Anomalii cromozomiale asociate cancerului uman

Fintea Ciprian Sersea Vlad Tuica Radu Vlad Andrei Zarnoianu Bogdan

Anomalii cromozomiale asociate cancerului uman 
In

corpul uman cresterea, diviziunea normala precum si moartea celulelor sunt procese reglate de mecanisme specializate si precise. Celulele normale parcurg aceste procese intr-o ordine stricta. Controlul si reglarea activitatii celulare sunt exercitate prin activitatea coordonata a mai multor gene. Boala canceroasa se declanseaza cand aceste mecanisme sunt intrerupte si ca urmare unele celule incep sa creasca, sa se divida, sa invadeze si sa distruga tesuturile inconjuratoare , fara a se mai supune mecanismelor de reglaj.

Carcinogeneza
y

Celulele canceroase provin din celule normale care au suferit un proces de transformare. Acest proces este multistadial si poarta numele de carcinogeneza, adica procesul prin care o celula normala este transformata intr-una maligna prin mutatii aditionale sub actiunea unor angeti initiatori si promotori cu dezvoltarea unui feneotip de cancer Fazele carcinogenezei sunt : ini ierea, promo ia, conversia, progresia, invazia i metastazarea

.

Toate aceste evenimente se finalizeaza cu formarea unei microtumori compusa din celule ´nemuritoareµ.y Odata declansata initierea. celula devine susceptibila la alte schimbari genetice si carcinogeneza continua cu faza de promovare. slabind in timp intreg organismul. se vor divide anarhic cosumand nutrimente si oxigen de la culele normale. ea sufera modificari genetice care ii stimuleaza dezvoltarea si diviziunea in faza de progresie. . Acestea se divid transmitand celulelor fiice insusirile ca si celula lor mama. cand celula afectata este expusa unui factor de crestere. Dupa aceasta faza.

De exemplu daca este un cancer al mucoasei intestinale. celulele canceroase strabat membrana bazala intestinala si patrund in submucoasa si stratul muscular. y Stadiul 1 in care celulele canceroase invadeaza 1-2 straturi de tesuturi locale si invecinate. in stadiul 1. In cazul cancerului rectal celulele canceroase proemina in interiorul rectului . y Stadiul II celulele canceroase invadeaza regiunea invecinata fara a patrunde in vasele limfatice.In evolutia tumorilor se succeda mai multe stadii: y Stadiul 0 sau cancer in situ in care celulele canceroase sunt localizate in tesutul in care s-au formate.

y . ci doar in ganglionii limfatici. y Stadiul IV este caracterizat de aparitia metastazelor. adica a tumorilor secundare dezvoltate in tesuturi si organe diferite de cele in care isi are originea.Stadiul III este caracterizat de desprinderea celulelor canceroase din tumora initiala si intrarea in sistemul limfatic fara a ajunge la alte organe ale corpului.

.

In timp ce majoritatea celulelor normale adera intre ele formand tesuturi. fenomen numit inhibitie de contact. . celulele canceroase isi pierd inhibitia de contact si tind sa creasca unele peste altele formand tumori.y Celulele normale isi inceteaza cresterea cand vin in contact unele cu altele. celulele canceroase pot forma metastaze pentru ca isi pierd aderenta si disemineaza in alte organe. Spre deosebire de celulele normale.

aceste mutatii sunt spontane sau rezulta prin interactiunile organismului cu mediul. formaldehida. benzopirenul. nicotina.Carcinogeneza este rezultatul mutatiilor care afecteaza ciclul celular. y Fizici: substante radioactive emitatoare de raze alfa. raze X. aflatoxina B. policlorura de vinil etc. virusul papilomului uman. y . UV etc. gamma. produsa de mucgaiul Aspergillus flavus etc. gudronul. Factorii mutageni carcinogeni sunt: y Chimici:Azbestul. y Biologici(oncvirusuri):virusul hepatitei B. benzenul.

y . dar si a restructurarilor cromozomiale. y Relatia cancer-material genetic se evidentiaza si la nivelul cariotipului uman.Modificarile induse de factorii mutageni carcinogeni altereaza genele implicate in controlul cresterii si diviziunii celulare: genele pentru factorii de crestere. Perfectionarea tehnicilor de citogenetica au permis nu numai identificarea variatiilor numerice. pentru receptorii acestora si pentru enzimele implicate in completa lor exprimare. Unii agenti carcinogeni au si efect teratogen determinand malformatii congenitale si cancere asupra fatului.

y Aberatii de tipul trisomiilor au fost identificate in cencerul colorectal (anomalii numerice ale cromozomilor din perechile 17 si 18). Tehnicile de bandare au permis identificarea. inversiuni si translocatii. de restructurari de tipul: deletii. precum si in cancerul de prostata unde s-au identificate variatii ale numarului de cromozmi din perechea 7 . . in cromozomii celulelor canceroase.

numite oncogene. si prezente in unele retrovirusuri.y Cercetarile intreprinse asupra oncovirusurilor au relevat existenta genelor implicate in declansarea cancerului. Proto-oncogenele normale codifica informatia pentru cresterea si diviziunea normala a celulelor. Aceste descoperiri au condus la indentificarea proto-oncogenelor la om si la alte animale. .

deletii. .y y y y y Transformarea proto-oncogenelor in oncogene se realizeaza prin urmatoarele cai: 1. Mutatii punctiforme ale genei sau ale unui factor care ii controleaza exprimarea. in celulele canceroase sunt frecvent gasiti cromozmi cu restructurari de tipul translocatii. inversiuni adica fenomene produse prin ruperi si alipiri incorecte ale ADN.Amplificarea genei: 3. aditii. 2. Asa cum s-a aratat. Schimbarea pozitiei AND in genom.

transcriptia ei se intensifica si devine astefel oncogena. Elementele transpozabile sau transpozomii sunt asa numitele ´gene saritoareµ. y Intensificarea expresiei proto-oncogenei poate fi si efectul atasarii unui element transpozabil care poate aduce un promotor activat langa protooncogena. y . fragmente de AND care se pot deplasa in genom. Exista si retrotranspozomi compusi din ARN.Daca proto-oncogena este translocata langa un promotor activ.

. deoarece impiedica diviziunea si cresterea necontrolata.y Prin amplificare se produce un numar mare de copii ale genei si deci o cantitate mare de factori activatori ai cresterii si diviziunii celulare. Un alt efect al mutatiilor este cel inhibitor asupra genelor care stopeaza diviziunea celulara. Mutatiile pot determina activarea unui promotor sau modificarea proto-oncogenei in sensul producerii unei proteine mai active sau mai rezistente la denaturare. numite si gene supresoare ale tumorii sau antioncogene.

Antioncogenele au identificate in forma lor alelica adica mutanta in genomul familiilor cu frecventa mare de boli canceroase. y Majoritatea cercetarilor considera ca pentru declansarea carcinogenezei sunt necasare mai multe modificari genetice.Lipsa efectului genei supresoare determina stimularea cresterii si diviziunii. y .

.

.y Aceasta consideratie ajuta la explicarea incidentei crescute a cancerului in anumite familii. care mosteneste o oncogena sau o alela mutanta a unei antioncogene. mai ales prin finalizarea Proiectului ´Genomul umanµ au fost cercetate si identificate genele care semnalizeaza perdispozitia pentru diverse forme de cancer. In ultimii ani. este mai probabil sa acumuleze mutatiile necesare dezvoltarii unui cancer decat un alt individ care nu poseda o oncogena. Un individ .

Mutatii ale genelor BRCA1 si BRCA2 au fost identificate la 50% din femeile care au mostenit oncogene.y Existenta unor gene transmise ereditar a fost confirmata de aproximativ 15% din cancerele colonrectale si de 5-10% din pacientele cu cancer de san. . O femeie care are o mutanta a genei BRCA1 prezinta o probabilitate de 60% sa faca un cancer de san. In prezent s-au identificat cromozmii purtatori de proto-oncogene si s-a elaborat harta genetica a multor cromozomi purtatori de alele ale proto-oncogenelor.

y Studiul genelor implicate in transmiterea si determinarea cancerului va permite diagnosticul precoce al bolii si in felul acesta. . prin terapie genica. se va ajunge la vindecare.

Unii factori ce pot contribui la aparitia formatiunilor maligne sunt predispozitia genetica. Celulele tumorale maligne deriva din celulele producatoare de pigment ale pielii. . Melanomul malign se dezvolta de obicei dintr-un nev sau popular. reprezentate de melanocite. alunita. formatiune tumorala benigna constituita dintr-o agregare de melanocite.radiatia solara si activitatea hormonilor steroizi.Melanomul malign y Melanomul malign este o tumora maligna a pielii.

ulceratii.y Transformarea maligna a unui nev este caracterizata de modificari de culoare. Melanoamele maligne sunt periculoase mai ales prin capacitatea crescuta de metastazare. caracteristici nodulare. volum. . sangerari. Tratamentul melanoamelor maligne fara metastaze prezente implica tratament chirurgical reprezentat de excizia sitului lezional primar si ganglionilor limfatci regionali. mancarime. forma. anfractuoase. margini neregulate.

practic spre orice locatie. Intre 20 si 40 % dintre pacientii cu metastaze ale melanomului malign supravietuiesc si sunt tratati la 5 ani dupa diagnosticare. Clasificarile melanomului malign se fac pe baza structurii. O data intrate in circulatia limfatica sau sangvina.y Sunt invadate straturile profunde ale pielii si tesuturile subcutanate. care in parte determina tendinta de invadare a straturilor profunde ale pielii si pe baza capacitatii de metastazare. . celulele tumorale se pot raspani rapid.

.y Proliferarile de la nivelul extremitatilor au cea mai mare rata de vindecare. urmate indeaproape de leziunile localizate la nivelul capului si gatului iar localizarile de la nivelul trunchiului au cel mai rau prognostic si cea mai mica rata de vindecare.

.

Sindromul von Hippel-Lindau (VHL) etc. y .Neoplasm multiplu endocrin Neoplasmul endocrin multiplu este o forma rara de cancer care afecteaza glandele endocrine determinand cresterea exagerata a acestora si hiperfunctia lor. boala Hirschsprung. cu efecte grave asupra tuturor functiilor corpului. y Neoplazia endocrina multipla cuprinde o serie de sindroame genetice caracterizate prin transformari neoplazice ce apar simultan la mai multe nivele endocrine: Sindromul Wermer.

In ultimii ani boala este detectata precoce datorita aparaturii ce permite vizualizarea micro-tumorilor. Peste 60 000 de femei si 1 000 de barbati au decedat de aceasta forma de cancer pe cele doua continente din 1996 si pana in 2006.Cancer mamar y Neoplasmul mamar este a doua cauza de deces in America si Europa. .

cum ar fi o cuta sau o pata scurgeri sau sangerari la nivelul mamelonului care apar la strangerea acestuia modificari ale mamelonului.Simptome: - un nodul la nivelul sanului sau axilei aparut de curand modificarea marimii sau formei sanului modificarea pielii de pe sani. cum ar fi retractia sau inversia cruste la nivelul mamelonului un nodul la nivelul sanilor la barbati. .

Factori de risc: Riscul de cancer mamar creste odata cu varsta: . Cancerul mamar este mai frecvent la femeile albe fata de cele negre.riscul de cancer mamar este crescut la femeile de peste 60 de ani. Desi exista cazuri de cancer mamar si la barbati. .cele mai multe cazuri apar la femei in varsta de peste 50 de ani. -toate femeile de 40 si peste 40 de ani au risc pentru cancer mamar. . hispanice sau asiatice. 99% din cazuri apar la femei.aceasta boala este rara la femeile mai tinere de 35 de ani. .

Neurofibromatoza tip 2 y Neurofibromatoza de tip 2 este o maladie ereditara caracterizata de aparitia tumorilor benigne dezvoltate pe nervii acusticovestibulari. Simptomele primare sunt pierderile de echilibru. pierderea auzului . Ulterior apar neoplasme (cancere) generate de celulele gliale Schwann.

neurologice si viscerale.Neurofibromatoza este cuprinsa in cadrul sindroamelor neurocutanate (facomatoze) alaturi de alte afectiuni ca : scleroza tuberoasa ( boala Borneville-Pringle ). angiomatoza encefalofaciala ( sindrom Sturge-weber ). sindromul KlippelTraunauy si melanozele neurocutanate. sindromul von Hippel-Lindau. y . y Modificarea apare in embrion si aduce afectiuni oculare. cutanate.

. prostata si ovar.Concluzie y Desi teoretic orice celula poate suferi un proces de carcinogeneza. unele sunt mai predispuse si. iradiere si chimioterapie. san. sunt mai frecvente cancerele de piele. Tratamentele clasice. ca urmare. cand celulele canceroase s-au multiplicat intens si chiar au invadat alte tesuturi. colon. tind azi sa fie inlocuite cu tratamente mai putin invazive si mai usor de suportat de bolnavi. prin extirpare. Prognosticul sumbru in vindecarea cancerelor provine din diagnosticarea tardiva in stadiile III sau IV.

y .Directiile in tratarea cancerului sunt: . .Dezvoltarea unor tehnici de ´ghidareµ a actiunii unor subtante anticanceroase care sa actioneze numai la nivelul tumorii.Sintetizarea unor medicamente care sa interactioneze direct cu enzimele care faciliteaza diviziunea celulelor maligne. in anticogenelor cu alelele lor normale.Intreruperea vazularizatiei tumorilor si. .

mai ales dupa 40 de ani. O metoda utilizata in clinicile oncologice este ´inghetarea tumoriiµ. . sunt masuri de protejare. procedeu prin care sunt omorate celulele canceroase. cai de descoperire si interventie rapida si eficienta contra cencerului.y Evitarea factorilor de riasc carciogeni si controlul medical periodic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful