OBIECT DE STUDIU, ARII DE INVESTIGATIE, RELATII CU ALTE DISCIPLINE DE STUDIU

Š

Š

Activit ile motrice parte integrant a naturii noastre umane, sub foma mi c rilor reflexe, spontane sau dimpotriv , complexe, elaborate, toate marcând existen a normal a individului. Sarcinile zilnice reclam un anumit tip de efort fizic, s n tatea noastr depinde de practicarea sistematic a exerci iului fizic, iar uneori reu im s ne exprim m doar prin gest sau prin dans«««

Š Ipostazele activismului fizic conturarea unei tiin e a domeniului nostru. Š . Autorul apreciaz c fiecare dintre acestea are finalitate proprie. M. a c ror valabilitate se poate demonstra prin practic . dar care nu exclud asocierea sau întrep trunderea lor. s elaboreze modele i teorii predictive. studiate de tiin a activit ilor corporale. capabil s explice. func ii i obiective specifice. Epuran este primul specialist roman care circumscrie toate ipostazele activismului fizic uman in sintagma activit i corporale.

. agonistice. executat individual sau în grup confer valen e definitorii pentru subiectului dezvoltarea. înn scut sau dobândit . sub forma activit ilor ludice. gimnice. Mi carea corporal . recreerea sau ameliorarea condi iei acestuia. simpl sau complex . analitic sau sintetic . adaptarea. recreative i compensatorii.M. Epuran introduce înc din 1969 o tipologie distinct .

Bota în 1999. Rasch i Burke). termen generic ce i-a câ tigat în timp adep i în mediul universitar i profesional. 2005). precum i altele recente (S. Atwater. ca domeniu tiin ific i academic. prin introducerea unei Teorii a activit ilor motrice. Dragnea i A. Lucr ri de specialitate din anii ·80 (Cooper. Adrian i Glassow. Barham. introduc un nou termen ² kinesiologia. .Š Š A. Hoffman.

kinetoterapie. etc. kinesiologia.Š Prezent în multe planuri de înv mânt. specialistul va consolida i aprofunda aceste cuno tin e ce formeaz nucleul comun al tuturor acestor activit i. sport. care se reg sesc în toate formele de practicare a exerci iilor fizice. ca disciplin de studiu. Pentru studentul de nivel licen . trebuie s creeze fundamentele de cunoa tere. Š Š . necesare oric rui absolvent al acestui domeniu. Indiferent de sfera în care va profesa ² educa ie fizic . aceast disciplin cuprinde informa iile cu cel mai înalt grad de generalizare.

sunt înc de studiat cauzele care au determinat unicitatea fenomenului Nadia Com neci sau longevitatea sportiv a Elisabetei Lip «. ci r mân deschise spre studiu. o anumit gândire speculativ . limitându-si valabilitatea sau cedând locul alteia. Nici activit ile fizice (motrice) nu sunt pe deplin investigate. (de exemplu. elucidate. Teoria se împrosp teaz periodic.Š Orice teorie semnific un anumit moment al cunoa terii tiin ifice. în perspectiva viitorului. Š .).

prin includerea fitness-ului. a st rii de bine. în condi iile în care lec ia de educa ie fizic cap t i alte sensuri. regândirea procesului educa ional.înnoirea. a deprinderilor de timp liber. Pe agenda politicilor educa ionale sunt incluse îmbun t irea form rii viitorilor speciali ti i a experien ei înv rii în coli. a activit ilor de aventur etc. .Š Provoc ri: .

accentul se deplaseaz c tre m surile preventive. În condi iile unor costuri sociale ridicate pentru serviciile medicale i de asigur ri. ca domeniu. Kinesiologia. se adreseaz i politicilor de s n tate care privesc: Š profilaxia diferitelor afec iuni. ca alternativ viabil . Š recuperarea în diferite patologii..promovarea s n t ii i a recuper rii prin mi care. Š men inerea unei eficien e crescute în mediile profesionale. .

posibil prin: ‡ screening-uri medicale periodice. . ‡ identificarea factorilor de risc pentru s n tate. ‡ echilibru psihic i un bun management al stressului. ‡ tehnici de socializare care previn alienarea. ‡ consiliere în ceea ce prive te nutri ia i p strarea greut ii corporale optime.Š Preven ia înseamn p strarea st rii de bine (´wellnessµ). ‡ angajarea sistematic în programe de exerci ii fizice.

Acestea privesc egalitarismul i umanismul. aspectele de etic . tehnologiile avansate. Studen ii acestui domeniu vor fi preg ti i s lucreze în profesii ce se dezvolt pe m sura cre terii fenomenului sportiv.Š redefinirea sportului. recrutarea minorit ilor. . Boyer (1990) sus ine c tr s turile sportului modern trebuie promovate în con inutul kinesiologiei. oportunit ile pentru persoanele cu disabilit i etc.

Aspectelor func ionale ale motricit ii li se adaug în ultimul timp caracteristicile expresive ale acesteia. al turi de cea sanogenetic . Func ia simbolic a mi c rilor corpului începe s capete importan .Š cre terea capacit ii de expresie i comunicare. . de ob inere a excelen ei sau de recuperare. semnificative în aceast er a comunic rii.

obiectul de studiu al kinesiologiei îl reprezint : . kinesiologia este ast zi o teorie general a mi c rii umane.exerci iul ce implic efort fizic . performante Š . Š Dup S. dar i un domeniu academic i profesional în continu schimbare. Hoffman (2005).Pornind de la aceste premise.mi c rile eficiente.

traumatismelor sau comportamentelor deviante . de reducere a riscului de îmboln vire.exerci iul terapeutic (´therapyµ) . exerci iul ca mijloc de men inere a s n t ii organismului.1. exerci iul ca mijloc de preg tire pentru ob inerea performan ei . Exerci iul fizic . deficitare. exerci iul ca mijloc de recuperare a func iilor ca urmare a afec iunilor. (´health-related exerciseµ) Š c.antrenament pt condi ionare (´trainingµ) Š b.3 situa ii particulare: Š a.

deprinderile însu ite în procesul dezvolt rii ´developmental skillsµ .2.elementele i procedeele tehnice din ramurile de sport . Mi c rile performante includ dou categorii distincte: .

istorie. diferen e individuale) . socializare prin mi care. legi biologice) Š tiin e psiho-sociale (resurse psihice. necesitatea con tientiz rii. adaptare social ) Š tiin e umaniste ² filosofie. programe.Activit ile motrice sunt studiate ast zi printr-un demers interdisciplinar. reflec ii ontologice. metode. antropologie (devenire uman . mecanisme func ionale. mecanisme de reglare a mi c rii. cu informa ii care provin din: Š tiin e biologice (substrat. mijloace.

IT În figura de mai jos. Aria de cuno tin e. Pornind de la imaginea de mai sus.Š Š Š tiin e exacte ² fizic . adic de la studiul microfenomenului. din tematica abordat în ultimii ani. se poate observa o deplasare a interesului de la stânga spre dreapta. la studiul macrofenomenului. de la individ. informa ii pentru kinesiologie se g se te în interiorul i în rela iile dintre subdisciplinele vizate. la persoana social . disciplinele conexe i subdisciplinele care furnizeaz cunoa tere pentru domeniul nostru. sunt ilustrate grupele mari de tiin e. matematic . chimie. .

fragmentare de diferen iere a i . specializare a lor.Š tendin a de subdisciplinelor.

termen introdus de John Whiting în anii 70 i adoptat în SUA. dar mai pu in pentru cele socioculturale. termen utilizat în Europa. bine statuate la acea dat . Australia i câteva ri europene. tiin a mi c rii umane. în care informa ia se desprinde i prin alte metode decât cele tiin ifice tradi ionale tiin a educa iei fizice i sportului.Š Š Š studii de mi care uman . include problematica celor dou tipuri de activit i. adecvat în special pt aspectele biofizice ale mi c rii. termen ap rut în anii 60.

. datorit limit rii sale la cele dou forme de activitate.Š Termenul de stiin a educa iei fizice i sportului a început s fie tot mai pu in folosit.

termen introdus de P. agonistice. Cehia se folose te tot mai des termenul kinantropologie. tiin a activit ii motorii. cât i cunoa terea dobândit prin experien a mi c rii. termen generic utilizat în Germania în special. Epuran 1969). care prezint avantajul unei acoperiri tiin ifice mai solide. ce reune te cunoa terea prin studiu i cercetare.Š Š Š Š Š tiin a activit ilor corporale (M. mult mai accesibil marelui public.Parlebas în Fran a în Belgia. de loisir. Termenul apare în titulatura domeniului academic. dar mai îngust ca arie tematic kinesiologie este termenul utilizat extensiv în America de Nord. ca i în titulatura departamentelor i a facult ilor de profil. Olanda. datorit circumscrierii în aria antropologiei Š . care reune te studiul activit ilor gimnice. ludice i compensatorii tiin a sportului. a diplomelor de studii.

Š CONCLUZIE kinesiologia reprezint un ansamblu de cuno tin e derivate din experien direct . studii academice i experien profesional . centrat pe activit ile motrice. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful