de ìigar .Absorbìia este rapid i fluxul sanguin duce rapid nicotina la nivelul creierului.

paradoxal. i în ìara noastr situaìia este similar . ei g sesc i mult mai multe sortimente de ìig ri i alte produse din tutun pe piaì .Num rul persoanelor care practic fumatul este în continu cre tere. mai bine de 70% dintre ei tr iesc în ì rile în curs de dezvoltare. precum i condiìii favorabile în societate de a iniìia i întreìine fumatul. Este drept c fum torii din România au mult mai multe cuno tinìe teoretice despre bolile cauzate de tutun. . în egal m sur . n lume. componentele fumului de ìigar i metodele prin care pot opri fumatul.2 miliarde de fum tori i. aproape o jum tate din populaìie fiind constituit din fum tori. exist 1. Dar.

.3% printre tinerii de ambele sexe urm ri i pe timpul celor cinci ani. . Influenìa mass-media asupra traiectoriei de fum tor a unui tân r poate fi. la rândul ei.3% la 28. presiunea social i propriile convingeri despre persoana lor. propor ia de fum tori curenìi a ajuns de la 21.Numeroase programe educa ionale de prevenire a fumatului la tineri au concluzionat c vârsta medie de începere a fumatului a fost de 13 ani. Un studiu german. a constatat cre terea fumatului îndeosebi la fete.. cu 62%! Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabil indus de reclamele la anumite m rci de igarete. Totodat . normele sociale. la sfâr itul acestui interval. care a urm rit pe o perioad de cinci ani rolul publicit ii asupra iniìierii fumatului la tineri. determinant . Decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori ce includ atitudinea.

ei aleg s fumeze ca o reac ie la tendin ele din grupul lor de amici. Reducerea tensiunii psihice în anumite st ri conflictuale inerente aceleia i varste. Mai multi fum tori se întâlnesc i printre cei care nu iau micul dejun regulat.i câ tiga un statut "onorabil" printre ace tia. fumatul maternal. necesitatea de a experimenta ceva nou. sunt anima i de sentimente de revolt fa de adul i. Tinerii doresc s par mai maturi. . de a face ceea ce fac i adul ii. unele tulbur ri psihice. nu fac sport i petrec mult timp în fa a computerului. Aici se încadreaz consumul de alcool sau droguri. Alteori. O alt explica ie din punctul de vedere al adolescen ilor este curiozitatea.O serie de alte obiceiuri nes n toase sau comportamente negative care î i exercit influen a asupra adolescen ilor pot precipita ini ierea fumatului. profesor sau actor idolatrizat care este fum tor sunt la fel de des invocate. precum i modelul unui p rinte. îndeosebi în familiile monoparentale. de a fi la mod . în scopul de a. frate mai mare.

ca urmare a consumului de tutun.Potrivit opiniei unanime. chiar în 6 luni. Dependenìa reprezint o "stare psihic i/sau fizic cauzat de interacìiunea între o substan a ce întrune te caracterul unui drog i un organism viu". mai ales dac iniìierea fumatului are loc în adolescen . Aceast stare se descrie prin "comportamente i reac ii ce determin dorinìa de a consuma permanent sau intermitent drogul. . principalul motiv este dependen a care se instaleaz rapid. experimentând astfel efectele sale psihice i totodat evitând disconfortul resimìit în absen a sa".

care este comparat cu aceea cauzat de droguri de talia heroinei?. .. otr vuri mortale ori compu i chimici cancerigeni i toxici.. ba chiar din categoria celor care erau folosite de nazi ti în camerele de gazare?. i s v expuneìi unei dependen e fizice i psiho-comportamentale la nicotin . Sau s introduceìi în corpul dumneavoastr substanìe cunoscute ca detergen i.Oricât de mare ar fi pl cerea provocat de o ìigar sau efectul stimulativ al fumatului asupra activit ii intelectuale... insecticide.