ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

Studiu de Caz

„ Istoria noastră are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și poetice ca să putem găsi și la noi sujeturi de scris fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații.” M. Kogalniceanu
literaturii române, (N. Manolescu, Istoria critica a Editura Fundatiei Culturale Române, p. 166)

.EPOCA PASOPTISTA Perioada pasoptista este perioada literara situata aspoximativ intre anii 1830 -1860 fiind favorizata de modernizarea masiva a societatii.dar si-au regasit aplicarea politica in revolutia de la 1848. Spiritul revolutionar si dorinta de uinitate nationala s-au infiripat in inimile romanilor inca de la revolutia inabusita din 1812 .

Albina Românească a fost o gazeta politico-literară ce apare la Iasi.Ideea unitatii nationale este principalul subiect al scrierilor românesti. 3 ianuarie 1837 . bisăptămânal (1 Iunie 1829.3 ianuarie 1835.2 ianuarie 1850) sub conducerea lui Gh. Aparitia presei a dat un puternic impuls evolutiei in toate domeniile. Asachi publicand şi suplimentul literar Alauta Romaneasca. stimuland si literatura. .

.

Albina româneasca.• Dacia Literara . Foaie pentru minte. • Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national asa cum se vorbeste in proza fara constientizarea faptului.un accent menit a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau. aparuta in 1840 si publicata doar in trei numere a dat miscarii impulsionate de Curierul românesc. inima si literatura . .

Scrieri. unsprezece ani sunt aproape. apărată şi îmbogăţită de nişte bărbaţi mari şi patrioţi adevăraţi.„ De atunce. între alte multe înaintări ce s-au făcut în ambele principaturi. înlesnită prin miile de şcoli ce sau făcut în târgurile şi satele MoldoValahiei. a cărora nume vor fi trainice ca veacurile. p 125) .” (Mihail Kogalniceanu. literatura noastră făcu pasuri de uriaş şi astăzi se numără cu mândrie între literaturile Europei. literatura n-a rămas în lenevire. Ajutată de stăpânire. editura Tineretului.

.

Incercand sa reflecte autoritatea romaneasca.Bolintineanu. M. saptamanal a publicat opere ale celor mai mari scriitori din viitoarele Principare unite: N. D. Al.Odobescu .Balcescu. activand legal abia dupa trei ani intr-o perioada scurta de timp.Kogalniceanu.Negruzzi. . Alecu Russo. C. G.• Roamania literara a lui Alecsandri nu a putut aparea in 185 1 cum se intentionase si a fost tiparita un an mai tarziu (insa fara autorizatie de difuzare).Sion.Alexandrescu. Al.Donici si Gh.

• Steaua Dunarii.” . literar si comercial tiparit de Kogalniceanu (in colaborare cu alti multi scriitori) cu intreruperi. jurnal politic. Publicatia s-a declarat din primul numar „ Jurnalul Unirii” specificand ca Unirea este „ singurul mod in stare de a consolida nationalitatea romanilor. putere si mijloace pentru a indeplini misia lor pe pamantul ce de catre Cel de sus li s-a dat mostenire. de a le da demnitate. de trei ori pe saptamana din Octombrie 1855 pana in Noiembrie 1860 a militat pentru unirea Principatelor.

Albumul literar. .Ziarele bucurestene si iesene din anii premergatori lui 1859 se pronuntau in favoarea Unirii: Timpul (1856) si sumplimentul sau. Buciumul si Opinia(1857. Romanul (1857). Romania (1867). la Paris). Nationalul (1857). Dambovita (1858). Concordia (1857).

• Romania Literara l-a facut cunoscut pe Alecu Russo publicandu-i serialul „ Cugetari” si o alta scriere ampla „ Amintiri”. .• Dacia Literara a lansat numeroase nume ale literaturii cum ar fi: Vasile Alecsandri (cu nuvela Buchetiera de la Florenta ) si Costache Negruzzi (cu Alexandru Lapusneanul). • Majoritatea scriitorilor romani s-au avantat in literatura publicandu-si primele opere in una dintre revistele mai sus mentionate.

Andrei Muresanu .

A fost unul dintre animatorii .Bolintineanu.Un rasunet. Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care avea publicata o placheta de poezii(1846) si piesa Zoe(1847). Tot printr-o singura poezie. Ion Heliade Radulescu . Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar a studiat si la Blaj.Alecsandri.devenind apoi institutor si profesor la Brasov. Grigore Alexandrescu.mai tarziu si al Republicii Moldova a devenit cunoscut si Andrei Muresanu(1816-1863).scrisa in 1848.  Poetilor Iancu Vacarescu.dramatizare a nuvelei lui Negruzzi.Donici li se alatura la jumatatea secolului V. C. Cezar Bolliac.Stamate.devenita din decembrie1989. D.imnul de stat al Romaniei. Al.

Cezar Bolliac .

memorialist. ziarist. si considera ca "este timpul ca poezia sa se ocupe sa puie in miscare toate resorturile sale la o prefacere intreaga. teoretician literar.iar nu fantaziei numai". traducator.Cezar Bolliac . Sprijina revolutia din 1848 si este exilat dar nu incheie sirul publicatiilor. ea ferm convins ca "poezia cea adevarata este aceea care vorbeste inimei. militant si ganditor politic.Hugo. . Influentat de ideile lui V. Bolliac publica in Foaie pentru minte.la o reforma totala de constiinta“. poet. inima si literatura articolul Poezie in care pune accent pe misiunea poeziei sociale .

Dimitrie Bolintinean u .

.. . Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui Stefan cel Mare.Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in 1842 cu poezia O fata tanara pe patul mortii. a carei tema este ideea de afirmare a constiintei nationale.. publicata in Curier de ambe sexe si a debutat editorial in 1847. Numarul de carti publicate si reeditate depaseste anii de viata a poetului. cu volumul Colectie din poeziile Domnului.

Vasile Alecsan dri .

Scrisa in fraze lungi dar simple. • A publicat primele volume de Poezii Poporale in 1852 si 1853. coerente.• Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera de la Florenta publicata pentru prima data in Dacia Literara. nuvela este usor de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale. In genul dramatic Alecsandri a inceput sa scrie din obligatia de a da teatrului din Iasi un . ajutata de comparatii si personificari.

• In acestea.Superioare fata de celelalte piese sunt dramele istorice.• Cum publicul mergea la spectacole pentru a se distra. .era normal sa i se ofere piese amuzante de un comic usor.Piesele mai lungi ca Iorgu de la Sadagura sau Iasii in carnaval etc contin si comic de moravuri.derularea intrigii include momente de reala tensiune dramatica si personajele nu se diferentiaza doar tipologic ci si individual .

Iaşii în carnaval (1845)Piatra din casă (1847).• In dorinta de a critica institutiile si moravurile feudale. O nuntă ţărănească (1848). . • Dramaturgia a luat amploare in preajma anului 1848 cand Vasile Alescsandri s-a fotarat sa critice moravurile burgehziei romanesti. Iorgu de la Sadagura (1844). Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii avand o ca personaj principal pe Chirita. Chiriţa în Iaşi (1850) şi Chiriţa în provincie (1852).

se de valul de spectacole al trupelor straine. detasandu. .Teatrul a jucat un rol esential in cultivarea limbii romane.Primele reprezentatii sustinute de actori romani au starnit un entuziasm general reusin sa acapareze atentia publicului larg.

. presa si teatrul.Principalele modaliitati de a tansmite mesajul patriotic erau: invatamantul. Invatamantul si presa in limba romana pun bazele culturii romanesti moderne.

Al Odobescu spunea astfel: „E putina stiinta cata se invata in acele scoale. junele inteligente zareau orice lucire a stiintei printr-un prism de nationalitate si inimele tuturor elevilor vechilor scoale romanesti erau p-atunci toate inflacarate de dorul tarii. dar spiritul ce domnea intr-insele era curat romanesc.” . un doct dupa bancile lor. erau marginite si modeste programele lor si nimeni n-a putut iesi un erudit.

Publicatiile au reusit sa directioneze limba si creatia romana spre izvoarele populare. . cu tiraj redus dar populare in randurile publicului larg.Presa a ocupat de asemenea un rol important in raspandirea ideilor in limba romana Curierul romanesc si Albina romaneasca erau gazete cu caracter informativ .Punctul culminant a fost aparitia revistei Dacia literara a lui Kogalniceanu. reprezentatnd toate provinciile locuite de romani. Publicarea unor suplimente literare alaturi de cele existente a sporit numarul cititorilor.

  . este un elogiu adus ideii de creatie pusa cu convingere si straduinta in slujba unor infaptuiri de interes national acut.Eminescu vedea literatura de la 1848 ca pe o expresie a unei sincere si avantate increderi intr-un ideal ce aduna laolalta o intreaga generatie de scriitori.

Literatura era folosita ca arma ideologica impotriva absolutismului feudal. democratice si politice. mesajul patriotic fiind principalul scop al activitatii literare. Cuvantul Romania reprezinta lupta pentru realizarea unitatii nationale. presei. .Rolul literaturii din perioada pasoptista a fost cel de cultivare a aconstiintei nationale si de afirmare a idealurilor revolutiei burghezo-democrate cu ajutorul scolilor. teatrelor. sprijinind reformele sociale. si societatii.

Nicolae Balcescu si Alecu Russo. Costache Negruzzi. Vasile Alecsandri. . Dimitrie Bolintineanu. Andrei Muresanu.Ion Heliade Radulescu. toti au militat pentru pentru unitatea nationala si cultivare limbii romane ca mod de a dezvolta sentimentul patriotic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful