Alimenta ia copilului

Spitalul Clinic Copii Dr. V. Gomoiu Dr. Hurduc Victoria

Particularit ile alimenta iei sugarilor  

Cre terea ponderal postnatal depinde de factori genetici i nutri ionali se dubleaz la 4 luni, se tripleaz la 1 an Necesarul energetic pe kg corp este de 3-4 ori mai mare decât cel al adultului 

100-110 kcal/kgcorp/zi 

Sugarii prezint necesar crescut de principii nutritive cu rol plastic  

necesar crescut de proteine cu valoare biologic mare 50 % de origine animal necesar crescut de lipide dezvoltarea SNC

Particularit ile alimenta iei sugarilor 

Necesarul principiilor active p adaptat capacit ii digestive i renale 

Func ia renal este imatur  

capacitatea de concentrare a urinei este comparabil cu a adultului dup vârsta de 6 s pt mâni RFG mai sc zut în primele 9 luni   

Capacitatea gastric este de numai 10-20 ml la nn, crescând progresiv pân la 200 ml la 1 an Activitatea amilazei salivare i pancreatice este sc zut în primele 6 luni (digestia amidonului deficitar ) Secre ia pepsinei este sc zut la nn, crescând în primele 3 luni

Alimenta ia sugarului 0-6 luni 

Alimenta ie natural 


Exclusiv la sân = alimenta ie f r alte lichide sau alimente cu excep ia LM i a unor mici cantit i de vitamine/minerale Predominant la sân = LM reprezint sursa major dar sugarul prime te i ap sau ceai, suc de fructe 

Alimenta ie artificial 


Cu laptele unei alte specii (vac , capr , oaie, iap , bivoli ) Formule adaptate din LV 

Alimenta ie mixt 

Combina ie de lapte uman i lapte al unei alte specii (administrat cu linguri a, seringa, biberon)

Alimenta ia sugarului 0-6 luni 
 

Majoritatea nn pot fi hr ni i imediat dup na tere primele 1-4 ore Intervalul dintre mese variaz între 1- 4 ore supt la cerere permitereglarea aportului alimentar prin foame (definitivat la 6 s pt mâni de via ) Dovada unui aport corespunz tor  

stoparea sc derii ponderale fiziologice la 1 s pt mân i recuperarea GN la 2 s pt mâni, urmat de spor ponderal minim de > 500 g/lun > 5 mic iuni/zi  

   

Laptele uman este alimentul ideal pentru primele 4-6 luni de via , 4durata recomandat 12 luni P 9 12 g/l ( 70% proteine din zer) G 60 70 g/l (predominant lactoz i oligozaharide) L 30 34 g/l (predominant polinesaturate) Minerale 1,5 2,5 g/l Calorii 670 kcal/l

Alimenta ia natural avantaje 

LM asigur o ra ie nutritiv perfect echilibrat , adaptat cre terii i dezvolt rii  LM considerat produs viu - compozi ia sa se schimb în func ie de vârsta lacta iei i în decursul aceleia i al pt ri 

colostru = 0-4 zile - 67 kcal/100ml, multe proteine  

 

Componente cu digestibilitate maxim Permite autoreglarea aportului prin sa ietatea indus de nivelul crescut al cantit ii de gr simi i proteine la sfâr itul suptului 

lapte de tranzi ie = 4-7 zile lapte matur = 7 zile 75 kcal/100 ml

con ine EGF (epidermal growth factor) perinatal la nutri ia extrauterin

rol în adaptarea

Laptele uman 

Lipide - furnizeaz 50-55% din calorii 50  

98% sub form de trigliceride, u or digestibile Cantit i crescute de MUFA (40%) i PUFA (10%) retinei Con ine lipaze stimuleaz absorb ia gr similor

constituen i ai SNC, 

Proteine - furnizeaz numai 7% din calorii 
  

Raport: cazein /zer = 10/90 colostru, = 40/60 lapte matur 10/90 40/ Proteina din cazein -cazein Proteinele din zer: -lactalbumin , lactoferin , IgA secretorie, lizozim,serum-albumin Con inut crescut în taurin (3,5-4 mg/dl) Principalul CH: lactoza (74 g/L) furnizeaz 37% din aport caloric (74 g/L) Cantit i semnificative de oligozaharide (10% din CH) 
 

Glucide 70% - furnizeaz 38-40% din calorii 38 

factori de cre tere pentru flora intestinal (ex Bifidobacterium bifidum) scad adeziunea bacteriilor la epiteliul intestinal

Laptele uman 

Vitamine 
  

Minerale 

C, A, E cantit i adaptate nevoilor sugarului K - cantit i necorespunz toare - risc b hemoragic neonatal D - cantit i necorespunz toare (22U/L + precursori) 

osmolaritate mic 98 mOsm/L (adaptat rinichiului imatur)  raport Ca:P optim (2-2,2/1) biodisponibilitate crescut  excelent coeficient de absorb ie a Fe (>50% fa de 12% LP)  Fl cantit i necorespunz toare 109 germeni/L (stafilococi, streptococi, corynebacterii, lactobacili, micrococi, bifidobacterii, propionibacterii)  flora intestinal a sugarului alimentat exclusiv la sân - lactobacili i bifidobacterii  protec ie fa de alergii, BII, bolile autoimune

Alimenta ia natural avantaje 

Protec ie antiinfec ioas   

 



Ig M, Ig G, Ig A secretorii (colostrul con ine 20-50 mg/ml secretorii de Ig) Anticorpii Anticorpii specifici fa de E coli, stafilococi, streptococi, pneumococi, Shigella,Salmonella, Clostridium tetani Lactoferin actoferin inhib multiplicarea E coli în intestin pHpH-ul sc zut al scaunelor (flora cuprinde bifidobacterii i lactobacili) Lipazele ce distrug Giardia lamblia i Entamoeba histolytica Celule: Celule: PMN, macrofage, limfocite C3, lizozim 

studii ± sc derea prevalen ei infec iilor digestive, otitei medii, IACRI, wheezing-ului, ITU, meningitei, botulismului, EUN în primul an de via

Alimenta ia natural avantaje   

 

Protec ie fa de bolile cronice - alergii, DZ tip I, celiachie, boal Crohn, leucemie, limfom, boli cardio-vasculare, dislipidemii Protec ie fa de suprapondere/obezitate (autoreglarea sa iet ii) Protec ie fa de moartea subit Dezvoltare cognitiv mai bun (QI mai mare la 7-8 ani vs alim artificial) Acuitate vizual mai bun

Alimenta ia natural avantaje 

Ofer confort matern i infantil 


nu necesit preparare, adaptarea temperaturii nu necesit preparare / sterilizare (sc derea prevalen ei infec iilor digestive)   

Psihoemo ionale consolideaz leg tura afectiv mam copil, baza form rii rela iilor de încredere fa de adul ii din jur Efect contraceptiv, reducerea riscului de cancer de sân, ovar, osteoporoz la mam Economice 


cost sc zut sc derea num rului de îmboln viri (vizite la medic, tratamente, spitalizare)

LM - contraindica ii 


Transmiterea prin LM a infec iilor: HIV, CMV, V Rubeolic, VHB, HSV Contraindica iile al pt rii 

Permanente de cauz matern  

    

Permanente de cauz infantil 

infec ii herpes (leziuni la nivelul sânilor), HIV, septicemie, TBC activ , febr ii: tifoid , malarie, nefrit ca exie cancer mamar (chimioterapie) dependen a de droguri bolile psihice sarcin de peste 20 s pt mâni intoleran congenital la lactoz , galactozemia congenital 

Temporare de cauz matern 
 

Temporare de cauz infantil 

tratament cu antibitice mameloane ombilicate, ragade, mastit icter prin inhibitori din LM (pregnan-3- -20- -diol inhib activitatea glucuroniltransferazei)

Al ptarea - frecven , durat 
    

primele 3 zile somnoro i, din ziua 4-5 sug viguros 50% din cantitate supt în primele 1-2 minute, 80-90% în primele 4-5 minute durata suptului variaz între 1015 minute la fiecare s n mesele mai frecvente la sân golirea mai rapid a stomacului în primele s pt mâni va fi pus la ambii sâni pt stimularea unei secre ii maximale, ulterior este posibil alternarea sânilor (eventual cu golirea sânului neutilizat manual sau cu pomp ) al ptarea la mai pu in de 1,5-2 ore interval 1,5inhibarea secre iei de prolactin cu sc derea produc iei de lapte durat 12 luni

P strarea LM  

   

muls manual sau cu pompe electrice, cu respectarea igienei mâinilor, sânilor p strat în recipen i de sticl /plastic 24 (maxim 72) de ore în frigider 1-6 luni în congelator pentru folosire va fi dezghe at în ap c ldu , nu la microunde nu va fi recongelat

Igiena sânilor  

    

Sp larea sânilor înainte de al ptat (dac nu se poate - cel pu in 1/zi) Evitarea s punurilor ce usuc pielea Expunerea sânilor la aer Schimbarea frecvent a pad -urilor de sân Al ptarea frecvent , golirea sânilor Pozi ie corect /confortabil în timpul al pt rii Folosirea la nevoie a mameloanelor de silicon

Regimul mamei 
  

 

Necesar caloric mare - evitarea regimurilor de sl bire pe perioada al pt rii Ingestia unor alimente (ro ii, ceap , varz , fasole, ciocolat , condimente) pot provoca sugarului disconfort digestiv, tulbur ri de tranzit dar nu se va restric iona dieta decât în momentul în care se observ o leg tur clar între aliment i aceste tulbur ri Dac mama prezint alergie/intoleran la lapte se va suplimenta dieta cu calciu 1g/zi Medica ia matern numai cu recomandare medical CI fumatul, consumul de alcool Activitate fizic matern u oar -moderat

LV dezavantaje 
Proteine în cantitate crescut (de circa 3 ori necesarul zilnic) 
acidoz metabolic , hiperamoniemie 
 

34g/l

raport cazein /zer = 82/18 deficit de cistein proteina major din zer -lactoglobulin alergia la PLV risc enterocolit ulceronecrotic . obezitate 

Lipide 


34g/l, constante

în timpul suptului

caren de acid linoleic (1/2 din necesarul zilnic) dermatit f r ARA, DHA, exces acizi gra i satura i i volatili 

  

   

Glucide în cantitate redus 48 g/L Na, fosfa i cantitate crescut (de circa 2 ori necesarul zilnic ) Sarcin osmotic crescut (de 2,5 ori mai mare 325 mOsm/L) deshidratare hiperton Raport Ca:P inadecvat rahitism Ca: Caren de Fe (2/3 din necesarul zilnic) - anemie Caren de Zn acrodermatitis enteropathica Lipsa factorilor antiinfec io i (Ig, lactoferin , lizozim ) Compozi ie constant

risc de

Formulele de lapte 

LV corectat / adaptat / maternizat - istoric 

Diluare 
 



Zaharare Acidulare 


benefic - sc derea cantit ii de proteine, sodiu, fosfor nedorit - sc derea cantit ii de glucide 

Evaporare apoi transformare în pulbere

benefic nedorit

coagul cazein u or digestibil înc rcare cu radicali acizi

(primele produse în a doua decad a sec XX)

probleme de sterilizare 

  

Supliment de lactoz Suplimentare cu vitamine i Fe Schimbarea raport cazein /zer (adaos de zer demineralizat) Adaos de uleiuri vegetale AAP pozi ie oficial inexistent în ceea
ce prive te adaos de DHA i/sau ARA Suplimentare cu: - prebiotice (Aptamil, Lactogen, Humana) -probiotice (NAN, Milumil, Lactana, Hipp Plus) 

Formulele de lapte 

În func ie de gradul de adaptare 
 

conven ionale par ial adaptate adaptate recomandate sugarilor de început acoper nevoile sugarului în vârst de pân la 4-6 luni de continuare folosite dup vârsta de 4-6 luni ca parte a unui regim diversificat terapeutice pentru sugari cu nevoi speciale 

În func ie de compozi ie   

Formulele de lapte 

Formulele de început (pân la 4 

6 luni)

Nestle 

NAN 1, Lactogen 1 (0-6 luni) Milumil 1, Aptamil 1 (0-6 luni) Humana 1 (0-6 luni) 

Milupa  

Humana  



Novalac 1 Topfer BIO 

Lactana 1 (0-4 luni) Bio 1 (0-6 luni) Plus 1 (0-6 luni) 

Hipp 


Formulele de lapte 

Formulele de continuare (dup 4  Nestle 


6 luni)

NAN 2 (6-10 luni), NAN 3 (10-12 luni) Lactogen 2 (6-12 luni) Milumil 2 (6-9 luni), Milumil 3 (9-12 luni), Milumil noapte bun (>8 luni) Aptamil 2 (6-9 luni), Aptamil 3 (9-12 luni) Humana 2 (6-8 luni), Humana 3 (8-12 luni), Schlummer Milch (de noapte) 

Milupa 
 

Humana  



Novalac 2 (6-12 luni) (6Topfer BIO 

Lactana 2 (4-8 luni), Lactana 3 (8-12 luni) Bio 2 (6-10 luni), Bio 3 (>10 luni) Plus 2 (6-10 luni), Plus 3 (>10 luni) 

Hipp 


Formulele de lapte 

Pentru copiii în vârst de 1-3 ani copiii 

Nestle 

NAN Junior 1+, 1+ cu miere, 2+ Milumil Junior, Aptamil Junior Humana Junior 

Milupa  

Humana  



Novalac 3 Topfer BIO 

Lactana 3 Junior Bio 3 Plus 3 

Hipp 


Formulele de lapte speciale 

Pentru prematuri 

Nestle 


preNAN FM 85 fortifiant LM Aptamil Prematil Aptamil FMS fortifiant LM Humana Pre 

Milupa 
 

Humana  

Hipp Pre

Formulele de lapte speciale 

Profilaxia i tratamentul bolilor alergice  

   

Preven ie/desensibilizare (proteine par ial hidrolizate)
NAN H.A. 1 i 2 Humana 1, 2 i 3 Milumil H.A. 1 i 2 Aptamil H.A. 1 i 2 Novalac H.A. 1 i 2 

Tratament  proteine extensiv hidrolizate 
  

Neocate (Nutricia) Proteine din soia Milupa SOM, Humana SL soia: 

proteine total hidrolizate (aminoacizi)

Milupa - Pregomin (cazein , soia), Aptamil Pepti (zer) Alfaré Alfaré, Althera (Nestlé) (Nestlé

Formulele de lapte speciale 

Diaree (par ial / total delactozate) 

Nestle 

NAN lactose free 



Milupa HN 25 Humana 

Humana HN 

Novalac AD Humana AR, Novalac AR Novalac AC Novalac IT, Lactogen 

RGE (îngro at )  

Colici  

Tulbur ri de tranzit 

Alimenta ia sugarului 6-12 luni 

Particularit i  

 

la 6 luni capacitatea de digestie, absorb ie, metabolizare, excre ie se apropie de cea a adultului dispare reflexul de protruzie, apare denti ia con inutul de proteine, calciu, fier al LM sau formulelor de început devine insuficient bun control al capului i gâtului 

Se trece la alimenta ia diversificat ( ablactare în trepte ) înlocuirea treptat i par ial (3 din 5 mese) a laptelui cu alte alimente

Diversificarea alimenta iei 

Se realizeaz în anumite condi ii: 
  

Principii  

sugarul nu trebuie s aib semne de boal acut tranzitul intestinal al sugarului trebuie s fie echilibrat sugarul s fie calm, lini tit vârsta începerii diversific rii  



se administreaz cu linguri a regulile de igien vor fi respectate atât în ceea ce prive te prepararea alimentelor cât i pentru ustensilele folosite

5-6 luni pentru sugarul alimentat exclusiv la sân sau alimentat artificial cu formule adaptate pentru sugari 4-4 1/2 luni la sugarul alimentat cu lapte praf conven ional

Diversificarea alimenta iei 

Principii    

Noul aliment nu trebuie s provoace dificult i de degluti ie, alimentele vor fi ie  pasate pân la apari ia din ilor  m run ite în jurul vârstei de 9 luni pentru stimularea mastica iei (alimente granulate, biscui i/pâine în mân ) Se începe cu o cantitate mic din noul aliment, din noul crescânducrescându-se progresiv în zilele urm toare, pân la o mas complet , în func ie de toleran a sugarului Introducerea unui singur aliment - pe s pt mân - la 3-4 zile > 6 luni Nu se for eaz sugarul (risc anorexie de opozi ie)

Diversificarea alimenta iei 

Alimentele de diversificare 


fructe, legume, carne, ou , cereale, derivate din lapte, ulei vegetal alegerea primului aliment solid se individualizeaz în func ie de particularit ile de dezvoltare ale sugarului 
  

apa fiart i r cit este necesar dup mesele bogate în proteine i/sau electroli i sucurile de fructe 


introducerea legumelor în cazul sugarului cu greutate normal sau mai mare introducerea cerealelor în cazul sugarului cu greutate mai mica decât cea pentru vârst

a se evita pân la vârsta de 6 luni (!) se administreaz tot cu linguri a sau cu cana (profilaxia cariilor dentare)

Diversificarea alimenta iei 

Legumele 


morcov, cartof, ro ie, albitur (p trunjel, p stârnac), ceap , dovlecel, ardei gras, fasole verde, salat verde, spanac se evit elina, napul, conopida, maz ra pân la 6 luni-1 an, varza, fasolea uscat , sfecla pân la 2 ani pân la 6 luni se prefer f inurile f r gluten (orez, porumb, tapioca)

de la 4,5 luni 

Cerealele 

de la 4,5 luni 

Fructele 
 

m r, piersic , cais , par bananele dup vârsta de 9 luni-1an lunila copiii din p rin i cu istoric de alergie (astm, urticarie, rinit , conjunctivit ) se vor introduce citricele dup vârsta de 1 an i se vor evita pân la minim 3 ani fructele alergizante, de tip zmeur , fragi, c p uni, kiwi

de la 4,5 luni

Diversificarea alimenta iei  

Carnea   

se prefer carnea de pas re, de vit , evitându-se, în general, carnea de animal tân r datorita con inutului mare de gelatin (protein de calitate inferioar ) i datorit poten ialului ei alergizant pe tele alb (cod, ton, al u) foarte proasp t posibil dup 1 an, în special la cei cu istoric de alergie ini ial 15 g, apoi 20-30 g de 2-3 ori pe s pt mân 40-50 g de 3-4 ori pe s pt mân la 1 an. mezeluri slabe dup vârsta de 1 an, carne de porc posibil dup vârsta de 1-3 ani, oaie dup 3 ani

de la 5-6 luni 5-  

 

Ou le

de la 5-6 luni 5-

g lbenu de ou fiert 5-10 minute se începe cu 1/8 2-3/s pt mân albu posibil peste vârsta de 1 an.

Diversificarea alimenta iei 

Derivatele din lapte - de la 6-7 luni 6

iaurt, brânz de vaci f cute în cas 

Gr simile  

de la 5 luni
pentru ca la 1 an posibil 1-2

vegetale - ulei vegetal în sup /piure de legume
ini ial 1/2 linguri linguri e 

animale  

untul la piureul de legume - ini ial 5 g (cît o nuc ) - 15 g la 1 an smântâna la 7-8 luni - ini ial 1/2 linguri - 1-2 linguri la 1 an

Diversificarea alimenta iei  

Preparatele industriale  preparatele instant  compozi ie standardizat dup criterii interna ionale  securizare toxic , bacteriologic  pre ridicat Contraindicate sub vârsta de  1 an - mierea de albine, siropul de porumb - spori de Clostridium botulinum  3 ani - nucile, alunele, fructele cu semin e, porumbul fiert, floricele de porumb, bomboanele, pe tele cu oase, semin ele, cârna ii, condimentele, laptele nefiert, ciocolata, cacao

Incidentele alimenta iei din primul an de via 

Incapacitatea copilului de a suge 
  



Hipogalactia matern Diareea postprandial 
  

prematuri palatoschizis Obstruc ia CRS (la nn permeabilitatea nazal obligatorie) 

Colicile abdominale 


la sugarii sub 3 luni, cu spor ponderal corespunz tor scaune explozive, emise în jet diaree fals - con inut mare de lactoz nu necesit tratament dureri abdominale paroxistice cu plâns greu consolabil, prezumtiv de origine intestinal , predominat în a doua jum tate a zilei sugari cu vârsta pân la 3 luni

Incidentele alimenta iei din primul an de via 

Alergiile alimentare 

cel mai frecvent lapte de vac , albu de ou, pe te, soia, grâu malnutritia protein-caloric / proteic constipa ie (aport redus cantitativ, diete s race în fibre) diaree cronic deficit de Zn mame cu diet vegetarian - deficit de vit B12 regurgita ii eliminarea con inutului gastric f r efort v rs turi - eliminarea con inutului gastric cu efort distensie abdominal (diet hiperlipidic sau hiperglucidic ) suprapondere constipa ie (diete hiperproteice) 

Aportul deficitar 
   

Aportul excesiv 
   

Particularit i în alimenta ia copiilor în vârst de peste 1 an 

Etap mai pu in spectaculoas din punct de vedere al cre terii în greutate i lungime 
 

sc derea apetitului aport mai sc zut apari ia unor perioade de lips de interes pentru unele alimente tendin a p rin ilor la aport excesiv tulbur ri de conduit alimentar 



Compozi ie corporal relativ constant Adipozitatea diminu în primii ani de via atingând minim la 6 ani apoi are loc o perioad de rebound a adipozit ii ce preg te te copilul pentru pubertate (!)

Particularit i în alimenta ia copilului  

Antepre colari (1 4 ani)  de la 1 an se manifest preferin ele alimentare impunerea alimentelor anorexia de opozi ie  uneori e nevoie s se ofere un aliment de 8-12 ori pentru a fi acceptat  posibilit i limitate, depind de p rin i  la 15 luni beau din can , la sfâr itul primului an se pot alimenta singuri  alimente tocate, t iate m runt Pre colari i colari mici  independen i  influen e sociale încadrare în colectivitate  educa ie posibil , efort intelectual  cel pu in 1 mas în afara locuin ei

Alimenta ia copilului 
   

3 mese i 2 gust ri Diet echilibrat cu alimente din toate grupele Proteine  lactate = 500-750ml/zi  carne = 75-100 g/zi  1 ou la 2-3 zile Lipide (cf American Heart Association)  pân la 2 ani f r restric ii în ceea ce prive te aportul lipidic  dup 2 ani  restric ie la aprox 30% din necesarul de calorii  colesterol maxim 100mg/1000kcal  PUFA s furnizeze 7-8% din necesar energetic  MUFA s furnizeze 12-13% din necesar energetic Glucide  ½ cereale integrale

Alimenta ia copilului 

Minerale i vitamine  

  

Fe - între 1-3 ani risc de anemie feripriv  screening la 9-18 luni  alimente îmbog ite cu fier (lapte, cereale) Mg cre te necesarul în perioada prepubertar Ca consum zilnic de lapte i/sau echivalen i Vitamina D suplimentare în sezonul rece consum zilnic de fructe, legume variate  se limiteaz consumul de sucuri de fructe cu adaos de zah r la  150-250 ml/zi între 1-6 ani  250-350 ml/zi între 7-18 ani

Alimenta ia copilului 

Incidente 

Carii dentare 


întreruperea biberonului pentru ingerarea alimentelor lichide evitarea b uturilor dulci la culcare consolarea copilului cu alimente for area copilului la mas evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrate, snacksuri 

Obezitate 
  

Malnutri ie 

anorexie neurogen

mediu stresant 

Alergii alimentare

Particularit i în alimenta ia adolescentului   

Cea mai provocatoare perioad a dezvolt rii (cre tere rapid ) schimb ri ale compozi iei corporale mai mult esut adipos  fetele acumuleaz  b ie ii c tig mai mult mas muscular Necesitatea unui aport energetic cu 50% mai mare ca al adultului (cre tere 50% din G) Cre terea necesarului de nutrien i  Ca (cre tere accelerat statural 20% din în l ime)  Fe (cre terea volumului sanguin, pierderi menstruale le fete)  Zn (maturizare sexual )  Vitamina D se continu suplimentarea în sezonul rece

Particularit i în alimenta ia adolescentului 

Se modific stilul de via 


obiceiuri alimentare
(fast-food, restaurant)

se sare peste micul dejun, cin cre te num rul de mese în ora 

Preocupare pentru imaginea corporal , independen , influen e anturaj tulbur ri ale comportamentului alimentar 


consum alcool, droguri diete vegetariene, restrictive 



Situa ii particulare: sport, sarcin Tulbur ri nutri ionale 
 

obezitate risc mai mare pentru fete malnutri ie deficit Fe, Ca, Zn, anorexie mental dislipidemii istoric familial de BCV, DZ, obezitate

La orice vârst    

Igiena (sp lat pe mâini) înainte de mese i dup mese (sp lat pe din i) Se limiteaz activit ile sedentare (tv, calculator maxim 2 ore/zi) Se încurajeaz activitatea fizic minim 60 minute/zi Mese în familie, sensibilizarea p rin ilor pentru o alimenta ie s n toas a copilului