Laserul este un dispozitiv optic care genereaz

un fascicul coerent de

lumin . Fasciculele laser au mai multe propriet i care le diferen iaz de lumina incoerent produs de exemplu de Soare sau de becul cu incandescen : monocromaticitate ³ un spectru în general foarte îngust de lungimi de und ; direc ionalitate ³ proprietatea de a se propaga pe distan e mari cu o divergen foarte mic i, ca urmare, capacitatea de a fi focalizate pe o arie foarte mic ; intensitate ³ unii laseri sînt suficient de puternici pentru a fi folosi i la t ierea metalelor. La origine termenul laser este acronimul LASER format în limba englez de la denumirea light amplification by stimulated emission of radiation (amplificare a luminii prin stimularea emisiunii radia iei), denumire construit pe modelul termenului maser care înseamn un dispozitiv similar, func ionând în domeniul microundelor. În limba român forma de plural recomandat de dic ionare este lasere; cercet torii implica i în acest domeniu prefer îns pluralul laseri.

Exemplu de montaj optic cu laser. Razele laser sunt vizibile în primul rînd datorit împr tierii luminii pe particulele de praf din aer

ISTORIC
Principiile de func ionare ale laserului au fost enun ate în 1916 de Albert Einstein, printr-o evaluare a consecin elor legii radia iei a lui Max Planck i introducerea conceptelor de emisie spontan i emisie stimulat . Aceste rezultate teoretice au fost uitate îns pîn dup cel de-al doilea r zboi mondial. În 1953 fizicianul american Charles Townes i, independent, Nikolai Basov i Aleksandr Prohorov din Uniunea Sovietic au reu it s produc primul maser, un dispozitiv asem n tor cu laserul, dar care emite microunde în loc de radia ie laser, rezultat pentru care cei trei au fost r spl ti i cu Premiul Nobel pentru Fizic în 1964. Primul laser func ional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 i avea ca mediu activ un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri de flash. Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un amestec de heliu i neon, care producea un fascicul cu lungimea de und de 1,15 m (infraro ul apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit în general în domeniul vizibil, la 633 nm.
Primul laser românesc
România a fost a patra ìar din lume în care s-au realizat laseri,[necesit citare] în urma unor cercet ri întreprinse de un colectiv condus de Ion I. Agârbiceanu (fiul scriitorului Ion Agârbiceanu). Rezultatul lor a fost raportat în 1961.

Un exemplu de laser microscopic (sus) i unul gigantic (jos)

Principiul funcìion rii laserului
Laserul este un dispozitiv complex ce utilizeaz un mediu activ laser, ce poate fi solid, lichid sau gazos, i o cavitate optic rezonant . Mediul activ, cu o compozi ie i parametri determina i, prime te energie din exterior prin ceea ce se nume te pompare. Pomparea se poate realiza electric sau optic, folosind o surs de lumin (flash, alt laser etc.) i duce la excitarea atomilor din mediul activ, adic aducerea unora din electronii din atomii mediului pe niveluri de energie superioare. Fa de un mediu aflat în echilibru termic, acest mediu pompat ajunge s aib mai mul i electroni pe st rile de energie superioare, fenomen numit inversie de popula ie. Un fascicul de lumin care trece prin acest mediu activat va fi amplificat prin dezexcitarea stimulat a atomilor, proces în care un foton care interac ioneaz cu un atom excitat determin emisia unui nou foton, de aceea i direc ie, lungime de und , faz i stare de polarizare. Astfel este posibil ca pornind de la un singur foton, generat prin emisie spontan , s se ob in un fascicul cu un num r imens de fotoni, to i avînd acelea i caracteristici cu fotonul ini ial. Acest fapt determin caracteristica de coeren a fasciculelor laser.

Rolul cavit ii optice rezonante, format de obicei din dou oglinzi concave aflate la capetele mediului activ, este acela de a selecta fotonii genera i pe o anumit direc ie (axa optic a cavit ii) i de a-i recircula numai pe ace tia de cît mai multe ori prin mediul activ. Trecerea fotonilor prin mediul activ are ca efect dezexcitarea atomilor i deci mic orarea factorului de amplificare optic a mediului. Se ajunge astfel la un echilibru activ, în care num rul atomilor excita i prin pompare este egal cu num rul atomilor dezexcita i prin emisie stimulat , punct în care laserul ajunge la o intensitate constant . Avînd în vedere c în mediul activ i în cavitatea optic exist pierderi prin absorb ie, reflexie par ial , împr tiere, difrac ie, exist un nivel minim, de prag, al energiei care trebuie furnizat mediului activ pentru a se ob ine efectul laser. În func ie de tipul mediului activ i de modul în care se realizeaz pomparea acestuia laserul poate func iona în und continu sau în impulsuri. Primul maser i primul laser func ionau în regim de impulsuri.

Un laser reglat pe lungimea de und din galben a sodiului, folosit pentru a excita atomii de sodiu din p turile superioare ale atmosferei

Caracteristicile fascicolului laser
Intensitate
În func ie de tipul de laser i de aplica ia pentru care a fost construit, puterea transportat de fascicul poate fi foarte diferit . Astfel, dac diodele laser folosite pentru citirea discurilor compacte este de ordinul a numai 5 mW, laserii cu CO2 folosi i în aplica ii industriale de t iere a metalelor pot avea în mod curent între 100 W i 6000 W. În mod experimental sau pentru aplica ii speciale unii laseri ajung la puteri mult mai mari; cea mai mare putere raportat a fost în 1996 de 1,25 PW (petawatt, 1015 W).

Monocromaticitate
Majoritatea laserilor au un spectru de emisie foarte îngust, ca urmare a modului lor de func ionare, în care num rul mic de fotoni ini iali este multiplicat prin Åcopiereµ exact , producînd un num r mare de fotoni identici. În anumite cazuri spectrul este atît de îngust (lungimea de und este atît de bine determinat ) încît fasciculul î i p streaz rela ia de faz pe distan e imense. Aceasta permite folosirea laserilor în metrologie pentru m surarea distan elor cu o precizie extrem de bun , prin interferometrie.

Aceea i calitate permite folosirea acestor laseri în holografie.

Direcìionalitate
În timp ce lumina unei surse obi nuite (bec cu incandescen , tub fluorescent, lumina de la Soare) cu greu poate fi transformat întrun fascicul paralel cu ajutorul unor sisteme optice de colimare, lumina laser este în general emis de la bun început sub forma unui fascicul paralel. Aceasta se explic prin ac iunea cavit ii optice rezonante de a selecta fotonii care se propag paralel cu axa cavit ii. Astfel, în timp ce un reflector obi nuit de lumin , orientat de pe P mînt spre Lun , lumineaz pe suprafa a Lunii o suprafa de aproximativ 27.000 km în diametru, fasciculul unui laser nepreten ios cu heliu-neon lumineaz pe Lun o suprafa cu diametrul mai mic de 2 km. Folosind laseri mai performan i i avînd la dispozi ie pe suprafa a Lunii retroreflectoare (col uri de cub, care reflect lumina incident pe aceea i direc ie) a fost posibil determinarea cu foarte mare precizie a distan ei de la P mînt la Lun .

M suri de securitate
Pentru protec ia muncii, cei care folosesc laseri trebuie s tie întotdeauna cu ce tip de laser au de a face. Din punctul de vedere al pericolului pe care îl reprezint fasciculul laser asupra omului (în principal retina i pielea), laserii sînt clasifica i în patru clase. În prezent clasificarea laserilor nu se face la fel în toate rile, dar se fac preg tiri pentru ca aceste clase s fie definite la fel la nivel interna ional. Lucrul cu laseri periculo i impune folosirea de ochelari de protec ie, care absorb radia ia luminoas la lungimea de und a laserului folosit i permit vederea în celelalte regiuni ale spectrului. Clasa I este specific echipamentelor industriale care au zona de ac ionare a fascicolului laser acoperit în totalitate, deci nu exist posibilitatea apari iei unor reflexii nedorite. Aceast clas de laseri este cea mai sigur i nu necesit din partea operatorilor umani care deservesc echipamentul laser s poarte echipament de protec ie optic (ochelari speciali sau masc ). Clasa II Clasa IIIa Clasa IIIb Clasa IV - sunt laseri care nu sunt prev zu i cu nici o form de protec ie optic , fiind echipamente care pot fi u or adaptate oric rui tip de prelucr ri industriale. Identificarea unor astfel de echipamente laser se poate reliza privind eticheta lipit pe camera rezonant pe care este inscrip ionat cuvântul OEM, al turi de care se reg se te cuvântul CLASS IV.

Realizarea practica a dispozitivelor LASER. Tipuri de laser.
Partile constituente ale unui laser sunt : mediul activ, sistemul de excitare si rezonatorul optic. Partea esentiala a unui dispozitiv laser o constituie mediul activ, adica un mediu in care se gasesc atomii aflati intr-o stare energetica superioara celei de echilibru. In acest mediu activ se produce amplificarea radiatiei luminoase (daca avem o radiatie luminoasa incidenta) sau chiar emisia si amplificarea radiatiei luminoase (daca nu avem o radiatie luminoasa incidenta). Sistemul de excitare este necesar pentru obtinerea de sisteme atomice cu mai multi atomi intr-o stare energetica superioara. Exista mai multe moduri de a realiza excitarea atomilor din mediul activ, in functie de natura mediului. Rezonatorul optic este un sistem de lentile si oglinzi necesare pentru prelucrarea optica a radiatiei emise.

Desi la iesirea din mediul activ razele laser sunt aproape perfect paralele rezonatorul optic este folosit pentru colimarea mult mai precisa, pentru concentrarea razelor intr-un punct calculat, pentru dispersia razelor sau alte aplicatii necesare. Dupa natura mediului activ deosebim mai multe tipuri de laser. Printre acestea regasim laserul cu rubin, la care distingem bara de rubin tratat drept mediul activ iar ansamblul sursa de lumina plus oglinzi poarta rolul de sistem de excitare. Laserul cu gaz foloseste amestecuri de gaze rare (He, Ne, Ar, Kr) sau CO2 drept mediu activ si o sursa de curent electric legata la doi electrozi iau rolul de sistem de excitare.

PRINCIPIUL LASER
Principiul LASER consta in faptul ca atomii elibereaza energie sub forma de fotoni atunci cand parcurg tranzitia de pe un nivel de excitare metastabil spre un nivel de echilibru. Aceasta tranzitie se face sub influenta unui factor declansator si de aceea emisia de energie se numeste emisie stimulata sau emisie indusa. Odata pornita reactia aceasta se propaga sub forma piramidala astfel, un foton emis de un atom dezexcitat va declansa reactia la altul, acesta la randul lui va emite un foton si il va elibera si pe cel incident. Avem doi fotoni care se vor inmulti exponential. Astfel se produce o amplificare a radiatiei luminoase.

Laserul este folosit in diverse domenii, cum ar fi: tehnica, medicina: dermatologie,in tratarea unor afectiuni grave ale pielii, in lupta impotriva cancerului etc., in biologie, in tot ceea ce implica cercetare.Oftalmologia a fost unul din principalele campuri ale medicinei,si dupa mai mult de 25 ani, acesta poate fi folosit de la diagnostic la tratament. Se creaza o mica gaura in iris, care va elibera presiunea intraoculara, lucru care nu dauneaza nici corneeisi nici altor parti ale ochiului.Exista mai multe modalitati de a realiza aceasta gaura,in schimb cu laserul ea se inchide mult mai repede. Oftalmologii pot alege diferite lasere pentru a trata diferitele variatati de probleme ale retinei,chiar si in cazul diabeticilor.Lumina verde laser este folosita pentru a indepartavasele de sange anormale de la suprafate retinei, cele de pe membrana coroidala sunt indepartate cu lumina galbena si rosie datorita abilitatii acestora de a patrunde in tesut. Folosirea laserului in dermatologie are ca exemplu indepartarea diferitelor afectiuni ale pielii,de exemplu in tratarea cancerului ; indepartarea permanenta a firelor de par etc. Laserul este una dintre cele mei utilizate tehnologii actuale.

APLICATII

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful