Analizatorii

ANALIZATORII  Analizatorii sunt structuri morfofunctionale integrate sistemului nervos central alcatuite din organe specializate in receptionarea stimulilor specifici din mediul extern si intern denumite organe de simt. Fiecare analizator cuprinde formatiuni receptoare, caile nervoase de conducere a impulsului nervos specific si segmental central cortical, de analiza .  Rolul analizatorilor este acela de integrare functionala a organismului in mediul inconjurator.

analizatorii au in componenta lor 3 segmente : 1. Segmentul periferic sau receptorii 2. Segmentul de conducere sau intermediar, prin care impulsul sau influxul nervos specific, se transmite de la receptorul periferic, la segmentul central , reprezentat de cortexul cerebral. El este format de un lant de neuroni intercalati intre receptori si analizator. 3. Segmental central sau cortical primeste in sens aferent, impulsurile si are rol de analiza, proces in urma caruia apare senzatia .

Analizatorii prin componentele sale au capacitatea de a elabora senzatii Dupa natura senzatiilor elaborate se descriu 5 senzatiilor analizatori: analizatori:  Analizatorul cutanat ( tactil); tactil);  Analizatorul gustativ; gustativ  Analizatorul olfactiv;  Analizatorul optic sau vizual; vizual;  Analizatorul auditiv sau acustic .

Analizatorul vizual   

Segmet de receptie ² globul ocular Segment intermediar ² nervul optic Segment central ² scoarta cerebrala ariile optice

Globul ocular  

Segmentul periferic al analizatorului vizual este constituit din globul ocular, situat in cavitatea orbitara. Aceasta cavitate este delimitata de pereti ososi la formarea ei participand oasele frontal, etmoid, sfenoid, temporal, zigomatic si lacrimal Globul ocular prezinta o serie de formatiuni care au rolul de a-l aproteja, fixa, misca si umecta. Toate acestea sunt denumite anaxe ale globului ocular

 Anexele - de protectie sunt reprezentate de: Orbita Periorbita Capsula Tenon .

pleoapa superioara .pleoapa inferioara . Anexele de fixare sunt reprezentate de pleoape: .pleoapa a III-a III- .

glanda lacrimala .glandele tarsale . Anexele secretorii sunt reprezentate de: .glandele pleoapei a III-a III- .

Muschii drepti ( lateral.Muschiul ridicator propriu al pleoapei superioare  .Anexele de miscare sunt reprezentate de: . dorsal si ventral .muschii oblici mare si mic .Muschiul retractor bulbar . medial.

varful conului este situat pe creasta orbitara ce delimiteaza hiatusul orbitar iar baza conului este situata anterolateral in jurul arcadei orbitare pe care se si insera. . O parte din fibrele periorbitei se prelungesc de la marginea acadei orbitare in grosimea pleoapelor inferioara si superioara sub forma ligamentului tars. Are forma conica. Periorbita este formata de periostul regional care captuseste orbita.

corespunzatoare peretelui medial al orbitei este mai subtire si aderenta la os. Portiunea din teaca orbitara. putin distinct la animale. Sub teaca oculara se gaseste capsula lui Tenon (Fascia orbitalis). Aceasta teaca acopera intim sclerotica si emite septumuri foarte fine si teci pentru muschi extrinseci ai globului ocular . strat conjunctiv fin. La acest nivel prezinta o brida peste care aluneca tendonul muschiului oblic dorsal al globului ocular.

 - Pleoapele sunt in numar de 3: Pleoapa superioara Pleoapa inferioara Pleoapa a III-a IIIPleoapa superioara si cea inferioara au forma unor pliuri musculo tegumentare care se unesc la nivelul comisurilor interna sau nazala si externa sau temporala. Este lipsita de stratul cutanat si de muschi. Prin marginile lor libere delimiteaza fanta palpebrala. Pleoapa a III-a este situata la unghiul intern al ochiului si este IIIreprezentata de un cartilaj aplatizat cu un contur neregulat triunghiular acoperit pe ambele fete de conjunctiva. .

aparatul lacrimal: Glanda lacrimala Canale higroftalmice Punctele lacrimale Carunculul lacrimal Canalicule lacrimale Sacul lacrimal Conductul lacrimonazal .        Glanda lacrimala impreuna cu multitudinea de canalicule care au rolul de a drena produsul de secretie ( lacrimile) formeaza .

dispuse liniar pe buza interna a marginii libere. vizibile macroscopic. III- . Pe buza externa a marginii libere se gasesc cilii ( genele).  Glandele tarsale sunt glande diseminate asociate ligamentului tars situate la nivelul pleoapei inferioare respectiv superioare. Canaliculele acestora se descid pe marginea libera a pleoapelor prin niste orificii cu diametru redus. Pleoapa a III-a prezinta glande proprii si glanda Harder.

ligamentul tars 6.            1. m ridicator propriu al pleoapei superioare 3. glande tarsale 10. fascia . marginea libera 7. muschiul orbicular al pleoapelor 12. gene 11. pleoapa superioara 4. buza laterala 8 buza mediala 9. marginea aderenta 5. pielea 2.

M . Rolul lui este de a roti globul ocular in sens laterolateromedial. pleoapa situata la unghiul nazal al ochiului. retractor bulbar (M. este situat pe fata ventrala a globului ocular. in partea fundica a hiatului orbital. M. opusa drept miscarii determinata de muschiul oblic dorsal. pentru a se insera anterior. iar mobil.retractir bulbi) este format din patru fascicule. pe planseul orbitei. intr-o directie oblica medio-laterala. intre insertiile muschilor drept dorsal si drept lateral. este situat pe fata mediala a globului ocular. iar prin contractia sa trage globul ocular spre fundul orbitei. iar insertia mobila pe sclerotica.creasta temporoorbitaltemporosfenoidala. pe sclerotica. . Portiunea sa carnoasa trece peste brida formata de periorbita (capsula Tenon). astfel ca rolul muschiului retractor asupra acestei pleoape este indirecta.obliquus ventralis).oblic ventral (M. numit si micul oblic. Are insertie fixa.Anexele de miscare    M. pe creasta hiatului orbital. Acest muschi este bine dezvoltat la mamifere .acoperirea fetei anterioare a globului ocular de catre pleoapa a treia. Evidentierea pleoapei a treia se produce prin comprimarea formatiunilor moi retrobulbare. medial si laterallateralalcatuiesc o adevarata teaca in jurul nervului optic. determinand astfel.oblic dorsal (M. intrmedioin apropierea sacului lacrimal. Dispozitia celor patru fascicule ² dorsal. intre muschiul drept ventral si drept lateral. Se insera posterior. Se insera fix. situatie ce ii confera o directie oblica. ventral . Muschiul imprima globului ocular o miscare de rotatie . numit si marele oblic.obliquus dorsalis). la nivelul polului caudal al globului ocular.

dorsal. ventral. Rolul este specific fiecarui muschi in functie de pozitia lui: mobilizeaza globul ocular in sens lateral sau medial. medial. dorsal si ventral Sunt fascicule musculare care au insertia mobila pe fata externa a scleroticii in portiunile corespunzatoare denumirii fiecaruia si au originea la nivelul orbitei. . drepti lateral. Rol ridicator al pleoapei superioare.  Mm. M ridicator al pleoapei superioare Originea la nivelul orbitei si insertia in grosimea pleoapei superioare pe ligamentul tars.

Galanda pleoapei a ² III a Glanda Harder . - - Anexele secretorii: Glandele tarsale ² situate in grosimea pleoapelor superioara si inferioara se deschid prin niste canalicule pe marginea libera a pleoapelor orificiile acestora fiind vizibile macoecopic.

Aparatul lacrimal  Glanda lacrimala este situata la nivelul pleoapei superioare fiind adapostita in fosa glandei lacrimale ( procesul zigomatic al osului frontal)  Canalele higroftalmice conduc lacrimile la nivelul sacului conjunctival superior de unde sunt antrenate prin miscarea pleoapei superioare in sacul conjunctival inferior si catre unghiul intern al ochiului. .

Punctele lacrimale ² sunt doua orificii care se gasesc de o parte si de alta a carunculului lacrimal. acestea preiau lacrimile si le conduc prin canaliculele lacrimale in sacul lacrimal de unde sunt directionate prin canalul lacrimonazal in vestibulul nazal unde se deschide acesta.  Carunculul lacrimal ² se afla la unghiul intern al ochiului si are aspectul unei proeminente acoperita de conjunctiva. .

ce-l cedesparte in doua jumatati ² anterioara si posterioara ² Infinitatea de planuri care trec prin cei doi poli. centrului corneei transparente si pol posterior.un plan perpendicular pe axul anteroanteroposterior al globului ocular. . corespunzator anterior. poarta denumirea de planuri meridiane. Polul posterior posterior. este situat putin mai lateral fata de orificiul nervului optic.    globului ocular prezinta doi poli: pol anterior. planul ecuatorial .

De la exterior spre interior. Cavitatile sale sunt invelite de trei membrane sau tunici. III . formeaza peretele globului ocular. . aceste teci sunt : I . Aceste particularitati ii confera denumirea de tunica vasculara-musculara si vascularapigmentata . Tunica mijlocie. suprapuse. Tunica interna este de origine nervoasa si se numeste retina. care este foarte vascularizata. Tunica externa. de natura fibroasa II . Cele trei tunici suprapuse. musculara si bogat pigmentata.Membranele invelitoare ale globului ocular      Globul ocular este un organ cavitar.

Ea contrabalanseaza presiunea interna a lichidelor intraoculare si confera globului ocular un veritabil aparat de protectie. care ocupa o suprafata mai reduse. sclerotica. o portiune anterioara. tunicii externe i se descriu doua portiuni inegale: o portiune posterioara. numita corneea transparenta . care ocupa cea mai mare parte a supafetei globului ocular si care se numeste sclerotica.  Tunica fibroasa a globului ocular este foarte rezistenta si inextensibila. Anatomic.

 Sclerotica este o membrana fibroasa. Forma scleroticii este de segment de sfera. In partea posterioara prezinta orificiul nervului optic. mai prezinta o fata interna si o fata externa. care prezinta 2/3 posterioare ale tunicii externe. . Rezulta ca sclerotica are forma unui segment de sfera cu doua orificii ² anterior si posterior. astupata de corneea transparenta. De asemenea. In partea ei anterioara prezinta o larga deschidere.

baza corpului ciliar. 12 vasele coroidiene. 8. lamina fusca. 17. 3. irisul. canalul hialoid. unghiul iridicorneean. inelul scleral. coroida. retina. continuarea cu duramater. filetele nervului optic. 1. 24. 22. 19. cornea. lama perforata a scleroticii. santul scleral. pupila. 7. 20. 16. muschiul cristalinului. 13. 23. 18. 11. 21. plexul venos scleral. 6. 5. . 9. muschiul ciliar. spatiile fontana. 4. 10. 2. cristalinul. sclerotica. limbul sclerocornean. procesele ciliare. 19. 14.

Pe suprafata scleroticii se gasesc multiple orificii. precum si nervilor ciliari . prin care circula limfa ² spatiile supra-sclerale sau spatiile supraTenon. Fata externa confera locuri de insertie pentru muschii extrinseci ai globului ocular. Orificiile posterioare sunt situate in jurul nervului optic. Fata externa vine in raport intim cu planul conjunctiv al capsulei lui Tenon. cu exceptia unor spatii reduse. in : posterioare. Aceste orificii sunt grupate dupa locul care il ocupa. mijlocii si anterioare. fiind destinate patrunderii vaselor ciliare scurte si lungi . prin care patrund vasele si nervii globului ocular.

in jurul orificiului cornean al scleroticii. Prin ele patrund arterele ciliare si ies numeroase venule si canalicule limfatice. prin care se face legatura intre spatiile supracoroidiene si spatiile suprasclerale. Orificiile anterioare sunt dispuse in cerc. prin care ies venele coroidiene. . In vecinatatea planului ecuatorial se afla orificiile mijlocii. cunoscute si sub denumirea de vase vorticoase si vasele limfatice.

iar la albrumegatoare usor albastruie. La ecvine . pigmentate. denumit lamina fusca. are o culoare alb-albastruie. poate capata o culoare alb-galbuie. . Fata interna a scleroticii este concava si prezinta o culoare bruna. Legatura dintre sclerotica (sau sclera) si coroida printr-un strat de celule printrfusca. dar cu albvarsta.  Fata externa a scleroticii are o culoare alb-sidefie. Ea este atasata pe toata suprafata sa fetei externe a tunicii medii (coroida). albsuine si la caine.

Este inconjurata de orificiile vaselor si nervilor ciliari. luand aspectul unei suprafete ciuruite ²lamina cribosa. . ci este situata putin lateral. sclerotica se reflecta pe suprafata acestui nerv. La nivelul orificiului nervului optic. Deschiderea posterioara este destinata patrunderii nervului optic. Ea nu corespunde exact polului posterior al globului ocular . continuanducontinuandu-se cu invelitoarea sa durala. cribosa.

Tunica mijlocie Coroida  Corpul ciliar .muschiul ciliar .procesele ciliare  irisul  .

este reprezentata de portiunea posterioara a tunicii mijlocii Fata externa a coroidei corespunde scleroticii. nervi si o lama fina de tesut conjunctiv lax si pigmentat ² lamina fusca .coroida   coroida. la care este atasata prin vase.

 

Fata interna a coroidei este concava si vine in raport cu tunica interna a globului ocular ² tunica nervoasa, reprezentata de retina (Fig.136,137). Intre coroida si retina nu este aderenta , ele separandu-se usor una de alta. Fata interna a coroidei propriu-zise separandupropriuprezinta la unele specii de animale , o zona pigmentata , numita tapet stralucitor (Tapetum lucidum), cu reflexe irizante , ceea ce face orificiul de oglinda a acestui tapet. Culorile tapetului stralucitor sunt diferite, de la specie la specie, astfel :la ecvine este albastrualbastru-argintiuv, la rumegatoare este verde-auriu si se afla pe o suprafata mai intinsa verdedecat la cal , la carnivore este de culoare galben-aurie (mai oala la pisica decat la caine). galbenTapetul lipseste la suine. In partea posterioara, coroida prezinta un orificiu prin care trece nervul optic, orificiu care corespunde celui al sclerei



In partea anterioara, coroida propriu-zisa propriuprezinta o zona festonata, numita ora serrata, situata putin mai inainte fata de planul ecuatorial al globului ocular. Ora serrata marcheza linia de la care se continua spre inainte coroida propriupropriuzisa, cu zona ciliara (corpul ciliar)

Corpul ciliar  

Zona ciliara sau corpul ciliar, este situata la limita dintre coroida propriu-zisa si iris. propriuCorpul ciliar adera prin fata sa externa , la sclerotica, iar prin fata interna, la retina si prin intermediul acesteia, la corpul vitros. Fata sa posterioara este subtire si se prinde de circumferinta ecuatoriala a cristalinului (Fig.133). Corpul ciliar la ran dul sau , prezinta doua zone : muschiul ciliar, situat inainte si procesele ciliare, situate inapoi. Aceste formatiuni sunt cuprinse intre unghiul cilio-irian cilioinainte, pana la ora serrata , inapoi. Pe sectiune transversala, corpul ciliar are forma triunghiulara. Fata posterioara a sa este tapetata de portiunea ciliara a retinei. Ea apare foaret cutata (cute dispuse neregulat), corespunzand proceselor ciliare, delimitate posterior de ora serrata (zona festonata de culoare inchisa-neagra). Fata anterioara a inchisazonei proceselor ciliare vine in raport cu muschiul ciliar, la care adera intim.



Procesele ciliare prin epiteliu secretor propriu, au rolul de a elabora umoarea apoasa, care se varsa in camera posterioara, la nivelul unghiului cilio-irian sau retrocilioretroirian. In structura proceselor ciliare intra un plex vascular extrem de fin si de bogat, avand numeroase flexuozitati.

 

Muschiul ciliar , numit si muschi tensor al coroidei, este situat in partea anterioara a zonei proceselor ciliare. Astfel, partea lui anterioara corespunde sclerei, iar partea posterioara, proceselor ciliare. Este constituit din fibre netede. Partea anterioara a muschiului este dispusa radiar (muschiul Brücke), iar partea posterioara este dispusa circular (muschiul Rouget). Muschiul ciliar actioneaza asupra cristalinului prin zonula Zinn.

 Zonula Zinn este formata din fibre elastice si conjunctive. muschiul ciliar este striat si este situat in grosimea sclerei. care se intind de la zona ciliara . care serveste ca punct de insertie pentru muschi. la vederea la distanta. . o putere de acomodare rapida. divergente. Aici prezinta un inel osificat.133). la nivelul unghiului sclerosclerocorneean. Actionand prin intermediul zonulei Zinn asupra cristalinului. muschii ciliari intervin in procesul de acomodare a vederii la distanta. La pasari . Rezulta deci. la circumferinta ecuatoriala a cristalinului (Fig.

situat central si numit pupila. O parte din fibre vor patrunde in sclerotica si in muschii ciliari. irisul poate fi asemuit unei diafragme de la aparatul de fotografiat. la cornee ² limbul sclerosclerocorneean. formand ligamentul pectinat. prin rolul sau. neregulate. Circumferinta irisului este situata la nivelul jonctiunii dintre sclerotica si cornee. de forma si dimensiuni variabile. La acest nivel fibrele membranei bazale posterioare ale corneei se disociaza. Circumferinta irisului corepsunde zonei de trecere de la sclerotica. iar alte fascicule de fibre se arcuiesc si intra in structura irisului.irisul   Irisul reprezinta segmentul cel mai anterior al membranei vasculare Forma irisului este de membrana discoidala . dozeaza cantitatea de raze luminoase care patrund in globul ocular. numite spatiile Fontana. Intre fasciculele acestui ligament se delimiteaza o serie de spatii lacunare. iar circumferinta mica este reprezentata de marginile orificiului pupilar. . Aceasta este circumferinta mare. dispusa perpendicular pe axul antero-posterior al anteroglobului ocular. care prin orificiul sau . Prin forma sa si in mod deosebit.

Aceste formatiuni se pot observa si la rumegatoare. La caine este rotunda. cu axul mare dispus transversal. Astfel. Aceeasi forma eliptica o are pupila si la rumegatoare si porc. forme diferite de la o specie la alta (Fig.139. Pupila are si ea.(Fanta pupilara la pisica este foarte ingusta si verticala atunci cand lumina este puternica si devine rotunda si mare in mediu intunecos). iar la pisica se prezinta sub forma unei fante verticale. . De mentionat este faptul ca. pe marginea superioara a orificiului pupilar se pot observa mici depozite de pigmetn (aglomerari sub aspect de grauncioare pigmentare). la ecvine. pe ambele margini ale pupilei. la cal are o forma eliptica.140). numite funguus.

prin contractia lor.mioza. care intra in structura irisului.a sistemului nervos. Marirea sau micsorarea orificiului pupilar este determinata de muschii netezi. iar contractia fibrelor circulare au efect invers. . iar parasimpaticul are efect de micsorare a pupilei. Fibrele musculare radiale. de micsorarea a pupilei. vor mari pupila. efect cunoscut sub denumirea de midriaza.si ortoparasimpaticaparasimpatica. Ortosimpaticul determina marirea (dilatarea) orificiului pupilar. Am aratat m ai sus ca fibrele musculare iriene sunt dispuse in doua sensuri: radial si circular. pupileiInervatia muschilor irieni este asigurata de componenta vegetativa ² orto.

retina 

Retina este membrana cea mai interna a globului ocular. Rolul sau esential in simtul vederii, rezulta din structura ei nervoasa, fiind excitata de undele luminoase. Astfel, retina are rolul important de receptor al organului vederii, transmitand prin intermediul nervului optic, influxul nervos , la creier.

 

 

Retina captuseste in intregime globul ocular, de la orificiul nervului optic , pana la pupila. Cu toate acestea, din punct de vedere functional, aceasta membrana este functionala , complet dezvoltata si sensibila la excitatia produsa de catre razele luminoase, numai in segmentul sau posterior. In segmentul anterior, dezvoltarea sa ramane la stadiul embrionar, neavand rol in receptia razelor luminoase. Din punct de vedere descriptiv, retina se imprate in trei portiuni : portiunea posterioara, care corespunde coroidei, reprezinta retina propriu-zisa ; propriuportiunea mijlocie, corespunde zonei ciliare a coroidei, se mai numeste retina ciliara ; portiunea anterioara, situata pe fata posterioara a irisului, motiv pentru care se numeste retina iriana

 

Aceasta portiune a retinei se intinde de la nivelul emergentei nervului optic, pana la ora serrata, linie cu aspect festonat , situata putin anterior planului ecuatorial al globului ocular. Aspectul retinei propriu-zise este de membrana perfect neteda. Vine in raport la propriucoroida, prin fata sa externa, iar fata interna corespunde corpului vitros. Culoarea retinei este alba si perfect transparenta, facamd abstractie de stratul sau extern, care are o culoarea inchisa, datorita pigmentului continut. Dupa moarte, la foarte scurt timp, retina sufera un proces de degradare, luand un aspect opac, de culoare alb-cenusie. albRetina se detaseaza foarte usor de la fata interna a coroidei, la care nu adera. Rezistenta sa este de asemenea, foarte redusa, desirandu-se extrem de usor, putandu-i-se atribui desiranduputandudenumirea de membrana fragila.



In partea posterioara se gaseste papila optica (Discus n.optici), nivel dela care se detaseaza nervul optic (Fig.144). Aceasta formatiune este mica si de forma ovala, la cal si bou, rotunda si mai bine conturata la oaie si porc, usor triunghiulara la carnivore. In centrul papilei optice se gaseste o mica adancitura , ce corespunde locului pe unde patrund in globul ocular, vasele retinei. Mentionam faptul ca, papila optica mai este denumita si pata oarba (Punctum coecum), intrucat la acest nivel nu se gasesc celule fotosensibile (zona nu este acoperita de retina).

Mediile refringente  

Globul ocular este un organ cavitar. Cavitatea globului ocular este circumscrisa de catre cele trei membranei descrise mai sus : sclerotica sau sclera , coroida sau tractusul uveal si retina sau membrana fotosensibila. In cavitatea globului ocular se gasesc mediile , care au particularitatea de a fi perfect trasnparente si rolul de a refracta razele de lumina care patrund in globul ocular.

. perfect limpede. se si elimina. O parte din umoarea apoasa patrunde in canalul Schlemm. de unde trece in tecile perivasculare ale venelor vorticoase si apoi in spatiile limfatice ale lui Tenon. produs al unui proces de filtratie a vaselor din procesele ciliare. O alta cale de resorbtie a umorii apoase este prin spatiile lacunare ale irisului. camere ce comunica intre ele prin orificiul irian central ² pupila . pe masura ce ea se formeaza. trece apoi in venele sclerale . care se deschidin venele musculare. Umoarea apoasa se gaseste in camera anterioara si in camera posterioara a globului ocular.Umoarea apoasa  Umoarea apoasa este un lichid incolor. Umoarea apoasa se gaseste intr-un intrproces de continua improspatare .

Cristalinul este mentinut in pozitia normala printr-o printrformatiune membranoasa . in raport intim cu fata posterioara a regiunii ciliare. Pozitia cristalinului este verticala. cu linia de curbura maxima pe axul anteroanteroposterior al globului ocular. In functie de acomodarea la vederea la distanta. denumita ligament suspensor al cristalinului. curbura lentilei cristalinului este variabila. Fata sa anterioara constituie peretele posterior al camerei posterioare a ochiului si este in contact direct cu umoarea aposa. Fata posterioara vine in raport cu umoarea sticloasa (corp vitros). elastica. Zonula se insera pe linia ecuatoriala a cristalinului . intre iris si corpul vitros (Fig. zona Zinn. .154).Cristalinul   Cristalinul este cel mai important mediu transparent si refringent al globului ocular. sau zonula. Acesta se prezinta sub aspectul unei lentile biconvexe si este situat inapoia pupilei.

pentru a-si reveni la forma initiala. mai consistent. un strat central. Dintre proprietatile fizice ale cristalinului subliniem elasticitatea. Este mai moale la fetus si la tineret.    Fetele cristalinului apar sub aspectul de segmente de sfera. . cristalinul prezinta trei straturi de consistenta : un strat superficial relativ moale. comparativ cu cea anterioara (Fig. cu o consistenta mai ferma. cu mentiunea ca linia de curbura a fetei posterioare este mai mare. pentru a primi o consistenta mai ferma la adult.154). In general. cristalinul este perfect transparent si are aspectul unui bloc de cristal. aCuloarea cristalinului variaza in functie de specie si de varsta. Consistenta cristalinului variaza in functie de varsta. In general si in mod normal. fiind cunoscut ca un corp care ceda usor tuturor cauzelor deformante . un strat mijlociu. zona careia i se atribuie denumirea de nucleu cristalinian.

Sclerotica prezinta in apropierea circumferintei corneei un inel cartilaginos anterior. . Orbitele sunt cu arcade incomplete.Ochiul la pasari   La pasarile domestice . globii oculari sunt in general mari si situati pe partile laterale ale capului. Inelul cartilaginos (sau osificat) are functia de completare a orbitei si de protectie a globului ocular. care este osificat la pasarile rapitoare. Acest inel este alcatuit din placute ce se acopera una pe alta.

In structura pieptenului ocular. . se gasesc celule nevroglice. numite pieptene (Pecten).    Coroida este puternic pigmentata. Formatiunea este mai dezvoltata la gasca si la pasarile rapitoare diurne. Baza acestei formatiuni este situata pe un plan ce trece pe deasupea patrunderii nervului optic. Pieptenele are aspectul unei pense cu o lama centrala si o serie de pliuri laterale secundare. dar tapetul lucid lipseste In camera interna a globului ocular se gaseste o membrana vasculara pigmentata. pe langa structuri fotosensibile. la care avrful pieptenului ajunge pana in apropierea fetei posterioare a cristalinului.

Genele sunt inlocuite de niste pene foarte fine si scurte. Pleoapa superioara este mult mai dezvoltata decat cea inferioara. in structura irisului exista si fibre musculare striate. De asemenea.   O alta particularitate este conferita de faptul ca. De asemenea in structura pleapelor nu exista glande. Glanda Harder este mult mai dezvoltata decat glanda lacrimala . pleoapa superioara este mult mai mobila. Pleoapele sunt lipsite de ligamentul tars.

 .Analizatorul auditiv    receptorul segmentul intermediar segmentul central sau analizatorul propriu-zis. propriusituat in cortexul cerebral.

structurile receptoare ale factorilor excitanti specifici se gasesc in ureche. . de informare asupra pozitiei spatiale a organismului in diferitele sale ipostaze dinamice in vederea mentinerii echilibrului functia auditiva sau simtul auzului.   functia statica. Pentru ambele functii.

impartita in trei segmente: urechea externa urechea medie urechea interna .URECHEA     Urechea este un organ complex.

Urechea externa      In alcatuirea urechii externe intra urmatoarele segmente anatomice : pavilionul urechii. care misca pavilionul si fibropielea. un varf si o baza care se articuleaza cu cartilajul inelar Cartilaj inelar formatiune cartilaginoasa cu aspect unei lame rulate incomplet este dispusa intre baza pavilionului si buza meatului osos al conductului auditiv extern. Pavilionul urechii In structura anatomica a pavilionului urechii sunt cuprinse urmatoarele formatiuni: . Acesta are o fata externa convexa o fata interna concava. cu baza spre inapoi. . muschii. Cartilajul (cartilaj fibroelastic) este o lama mai subtire. anatomica a pavilionului.lama fibro-cartilaginoasa sau scheletul pavilionului. pavilionul. care constituie baza subtire. doua margini . Cartilaj scutiform sau scutular. membrana timpanica. servind ca punct de insertie pentru o parte din muschii care misca pavilionul. Rolul cartilajului scutular este auxiliar. Forma cartilajului scutular este aplatizata si cu un contur aproximativ triunghiular. rulata. Acest cartilaj este situat in fata pavilionului urechii si plasat pe muschiul temporal. conductul auditiv extern.

Pielea de la fata interna a urechii se continua si pe fata externa a timpanului. - - Pavilionul prezinta: Fata externa convexa acoperita de piele Fata interna concava acoperita de piele Margini care se continua cu varvul urechii iar catre baza prezinta cutele tragica si antitragica. se afla incizura intertragica. La acest nivel pielea prezinta fire de par si glande ceruminoase. Conductul auditiv extern este un conduct osos apartine osului temporal . Intre cele doua cute antitragica.

     Structura: Piele ( n. auricular mare la exterior) Cartilaj auricular Muschi ( extrinseci ai intrinseci) Piele ( n. auricular intern la interior) .

Prezinta un perete lateral. un perete medial si o circumferinta. Aceasta cavitate este situata intre conductul auditiv extern si urechea interna. sapata in grosimea osului temporal. .Urechea medie  Urechea medie este o camera umpluta cu aer.

timpanica. denumirea de celule timpanice. compartimentat in mai multe spatii dispuse radiar (la cal. In jurul inelului timpanic. Aceasta cavitate reprezinta bula timpanica. bou si porc) constituind ceea ce este cunoscut sub timpanice. osul este timpanal. Peretele lateral este format de membrana timpanica si inelul timpanal. . La celelalte specii de animale domestice se descrie un spatiu nedivizat (o singura camera) in comunicare libera cu spatiul urechii medii.

    1 inelul osos 2. membrana timpanica 4. inelul timpanal 3. centrul membranei timpanice .

care separa fereastra ovala de fereastra rotunda . dorsal dorsal fata de promontoriu. Pe acest perete se afla trei formatiuni anatomice : fereastra ovala. Aceasta fereastra este astupata de talpa scaritei. Fereastra rotunda sau fereastra cochleara .    Peretele intern este format de catre portiunea pietroasa a osului temporal. este un orificiu al carui contur este aproape circular. Fereastra ovala sau fereastra vestibulara este un orificiu usor alungit situat promontoriu. fereastra rotunda si promontoriul. Aceasta fereastra este acoperita de o membrana subtire denumita timpan secundar. Promontoriul este o eminenta osoasa alungita. Membrana ferestrei rotunde separa cavitatea urechii medii de rampa timpanica a melcului. situat ventral fata de promonoriu.

   In partea infero-anterioara . cavitatea timpanica prezinta inferodeschiderea Conductului faringo-timpanic si Conductului faringodeschiderea ventro-laterala a conductului lui Fallope. Caudal. cavitatea timpanica este inchisa de un perete ingust dat de portiunea mastoidiana a piramidei temporalului. ventroprin care patrunde nervul coarda timpanului. Cavitatea timpanica este captusita de mucoasa care se gaseste in continuarea mucoasei faringelui ² prin intermediul conductului farigotimpanic .

se aseamana cu scarita de la sa. constiuind un sistem inlan inlantuit. Corpul se articuleaza printr-un printrligament la peretele cavitatii timpanice. de Nicovala (Incus) este situata postero-medial fata de ciocanas. Forma sa se aseamana posterocu un dinte molar prezentand un corp si doua ramuri. cu rolul de a transmite vibratiile membranei timpanice la fereastra ovala (fereastra vestibulara). Vine in raport cu membrana timpanica si prezinta o coada lunga si subtire fixata in pozitie verticala la fata interna a timpanului si un gat indoit in unghi drept. acoperind-o. De la gat se evidentiaza doua prelungiri inegale (superioara si inferioara) si un cap gros si rotunjit. .  Scarita (Stapes) dupa cum ii este si denumirea. doua ramuri reunite la o placuta ovala ² baza sau talpa scaritei.al patrulea oscior ² denumit osul reduslenticular. lenticular. Fixarea cozii ciocanasului la membrana timpanica. Scarita este prezinta un cap articulat prin intermediul osului lenticular la ramura ventro ²mediala a nicovalei. care este nicovala.care este scariteiinfundata in fereastra ovala.  Ciocanasul (Malleus) este prima piesa osoasa. Oscioarele urechii medii sunt articulate inter acoperindele prin mici artrodii legate prin ligamente periferice capsulare. a ramurii superioare a nicovalei la peretele cavitatii timpanice (pe spina timpanica) si talpa scaritei la fereastra ovala se face prin fereastra articulatii fibroase. iar portiunea ventro-mediala se articuleaza cu ventroscarita prin intermediul unui nucleu osos redus.Oscioarele acustice (Osicula tympani)  In cavitatea timpanica se gasesc patru oscioare articulate intre ele. prevazut cu o suprafata de articulare cu cel de-al doilea oscior.

modificari ale pozitiei membranei timpanice sau a lamei scaritei.   Muschii oscioarelor . care prin contractia lor determina in special.asupra oscioarelor acustice actioneza doi muschi. Prin contractia sa trage spre inauntru coada ciocanasului. o crestere a presiunii in urechea interna si in acelasi timp o blocare a sistemului vibrator timpan-oscioare. talpa scaritei este trasa inspre camera timpanica (basculare in afara) rezultand astfel o scadere a presiunii in urechea interna. timpanMuschiul scaritei se insera cu un capat intr-o depresiune situata intrsuperosupero-posterior de fereastra rotunda . iar acesta intinde membrana timpanica bomband-o spre cavitate. Rezulta astfel. iar cu insertia mobila pe corpul scaritei. . iar cu superocelalalt capat (insertia mobila) se fixeaza pe prelungirea inferioara (apofiza ventrala) a ciocanasului. In timpul contractiei acestui muschi. Muschiul tensor al timpanului sau m. In acelasi timp. se insera cu un capat in partea supero-anterioara a cavitatii timpanice. lama scaritei bombandeste presata in orificiul ferestrei ovale.ciocanasului.

trompa un conduct ce face legatura intre cavitatea faringiana si camera timpanica. Conductul faringo ²timpanic. Deschiderea conductului faringofaringotimpanic se face alternativ prin contractia muschilor peristafilini. este timpanic. in faringe. in timpul actului deglutitiei. numit si trompa lui Eustache. aerul din mediu exterior patrunde in urechea medie si se realizeaza o echilibrare a presiunii atmosferice de o parte si de alta a membranei timpanice. Pe de alta parte. prin conductul faringo-timpanic se asigura o ventilatie faringopermanenta a cavitatii timpanice si o scurgere a secretiilor din urechea medie. Prin acest conduct. .

cunoscut sub denumirea de punga guturala. conductul nu are peretii complet inchisi. Prin aceasta fisura. ci aproape pe toata lungimea portiunii cartilaginoase prezinta o fisura infero-posterioara. Punga guturala este o formatiune mucoasa caracteristica solipedelor (exista si la camila si lama). inferomucoasa care captuseste conductul herniaza formand un fund de sac. . guturala.  la cal.

. tendonul cranial al muschiului sternomandibular si vena linguofaciala . dar in unele situatii patologice cauzate de afectiuni inflamatorii ale faringelui si mai grav. aceste pungi se transforma in adevarate buzunare pline cu secretii mucoase. Reamintim ca. In pungile guturale. ale urechii medii. Pentru drenarea colectiilor din pungile guturale se recurge la punctia Åfundurilor de sacµ inferioare acestora. se gaseste aer. operatie ce se efectueaza prin spatiul anatomoanatomotopografic cunoscut sub denumirea de triumghi al lui Viborg. triunghiul anatomic Viborg este delimitat de urmatoarele formatiuni : marginea aborala a marginea ramurei recurbate a mandibulei. foarte dificil de evacuat. purulente etc. Viborg. in mod normal.

acesteia i-au fost atribuite denumirile de perilimfa si topografie. membranos. Cavitatile urechii interne sunt foarte complexe. osos) Cele doua componente ale urechii interne contin un lichid cunoscut sub denumirea de limfa auriculara. In alcatuirea labirintului sunt curpinse doua componente : labirintul osos si labirintul membranos. (labirintul membranos este situat in interiorul labirintului osos). . In functie de topografie. Perilimfa se gaseste in afara labirintului membranos ocupand spatiul dintre peretii labirintului membranos si labirintul osos. La acest nivel se gasesc formatiunile receptoare ale functiei auzului si ale informarii asupra pozitiei spatiale a corpului. cu implicatii in functia echilibrului. care umple cavitatile labirintului membranos. Aceasta parte a urechii se gaseste profund si medial fata de cavitatea timpanica si este constituita din cavitati foarte complexe sapate in portiunea pietroasa a osului temporal.      Urechea interna (Auris interna) Urechea interna constituie prin formatiunile pe care le adaposteste. segmentul esential al organului auzului. fapt ce justifica denumirea generala de labirint. conferita acestui segment. iendolimfa. Endolimfa este acea parte a lichidului urechii interne.

Labirintul osos  

Labirintul osos este alcatuit dintrdintrun ansamblu de cavitati delimitate de tesut osos compact, foarte rezistent, apartinand segementului pietros al piramidei temporale. Cavitatile labirintului osos sunt : vestibul, canale semicirculare osoase, melcul osos

  

Vestibulul este o cavitate osoasa, care ocupa prin pozitia sa, un loc intermediar intre canalele semicirculare osoase, situate in partea superioara si melcul osos, situat in partea inferioara a vestibulului. Se prezinta sub aspectul unei cavitati osoase, usor aplatizata in sens mediomediolateral. Peretii vestibulului sunt: lateral, medial, superior si inferior. Peretele lateral corespunde camerei timpanice (cavitatea urechii medii). Prin pozitia oblica pe care o are cavitatea vestibulara, peretele lateral are o pozitie aproape ventrala. In acest perete sunt situate fereastra ovala, deschierea bazei melcului osos si fereastra rotunda. Peretele medial este perforat de numeroase orificii vasculo-nervoase prin care vasculotrec vasele de sange proprii, precum si formatiuniele nervoase de dendritele neuronilor vestibulari din ganglionul lui Scarpa, in pasajul lor spre formatiunile receptoare, situate in segmentele corespunzatoare ale labirintului membranos. Peretele superior corepsunde deschiderilor canalelor semicirculare osoase .

 

Canalele semicirculare osoase (Canales semicirculares ossei) in numar de trei, se prezinat sub aspectul unor cavitati tubulare ale caror denumiri deriva din forma lor conturata in semicerc. Directia acestor canale, preucm si pozitia lor anatomica le confera urmatoarele denumiri : vertical in sens antero-posterior, anteronumit si canal superior, canalul posterior dispus in sens can superior, transversal si canalul extern dispus in sens orizontal. Canalele semicirculare osoase se deschid prin extremitatile lor in vestibul. Deschiderile vestibulare sunt in numar de patru la animale. Numarul mai mic de orificii vestibulare decat numarul real al extremitatilor canalelor (sase) este determinat de faptul ca unele extremitati ale canalelor se deschid in comun.

  

Melcul osos (Cochlea) Melcul osos, parte componenta a labirintului osos este un canal conturat asemanator cochiliei unui melc, situatie de unde, prin comparatie i-a fost atribuita denumirea. In iceea ce priveste directia de spiralare a canalului melcului se retine faptul ca aceasta este inversa la urechea stanga fata de cea dreapta. De asemenea, numarul spirelor este variabil de la o specie la alta. Astfel, la cal melcul are doua ture si jumatate. La bou melcul are trei ture si jumatate, la porc are patru ture, la caine are trei ture, iar la oaie si jumatate, capra o tura si jumatate. Lumenul melcului este despartit in sens orizontal si incomplet de catre o lama osoasa ce are baza de fixare pe peretele intern al canalului osos, iar varful ajunge aproximativ pana la jumatatea lumenului melcului. Intrucat aceasta lama osoasa urmareste spirele descrise de melc, se va numi lama spirala (Lamina spiralis ossea). Lama spirala osoasa tine de la baza melcului, pana la extremitatea lui superioara , nivel la care varful melcului se termina in forma de infundibul, numit cupola.

  

Peretii melcului sunt formati din tesut osos compact, foarte dur. El are rolul de a proteja melcul membranos ² Canalul cohlear, situat in interior. In partea sa posteriora , peretele osos prezinta un orificiu vasculo-nervos prin care patrund vasele de sange si vasculofiletele nervoase ce abordeaza formatiunile proprii din interiorul melcului. La randul ei, lama spirala osoasa este perforata la baza de numeroase orificii, constituind o adevarata lama ciuruita spirala. Spiralele melcului osos se afla pe o formatiune axiala numita modiol sau columela. Modiolul sau columela, este alcatuit din os poros, cu lamele columela, foarte delicate. Forma columelei este conica , cu baza fixata intre fereastra ovala si fereastra rotunda. Baza columelei precum si prima tura a melcului proemina in cavitatea timpanica sub forma unei eminente denumita promontoriu. Varful columelei este promontoriu. ascutit, sub forma de carlig numit hamulus. In interiorul columelei se gaseste un canal spiral ² Canalul spiral a lui Rosenthal ² in care este adapostit ganglionul spiralat a lui Corti.

acustic. Acest ganglion adapostit in canalul spiral a lui Rosenthal din interiorul columelei este alcatuit din protoneuronii caii auditive.). Daca facem o corelatie intre formatiunile descrise mai sus si rolul lor. ne referim in primul rand la ganglionul lui Corti. Axonii neuronilor din ganglionul Corti parasesc melcul pe la baza columelei si prin gaurile fosetei cochleare si ajung in conductul auditiv intern unde formeaza nervul cochlear (N. . pentru a ajunge la epiteliul senzorial din canalul cochlear (aceste formatiuni vor fi descrise odata cu descrierea labirintului membranos). Dendritele neuronilor din ganglionul Corti patrund prin lama ciuruita spirala in baza lamei spirale osoase.

dupa cum urmeaza: utricula .Labirintul membranos (Labyrinthus membranaceus) In interiorul labirintului membranos se gaseste endolimfa.  Componentele labirintului membranos sunt reprezentate de pungi si canale. canalele semicirculare membranoase si melcul membranos (canalul cochlear).  . sacula .

Pe peretele superior al utriculei se gasesc deschiderile ampulare sau neampulare ale canalelor semicirculare membranoase. utricula primeste vasele de sange proprii. care o mentine in pozitie normala. ale carei dimensiuni sunt de 3-4 mm/2 3mm. iar pe partea sa inferioara se gasest canaliculul de comunicare dintre utricula si sacula. cu exceptia unui tract fibros. . cu diametrul de 1-2 mm la cal se numeste pata sau macula utriculara (Macula utriculi ). Utricula se gaseste in partea superioara a vestibulului osos. Aceasta formatiune. Prin acest tract fibros. Se prezinta sub forma unei vezicule alungita si usor aplatizata . Fata externa este detasata de la peretele osos.

este cea de-a doua vezicula situata in devestibulul osos. Sacula (Sacculus) . Asemanator utriculei. In partea saculara inferioara sacula comunica cu melcul membranos printr-un printrcanalicul numit ductus reuniens ² sau canalul Hensen. sacula prezinta si ea pe peretele medial o proeminenta numita pata sau macula saculara. Aspectul saculei este rotund si este mai mica decat utricula. Din unghiul descris de acest canalicul utriculo-vestibular se detaseaza un alt canalicul utriculonumit canal endolimfatic. Intre utricula si sacula exist o comunicare realizata printr-un printrcanalicul in forma de ÅVµ. ce ajunge pana sub duramater. sacula este situata ventral. Fata de utricula. . Canalul endolimfatic strabate canalul osos al apeductului vestibular si se termina cu aspectul unui fund de sac.

Otolitele se misca in patura de mucus . de doua tipuri. in functie de pozitia spatiala a capului sau corpului. Astfel ele ating cilii celulelor senzoriale. respectiv al saculei. nu ating membrana bazala.     Structura maculelor Inainte de a descrie strucutra maculelor utriculara si saculara este necesar de a preciza faptul ca aceste formatiuni sunt cunoscute si sub denumirea improprie de pete acustice. Ele sunt dispuse pe celulele de sustinere. constituind factorul excitant al acestor celule. Aceste cristale se numesc otolite. Celulele senzoriale sunt celule stato si rotatoreceptoare dispuse in stratul superficial al epiteliului. Epiteliul maculelor este separat de peretele fibroelastic al utricule. . produs de secretia celulelor maculei. sau nisip auditiv. celule senzoriale si celule de sustinere. Membrana otolitica este formata dintr-un strat de mucus. printr-o membrana printrbazala proprie. Polul apical al celulelor senzoriale este prevazut cu cili. In acest strat de dintrmucus care pare a fi o densificare a endolimfei se gasesc infipte prelungirile ciliare ale celulelor senzoriale. Pe membrana bazala sunt dispuse celulele epiteliale. Tot in patura de mucus se gasesc cristale prismatice . Prezentarea structurii maculelor evidentiaza functia lor. lungi de 1-5 microni. Ele nu au nici un rol in functia auditiva. in structura carora intra carbonat dublu 1de calciu si de magneziu (aragonit). Componentele structurala ale maculelor sunt : epiteliul si membrana otolitica. Intre celulele senzoriale sunt spatii prin care se strecoara prelungirile externe ale celulelor de sustinere. Intre structura maculei utriculara si cea saculara exista o identitate perfecta. ci in exclusivitate au rol de informare. in complexul sistem de mentinere al echilibrului spatial al corpului(sistemul vestibular).

  1 celule cu cili 2. otolite .

Terminatiile butonate ale dendritelor vin in raport de contiguitate cu membrana celulelor senzoriale. Prin membrana bazala a epiteliului maculelor patrund prelungirile dendritice ale neuronilor din ganglionul vestibular al lui Scarpa. de unde preiau potentialul bioelectric si il conduc centripet spre ganglionul de origine .

fiecare canal prezinta la unul din capete. In aceasta situatie si ele sunt in numar de trei si au aceeasi pozitie cu a canalelor osoase : superior. dispuse perpendicular pe axul ampulei. Deschiderile comune nu prezinta dilatatii ampulare dupa cum nu prezinta nici canalele independente la unul din capete. .posterior. o dilatatie numita ampula. Canalele semicirculare membranoase se deschid pe partea superioara a utriculei. un mic pliu transversal denumit creasta acustica.   Canalele semicirculare membranoase (Ductus semicirculares membranaceus) Sub denumirea de canale semicirculare membranoase se intelege partea din labiritul membranos care captuseste canalele semicirculare osoase. Crestele acustice au forma semilunara si sunt acustica. la deschiderea corespunzatoare in utricula. O alta particularitate a canalelor semicirculare membranoase consta in faptul ca. Deschiderile utriculei sunt in numar de patru la animale.si extern sau orizontal. Fiecare ampula prezinta pe fata interna.

Prin structura lor. care patrunde in cavitatea ampulei. le-a fost atribuita denumirea de creste acustice. . Cupola gelatinoasa are un aspect fibrilar si nu contine otolite. crestele se aseamana cu aceea a maculelor. in cazul crestelor ampulare. intrand in sistemul functional al echilibrului. desi rolul lor functional lenu are legatura cu simtul auzului. Epiteliul este mai inalt decat cel din macule . la nivelul crestelor ajung dendritele neuronilor din ganglionul Scarpa. Inclinarea cupolei in functie de pozitia corpului constituie factor excitant asupra celuleor senzoriale din epiteliul crestelor.   Structura crestelor Asemanator maculelor utriculara si saculara. moale si transparenta. Celulele epiteliale senzoriale sunt acoperite de o formatiune gelatinoasa. care se numeste cupola. iar celulele senzoriale au la polul lor apical un cil mai lung. cu deosebirea ca stratul conjunctiv elastic subepitelial este mai gros. Cilii celulelor senzoriale patrund in niste canalicule fine ce strabat lungul cupolei gelatinoase. Asemenea situatiei descrise la maculele vestibulare. el permitand o creasta proeminenta.

De la varful lamei spirale pana la peretele opus al melcului se gaseste o formatiune membranoasa . comunica intre ele la varful acestuia. De la acest nivel spre lumenul melcului osos se gaseste o lama osoasa spirala. fiind denumita lama spirala. numita membrana spirala. iar etajul inferior este ocupat de rampa timpanica. in jurul modiolului.   Melcul membranos denumit si canal cochlear este situat in interiorul melcului osos . timpanica. Retinem ca melcul osos este dispus in spirale. Baza lamei spirala se gaseste deci . spirala. Cele doua rampe separate vestibulara. orificiul de comunicare fiind denumit helicotrema. Aceasta membrana se numeste membrana Reissner (membrana vestibulara). ajungand pe peretele medioosos al rampei vestibulare. In aceasta situatie. Partea din melc care se sprijina pe modiol se numeste perete intern. complet in lungul melcului . pe peretel intern al melcului. orizontala ce urmareste turele melcului. Precizam faptul ca. . melcul membranos ocupa numai o parte din lumenul melcului osos. pe langa membrana spirala mai porneste o membrana care are o directie oblica medio-lateral. pentru a descrie melcul membranos este necesar a reveni asupra melcului osos. iar varful ei ajunge numai pana la jumatatea lumenului acestuia. separa lumenul acestuia in doua etaje numite rampe. Etajul superior este reprezentat de rampa vestibulara. Lama spirala osoasa impreuna cu membrana spirala traversand de la peretele intern la cel extern al melcului. De la varful lamei osoase spirale. in unghi de aproximativ 45o in sens dorsal .

Corti. Pe sectiune transversala canalul are forma triunghiulara .   Din cele descrise rezulta ca.membrana Reissner si peretele osos lateral al rampei vestibulare. cu varful situat la extremitatea libera a lamei spirale osoase. El poarta denumirea de canal cochlear. in interiorul rampei vestibulare se gaseste un canal ai carui pereti sunt formati din lama spirala membranoasa . cu fereastra rotunda. . Rampa timpanica corespunde la baza melcului . Peretii interni ai rampelor vestibulara si timpanica sunt captusiti cu periost. Organul lui Corti este alcatuit din formatiunile receptoare ale excitatiilor produse de vibratiile sonore. iar pe lama spirala membranoasa este situat organul lui Corti. iar in interiorul lor se gaseste perilimfa. In interiorul acestuia se gaseste endolimfa. cochlear. S-a aratat mai sus ca cele Sdoua rampe comunica intre ele la varful melcului prin orificiul numit helicotrema. Rampa vestibulara comunica la baza melcului cu spatiul perilimfatic din jurul sacului.

numit columela. Conductele faringo-timpanice prezinta faringodeschiderea faringiana comuna . in contact cu fereastra ovala. in care se deschid canalele semicirculare voluminoase si cu pereti ingrosati. Acest oscior prezinta un capat timpanal fixat pe membrana timpanica si un capat vestibular. Melcul osos este reprezentat printr-un printrtub de forma unei sfere turtite si este usor rasucit. In printrurechea medie exista un singur oscior de forma unui bastonas.     Urechea la pasari La pasari lipseste pavilionul urechii. Cavitatea urechii medii are forma neregulata. Urechea interna prezinta un vestibul membranos redus. Capatul inchis al canalului cochlear este in forma de ampula (corespunde lagenei vertebratelor inferioare). printr-un singur orificiu cu aspecul unei fante. . In jurul deschiderii conductului auditiv extern se gaseste o coroana de pene fine sau la unele specii o cuta a pielii redusa. captusit de piele cecontine glande sebacee. Conductul auditiv extern este scurt si lat.

La nivelul orificiilor termice. . naturale pielea se continua cu mucoasa.Analizatotorul cutanat   Sensibilitatea cutanata este cunoscuta si sub denumirea de sensibilitate tactila. Tegumentul sau pielea reprezinta organul cu cea mai mare intindere deoarece imbraca toata suprafata corpului. Pielea este in contact direct cu mediul extern iar prin inermediul receptorilor dispusi in grosimea ei este capabila sa reactioneze direct la stimulii excitanti din mediu. asigurand realizarea impresiilor termice. tactile. dureroase si tactile.

derm Un plan superficial .hipoderm un plan mijlociu .epiderm .     STRUCTURA ANATOMICA A PIELII Din punct de vedere anatomic pielea este constituita din 3 straturi suprapuse: un plan profund .

nu prezinta vase de sange si nici limfatice. in schimb se gasesc numeroase terminatiuni nervoase libere Prezinta o fata interna si o fata externa. cheratinizat. care se regenereaza permanent. Structural prezinta: stratul bazal (generator) stratul celulelor poliedrice stratul granular stratul lucid stratul cornos .   - Epidermul ² este planul superficial avand un epiteliu pluristratificat.

 Straturile epidermului sunt strabatute din profunzime spre suprafata. fie ale glandelor sudoripare si sebacee. de numeroase canalicule. fie cele de trecere ale firelor de par. .

este prevazut cu o serie de santuri si pliuri. Reprezinta planul care se cornifica in anumite portiuni generand productiile cornoase ale pielii . stratul superficial cornos ² exfoliator.

acoperind papilele dermice. Fata profunda este in raport direct cu dermul. ale caror forme le urmareste fidel. .

plan care este prevazut cu hipodermul. Dermul prezinta 2 fete: una profunda si alta superficiala. Tot in planul profund al dermului. Dermul este foarte bogat irigat si inervat Fata superficila corespunde epidermului.    DERMUL Dermul constituie planul mijlociu al pielii. mai mult sau mai putin adanc. Fata profunda vine in contact cu hipodermul. . numeroase eminente conice. dermice. in ea fiind diseminate aparatele terminatiunilor tactile. bogate depozite adipoase. El confera rezistenta si elasticitatea pielii. Aceasta fata prezinta pe cea mai mare parte a sa . reprezentand totodata membrana sensibila principala. cunoscute sub denumirea de papile dermice. se gasesc bulbii firelor de par si galndele sudoripare cu canalele lor excretoare.

el face legatura intre derm si starturile conjunctive subcutanate.  HIPODERMUL HIPODERMUL In acest strat se gasesc numeroase depozite adipoase. .

glandele sebacee.ANEXELE PIELII Anexele pielii sunt reprezentate de glande sudoripare. unghii si firele de par (penele) Glandele sudoripare si sebacee sunt situate in derm.  . fanere.sudoripare)  Unghiile si parul sunt alcatuite din elemente de provenienta epidermica. Aceste anexe ale pielii fac parte din formatiuni denumite fanere. putand fi gasite chiar si in straturile profunde subdermice (gl.

Glandele sudoripare  prin functia lor secretorie au rolul de a produce si de excreta la suprafata pielii sudoarea (transpiratia). . Tubul excretor poarta denumirea de canal sudoripar. sudoripar. sudoripar. dermul si epidermul. iar orificiul de deschidere la suprafata pielii constituie porul sudoripar. dar inegal repartizate pe suprafat pielii. Glandele sudoripare sunt foarte numeroase. Portiunea initiala a tubului se flexeaza pe el insusi formand corpul propiu zis al glandei ² glomerul glandular Acesta are o forma mai mult sau mai putin sferoida. Glanda sudoripara este alcatuita dintr-un tub terminat in profunzimea dermului sub dintraspect de fund de sac. Glomerulul glandular se continua cu o portiune dreapta a tubului. care strabate din profunzime spre suprafata.

. de culoare brunbrungalbui si cu gust amar.Glandele ceruminoase   se gasesc in structurile epiteliului ce captuseste conductul auditiv extern fac parte dupa unii autori. Produsul de secretie este cerumenul. un produs de consistenta moale. semifluid. din categoria glandelor sudoripare (glande sudoripare speciale). care in contact cu aerul primeste consistenta si aspectul cerii.

Glandele sebacee    Sunt glande de grup situate in planul superficial al dermului. la rumegatoare mici. glandele mamare . la ovine. de la ovine. Canalul excretor este scurt. la porc. forma de fund de sac simplu. intrGlanda Glanda sebacee are doua parti : partea secretorie si canalul excretor. . se gasesc unele zone particulare in care se intalnesc aglomerari de astfel de formatiuni glandulare. sunt glande sinusului infraorbitar. La animale. care sunt glande cutanate aflate intr-un stadiu intrfoarte avansat de modificare si specializare. glandele perianale ca . ele sunt mai putin numeroase decat glandele sudoripare si secreta o materie grasa numita sebum sau materie sebacee. Partea secretorie poate avea are excretor. glandele sinusului inghinal . cat si sudoripare. sau ramificat. infraorbitar. pe langa glandele sebacee diseminate in pielea corporala -foarte numeroase la ovine. care este deversata fie intr-un folicul pilos. glandele carpale situate pe fata mediala a carpului. glandele sinusului interdigital din canalul biflex. ovineAstfel. intalnite la carnivore si la iepure.provenite atat din glande sebacee. fie direct la suprafata epidermei.

in functie de anotimp. este cunoscuta sub denumirea de naparlire . la animale se remarca o pilos. inlocuirea periodica a parului la animale. In procesul de crestere a parului. periodicitate. Radacina se termina printr-o ingrosare cu aspect ovoid sau piriform ce constituie printrbulbul pilos. folicul pilos.    . Parul propiu-zis are doua segmente: partea libera sau tija si partea infipta in propiupar. care este reprezentata de radacina firului de par. in care firul de par este implantat. filiforme si flexibile. La conformatia unui fir de par se disting: firul de par propiu-zis si folicul pilos propiuFoliculul pilos este reprezentat de o cavitate a dermului.Perii  Perii sunt productii epidermice cornoase.

Unghiile  Unghiile sunt productii epidermice. ghearele la carnivore si pasari si cutia de corn al coarnelor la rumegatoare . ongloanele la rumegatoare si suine. constituind cutia de corn a copitei la solipede. Ele sunt bine dezvoltate la animale domestice -mamifere si pasari. .

un ansamblu de formatiuni dure si moi. acoperite si protejate de cutia de corn (de unghie). .Copita  Sub denumirea de copita se intelege un complex anatomic .

cuzinetul palmar sau plantar .  Formatiunile moi ale copitei sunt reprezentate de : membrana cheratogena formatiuni de amortizare ale copitei fibrocartilajele complementare.

Membrana cheratogena  Membrana cheratogena este reprezentata de derm si de stratul bazal sau generator Malpighi al epidermei .

periopla are periopla. rolul de a proteja cornul unghiei impotriva agentilor fizici de umiditate sau uscaciune exagerata. . Acesta acopera ca o membrana protectoare. respectiv in subregiunea coroanei. propiunumindunumindu-se glazura cutiei de corn sau periopla. lucios si rezistent. care le acopera. iar stratul generator epidermic. cornul propiu-zis al unghiei. cu o latime de 3-4 coroanei. La acest nivel papilele dermice sufera un proces de alungire. 3mm. produce un corn particular. MEMBRANA CHERATOGENA: CHERATOGENA: Bureletul perioplic este situat la marginea superioara a copitei.

(inferior). peretele cutiei de corn. dermul prezinta papile dermice extrem de lungi. ajungand la o latime de 1-1.  Bureletul cutidural este reprezentat de a doua ingrosare puternica a dermului. (Papilele dermice patrund in tubii de corn asemanator degetelor de manusa). Stratul generator epidermic de la nivelul papilelor genereaza cornul (proces de cheratinizare). Papilele dermice ale cuzinetului cutidural sunt orientate ventroventrocranial si patrund in niste canalicule ce strabat in lungime. La nivelul bureletului cutidural. Aceste canalicule longitudinale poarta denumirea de tubi de corn . unghia creste in lungime.5cm. astfel ca prin acest proces fiziologic. . Aceasta formatiune se 1prezinta ca un guler circular in regiunea coroanei copitei si este situat intre bureletul perioplic (superior) si dermul parietal ce acopera falanga a -a (inferior).

Particulariti: spre deosebire de cele doua burelete descrise mai sus.  Tesutul podofilos este ciorapul de carne propiu-zis El este propiureprezentat de continuarea dermelui in sens distal. . foate aderenta la retinaculul periostal al falangei . de la continuarea bureletul cutidural pe fata parietala a falangei a -a. papilele dermice corespunzatoare sunt transformate in lame lame podofiloase ² in numar de 500-600. Lamele sunt 500paralele intre ele si au directia planului de inclinare al peretelui unghiei. tesutul podofilos dermic se prezinta ca o panza subtire.

Cu alte cuvinte. tesutul velutos al furcutei ² la cal. in aceste zone. fiind continuarea directa a portiunii parietale a acestei formatiuni. tesutul velutos reprezinta portiunea de talpa a ciorapului de carne.tesutul velutos al talpii. Tesutul velutos are doua zone: . dermul prezinta papile multiple si scurte astfel ca tesutul velutos se aseama cu o catifea. .    Tesutul velutos reprezinta membrana cheratogena pe fata inferioara (soleara) a falangei a -a si a furcutei (la cabaline). de unde si denumirea mai larg uzitata de tesut catifelat al talpii . talpii.

.un ansamblu de formatiuni dure si moi. acoperite si protejate de cutia de corn(de unghie).Copita  Sub denumirea de copita se intelege un complex anatomic .

Astfel . in scheletul copitei intra jumatatea distala a falangei a ²a. falanga a -a si osul mic sesamoid . Formatiunile dure sunt reprezentate de scheletul copitei sau baza anatomica a ansamblului.

. cunoscute sub denumirea de formatiuni de amortizare ale copitei .  Formatiunile moi ale copitei sunt reprezentate de membrana cheratogena formatiunile de amortizare a socurilor.

reprezentat de hipodermul cutanat. care in urma solicitarilor si-a siinsusit o structura fibroasa-elastica El este situat pe fata soleara. respectiv de zona corepsunzatoare a tesutului velutos si are forma negativului fetei superioare a furcutei de corn.Cuzinetul  Cuzinetul. median si doi bulbi orientati caudal. . ii vom descrie un varf. Fata ventrala a cuzinetului este acoperita de membrana cheratogena. fibroasade sprijin a copitei. un relief varf. In consecinta. cunoscut si sub denumirea de Åfurcuta de carneµ. este carneµ. Cuzinetul.

F2- . Intrucat fibrocartilajele depasesc cu 1-2 cm. Se prezinta sub aspectul a doua placi fibrocartilaginoase si au forma aproximativ patrulatera. marginea coronara a cutiei de corn. hernierii fundurilor de sac al sinovialei articulare F2-F3. se opun unei indepartari exagerate a calcaielor in timpul sprijinului piciorului pe sol si de asemenea. Ele sunt situate pe partile laterale ale falangei a -a (medial si lateral). Rolul fibrocartilajelor complementare este de a proteja formatiunilor moi articulare profunde. adera la fetele laterale ale cuzinetului. Partea posterioara a fibrocartilajelor. Intre fata profunda a fibrocartilajelor si falanga a -a se gasesc ligamentele articulare. in aceasta zona sunt 1acoperite de piele. fiind acoperite de membrana cheratogena.aceste formatiuni sunt specifice ecvinelor.Fibrocartilajele complementare   Fibrocartilajele complementare . fundurile de sac laterale ale sinovialei articulare F2-F3 si sinoviala micii teci F2sesamoidiene. precum si gasesc articulare. in jumatatea distala a fetei lor profunde.

La cal : cutiei de corn i se descriu urmatoarle parti componente : -zona parietala sau peretele propiu-zis.CUTIA DE CORN      Cutia de corn sau unghia propiu-zisa este o productie propiuepidermica rezultata in urma cheratinizarii (cornificarii) materialului precornos elaborat de catre stratul bazal Malpighi. propiu-talpa. -furcuta. . al membranei cheratogene.

7 cm in segmentul 0. .5calcaielor.3 ventro1cm in portiunea fruntii copitei si de 0.5-0. astfel ca ia aspectul de trunchi de con sectionat oblic in directia ventro-caudala. Grosimea peretelui de corn este de 1-1. Acest perete se prezinta incurbat bilateral in sens craniocraniocaudal. Zona parietala a cutiei de corn este reprezentata de partea din cutia de corn care se observa atunci cand piciorul este in sprijin pe sol.

     Zonei parietale a cutiei de corn i se descriu urmatoarele: o fata externa. o margine coronara (superioara). o margine de sprijin ²soleara (inferioara). . o fata interna.

5fiecare parte a planului median.  barele reprezinta portiunea in care peretele calcaielor se recurbeaza si se continua in sens medial.  de o parte si de alta a fruntii se gasesc sferturile anterioare. pe o lungime de cca 5-5 cm 5- . in zona talpii.  sferturile posterioare urmeaza in sens caudal si se mai numesc si sferturi propiu-zise. propiuAu o latime de cca 4-5 cm 4 calcaiele se gasesc in continuarea sferturilor posterioare si reprezinta partea cea mai putin inalta a peretelui. Prin incurbarea peretelui parietal in zona calcaielor. numite si Åmameleµ anterioare. Partea inferioara a fruntii se numeste pensa.5-3 cm de cutiei 2.Peretele exterior al cutiei de corn se sistematizeaza in urmatoarele portiuni:  fruntea cutiei de corn este portiunea anterioara si cea mai inalta si masoara 2. pensa. barele patrund medial medial. Acestea au o latime de cca 2 cm.

sprijin. Fata interna a marginei inferioare vine in raport de angrenaj cu circumferinta talpii . in timpul stationarii sau al deplasarii animalului. Din acest motiv mai poarta denumirea de margine de sprijin.  Marginea inferioara este data de zona de atingere a copitei cu solul .

De retinut este faptul ca. Forma talpii este semilunara. . Aceste lame intra in angrenaj cu extremitatile inferioare ale lamelor cherafiloase de pe fata interna a peretelui parietal al cutiei de corn.perete parietal + talpa . se realizeaza astfel o fixare extrem de solida intre cele doua zone ale cutie de corn . cornul talpii prezinta o fata superioara acoperita de tesutul velutos al membranei cheratogene si o fata inferioara. De asemenea.  Talpa Talpa este partea din cutia de corn care este indreptata spre sol. prezentand o circumferinta convexa si o concavitate situata caudal (la ecvine). Circumferinta talpii este zimtata sub aspect de lame radiare. Zona alba se intinde pe tot conturul talpii. externa. corespunde deci si zonei calcaielor si a barelor.linia alba .

lacune (laterala si mediala) sunt situate intre bratele furcutei si bare. in doua brate (Crura cunei) terminate bulb. Furcuta de corn are forma de pivot triunghiular. intre bratele furcutei. lacune. Cornul care formeaza furcuta are peretele subtire si moale. un corp . care se bifurca in sens caudal .    Furcuta este o formatiune din corn. iar a treia lacuna este situata median. . Pe langa aceste formatiuni se disting trei santuri. cu cate un bulb. caruia i se descriu un varf . denumite lacune. specifica copitei de ecvine. Fata ei dorsala (interna) corespunde cuzinetului palmar (plantar). situata in concavitatea talpii. Doua dinte santuri.

pintenii sunt productii epidermice. . Cornul ce formeaza pintenii are o slaba rezistenta. la aceste specii de animale se prezinta sub forma de capsula cornoasa conica. pintenii apar ca mici formatiuni cornoase situati la nivelul smocului de par de pe fata palmara (plantara) a regiunii bureletului. intalniti la unele specii de animale domestice. La ecvine. La rumegatoare. fara baza anatomica osoasa. Sunt considerati 1a fi vestigii ale degetelor si V. pintenii reprezinta degetele si V Cornul pintenilor. Dimensiunile pintenului sunt de 1-2 cm.PINTENII  Ca si cornul unghiei .

CASTANELE  Castanele sunt formatiuni epidermice vestigiale. Ele apar sub aspectul unor excrescente cornoase de forma ovala. . aplatizata. Castanele se gasesc atat la membru toracic. la cca 10 cm proximal de regiunea carpiana. specifice ecvinelor (se considera a fi vestigii ale degetului ). cu lungimea de cca 5 cm si latimea de 111.5 cm (difera de la un individ la altul). La membru pelvin se gaseste pe fata mediala a regiunii tarsiene. La membru toracic castana este situata la extremitatea distala a subregiunii mediale ale antebratului. cat si la cel pelvin.

care este convexa si o portiune medial sau concentrica (axiala). este suplinita de o foarte buna dezvoltare a cuzinetului. care este concava. formatiune ascutita spre inainte si latita inapoi.  Fata de cutia de corn de la ecvine. ceea ce confera cea mai mare parte a suprafetei soleare a copitei. dupa cum urmeaza:  peretele parietal prezinta o portiunea laterala (abaxiala) . Lipsesc barele si furcuta  fata soleara este reprezentata de talpa. ca sisteme de amortizare.ONGLOANELE  Sub denumirea de onglon este cunoscuta cutia de corn la speciile de animale care se sprijina pe sol prin doua degete la fiecare picior (biongulate) (biongulate) rumegatoarele mari. . onglonul prezinta unele particularitati de forma.  lipsa furcutei si a cartilajelor complementare. talpa este usor adancita dorsal (concava). Fata de planul orizontal. mici si suine .

o membrana cheratogena si cutia de corn. Cornul prezinta si el. o baza anatomica osoasa. cunoscuta sub denumirea uzuala de cep osos al cornului. o froma conica. . Apofiza cornuala are directii si lungimi variabile determinand directia si lungimea coarnelor . Baza anatomica a cornului este reprezentatat de apofiza cornuala a osului frontal. Aceasta apofiza are in general. COARNELE Coarnele reprezinta formatiuni specifice unor specii de animale ² la unele rase sunt dependente de sex si au ca baza anatomica osul frontal.

de aspect triunghiular si deosebit de dezvoltata. dar in timpul sprijinului nu iau contact cu solul .     GHEARELE Denumirea de gheare este atribuita formatiunilor cornoase corespunzatoare unghiilor si sunt specifice carnivorelor (cainepisica) si iepurilor . Pe (Torus digitalis) langa sprijinul pe perinitele digitale . Tegumentul care acopera perinitele este foarte bogat in glande sudoripare. de catre un ligament elastic. realizandu-se adevarate intrrealizanduteci in care ghearele sunt trase in sens dorso-caudal. turtite pe laturi si cu varful foarte ascutit si taios . conoide. la pasari. Ele acopera extremitatile distale ale degetelor. Aceasta situatie este conferita de faptul ca este foarte dezvoltat cuzinetul palmar (plantar) ²mai ales la carnivore. (Torus digitalis) . Ghearele au forma unor capsule cornoase. Este de retinut faptul ca fiecare gheara este adapostita intr-o indoitura a pielii regionale. Cuzinetul fiecarui deget este prezent si ia aspectul de perinita palmara (plantara). Aceasta particularitate este dorsomarcanta indeosebi la pisica. recurbate in sens ventral . Tot sub denumirea de gheare sunt cunoscute si unghiile membrelor pelvine. . un rol foarte important in aceasta functie il are perinita metacarpiana metacarpeus) (Torus metacarpeus) . care este situata caudal de perinitele digitale .

comparativ cu mamiferele. a solzilorde pe membrele pelvine si a pintenilor . Hipodermul are in structura sa fibre musculare netede inserate cu o extremitate pe bulbii plumiferi. Tesutul hipodermic subcutanat este foarte abundent si lax . prin ingrosarea continua a invelisului celular malpighian. in planul hipodermic se formeaza ingrosari fibroadipoase cu rol in sprijin . la pasari pielea nu prezinta in structura sa glande sudoripare si sebacee. Stratul celular granular al dermului lipseste . . Aceasta ingrosare este mai intensa in regiunile corporale care nu sunt acoperite cu pene . in special epidermul ciocului .       La pasari . pielea prezinta unele particularitati de structura . iar cu cealalta pe stratul fibrelor elastice ale dermului . la cocos . unde formeaza cuticula cornoasa a valvelor rostrale . gr Cornificarea se face direct . fapt ce confera o mare mobilitate si detasabilitate a pielii de tesuturile subiacente . Pe fata plantara a degetelor . in zona crestei.

pe corp . fiind alcatuita dintr-un corn opac si flexibil . dupa regiunea in care se afla . Aceasta categorie de pene se afla in regiunea capului . Dupa forma si rolul lor se disting trei categorii de pene : Pene paroase au forma de fire cu lama atrofiata si tija filiforma . mai ales in jurul bazei ciocului . care este cilindric si gol la interior. pe coada .remige . nu au glande anexe. Pe tijele secundare sunt fixate ramificatiile fine numite barbule . Penele sunt tot productii epidermice cornoase . Tija penelor are un segment proximal numit calamus. servind asemeni celor de la feline. . in urmatoarele categorii: . Puful constituit din rahis si lame moi. este dispus la baza penelor lungi propiu-zise . cu tija si lama dezvoltate. Aceste formatiuni sunt foarte dezvoltate si ascutite la unele specii de pasari rapitoare . Fiecare parte a lamei este alcatuita la randul ei. Calamusul patrunde in piele .rectrice . avand un important rol in termoreglare si in zbor . avand extremitatea ascutita si se fixeaza in folicul plumos . Pana este formata dintr-o tija (scapus) si o lama (Vexillum) dispusa pe cele doua laturi dintrale tijei. dintrExtremitatea distala a calumusului .          Ghearele sunt formatiuni cornoase situate la extremitatile distale ale degetelor membrelor pelvine . se impart la randul lor. Puful este mai abundent pe partile ventrale ale corpului Penele de acoperire lungi. din tije secundare (Rami).tectrice . care propiuil si acopera . Ele acopera corpul pasarilor . . Bulbii plumiferi din pielea pasarilor . indeosebi in prehensiunea hranei. pe aripi . . numita rahis este plina .

ale caror orificii externe se gasesc la nivelul unui mamelon uropigian. Glanda uropigiana este o glanda cutanata specifica pasarilor. pe care pasarea o recolteaza prin comprimarea glandei cu ciocul . Formatiunile infundibulare glandulare prezinta canalicule de excretie care converg spre unul. doua sau mai multe canale. pe care o intinde pe pene. acoperiti de tesut conjuctiv elastic. mai dezvoltate la pasarile palmipede. . Glanda uropigiana produce o secretie grasoasa. pe care le unge si le protejeaza astfel. Fiecare sac are numeroase infundaturi glandulare. impotriva umezelii . Ea este situata dorsal de vertebra a -a coccigiana si este formata din 2 saci ovoizi reuniti la extremitatile lor craniale.

prin care se fac cunoscute calitatile sapide ale corpurilor Terminatiile nervoase care sunt impresionate de substantele sapide sunt situate in adevarate aparate diseminate pe suprafata limbii ² pe fata dorsala a limbii.SIMTUL GUSTULUI   Gustul este unul din cele cinci simturi. fapt pentru care i se atribuie acesteia denumirea de organ principal al gustului .

. in mucoasa epiglotei. in mucoasa esofagului si chiar in mucoasa gingiilor si a buzelor . terminatiile nervoase snzoriale si formatiuni specializate in functia de receptie a a excitatiilor gustative . in mucoasa faringelui . respectiv in mucoasa valului stafilin(palatin). se gasesc si in alte zone .

 RECEPTORUL gustativ este reprezentat de asa-zisii mugurii asagustativi. Papilele cu rol gustativ sunt cele fungiforme. Mai precis ei sunt situati in structura unor papile ale mucoasei de pe fata dorsala a limbii. se vor numi epitelii senzoriale ale gustului. Mugurii gustativi luand nastere din structurile epiteliale si fiind sensibili la excitatiile provocate de substantele sapide. Mugurii gustativi se gasesc in epiteliu limbii. Celelalte categorii de papile linguale au doar rol mecanic. fungiforme. . caliciforme si foliate.

In structura capului papilei se gasesc mugurii gustativi. Papilele fungiforme (Papillae fungiformes) au aspect de fungii(ciuperca). Acestora li se descrie o parte superioara mai dezvoltata sau capul papilei si o parte bazala mai ingusta. papilei. pediculul papilei. .

substantele sapide dizolvate in saliva.papila caliciforma apare ca o (Vallum papillae). In ansamblu. Papilele caliciforme. . Ele sunt alcatuite dintrdintr-un mamelon central inconjurat de un sant circular (Sulcus papillae) si de papillae) un cadru periferic (Vallum papillae). dar si pe fata interna a cadrului papilar. Mugurii gustativi sunt situati in mamelonul papilei. denumite si circumvalate sunt cele mai mari papile gustative si cu rol principal in receptia excitatiilor gustative. raman mai mult timp in cntact cu celulele senzoriale ale mugurelui gustativ. mare papila fungiforma infundata in epiteliu mucoasei linguale. Datorita existentei santului perimamelonar. sau in alte lichide.

dupa cum le arata si numele ² au aspectul unor pliuri (foi) separate de santulete. Papilele foliate . ele lipsind la rumegatoare . in structura carora se gasesc (6mugurii gustativi. A fost mentionat la descrierea mucoasei linguale ca papilele foliate nu sunt prezente la toate speciile de animale. Numarul pliurilor este variabil (6-8).

determinand excitatia acestora. butoias. celulele senzoriale si celulele de sustinere. un bastonas. Extremitatile apicale ale celulelor senzoriale. sunt adunate in manunchi. au la polul apical . cu bastonase. substantele sapide dizolvate vin in contact cu bastonasele celulelor gustative. In ansamblu. histoSituati la nivelul papilelor gustative ale mucoasei linguale. gustativ. acestia au urmatoarea structura: membrana bazala a epiteliului.fusiforme. unui mugure sau butoias. Prin porul gustativ. . Celulele senzoriale alungite. aceste formatiuni epiteliale iau aspectul sustinere. Mugurele gustativ reprezinta unitatea histo-anatomica a receptorului gustativ. in dreptul unei deschideri a mugurelui. deschidere numita por gustativ.

Aceste filete preiau potentialul bioelectric si il conduc spre segmentul central-analizator central- . De aici. ajunse la nervilor nivelul mugurilor gustativi. Dendritele nervilor senzoriali.dau nastere la adevarate tesaturi (plexuri subgemale). iar intragemale. sub denumirea de influx nervos spre analizatorul cortica . alte terminatiuni nervoase sunt dispuse in jurul mugurelui gustativ(fibre extragemale). situate sub membrana bazala a epiteliului.la nivelul celulelor senzoriale gustative din mugurii gustativi. este preluat de catre terminatiile dendritice ale unor nervi cranieni si conduse centripet. cu ale caror membrane realizeaza raporturi de contiguitate (de atingere). Acestea sunt terminatiunile nervoase numite intragemale. filetele nervoase strabat membrana bazala si se termina in jurul celulelor senzoriale.  SEGMENTUL INTERMEDIAR Potentialul bioelectric rezultat ca urmare a excitatiilor produse de substantele chimice sapide.

prin nervul coarda timpanului (IX). care contine pe langa componenta motorie si fibre senzoriale. sunt Componenta senzitiva este reprezentatat de nervul lingual (ramura a nervului trigemen). Nervii care ajung la nivelul structurilor limbii sunt nervi cranieni. . filete ce se distribuie cu deosebire la papilele situate la baza limbii. Un alt nerv apartinator caii intermediare este nervul glosofaringian. ale limbii. Aceste filete se (IX). distribuie in cele doua treimi anterioare . provenite din ganglionii pietrosu . care contine si o componenta senzoriala gustativa provenita din ganglionul geniculat .

este decodificat si comparat cu nevosalte impulsuri .impulsul nevos.glosofaringian . iar cel sarat si acru. pe marginile limbii.informatia. Gustul dulce este mai bine simtit la varful limbii. Animalele exprima senzatia de gust prin optiunea comportamentala : de acceptare. . cu satisfactie sau respingere.  PROIECTIA CORTICALA are loc in partea inferioara a girusului postcentral din lobul temporal al telencefalului. Receptorii gustativi par a fi specializati intr-un anumit grad. intrpentru anumite gusturi astfel: gustul amar este mai bine simtit la baza limbii si ar corespunde papilelor inervate de n. aparand astfel . a anumitor alimente cu proprietati gustative diferite . La acest nivel . senzatia de gust . sosite anterior. de indiferenta.

numite cavitati nazale nazale Aceste cavitati sunt captusite de mucoasa de tip respirator si mucoasa de tip olfactiv numita mucoasa pituitara. .SIMTUL MIROSULUI   Terminatiunile nervoase destinate receptionarii senzatiei mirosului se gasesc diseminate. pituitara. pe peretele a doua cavitati.

venind in raport direct cu mediul extern (cu aerul inspirat). celule de sustinere. Prelungirea axonica. Prelungirea dendritica sau periferica. cu printraspect de gamalie de ac. In prelungirile periferice se gasesc granulatii osmofile. formas- . cu o lungime de 3 ² 4 microni. prezenta la polul bazal al celulelor olfactive. denumit neuroepiteliu. va forma.     Mucoasa olfactiva Mucoasa olfactiva este formata dintr-un epiteliu special. se continua spre organele nervoase centrale. prismatic si dintrstratificat. Aceasta ingrosare poarta denumirea de bold olfactiv sau vezicula olfactiva si prezinta pe ea 6 ² 8 cili sau peri olfactivi. iar axonul sau prelungirea nevraxiala. trecand in corionul mucoasei. ca filet nervos olfactiv. Ea depaseste polul apical al celulelor de sustinere si se termina printr-o ingrosare globuloasa. Acesta este compus din doua tipuri de celule : senzoriale. bipolare sau olfactive. Celulele olfactive sunt celule senzoriale bipolare. este groasa. traverseaza membrana bazala a epiteliului olfactiv si .dupa cum s-a mentionat si mai sus ² filetul nervului olfactiv. Ele sunt celule nervoase a caror prelungire dendritica se gaseste la polul apical al celulelor. carora pare sa li se datoreze culoarea galbengalben-cafenie a mucoasei olfactive.

aceasta portiune a mucoasei nazale acopera o suprafata mai mult sau mai putin intinsa. . corespunzator volutelor etmoidale (labirintul olfactiv etmoidal). cat si cu cea nazala). In plus. carnivore si rozatoare . (La aceste specii de animale canalul Stenson comunica atat cu cavitatea bucala. la rumegatoare. portiunea aborala a septumului nazal si a cornetului nazal superior. din partea fundica a foselor nazale. organul vomeronazal prezinta mucoasa olfactorie bine dezvoltata. suine. Segmentul periferic sau receptorul analizatorului olfactiv este situat in fosele nazale si este reprezentat de portiunea olfactiva a mucoasei pituitare. In functie de specie.

 pituitara olfactiva este un neuroepiteliu in care celulele senzoriale receptive constituie protoneuronii analizatorului olfactiv sau originea reala a perechii I de nervi cranieni (Nn.olfactivi). .

.

sub denumirea de influx nervos. iar prelungirea bazala este axonul. Datorita reactiilor chimice care au loc la acest nivel. nesolvabile. prelungirile dendritice sunt acoperite de o pelicula subtire de lichid secretat de glandele Bowmann. situate in corionul mucoase pituitare. nu vor avea efect osmatic. substantele din aer. a celulei olfactive este dendrita. Mai precis. pe calea segmentului intermediar. care va fi bioelectric transmis pe cale centripeta. In consecinta. Dendritele proemina prin deschiderile membranei limitante si vin in raport direct cu mediul extern. . se intelege ca substantele mirositoare patrunse cu aerul in fosele nazale. de unde rezulta ca acesti neuroni sunt bipolari. reprezentat de aerul patruns in fosele nazale. apicala. vor fi dizolvate in lichidul ce acopera mucoasa olfactiva. Analizatorul olfactiv fiind un chemoreceptor . vor fi excitate terminatiunile dendritice ale neuronilor olfactivi. Prelungirea periferica. In urma excitatiilor specifice ia nastere un potential bioelectric.

axonii se acopera cu o teaca Schwann fina si apoi strabat lama ciuruita a etmoidului. este reprezentat de axonii neuronilor olfactivi (protoneuronilor). La nivelul corionului. termenul de filete ale nervilor olfactivi si nu acela de nervi olfactivi). unde formeaza filetele nervilor olfactivi. .de conducere. (Intrucat axonii raman dispersati si nu se asociaza intr-un singur trunchi nervos. Segmentul intermediar . se foloseste in cazul intracesta. traverseaza membrana bazala si trec in corionul mucoasei. ajung in cavitatea cranianasi se indreapta catre bulbul olfactiv. Acestia pornesc de la polul bazal al celulelor olfactive.

La suprafata bulbului olfactiv se afla originea aparenta a filetelor olfactive ² perechea I de nervi cranieni. In cavitatea craniana (in scurtul lor traiect de la lama ciuruita. .terminalis). Filetelor olfactive sosite de la mucoasa olfactiva. li se alatura nervul vomeronazal (N. la suprafata bulbului olfactiv) filetele olfactive primesc invelitori meningeene.vomeronasalis) si nervul terminal (N.

Strabate lama ciuruita a etmoidului si se ataseaza la originea aparenta a nervului vomeronazal. . care prezinta cateva schimburi de fibre cu nervul nazal. El are originea in mucoasa ce captuseste portiunea aborala a infundibulului canalicular Jacobson. provenit din trigemen (nervul maxilar).  Nervul vomeronazal este reprezentat de cateva filete nervoase (axonice). cu origine in neuronii mucoasei organului vomeronazal. dupa care traverseaza lama ciuruita a etmoidului prin orificii proprii. situate pe versantii cristei galli si patrund pe partea dorso. in lobii olfactivi. este foarte fin.mediala. dorsoNervul terminal numit si nervul Jacobson.

explica diferentierea pe specii a acuitatii olfactive. In structura acestora se gasesc celulele mitrale. mitrale. microsmatice si anosmatice (ex. microsmatice deosebind Animalele macrosmatice. cetaceele). care sunt neuroni ce fac prima sinapsa cu axonii protoneuronilor din mucoasa olfactiva. Lobii olfactivi sunt organe care se intercaleaza in caile conducatoare ale impulsurilor nervoase olfactive. In acest mod. . Modul in care se realizeaza raporturile sinaptice dintre protoneuronii olfactivi si deutoneuronii. astfel macrosmatice. celulele mitrale constituie deutoneuronii caii olfactive.

Anatomie topografica  Reprezinta capitolul de anatomie care se ocupa cu studiul morfologiei organismului pe regiuni. Studiul se bazeaza pe ansamblul de cunostinte dobandite de studenti pe parcursul celor trei semestre de stidiu anatomiei descriptive. .

dorsale. aborale . laterale.Regiunile capului       Sunt clasificate in regiuni: rostrale. ventrale.

Baza antomica .Regiunile rostrale    Regiunea varful nasului Delimitare: doua linii transversale ce unesc comisurile superioare si comisurile inferioare ale narilor.cartilajele alare .

n. muschiul transvers al nasului. nazal lateral) aponevraoza muschiului ridicator propriu al buzei superioare. (a.     Straturi anatomice: Piele. tesut conjunctiv. cartilajele alare ( lama) .v.

Planul anatomic este reprezentat de cornul cartilajului alar si de fibroasa ce delimiteaza nara falsa. .5 1cm de orificiul nazal.1.Regiunea narilor   Delimitare: o linie ce inconjoara nara la 1.

v. nazal lateral .n.      Planuri anatomice: Pilea ² fina si aderenta Tesutul conjunctiv subcutanat Planul musculo-aponevrotic musculoMucoasa vestibulului nazal ( pe planseul vestibulului la limita dintre piele si mucoasa se deschide conductul lacrimo-nazal) lacrimo- Inervatia ² a.

Regiunea are forma triunghiulara baza triunghilui fiind formata de linia ce uneste comisurile superioara si ventrala a narii iar varful este situat in unghiul delimitat de procesul nazal al osului nazal si procesul nazal al osului incisiv. .Regiunea nazala laterala  Are ca baza anatomica diverticulul nazal fiind situata la nivelul incizurii nazoincisive.

Conjunctiv M. aboral si ventral Tegumentul ce delimiteaza nara falsa. . nazal lateral ² superior.     Planurile anatomice sunt reprezentate de: Piele Tes.

Regiunea buzelor    Delimitare: o linie ce inconjoara orificiul bucal la 2-3 2cm. Baza anatomica este reprezentata de m. orbicular al buzelor. . Se sectioneaza planul mucos si submucos. Descoperiri: trunchiul arterial incisiv ² o linie verticala ridicata dintre incisivii clesti.

m.       Planuri anatomice: Piele subtire si aderenta prevazuta cu peri fini si peri tactili Tes.conjunctiv subcutanat Planul musculoaponevrotic ² m. pielos al capului. ridicator nazolabial. ridicator propriu al buzei superioare Planul submucos in care se gasesc glande labiale Planul mucos care se continua pana la nivelul gingiei formand santurile gingivolabiale superior si inferior. zigomatic. m. . si insertia pe acesta a: m. m. m. coborator al buzei inferioare. orbicular al buzelor.

aboral o linie ce uneste comisurile nazale intre ele. lateral o linie ce uneste comisura dorsala de comisura nazala a ochiului.Regiunile dorsale ale   capului Regiunea dorsala a nasului Delimitare: rostral o linie ce uneste comisurile dorsale ale narii. .

frontal. n. Planul osos al aselor nazale. infratrohlear. Inervatia: n. n. .        Straturi anatolmice: Pielea putin mobila si aderenta Tesutul conjunctiv subcutanat Muschiul ridicator nazolabial Fascia superficiala a capului. infraorbital Irigatia ² artera laterala a nasului si a si v dorsala a nasului.

Baza anatomica este reprezentata de oasele frontale si de oasele interparietale. .Regiunea fruntii  Delimitare ² rostral de o line ce uneste unghiurile nazale ale ochiului lateral o linie ce uneste unghiul temporal al ochiului cu creasta sagitala externa si protuberanta occipitala.

Fascia epicraniana. Muschiul frontal. Osul frontal.      Straturi anatomice: Pilea groasa si putin mobila Tesutul conjunctiv subcutanat ce include filete din nervul frontal si din nervul auricular anterior care participa la formarea plexului preauricular si a si v frontala. .

.Regiunea parietoparieto-temporala  Este delimitata de o linie ce uneste protuberanta occipitala externa creasta parietotemporala baza procesului zigomatic al osului frontal . procesul zigomatic. creasta superioara a arcadei zigomatice si baza urechii.

Muschiul temporal Tes. adipos retrobulbar .       Descoperiri ² n. zigomatotemporal Straturi anatomice Pilea Tesutul conjunctiv subcutanat in care se gasesc filete nervoase ale plexului preauricular. Cartilajul scutular si musculatura auriculara.

1Planuri anatomice: Pilea inveleste cartilajul auricular si pe fata externa si pe fata interna si prezinta peri de diferite lungimi. conductul auditiv extern . Musculatura extrinseca a urechii. Cartilajul auricular.2 cm.Regiunea auriculara         Se delimiteaza printr-o linie circulara ce inconjoara baza printrcartilajului auricular la 1. Cartilajul inelar.. Musculatura intrinseca Pielea de pe fata interna a urechii.

zigomatic.Regiunea palpebrala    Delimitarea regiunii se realizeaza prin intermediul unei linii circulare imaginare ce inconjoara fanta palpebrala. n infratroclear . Cuprinde pleoapele si toate componentele analizatorului vizual Descoperiri: n.

       Planuri anatomice: Pielea fina cu gene pe marginea libera a pleoapelor Tesut conjunctiv prezent numai in regiunea periorbitara Muschiul orbicular al pleoapelor Ligamentul tars Glandele tarsale Conjunctiva .

.Regiunile infraorbitala si maxilara   Delimitare: dorsal o linie ce uneste comisura dorsala a narii cu comisura nazala a ochiului. Verticala ridicata din spina maxilara pe fata dorsala a capului delimiteaza regiunea maxilara dispusa rostral de regiunea infraorbitala dispusa aboral. ventral o linie ce uneste unghiul temporal al ochiului spina maxilara cu comisura ventrala a narii.

infraorbital ² incizie a pielii la jumatatea distantei pe linia verticala ridicata din spina maxilara pe fata dorsala a nasului .   Descoperiri: A si v angulara a ochiului ² incizia pielii pe o line oblica ce uneste spina maxilara cu unghiul nazal al ochiului N.

m. m. a si v.ridicator nazolabial. tesut conunctiv subcutanat avand fibre din plexul infraorbital si ramuri din nervul bucal mijlociu A si v nazala laterala M. canin. infraorbitala Planul osos format de osul maxilar . Plexul infraorbital.Regiunea maxilara       Straturi anatomice Pielea. ridicator propriu al buzei superioare.

ridicator propriu al buzei superioare Planul osos al maxilei Sinusul paranazal maxilar .Regiunea infraorbitala         Straturi anatomice: Pielea Tesut conjunctiv subcutanat avand filete din nervul bucal dorsal si din nervul infratrohlear M. lacrimal A si V angulara a ochiului M.

Regiunea buccinatorie  Delimitare: comisura buzelor comisura ventrala a narii. depresiunea rostrala a muschiului maseter si marginea ventrala a muschiului coborator al buzei inferioare . spina maxilara si creasta maxilofaciala.

pielos al capului A. v.c cu fibre din nervii bucal dorsal si mijlociu M. labiala superioara A.conj s. bucal Glandele bucale superioare si inferioare Muschiul buccinator .v. labiala inferioara N.         Planuri anatomice: Pielea foarte aderenta Tes.

urmareste ramura recurbata a madibulei ajunge la incizura vaselor faciale urmarind apoi depresiunea rostrala a muschiului maseter pana la spina maxilara apoi de-a lungul crestei demaxilofaciale si a arcadei zigomatice pana la baza urechii.Regiunea maseterina  Delimitare: linie ce pleaca de la baza urechii. .

      Descoperiri: A.v.V. maseterina aborala . profunda a fetei A.faciala Canalul glandei parotide Plexul suzigomatic Nervul maseterin V.

maseter A. Sc cu fibre din plexul subzigomatic M.V. pterigoidian medial Formatiuni vasculare ale arterei maxilare si nervii ramurei mandibulare a n. M. trigemen . faciala Vena profunda a fetei N. zigomatic M.            Planuri anatomice Pielea Tes conj. pilos al capului. maseterin Planul osos al mandibulei M.

faciala. jgheabului M.v.Regiunea intermandibulara          Delimitare: intre cele doua ramuri ale mandibulei Planuri anatomice: Pielea mobila Tesut conjunctiv sc cu ramuri din n.canal parotidian Limfocentrul mandibular . milohioidian M geniohioidian Glanda mandibulara A.

.Regiunea parotidiana   Delimitare O linie ce uneste baza urechii aripa atlasului confluenta venei liguofaciale cu tendonul muschiului sternomandibular ramura recurbata a mandibulei condilul mandibulei si baza urechii.

nervul C2 ramura ventrala. .   Straturi anatomice: Piele Tesut conjunctiv subcutanat care include filetele nervului cutanat al gatului. nervul jegheabului.

v transversa a fetei) Nervul bucal dorsal si ventral. nervul auricular anterior. artera transversa a fetei.     Glanda parotida prin care trece vena lugulara. nervul auricular mijlociu. vena linguofaciala si vena maxilara. nervul temporal superficial Nervul facial. limfocentrul parotidian ( a. artera auriculara anterioara. Artera temporala supericiala. nervul auricular posterior. artera auriculara posterioara .

Nervul glosofaringian. Punga guturala . artera occipitala. Nervul vag. artera carotida interna. conctivul cervical. ansa hipoglosocervicala. ramura sternomandibulara a nervului accesoriu. nervul laringian cranial. nervul accesoriu al vagului. nervul hipoglos. muschiul digastric. artera carotida comuna.      Glanda mandiblara Nervul omohioidian. artera carotida externa. nervul C1. artera linguofaciala. Muschiul occipitomandibular.

Regiunile gatului         Regiunea cefei Regiunea dorsala a gatului Regiunea laterala a gatului regiunea brahiocefalica Regiunea jgheabului jugular Regiunea sternocefalica Regiunea traheala Regiunea prescapulara .

Regiunea cefei  Delimitare anterior o linie ce uneste transversal marginile craniale ale aripilor atlasului trecand prin protuberanta occipitala externa. . posterior o line ce uneste transversal marginile caudale ale aripilor atlasului. lateral o line ce urmareste aripile atlasului.

si v.          Straturi anatomice: Pielea Tesut conjunctiv subcutanat Fascia cervicala superficiala Aponevraoza muschiului brahiocefalic Muschiul scalen Muschii marele lung al capului si marele lung al atlasului Muschii oblic caudal si oblic cranial al capului A. occipitomusculara Nervul auricular mare .

cranial o linie ce uneste transversal aripile atlasului .Regiunea cervicala dorsala   Delimitare Lateral o linie ce uneste aripa atlasului cu unghiul cervical al spetei. caudal o linie ce uneste transversal unghiurile cervicale ale spetelor.

Fascia cervicala superficiala Muschiul trapez cervical .     Straturi anatomice: anatomice: Pielea. Conjunctiv care include filete ale ramurilor dorsale senzitive ale nervilor cervicali. Tes.

semispinal Ligamentul cervical portiunea lamelara . romboid M. splenius Plexul cervical profund M.     M.

Regiunea cefalica laterala   Delimitare: Delimitare: Ventral o linie ce uneste aripa atlasului cu tuberozitatea olecranului. caudal santul prescapular. dorsal o linie ce uneste aripa atlasului cu unghiul cervical al spetei .

marele lung al capului si al atlasului .         Straturi anatomice Pielea Tes. trapez M. Conjunctiv subcutanat cu fibre senzitive din plexul cervical dorsal Fascia cervicala superficiala M. dintat ventral cervical M. cleidotransvers N. spinal ( XI) M.

. ventral marginea ventrala a muschiului brahiocefalic intre articulatia scapulohumerala si confluenta venei maxilare cu vena linguofaciala.Regiunea brahiocefalica   Delimitare: dorsal linia ce uneste aripa atlasului cu olecranul.

scalen si m. Nervul frenic Formatiuni nervoase ale plexului cervical profund si ramuri vasculare musculare Musculatura profunda grupata in jurul vertebrelor cervicale inveliti in fascia cervicala profunda .         Straturi anatomice: Pielea Tes. omohioidian cuprinsi in fascia cervicala mijlocie. Conjunctv subcutanat incluzand ramuri din plexul cervical ventral Fascia cervicala superficiala Muschiul brahiocefalic M.

Regiunea jgheabului jugular    Delimitare: Este o regiune cuprinsa intre marginea ventrala a muschiului brahiocefalic si marginea dorsala a muschiului sternocefalic Este regiunea cea mai importanta din punct de vedere clinic deoarece la acest nivel poate fi abordata vena jugulara .

ventrale ale nervilor cervicali ventrali) .         Straturi anatomice: anatomice: Pielea Tesutul conjunctiv subcutanat care cuprinde filete senzitive fascia cervicala superficiala Vena jugulara acompaniata dorsal de nervul cutanat al gatului ( VII) Muschiul omohioidian Artera carotida acompaniata dorsal de cordonul vagosimpatic si ventral de nervul recurent Esofagul trahea ( ram.

Muschiul pielos al gatului Fascia cervicala mijlocie Trahea insotita de trunchiurile limfatice traheale .Regiunea sternocefalica         Delimitare: Corespunde culmii musculare a muschiului sternocefalic Starturi anatomice: Pielea Tesutul conjunctiv cuprinzand filete senzitive.

Regiunea traheala  Este o regiune situata pe fata ventrala a gatului intre cei doi muschi sternocefalici fiind cuprinsa intre apedincele traheal si confluentul radacinilor venei jugulare .

       Straturi anatomice: Pielea Tesutul conjunctiv subcutanat Muschiul pielos Muschii sternotiroidieni si sternohioidieni trahea Muschiul lungul gatului .

Regiunile trunchiului            Regiunea grebanului Regiunea dorsocostala Regiunea lombara Regiunea costala Regiunea hipocondrului Regiunea axilara Regiunea epigastrica Regiunea mezogastrica Regiunea hipogastrica Regiunea flancului Regiunea inghinala .

Limata craniala este reprezentata de linia ce uneste transversal unghiurile craniale ale spetelor iar cea caudala este data de linia ce uneste transversal unghiurile caudale ale spetelor .Regiunea grebanului   Este situata pe partea dorsala a trunchiului intre cele doua spete.

multifizi Vertebrele toracale Filete nervoase ale nervilor spinali toracali . romboid M. Sc M. romboid M.          Straturi anatomice Pielea Tesut conj. marele lung dorsolombar M. trapez Lama elastica a m.

.

Caudal o linie ce uneste transversal unghiurile craniale ale foselor paralombare .Regiunea dorsocostala    Delimitare: Cranial o line ce uneste transversal unghiurile caudale ale spetelor.

marele dorsal Fascia toracolombara M.          Straturi anatomice Pielea Tes conj subcutanat M. dintat dorsal M marele lung M ridicator al coastelor M. trapez M. multifid .

Regiunea lombara   Delimitare Cranial o linie ce uneste transversal ungiurile craniale ale foselor paralombare. . caudal o linie ce uneste unghiurile soldurilor intre ele.

marele dorsal Fascia toracolombara Masa comuna Vetrtebrele lombare Filete nervoase ale nervilor spinali lombari .sc M.        Straturi anatomice Pielea Tes.conj.

Regiunea flancului  Este regiunea delimitata intre ultima coasta si linia ce uneste unghiul soldului cu rotula. .

             Straturi anatomice Pielea Tes. oblic intern al abdomenului M drept abdominal M. oblic extern al abdomenului M.iliohipogastric si ilioinghinal M. transvers al abdomenului Fascia endoabdominala peritoneul .subcutanat Filete senzitive ale nn.pielos Fascia superficiala Tunica elastica M.conj.

Regiunea costala   Delimitare Cranial o linie ce uneste tuberozitatea olecranului cu unghiul caudal al spetei caudal o linie ce urmareste ultima coasta dorsal o linie ce uneste unghiul caudal al spetei cu unghiul cranial al fosei paralombare. .

dintat ventral toracal M. marele dorsal M.intercostali . pielos Fascia superficiala M.        Straturi anatomice Piele Tes.conj M.

.Regiunea axilara  Este delimitata anterior de o linie ce uneste tuberculul mare al humerusului cu apendicele traheal al sternului si caudal printr-o linie ce printruneste tuberozitatea olecranului cu apendicele xifoidian.

       Straturi anatomice: Pielea Tes conjunctiv sc Fascia antebrahiala mediala Musculatura pectorala Plexul brahial Artera si vena axilara .

Regiunile abdominale ventrale     Regiunea epigastrica Regiunea mezogastrica Regiunea hipogastrica Regiunea inghinala .

.

Regiunea epigastrica     Se mai numeste si regiunea xifoidiana Delimitare: Caudal este delimitata cu ajutorul unei linii transversale situata la jumatatea distantei dintre apendicele xifoidian si cicatricea ombilicala Cranial se delimiteaza cu ajutorul unei linii ce trece tangent la apendicele xifoidian .

Regiunea mezogastrica  Este delimitata cranial de linia caudala a regiunii epigastrice si caudal de o linie transversala c\situata la jumatatea distantei intre cicatricea ombilicala si pubis .

Cuprinde 3 subregiuni: pubiana si doua regiuni simetrice inghinale .Regiunea hipogastrica   Este situata intre linia transversala ce delimiteaza regiunea mezogastrica caudal si linia transversala tangenta la pubis.

Regiunea pubiana  Este situata pe linia mediana a abdomenului de o parte si de alta a liniei albe intre limita caudala a regiunii mezogastrice si pubis .

Regiunile inghinale  Sunt situate de o parte si de alta a regiunii pubiene intre aceasta si fata mediala a coapsei .

subcutanata abdominala Tunica abdominala Aponevrozele mm oblici extern si intern M.         Straturi anatomice: anatomice: Piele Tes conjunctiv ² filete din perforantele distale ale nervilor intercostali precum si nervii iliohipogastric si ilionghinal A. drept abdominal Aponevroza m. transvers al abdomenului Fascia transversa a abdomenului ( endoabdominala) . si v.

.

.

muschiul lungul gatului. transvers al toracelui. m. muschiul diafragm . psoasi. stern si vertebrele toracale Cusca toracica este completat de formatiuni moi care completeaza peretii acesteia: muschii intercostali.Cavitatea toracica   are ca baza anatomica cusca toracica aceasta este delimitata de coaste. mm.

In dreptul portiunii endotoracica. De la nivelul aperturii toracale craniale fascia este in directa continuare cu lama pretraheala a fasciei cervicale. carnoase a diafragmei contine fibre elastice.  Peretele cavitatii toracice este captusit de o foita fibroasa care adera la peretii acesteia ² fascia endotoracica. .

 O parte din fibrele fasciei endotaoracice formeaza in planul median al cavitatii toracale un perete fibros in care sunt suspendate organele din cavitate si formatiuni care traverseaza prin aceasta formand ² MEDIASTINUL Peretele mediastinal separa cele doua jumatati ale toracelui: hemitoracele drept si hemitoracele stang nervi). esofagul. ( cordul. venele cave. trahea. timusul. . limfocentri. aorta.

Locul de continuitat dintre pleura viscerala si cea parietala formeaza ligamnetul pulmonar care impreuna cu bifurcatia traheala si cele doua bronhii formeaza radicinile pulmonului . costala. pleural.  Fiecare hemitorace adaposteste plamanul corespunzator care este invelit in sacul seros pleural. diafragmatica). Pleura prezinta o foita viscerala sau pulmonara si o foita parietala care este denumita in functie de peretele pe care il captuseste ( medistinala.

     La locurile de rasfrangere a pleurei paritale de pe un perete pe altul al hemitoracelui se formeaza fundurile de sac seroase ² recesuri pleurale: Cupola pleurei ( care adaposteste varful plamanului) Recesul costodiafragmatic Recesul costomediastinal Recesul lombodiafragmatic .

  Intre foitele viscerala si parietala se formeaza o cavitate inchisa denumita cavitate pleurala in care se gaseste lichid pleural In dreptul mediastinului caudal seroasa pleurala formeaza mezoul venei cave caudale .

CRANIAL PRECARDIALMEDIASTINUL CARDIAL .MIJLOCIU MEDIASTINUL POSTCARDIAL .    In functie de prezenta cordului MEDIASTINUL este sistematizat in trei portiuni: MEDIASTINUL PRECARDIAL.CAUDAL .

limfocentri mediastinali craniali . vena cava craniala. plexurile vegetative cervico toracale. timusul. conductul toracic.MEDIASTINUL PRECARDIAL  Cuprinde: originea marilor vase. nervii vagi. esofagul. trunchiul brahiocefalic. trahea.

n frenici . radacinile plamanilor. bifurcatia traheala. esofagul. nn vagi. care se rasfrange pe stern unde formeaza ligamentul sternopericardic Alte formatiuni: trunchiul pulmonar. carja aortica.MEDIASTINUL CARDIAL   INIMA ocupa compartimentul mijlociu al mediastinului fascia endotoracala formand la acest nivel sacul fibros pericardic.

canalul toracic . vena cava caudala. esofagul.MEDIASTINUL POSTCARDIAL  ADAPOSTESTE: aorta toracica. nn frenici. nn vagi.

.

REGIUNILE MEMBRULUI TORACIC 
       

REGIUNEA SPETEI REGIUNILE BRATULUI REGIUNILE ANTEBRATULUI REGIUNILE CARPIENE REGIUNILE METACARPIENE REGIUNEA BULETULUI REGIUNEA CHISITEI REGIUNEA COROANEI REGIUNEA COPITEI

REGIUNEA SPETEI 
Delimitare:

PrintrPrintr-o linie ce uneste unghiul cranial al spetrei cu unghiul caudal al spetei si cu varful marelui tubercul al humerusului.



Straturi anatomice: anatomice: - pielea - tes conj.( n. din plexul intercostobrahial) - m. pielos omobrahial - fascia scapulara laterala - m. deltoid - m. supraspinos - m. infraspinos - m. mic rotund - spata - m. subscapular - fascia scapulara mediala

REGIUNILE BRATULUI 
 

REGIUNEA CRANIALA A BRATULUI REGIUNEA CAUDALA A BRATULUI REGIUNEA LATERALA A BRATULUI

Regiunea craniala abratului    

Delimitare: o linie care uneste tuberculul cranial al humerusului, tuberozitatea deltoidiana si tuberozitatea olecranului si o linie ce urmareste santul deltopectoral Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul biceps care ocupa fata craniala a humerusului Profilul cranial al bratului este dat de muschiul cleidobrahial Pielea este inervata de nervul preclavicular

cutanat cranial al antebratului)  .Regiunea laterala a bratului Delimitare: linia ce uneste tuberculul cranial al humerusului. tuberozitatea deltoidiana si tuberozitatea olecraniana si o linie cinvexa in sens proximal care uneste tuberculul cranial al humerusului si tuberozitatea olecraniana.  Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul triceps portiunea laterala  Sesibilitatea regionala este asigurata de nervul radial ( ramura proximala a n.

Regiunea caudala a bratului    Delimitare: o linie ce uneste unghiul caudal al spetei cu tuberozitatea olecraniana si tuberculul cranial al humerusului Baza anatomica a regiunii este reprezentata de muschiul triceps portiunea lunga Sensibilitatea cutanata este asigurata de plexul intercostobrahial .

.

Proximal ² santul brahioantebrahial .REGIUNILE ANTEBRATULUI Delimitare: .Distal ² linia orizontala tangenta la pisiform     Subregiunea cranio-laterala cranioSubregiunea caudo-laterala caudoSubregiunea mediala .

.

REGIUNEA CARPIANA .

REGIUNEA METACARPIANA .

Regiunea buletului   Delimitare: proximal o linie orizontala la 2 cm proximal de marii sesamoizi iar distal o linie orizontala care trece la 2 cm sub marii sesamoizi Baza anatomica a regiunii este constituita de articulatia metacarpo .falangiana .sesamo .

m. brida m.   Straturi anatomice Pielea. interosos median. m flexor digital profund. extensor digital comun. arterele si venele digitale proprii II si III M. flexorul digital superficial. m. articulatia buletului . interosos median. tes conjunctiv subcutanat cu filete din nervii digitali.

Regiunea chisitei Delimitare: o linie orizontala care trece la 2 cm sub marii sesamoizi iar distal o linie orizontala care urmareste la 1 cm proximal marginea coronara a copitei Baza anatomica este reprezentata de falanga proximala (I) .

m flexor digital profund.   Straturi anatomice Pielea. ligamentele sesamoidiene. extensor digital comun. marele burelet glenoidal . bridele m. arterele si venele digitale proprii II si III M. tes conjunctiv subcutanat cu filete din nervii digitali. interosos median. m. flexorul digital superficial.

tendonul m. ligamnetele colaterale. extensor digital comun. cuzinetul plamar si fibrocartilajele complementare. tes conjunctiv cu filete din nervul digital posterior.Regiunea coroanei si copitei   Baza anatomica . artera si vena digitala proprie II si III. tendonul m. fascia de intarire a aponevrozei palmare. aponevroza palmara. ligamentul capsular.articulatia interfalango sesamoidiana Straturi anatomice ² pielea. flexor digital profund. lama transversa. micul burelet glenoidal. ligamnetul pntenului. plexurile venoase cavernoase si velutoase .

Regiunea chisitei .

Regiunea coroanei si copitei .

Regiunile membrului pelvin       Regiunea gluteana Regiunea coapsei Regiunea genunchiului Regiunea gambei Regiunea tarsiana Regiunea metatarsiana .

.

unghiul intern al iliului Baza anatomica este reprezentata de musculatura gluteana impreuna cu osul coxal si ligamentul sciatic . baza cozii.Regiunea gluteana   Delimitare: o linie care uneste unghiul lateral al iliului ( unghiul soldului) cu trohanterul III cu unghiul lateral al ischiului.

femurala caudolaterala si femurala mediala .Regiunea coapsei    Delimitare. proximal o linie care uneste unghiul lateral al iliului cu trohanterul al III-lea si IIItuberozitatea ischiului iar distal printr-o linie printrorizontala ce trece tangent la baza corzii jaretului Baza anatomica este reprezentata de osul femur Subregiunile: Subregiunile: femurala craniolaterala.

.

.

Regiunea grasetului   Delimitare: o linie orizontala ce trece tangent la extremitatea proximala a rotulei si o linie paralela cu aceasta ce trece tangent de extremitatea distala a rotulei Baza anatomica este reprezentata de articulatia grasetului ( femuro-tibio-rotuliana) femuro-tibio- .

Regiunea gambei   Delimitare: proximal prin intermediul unei linii orizontale ce trece prin tuberozitatea proximolaterala a tibiei si distal pritr-o linie pritrorizontala ce trece tangent la tuberozitatea calcaneului Baza anatomica este reprezentata de oasele gambei ( tibia si fibula) .

.

Regiunea tarsiana  Baza anatomica este reprezentata de articulatia tibio-tarsotibio-tarso-metatarsiana .

Regiunea metatarsiana  Baza anatomica este constituita de oasele metatarsiene .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful