TULBURARI DE ATENTIE SI HIPERACTIVITATE

ADHD este o boal destul de des întâlnit , îns nu orice copil neastâmp rat are ADHD.A devenit aproape o mod s spui: "Copilul meu sufer de ADHD". E suficient ca micu ul s fie mai neastâmp rat, mai nervos i mai pozna i "diagnosticul" e gata, prins la gât ca pe vremuri pl cu ele pe care era scris "coda ul clasei". Diagnosticul nu poate fi pus de oricine, ci numai de medicul specialist dup o am nun it analiz în care are nevoie s chestioneze nu doar copilul, ci i p rin ii, cel pu in un profesor / educator /înv tor i alte persoane cu care copilul vine mai mult în contact. Un medic care î i face treaba serios va cerceta istoricul dezvolt rii fizice i psihice a copilului i antecedentele medicale ale familiei, va avea nevoie de un control medical am nun it al copilului, uneori chiar în colaborare cu un psiholog sau psihiatru.

‡ În manualul de diagnostic DSM IV, se disting trei subtipuri ale acestei tulbur ri: a) ADHD cu pondere mai mare a componentei de inaten ie (ADD) b) b) ADHD în care predomin componentele de hiperactivitate / impulsivitate (H/I) c) c) ADHD combinat (CT) (fiind prezente atât elemente de inaten ie, cât i de impulsivitate / hiperactivitate)

ADD
‡ Tipul inatent ‡ Diagnosticul este stabilit în condi iile în care copilul prezint ase sau mai multe simptome de inaten ie . ‡ Copilul inatent nu se poate concentra, face adesea gre eli din neglijen , nu ascult pân la cap t atunci când i se adreseaz cineva, nu finalizeaz sarcinile, nu respect instruc iunile, evit efortul intelectual sus inut.

H/I
‡ Tipul hiperactiv-impulsiv ‡ Diagnosticul este stabilit în condi iile în care copilul prezint ase sau mai multe simptome de hiperactivitate - impulsivitate ‡ Simptomatologia include neastâmp r, vorbire excesiv , agita ie fizic în momente nepotrivite, întreruperea persoanelor care vorbesc i dificultatea în a- i a tepta rândul.

CT
‡ Tipul combinat ‡ Diagnosticul este stabilit în condi iile în care copilul prezint ase sau mai multe simptome de inaten ie sau ase sau mai multe simptome de hiperactivitate - impulsivitate .

‡ Copiii i adolescen ii cu ADHD (tipul în care predomin hiperactivitatea / impulsivitatea) au dificult i la nivel de:
± Comportament ± Rela ii sociale ± Func ionare cognitiv ± Func ionare emo ional ± Func ionare fizic

‡

Un copil este diagnosticat ca suferind de acest sindrom daca simptomele apar inainte de 7ani si dureaza minimum 6 luni. ‡ A.D.H.D afecteaza aproape 5% dintre copiii scolari si are o incidenta mai mare la baieti.

‡

Studiile de imagistica cerebrala au adus dovezi asupra existentei unor modificari la nivelul creierului, care sprijina teoria ca ADHD este o afectiune neurobiologica. S-au descris urmatoarele anomalii care sustin ipoteza neurobiologica a tulburarii: alterari ale structurii creierului dovezi neuroanatomice disfunctionalitati ale neurotransmitatorilor implicati in controlul atentiei si activitatii (dopamina si norepinefrina) dovezi neurochimice diferente ale activarii unor regiuni cerebrale responsabile de mecanismele de inhibitie (lobii frontali), ceea ce duce la dificultati in inhibarea reactiilor emotionale, cognitive si comportamentale. dovezi neuropsihologice.

‡

‡ ‡ ‡

‡ ‡

‡

Cele mai frecvente afec iuni care pot coexista cu ADHD sunt:
‡ Dizabilit ile de înv are - includ dizabilit i de citire, probleme la matematic i la formul rile scrise. ‡ Tulburarea opozi ionismului provocator i tulburarea de conduit . ‡ Tulbur rile afective i anxioase

‡ Copiii afectati de A.D.H.D. sunt catalogati de anturaj ca fiind dificili, capriciosi, opozitionisti, recalcitranti, impulsivi, conflictuali, agresivi si de aceea sunt de regula rejectati si marginalizati in grupul de copii si culpabilizati in familie. Din acest motiv, ei traiesc un sentiment penibil de izolare, au constiinta faptului ca sunt altfel decat ceilalti, au o imagine de sine negativa, dezvolta frecvent complexe de inferioritate, sunt demotivati scolar si pot dezvolta compensator - pentru a se revaloriza comportamente dezadaptative care le sporesc dificultatea de integrare, agresivitate verbala si fizica, atitudini de fronda, demonstrativitate. (sunt frecvent diagnosticati eronat ca fiind copii cu tulburari de comportament). Acestor consecinte li se adauga, de regula, dificultatile scolare cu care inevitabil acesti copii se confrunta. Adeseori performantele lor scolare sunt sub nivelul capacitatii cognitive reale, ceea ce face ca presiunea din partea familiei si clasei sa fie resimtita si mai frustrant de catre copil.