TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1

Programul de studii: Numele modulului/unit ii de curs: Tipul cursului: Nivelul modulului/unit ii de curs: Num r de credite ECTS: Facultatea de Urbanism TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU Curs obligatoriu Licen / an I 1 ECTS

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1 

Organizare i Derulare
± ± ±

2 ore pe s pt mân Din 2 în dou sapt mâni În sapt mâna par (cu so ) 



Num r de credite =1 Evaluare:
± ±

Participarea la activit ile organizate - Realizarea exercitiilor = 50% din nota final Examen scris = 50% din nota final

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1 

Derularea cursurilor 

1 or transmitere informa ii 1 or derulare exerci ii 

TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1 

Competen e de dezvoltat:
± ±

Capacitatea de intelegere a problematicii comunicarii Insusirea mecanismelor teoretice de intelegere, interpretare si gestionare a formelor comunicarii Capacitatea de a gestiona formele de comunicare Capacitatea de a realiza tipuri de comunicare Abilitatea de a utiliza tipuri de comunicare Abilitatea de a utiliza terminologia de specialitate Dezvoltarea vocabularului tehnic

± ± ± ± ±

Dobândirea cuno tin elor necesare pentru în elegerea si gestionarea formelor de comunicare. ± ± .TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1  Rezultatele înv ± ± rii Familiarizarea studentului cu terminologia de baz specifica domeniului comunicarii. În elegerea logicii abord rilor. i a mecanismelor ± ± Dobândirea cuno tin elor necesare pentru realizarea comunicarii non-verbale si verbale. a instrumentelor specifice comunicarii. Formarea abilit ilor de gestionare si control asupra macro-operatiilor gandirii. Intelegerea modului de functionare a formelor comunicarii.

Allan.Omul dialogal.Intrecomunicarea. Humanitas. 1995. ed. Helena. Alain. Kapferer.Imaginea interzisa. Constantin. Expert. Stiintifica si Enciclopedica. ed. 1994.N.Paradigme ale comunicarii de masa. 1979. contrafacere. Mihai. Cuza. 1996.Manual de jurnalism. ed. Wierzbicki. 1997. Liliana. Societatea de Stiinta si Tehnica. 1996.Stiinta rezolvarii conflictelor. Ury. 1995. Nicki. Ed.                       .Modele de redactare a textului publicistic. 1996. Thoveron. 1997.Comunicarea politica azi.Comunicarea manageriala.Conversatia. Tonoiu. Cucos. Candea.Minciuna.V. Corneliu. I. Nemira. Carro. 1995. Polirom. 1997. ed. Bensacon. Jeaneney. Stanton.strategii si structuri. ed. Comunicarea in campul social. 1996. ed. 1996. Rodica. Cornelius. All. ed. 1996.I.Mass media sau spatiul invizibil. ed. ed. Ficeag. ed. ed. ed.Antet. Popescu.Tehnici de manipulare.Structura minciunii. Pease. ed. Noel. Casa de Editura si Presa Sansa.Dincolo de refuz. ed. Mc Luhan. Humanitas. Dragan. 1994.Tratat de manipulare.Din culisele celei de-a patra puteri. ed. Polirom. 1996. ed.Zvonurile. Fundatiei Culturale Romane. Institutului European. Mircea. Coman.O istorie a mijloacelor de comunicare.. 1996. R. Ionescu Ruxandoi. Antet. Polimarc. Bogdan. Nemira. 1997. de Vest. ed. Marshall. simulare.Comunicarea.BIBLIOGRAFIE Coman. Cristian Florin. 1997. 1996. Piotr. ed. Stiinta si Tehnica. Joule. Nemira. William. Vasile. ed. 1997.Limbajul vorbirii. istoria intelectuala a iconoclasmului de la Platon la Kandinsky.. Universitatii Al. Mihai. 1993. I. Ioan. Gabriel. ed. Jean Noel.

1998. 1998. Dominique. ed. Doru. Didactica si Pedagogica. Gary. 1998.Manipularea prin scris. ed. Casa de Editura si Presa Sansa. . 1998. 1998. 1998. Popescu Grosu. Dan. Voicu. ed. 1998.Munca de lamurire.Comportament organizational. ed. 1998. 1998.Pedagogia comunicarii. 1998. Paul. 1998. Economica. Polirom. Danubius 1998. Antet. ed.J.Univers Enciclopedic. Berthad. Gnosis.Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt. Soitu. 1998.Despre televiziune. ed. ed.A. Monica. Nemteanu. Teora.Comunicare sau instrainare. Salavastru.Stiinta comunicarii. Pavel.Structuri antropologice ale imaginarului. Nemira. Colas. Runcan.b. ed. ed.Calomnia prin presa. Margo. Durand. 1996. ed. Popescu.Genealogia fanatismului.-ul managerului. Antet.Rationalitate si discurs. ed. All. ed.Van. 1996. Gilbert. Cornea.Jurnalism TV ± specificul telegenic.                 Cuilenburg. Moscovici. o arta. Dominique. 1997. Laurentiu. 1996. Costin. Johns. Economica. J. Bourdieu. Didactica si Pedagogica. Crasne. Pierre. Polirom. Meridian. ed. ed.Introducere in etica si legislatia presei. Miruna. Serge.Arta de a comunica. ed.Introducere in teoria lecturii. Constantin.c. Eugenia. Humanitas. ed.

ed. Stefan.Introducere in teoria comunicarii. ed. Vasile. Didacticã si Pedegogicã Volkoff.S. All. Prutianu. Ignacio. Vladimir. Stephen. ed. Souni. 1999 Cathala. ed.P. ed. Doina. ed. ed. Lazãr (edit).Noul dictionar enciclopedic al stiintelor limbii. Fundatia Romania de Maine. 1998. ed. Polirom.R. Print. ed. Dinu. Militarã. Stiintifica. Ion. 1993 Buzãrnescu.Retorica si neoretorica. Tratat de dezinformare.Comunicarea. ed. Hassan. 1997..Tirania comunicãrii. Haines.                 Bucheru.Comunicare si actiune. Fundatia Romania de Maine. ed. ed. Tran. Sociologia opiniei publice. Babel. Covey. H. Kennedy. 2000 Zamfir. 1996. Cãtãlin .Prezentarea perfecta. Leigh. 1998. Laurentiu. Osvald. ed. 1999 . Gavin. National. Epoca dezinformãrii. 1997.Negocieri. Antet. Babel. 1998. 1997.. ed. Dictionar de sociologie. Florescu. 1973. Academiei R. Stefan. 1996. 1997. ed. Ion.Comunicare si negociere in afaceri. Ducrot. 1994.Vlãsceanu. Vasile. 1999 Ramonet. Mihai. ed. Soitu. Institutul European. Antet. Nemira. ed.Eficienta in sapte trepte.Tehnici de comunicare.Fenomenul televiziune.Manipularea in negocieri.

UAUIM .arh.TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1 Titular disciplin Conf.R DULESCU Monica Absolvent ± 1992 Institutul de Arhitectur i Sistematizare Ion Mincu Bucure ti Diplom specializarea arhitectur i urbanism (master) Specializ ri ± Program de preg tire în dezvoltare urban USA ± Program preg tire în politici de terenuri i dezvoltare urban Universitatea Cambridge/ Marea Britanie ± Mediation Skills program FPDL Romania ± Doctor în arhitectur .dr.

                     Lucrari publicate si seminarii: Metodologie pentru elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu.URBAN DESIGN 1998 ± 1999 Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ean (PATJ) Ialomi a ± ef proiect URBAN DESIGN 1998 ± 1999 PUG Municipiul Bucure ti ± pentru schi a de strategie.PUG municipiul Cluj Napoca 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Cluj Napoca 1998 ± Sectiunea dezvoltare economic i cea a zonelor industriale URBAN DESIGN Coordonator lucr ri PUG municipiul Constanta 1998 URBAN DESIGN PUG municipiul Constan a 1998 ± Studiu privind serviciile i echipamentele de interes general municipiul Constan a ± sinteza i concluziile studiului de fundamentare ef Proiect URBAN DESIGN PUG municipiul Constan a 1998 .URBANPROIECT PUG Comuna Nuci ± Jude ul Ilfov.ef Proiect. 1997 ARHITEXT INTELSOFT PAT municipiul Baia Mare . Planului Urbanistic Zonal. în cadrul firmei URBAN DESIGN 1999-2000 coordonator i coautor Sec iunea activit i economice . URBANPROIECT Membru în echipa de lucru a Programului de cooperare transfrontalier România ± Ungaria (PHARE) .ef Proiect 1997 URBAN DESIGN PUG municipiul Ia i ± Sec iunea Ipoteze privind dezvoltarea aglomera iei urbane Ia i 1997 URBAN DESIGN Coordonator lucr ri din partea URBAN DESIGN . Planului Urbanistic General în conformitate cu Legea calit ii în construc ii ± Responsabil lucrare 1995 ± 1996.1996 ± 1997 . ef Proiect ± 1996 URBANPROIECT PAT comuna Manasia/ Jude ul Ialomi a .Studiu privind relatiile periurbane ef Proiect URBAN DESIGN Studiu turism comuna Amara .ef Proiect 1998 URBAN DESIGN Plan de Amenajarea Teritoriului PAT Municipiul Zalau .ef Proiect 1997 URBAN DESIGN Studiu turism municipiul Baia Mare . 1998 URBAN DESIGN Studiu rela ii periurbane municipiul Baia Mare .ef Proiect 1999 URBAN DESIGN Studiu privind locuirea urban municipiul Zalau ± colaborator la Sec iunea morfologie i locuire urban Schi a strategiei de dezvoltare a jude ului Ialomi a .ef Proiect. în cadrul firmei URBAN DESIGN 1999 (capitolele demografie i economie) PUG Municipiul Bucure ti. ef proiect.

Sef proiect Prof. 2001 Metodologii pentru întocmirea documenta iilor de urbanism ± PUG. Sef proiect Prof.Sandu.arh.R. Doina Cristea. cercetare în Programul AMTRANS al MEC. uler).Dr. subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. membru în echipa de lucru din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´.Derer. 2002 Definirea zonelor urbane purt toare de dezvoltare în teritoriu ca factor de anticipare i stimulare a ridic rii calit ii vie ii urbane prin restructurarea economic ± sectorial . PUZ. Director de proiect 2004-2006.L.              Indicatori privind dezvoltarea durabil a sectorului industrial. coordonator sec iunea dezvoltare economic . URBANDESIGN pentru IPCM.A. pentru Universitatea de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´ Bucure ti. 2002 Definirea conceptului de strategie privind dezvoltarea spa ial în vederea fundament rii politicilor i planurilor de urbanism i amenajare a teritoriului.Alexandru. 2005 Dezvoltare tehnologica si forma urbana . Dr.arh. din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ ± publicata in 2005 si 2006 .J. coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ . consultant din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´. Dr. consultant din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´..Coordonator proiect si elaborator pentru Artvad Proiect Grup S. ef lucrare. Sef proiect Prof. Redactarea I faza de anchet .M. Responsabil tem din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´ (Sef proiect Prof. pentru Universitatea de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´. C-tin Chifelea).T. Valentina Dumitru). 2001-2002 Metodologii pentru întocmirea documenta iilor de amenajarea teritoriului. 2004. Sef Proiect din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ P. 2002 Con inutul cadru pentru întocmirea documenta iilor de amenajarea teritoriului. 2002-2003 Ghid privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL. Teleorman . subproiectare pentru URBANPROIECT (Sef proiect arh. consultant pentru URBANPROIECT. coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ . coordonator i coautor din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu´ (Sef proiect Prof.arh. responsabil de lucrare. 2003 Studiu pilot i strategia de dezvoltare spa ial a jude ului Alba în cadrul studiului pentru Ghidul privind definirea strategiei de dezvoltare la nivel de judet cu precizarea particularitatilor zonelor sensibile in ansamblul dezvoltarii spatiale durabile a teritoriului beneficiar MLPTL. 2003 Reactualizare Plan Urbanistic General ± Sinaia. PUD în conformitate cu Legea urbanismului i amenaj rii teritoriului. sef Proiect.Alexandru.Dr. Grant cercetare CNCSIS.arh.arh. Doina Cristea). Dr. Prof. P.Sandu. Dr. 2001 Propunere privind sistemul indicatorilor dezvolt rii durabile pentru URBANPROIECT (Sef proiect J.M.arh. Doina Cristea). 2002 Metodologie privind Dezvoltarea analizei economice în profil spa ial. cercetare în Programul AMTRANS al MEC. 2001-2002 Plan de Amenajarea Teritoriului Jude ean Bra ov.

CONSTANTA . BRASOV . Simona Pascariu. ARAD. in perioada 2004-2009 membru in echipa de lucru pentru URBAN DESIGN P. Calarasi .Sandu.A. VALCEA. 2005-2006 P.Sandu. Sef proiect Prof. din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local .Alexandru.R..L.L. MEHEDINTI.Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S. GIURGIU.L. Municipiul Calarasi .1 i vol2.Coordonator proiect si elaborator 2006-2009 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal ± Zona Metropolitana Ploiesti beneficiar Consiliul Municipal Ploiesti.U.arh.R.L.C.J. SIBIU . Sef proiect Prof. HUNEDOARA .T.A. pentru Funda ia Parteneri pentru Dezvoltare Local . . 2004 . HARGHITA.Coordonator proiect si elaborator pentru ArtvadProiect Grup S.R.Alexandru.) Building Bridges through Participatory Planning .R.Dr. CARAS SEVERIN. 2006-2007 Actualizare PUG municipiul Constan a pentru URBANDESIGN S. 2007. din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local (coordonator proiect) 1998 Raport asupra dezvolt rii locale i regionale în Romania 1998 ± la cererea Institutului East-West Studies.DIRECTOR DE PROIECT din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ publicata in 2006 i 2007 P. pentru judetele IALOMITA ..2008 . 2001 Coordonator al Ghidului organiza iilor furnizoare de programe de instruire pentru administra ia public din România. din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local Traducerea manualelor UNCHS Habitat (vol. 2006 . . Director de proiect pentru UAUIM Planuri Urbanistice de Detaliu si Planuri Urbanistice Zonale *** Raport asupra practicilor inovatoare în dezvoltarea local i regional în România 1998 ± la cererea LGI ± Open Society.Z Zona centrala a Municipiului Campulung Moldovenesc judetul Suceava ± subproiectare pentru S. coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ .2006 Plan de Amenajarea Teritoriului Intercomunal ± Zona Aglomeratie Urbane Alba Iulia Sebes Vintu beneficiar Consiliul Judetean Alba.Coordonator proiect si elaborator 2007-2008 P. ARGES .M. Arpad Zachi Coordonator i coautor din partea Fundatiei Parteneri pentru Dezvoltare Local al raportului Local Governments in the CEE and CIS .L. coordonator lucrare i elaborator din partea Universit ii de Arhitectur i Urbanism ³Ion Mincu³ .                  COORDONATE ECONOMICE I DIMENSIUNI ALE COEZIUNII SOCIALE ÎN DEZVOLTAREA DURABIL METROPOLITAN GRANT CERCETARE CEEX. ALBA .2008 PUG municipiul Constan a ± actualizare pentru URBANDESIGN S. pentru Local Government Initiative/Open Society Institute 1999 ± 2000 Coordonator al proiectului Practici Inovatoare în dezvoltarea local i regional din România 1999 ± 2000.Z. Gabriel Pascariu.arh.U. TIMIS. MURES.2008 elaborator Metodologie ± cadru pentru elaborarea documentelor de planificare strategic teritorial .G.An Anthology of Descriptive Papers ROMANIA.T.Construirea de Pun i prin Planificare Participativ . 2007 . beneficiar MDRL.M. Partners Romania ± coautor împreun cu Nicoleta Ra . 2000-2001 Coordonator al Studiului privind standarde pentru calitate în instruirea pentru administra ia public din România. potrivit practicilor europene în domeniu. PRAHOVA .Dr.R. 2001 . URBANDESIGN S. din partea Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local . BUCURESTI.

membru in Comisia profesionala Expert evaluator CNCSIS din 2007 .     Membr a Asocia iei Profesionale a Urbani tilor din România (APUR) din 1997 Membr a Funda iei Parteneri pentru Dezvoltare Local din 1995 Membr cu drept de semnatura a Ordinul Arhitectilor din 2001 Membr cu drept de semnatura a Registrul Urbanistilor din 2005.

.

Cunoa terea în sine înseamn putere Alvin Toffler .

3. . 2. contacte verbale în interiorul unui grup sau colectivit i. aducere la cuno tiin . în tiin are. prezentare sau ocazie care favorizeaz schimbul de idei sau rela ii spirituale.TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1 DEFINI II  trei explica ii date de Dic ionarul Explicativ al Limbii Române pentru termenul comunicare: ± ± ± 1.

În tiin are. realizat în limbaj articulat sau prin alte coduri. hot râre) în vederea exercit rii drepturilor i execut rii obliga iilor ce decurg pentru ele din aceste acte. 2. în vederea transmiterii unei informa ii.TEHNICI DE COMUNICARE SI STUDIU 1  ³Dic ionarul enciclopedic vol. întâmpinare. . I A-C´ . a unei lucr ri tiin ifice. a ob inerii stabilit ii sau a unor modific ri de comportament individual sau de grup. tire. în limita unor termene care curg obisnuit de la data comunic rii. Prezentare într-un cerc de speciali ti.defini ie complex : Comunicare =    1. 3-(SOCIOL) Mod fundamental de interac iune psiho-social a persoanelor. Aducere la cuno tiin a p r ilor dintr-un proces a unor acte de procedur (ac iune. veste.

un canal.Bucure ti.. tiin a comunic rii. 23 Comunicarea este un proces care dispune de patru componente fundamentale:      un emi tor. Editura Humanitas. informa ie i un receptor. von Cuilenburg J.W. Noomen G. 1998..J. Schölten O. . pag..

. 24 Comunicarea nu se încheie o dat receptarea informa iei.. Procesul poart numele de efect al comunic rii. Editura Humanitas. Schölten O. von Cuilenburg J. ideilor sau comportamentului celor ce o recepteaz . Noomen G. tiin a  cu preluarea sau  Informa ia poate exercita o influen efectiv asupra opiniilor.. comunic rii.W.Bucure ti. 1998.J. . pag.

 . emitentul trebuie s aib inten ia de a provoca receptorului un efect oarecare. Modelul elementar poate fi extins:  Pentru ca transferul de informa ie s devin comunicare. Comunicarea = un proces prin care un emi tor transmite informa ia receptorului prin intermediul unui canal. cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.

c tre un receptor. transmite un mesaj sau un repertoriu de mesaje ce cuprinde con inuturi comunica ionale prin intermediul unui canal. respectiv cel ce prime te mesajul. numit i destinatar. . Comunicarea e un proces în care un emi tor numit i surs de comunicare. audien sau public.

în eles ca ansamblu al semnelor transmise de emi tor este vehiculat prin intermediul unui canal comunica ional care reprezint suportul material al comunic rii. Mesajul. .

Internet etc. cinema. TV. suporturile de baz ale comunic rilor umane în care informa iile sunt codificate într-un grad mai mare sau mai mic sunt mediile comunica ionale           radio. . suporturi magnetice. c r i. pres . teatru. discuri. casete.

 Semnifica ia atribuit mesajului de c tre receptori se nume te decodificare. În procesul de transmitere sau retransmitere a mesajului (feed-back) pot interveni unul sau mai multe elemente perturbatoare care influen eaz fenomenul de înv are sau reînv are specific receptorului i apoi ac iunile acestuia. R spunsul înglobeaz ansamblul reac iilor receptorului dup primirea mesajului.   .

.

Cel putin 2 parteneri . A. Acesta:      poseda informatie bine structurata are o stare de spirit deosebita (motivatie) are un scop bine precizat declanseaza actul comunicarii.elementele structurale ale comunicarii  I. Emitatorul ± care este un individ. initiind si formulând mesajul are grade diferite de credibilitate sau de prestigiu . o institutie. un grup. între care se stabileste o relatie.

. ± îl prelucreaza. Receptorul / destinatarul ± receptioneaza mesajul. o institutie caruia / careia îi este adresat mesajul sau care intra în posesia mesajului în mod întâmplator / constient. interpreteaza si ± da semnal de raspuns (feed-back). Receptorul poate fi: un individ.elementele structurale ale comunicarii  B. ± îl decodifica (descifreaza prin întelegere). un grup.

sa maximizeze profitul / recompensa). de a da sens mesajului.elementele structurale ale comunicarii  Receptorul reactioneaza în 4 moduri: ± a) reactie adaptativa (preia si prelucreaza mesajul de asemenea maniera încât sa-si sporeasca sansele de reusita. receptorul încearca sa salveze aparentele. pentru aceasta îsi activeaza experienta de viata si discernamântul. b) reactie de autoaparare (ego-defensiva). c) reactia expresiei valorice ± apreciaza rolul mesajului în dezvoltarea personala. ± ± ± . d) reactie cognitiva ± vizeaza nevoia receptorului de a întelege. are o imagine de sine acceptabila si pe cât posibil în acord cu imaginea celorlalti despre el.

. pe posibilitatile de perceptie si decodare ale acestuia.elementele structurale ale comunicarii ± o buna comunicare este cea centrata în special pe cel care primeste mesajul.

paraverbal. . Mesajul = informatie structurata dupa anumite Reguli = cea mai complexa componenta a procesului de comunicare. care se transmite apelând la limbajul verbal. Este determinat de ± ± starea de spirit a emitatorului si deprinderile de comunicare ale emitatorului si receptorului.elementele structurale ale comunicarii   II. nonverbal.

elementele structurale ale comunicarii  Mesajul ± Trebuie sa fie  clar. ± . Construirea si transmiterea mesajului presupune 2 actiuni distincte:  codarea si  decodarea.  coerent.  concis.

Decodare = identificarea echivalentului exact si corect al mesajului. trebuie sa fie comun partenerilor comunicationali.elementele structurale ale comunicarii  Codarea = transpunerea în simboluri. Codul = ca ansamblu de semne si semnificatii verbale si/sau nonverbale. sentimente. atitudini). cuvinte a ceea ce este de transmis (gânduri.   . semne. materializat în gând / idee. intentii.

± . ± ± canale formale / prestabilite si canale nonformale (relatii de prietenie. fax. TV. video etc). calculator. Canalul de comunicare ± mijloc prin care trece mesajul. radio. preferinte. interese).elementele structurale ale comunicarii  III. Orice canal are ca suport tehnic mijloacele de comunicare (telefon. telex.

Contextul comunicarii ± mediul în care se comunica VI.elementele structurale ale comunicarii  IV. Feed-back-ul ± componenta foarte importanta pentru ca determina masura în care mesajul a fost înteles. Factorii perturbatori care apar de regula la emitator = bariere de comunicare de diverse naturi V. este o informatie trimisa înapoi la sursa   . crezut si acceptat.

f) sa se procedeze în mod constant la reglarea si autoreglarea comunicarii prin feed-back.Eficientizarea comunicarii . emitatorul si receptorul sa fie compatibili). cu dispozitia si motivatia sa). cu propria sa experienta de cunoastere.conditii a) mesajul sa fie consistent si semnificativ pentru ambii interlocutori. b) comunicarea sa fie expresiva. emitatorul si receptorul sa aiba acces egal la informatie. d) comunicarea sa fie adecvata celor doi parteneri (repertoriile sa fie armonizate. sa-si gaseasca cuvintele si sa se exprime pe întelesul celuilalt. . c) comunicarea sa fie inteligibila (informatia sa fie structurata logic. e) codarea si decodarea sa fie corecte (întelesurile atribuite de cei doi parteneri mesajelor utilizate sa fie echivalente). respectiv receptorul sa vina în întâmpinarea emitatorului. nuantata (sustinuta prin para si nonverbal).

starea emotionala a receptorului poate deforma ceea ce acesta aude. ideile preconcepute si rutina influenteaza receptivitatea. utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze. dificultati de exprimare.Bariere în comunicare   Bariere de limbaj: aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane (cod diferit = comportament diferit). cel ce vorbeste si cel ce asculta se pot deosebi ca pregatire si experienta.     . determina inadecvarea comunicarii.

climatul locului de munca poate determina membrii grupului sa-si ascunda gândurile adevarate pentru ca le este frica sa spuna ceea ce gândesc. folosirea de suporti informationali necorespunzatori.Bariere în comunicare   Bariere de mediu sunt reprezentate de: climat de munca necorespunzator (poluare fonicaridicata).   .

sentimentelor si intentiilor cu care interlocutorii participa la comunicare. tendinte polemice. idei preconcepute).   . de asemenea. constitui o bariera datorita:  imaginii pe care o are emitatorul sau receptorul despre sine (conservarea imaginii de sine) si despre interlocutor (egocentrism. rezistenta la schimbare. lipsa de interes. caracterizarii diferite de catre emitator si receptor a situatiei în care are loc comunicarea.Bariere în comunicare  Pozitia emitatorului si receptorului în comunicare poate.

concluzii grabite asupra mesajului (nu asculta activ). acestea fiind reprezentate de: ± ± ± ± ± ± existenta presupunerilor. lipsa de atentie în receptarea mesajului. rutina în procesul de comunicare. lipsa de interes a receptorului fata de mesaj.Bariere în comunicare  O ultima categorie o constituie barierele de conceptie. exprimarea cu stângacie a mesajului de catre emitator. .

barierele nu sunt de neevitat  pentru înlaturarea barierelor: ± ± ± ± ± planificarea comunicarii. . alegerea momentului potrivit pentru efectuarea comunicarii. clarificarea ideilor înaintea comunicarii. folosirea unui limbaj adecvat. determinarea precisa a scopului fiecarei comunicari.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful