Generalitati privind sistemele hidraulice de actionare

Definitie, clasificare, structura generala

Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid sub presiune Clasificare. Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista: -sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si utilajelor industriale; -sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie. Structura grnerala. Un sistem hidrostatic se compune din urmatosrele elemente: ME - sursa primara de energie mecanica; GH ± generator hidraulic; MHR - motor hidraulic rotativ (sau linear MHL); ACR aparataj de comanda si reglare; AA - aparataj auxiliar; OL - organul de lucru antrenat.

Mediul hidraulic
Definitie. Mediul hidraulic este suportul material prin prin care se transmite energia hidraulica de la sursa la consumator. Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire, iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de presiune, temperatura si viteza, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii, in domeniul temperaturilor normale de lucru (30°-70°C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);- sa nu fie coroziv sau toxic;- sa aiba un cost cat mai redus. Principalele lichide utilizate si proprietatile lor sunt prezentate in tabelul 11. Cele mai utilizate sunt uleiurile minerale (Tab. 2.4), in special uleiurile hidraulice (grupa H). Performantele lor pot fi imbunatatite prin adaugarea de aditivi ± substante chimice active ± pentru: ameliorarea vascozitatii, a proprietatilor de ungere, anticorozive, antispumante, cresterea stabilitatii proprietatilor.

Masini hidraulice
Definitie, clasificare, caracteristici generale
Definitie. Masinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transforma energia mecanica in energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in energie mecanica (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini reversibile. Clasificare. Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc: - masini hidrostatice, sau volumice, la care predomina energia potentiala datorata presiunii lichidului; - masini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominanta este energia cinetica a lichidului. In actionarile hidrostatice se utilizeaza masinile volumice, care realizeaza debitul prin transportul unor cantitati determinate de lichid cu o anumita frecventa, ca urmare a variatiei controlate a volumului unor camere de pompare, rezultand o caracteristica mecanica rigida de actionare; Caracteristicile generale ale pompelor volumice. - Debitul mediu teoretic: QT = ¨V.z.i.n, in care: ¨V este variatia volumului camerelor de pompare; znumarul camerelor de pompare; i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie ±refulare la o rotatie a axului pompei); n-turatia de antrenare a pompei; -Debitul real: QR = QT - ¨Q, unde ¨Q reprezinta pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa; - Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata prin frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate, = ( Qmax-Qmin) / Qmed ; - Presiunea nominala, p n ; - Puterea hidraulica, N h = Q. p ; - Randamentul total: t = v. p. m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de presiune si mecanic.

Pompe volumice
Clasificare

A.camera de absorbtie.corpul pompei. 5-lagare. Caracteristici : simplitate constructiva. echilibrarea fortelor axiale.suruburi conduse. 7-capac. 5. 4. Pompe cu suruburi cu dublu efect: 1. 4-capace.surub conducator. debite medii (x1-x10 l/min). Caracteristici : pulsatii reduse ale debitului. . R.camera de absorbtie. 2. 2. gabarit radial redus. presiuni medii (x10200bar). debit constant.Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara Principiul constructiv si functional Pompe simple: 1. 6-garnitura de etansare. cost ridicat.rotor conducator.camera de refulare.capace laterale. cost redus.sistem de etansare. n -turatia de antrenare.camera de refulare. R.rotor condus. 3. presiuni mici-medii (x1-150 bar).corpul pompei. A. 3.

Caracteristici: grad de neuniformitate a debitului redus. A-camera de absorbtie.5. 3-capac lateral (in care sunt practicate camera de absorbtie A si cea de refulare R). gabarit mic (compacte).camere de pompare. Numerele de dinti si profilul cicloidal al acestora asigura contactul rotoarelor la fiecare dinte .ax fix. 7-arbore de antrenare.lagar. 2. 6. 4-rotor condus (avand z+1 dinti). 8-garnitura de etansare.rotor conducator (cu z dinti).rotor condus (cu dantura exterioara).carcasa. 3.arbore de antrenare. 4-rotor conducator (cu dantura interioara). 2. Cu profil cicloidal: 1. g. 5.Pompe cu roti dintate cu angrenare interioara Cu profil evolventic: 1. . R-camera de refulare.gauri radiale pentru circulatia lichidului.capac prevazut cu un perete de separatie a rotoarelor.

.disc de actionare a pistoanelor. .cu bloc inclinat si distribuitor frontal.cu disc fulant si distributie prin ventile de sens.ventile de refulare. . . .turatia de antrenare a pompei. d) .biele sau arcuri de antrenare a pistoanelor. Va . b) . .blocul pistoanelor.cu disc inclinat si distribuitor frontal.unghi de inclinare. c) .ventile de absorbtie .cu disc fulant si distribuitor frontal. Vr . 1 2 3 4 5 . n .distribuitor frontal.Pompe cu pistoane axiale a) .sistem de rotire si actionare axiala a elementului condus.

Separarea fazelor se face cu distribuitor (fig.33 b ). 3.variabil ).3.30. 3. 3.33 b ).Pompe cu pistoane radiale Au pistoanele dispuse perpendicular pe axa de rotatie a pompei.32 b si fig.33 a ). . 1) Pompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea fazelor prin distribuitor ( Q-constant. 3) Pompe cu pistoane radiale cu came ( Q. sau prin ventile de sens (fig.3.33 a . cu excentric (fig 3. 3.3.3.30. sau Q. sau exterioara. 3. fig. sau cu cama (interioara-fig. 3.30).32.3.33. sau ± cu circulatie exterioara (fig. 3. 3.32 a si fig.33 a ).3. pot fi: -cu circulatie interioara (fig.fig. Dupa modul de circulatie a lichidului.constant).32). fig. Actionarea pistoanelor se face cu: stator excentric (fig.32 si fig. 2) Pompe cu pistoane radiale cu excentric ( Q-constant).30 si fig. fig. 3. fig.33 b ).

.Figura 3. . . .48. reglabil sau reversibil. Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma: Q=4.49.pompa cu simpla actiune.Figura 3. si capacele laterale 4.pompa cu simpla actiune.b.Pompe cu palete La pompele cu palete camerele de pompare (fig.Figura 3 63. cu circulatie exterioara. se cunosc pompe: cu simpla actiune. Clasificare: dupa numarul de actiuni. Debitul pompelor cu dubla actiune se calculeaza cu o relatie de forma: Q=2. cu circulatie interioara.3. de debit reglabil ( prin reglarea excentricitatii e). dupa modul de circulatie a lichidului: cu circulatie exterioara. dupa reglabilitate: de debit constant. de debit reglabil.48 ) sunt delimitate de statorul 1. . de debit constant. doua palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor. rotorul 2.pompa cu dubla actiune. .n . sau interioara.n .Rs.b (Rs2 ± Rs1). cu dubla actiune si cu multipla actiune.e.

Clasificarea motoarelor hidrostatice este redata in tabelul de mai jos. p ) in energie mecanica (M. . conform cerintelor de actionare impuse de masina antrenata. n.Motoare hidrostatice Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q. sau F . v ).

sau reglabil (motoare de turatie reglabila).unitati de lucru (pompa si motor) . Motor lent cu roti dintate cu axe mobile (orbitale ) Simbolizarea motoarelor pentru rotatie continua (fig.69 si 3. Motoarele hidrostatice pentru turatii normale ( n = x100-x1000 rot/min ) deriva.f). de cilindree constanta . c). V1 poate fi constant (motoare de turatie constanta). bazate insa pe aceleasi principii functionale ca si motoarele normale. din pompele de acelasi tip (conform tabelului 3. reglabil . datorita reversibilitatii masinilor hidraulice. de turatie constanta .68): Motor lent cu pistoane (bile) axiale cu cama frontala multipla a) ± motor unisens. 3. d). Motoarele lente ( n = x1-x100 rot/min ) sunt in general constructii speciale ( fig. Turatia lor se calculeaza cu o relatie de forma n = Q /V1.Motoare hidrostatice pentru rotatie continua Sunt destinate antrenarii organelor de lucru intr-o miscare de rotatie continua (pe un unghi nedeterminat). b). e.3. in care V1 este volumulspecific (cilindreea.motor unisens. reglabil .motor dublu sens. sau volumul corespunzator unei rotatii).3).70).motor dublu sens.

3. sau multiplu).motor oscilant de unghi constant.Motoare hidrostatice oscilante Sunt destinate realizarii miscarii de rotatie pe un unghi limitat. b).motor oscilant de unghi reglabil.72): a). . sau ± cu piston (simplu.3. dubla. . constant sau reglabil. sau multipla). . dublu . pot fi realizate:. determinat. Pentru motoarele cu piston: .cu paleta (simpla.73.3. Constructiv. Marimi caracteristice: Pentru motoarele cu paleta : .74 . fig. fig. Simbolizare (fig.

Clasificarea motoarelor liniare monocilindru cu piston: a) ± cu simplu efect si tija unilaterala mobila. dezvoltand o anumita forta F. 2 ± element mobil de separatie a camerelor (piston sau membrana). b) ± cu dublu efect si tija unilaterala mobila.cilindru.Motoare hidraulice pentru realizarea miscarii de translatie Realizeaza deplasarea liniara pe o anumita cursa l. 3 ± tija de actionare. e) ± cu dublu efect si tije bilaterale fixe. si cuprinde: Asi B-camere de lucru (activa si pasiva). cu o anumita viteza v. Cele mai utilizate sunt motoarele cu dublu efect cu tija unilaterala . 1. d) ± cu dublu efect si tije bilaterale mobile. Principiul constructiv si functional al motoarelor liniare este redat in figura urmatoare. c) ± cu dublu efect si tija unilaterala fixa. Cele mai raspandite sunt motoarele cu piston. cu plunjer. 4 ± capace de inchidere a camerelor de lucru. f) ± cu simplu efect.

b) ± franare constanta la ambele capete ale cursei. e ).realizarii mai multor viteze de deplasare (c). . Motoare cu membrana Realizeaza curse mici si forte reduse Franarea motoarelor liniare Reduce timpul si socul la oprire. a) ± franare constanta la capatul din stanga cursei. d) ± motor telescopic cu simplu efect. d. a) ± motoare jumelate (reduc gabaritul axial).cresterii fortei dezvoltate (b). b) ± cu dublu efect.reducerii gabaritului radial (b) sau axial (a.Motoarele multicilindru se folosesc in scopul: . mareste precizia a) ± cu simplu efect. e) ± motor telescopic cu dublu efect (reduce gabaritul axial). . c) ± motor compus cu trei viteze. b) ± motoare in tandem (maresc forta). c) ± franare reglabila la ambele capete ale cursei. .

cos + Fa. Frt -forta rezistenta la tija. .v si F. necesari pentru realizarea parametrilor functionali. F-viteza si forta de deplasare a organului mobil. Presiunea de actionare p se alege in functie de forta rezistenta. Ffp -forta de frecare la piston. Fft -forta de frecare la tija. Fp -forta hidraulica activa pe piston (Fp = p . Sref ). pe baza carora si a lungimii cursei se alege din cataloage motorul potrivit aplicatiei date. gabaritul disponibil si minimizarea costului. in care: Fa -forta rezistenta exterioara (data initiala de proiectare). G -greutatea organului mobil.sin ). considerand fortele exterioare aplicate tijei. in principiu fiind recomandate valori mari. Schema fortelor care apar la un motor hidraulic liniar este redata in figura urmatoare. Ffg = e (G. Fref -forta hidraulica de refulare (Fref = pref . functie de tipul etansarii. prin explicitarea suprafetei efective Sep. Pentru D si d se adopta in final valori normalizate. Ecuatia de echilibru a fortelor este: Fp = Frt + Fft + Ffp + Fref . Frt = G.cos Fi + Ffg p.sin + Fa. functie de tipul etansarii. Q-presiunea si debitul de alimentare. a). Diametrul cilindrului D se determina din expresia fortei active pe piston Fp . si stabilireaparametrilor hidraulici-p si Q . In principiu. Sep ). Fi= m.Calculul motoarelor hidraulice liniare Presupune determinarea dimensiunilor principale ale motorului . succesiunea de calcul este urmatoarea: Diametrul tijei d se calculeaza din solicitarea de flambaj. Fi -forta de inertie. v. Ffg -forta de frecare in ghidaje. mai ales a diametrului pistonului D si al tijei d.

. prin indeplinirea unor functiuni de: comanda. protectie. filtrare. . reglare. racordare si legatura. .aparataj auxiliar. care indeplineste functii diverse. termostatare.aparataj de masurare si control al parametrilor mediului hidraulic. etc. indeplinind si functiii de protectie.Aparatajul hudraulic Este necesar pentru transmiterea si adaptarea parametrilor energiei hidraulice furnizate de pompa la cerintele motorului. Clasificarea aparatajului hidraulic se face dupa functia indeplinita in urmatoarele grupe: . cunoscut sub denumirea generica de ventile. de: stocare (rezervoare de lichid).aparataj de comanda si reglare. legatura si masurare.

cu mai multe pozitii si un anumit numar de cai.trei. inversarea sensului de deplasare.mecanica (cu arcuri) .electrica (cu electromagneti sau cu motoare). sau mai multe cai.doua. sau pilotata (electrohidraulica). Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii: .Aparataj hidraulic de comanda (distribuitoare) Au rolul dirijarii circulatiei lichidului pe diferitele circuite ale instalatiei. tehnologicitate ridicata. Distribuitoarele cu sertar circular de translatie sunt cele mai raspandite. pot fi: . in scopul realizarii unor functiuni precum: pornirea-oprirea miscarii.. simplitate constructiva. sau ± mai multe pozitii.cu doua. pneumatica.. hidraulica. . . trecerea de la o faza de lucru la alta. . etc. pot avea: . rotativ. precum si simbolurile conventionale sunt redate in figura urmatoare: . Principiul constructiv si functional.trei. datorita avantajelor: echilibrare hidrostatica axiala si radiala totala.manuala ( cu maneta sau pedala).dupa modul de comanda.patru.cu sertar (circular de translatie. . . Sunt elemente de comutatie (inchid si deschid total trecerea lichidului). . cost redus. si plan). care poate fi:.dupa principiul constructiv si functional.cu supape.dupa numarul de cai: .dupa numarul de pozitii. sau .

Sunt prevazute cu dubla comanda.Distribuitoare rotative Comuta circuitele printr-o miscare de rotatie Distribuitoare cu supape Muchiile active sunt inlocuite cu supape de sens comandate Distribuitoare pilotate. in general electrohidraulica. Se folosesc la puteri mari . care imbina avantajele comenzii electrice cu ale celei hidraulice.

La supapele deblocabile deschiderea se realizeaza fortat printr-o comanda externa.inel de sprijin. blocand trecerea (R= ’). cu exceptia celor deblocabile care permit trecerea si in sens invers. sau la deplasarea sarcinilor pe verticala.lichidul putand sa circule si de la B la A. Ele pot realiza acest lucru deoarece prezinta o etansare mult mai buna decat distribuitoarele hidraulice prin care sunt comandate miscarile. 2. si reciproc. 4.corpul supapei. necesara doar pentru inchiderea supapei.la orificiul x . Permit trecerea lichidului numai intr-un sens. cele doua supape fiind cuplate intre ele. Alaturat este indicat simbolul lor conventional simplificat. Arcul 2 este dimensionat la o forta mica. decuplandu-se astfel reciproc.element de inchidere-deschidere a trecerii lichidului. astfel incat cand lichidul circula de la dreapta spre stanga supapa se deschide la o presiune mica permitand trecerea lichidului (R§ 0). in care : 1. atunci cand asupra acestora actioneaza forte R destabilizatoare. Cand lichidul sub presiune vine pe conducta A el comanda deblocarea celeilalte supape astfel ca acesta poate circula si de la B1 la B. . Principiul constructiv si functional este redat in figura urmatoare. O aplicatie frecvent intalnita a supapelor de sens duble deblocabile este pentru mentinerea in repaus a motoarelor hidraulice liniare. 3.arc de compresiune. In sens invers supapa se inchide automat. Supapele duble deblocabile sunt constructii monobloc.Ventile de retinere (supape de sens).

trebuie alimentate doua motoare simultan. pentru inversarea sensului miscarii. Sm. care depinde de debit prin relatiile: .Supapa maximala si de siguranta.Aparataj hidraulic pentru reglarea debitului Reglarea debitului Q in circuitele hidraulice este necesara pentru reglarea vitezei v . utile atunci cand de la o singura pompa. in care V1 este volumul unitar (cilindreea) al motorului rotativ. utilizata la circuitele de puteri mici alimentate de pompe de debit constant. . utilizand pompe de debit reglabil. in care: P . astfel incat utilizarea lor se justifica economic numai la circuitele de putere mare. supapa maximala Sm avand doar rolul limitarii presiunii in caz de suprasarcina (supapa de siguranta). Pompa furnizeaza direct puterea necesara la motor. Reglarea volumica a debitului se realizeaza in principiu conform schemei urmatoare. direct din pompa.distribuitor hidraulic cu sertar. in care S este suprafata activa a pistonului motorului liniar. se cunosc doua metode de reglare a debitului.motor hidraulic. Principial.pentru rotatie: n = Q/V1.reglarea rezistiva. pentru limitarea presiunii maxime de lucru. metoda are randament ridicat. . astfel incat randamentul actionarii este maxim si cheltuielile de exploatare sunt minime. dar este scumpa. motiv pentru care se aplica la circuitele de putere mare.pentru translatie: v = Q/S. DHS. de regula de debit constant. Debitul Q necesar realizarii vitezei dorite se regleaza din pompa P si acesta intra integral in motor. Dezavantajul metodei provine din faptul ca pompele de debit reglabil sunt mai scumpe decat cele de debit constant. In unele aplicatii se pot folosi divizoarele volumice de debit (bazate pe principiile pompelor volumice cu mai multe etaje legate in paralel).pompa de debit reglabil. Mh.reglarea volumica. . .

atunci cand reglajul se schimba la intervale mari de timp. care sunt alimentate de pompe de debit constant. Metoda este foarte raspandita si se aplica la circuitele de puteri mici-mijlocii. si contine: o pompa de debit constant ( Qo = ct ). prin reglarea RHR se obtine reglarea QM.divizoare rezisive de debit. pot fi utilizate urmatoarele elemente: . motorului hidraulic ( RHM ) sio rezistenta reglabila pentru reglarea debitului ( RHR ). Debitul pompei Qo se inparte in cele doua debite QM si QV in raport invers proportional cu rezistentele celor doua circuite. . Pentru o anumita sarcina la motor RHM =ct. utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu vitezele aflate intr-un raport constant. . Un astfel de circuit este reprezentat simplificat in figura.rezistente reglabile (drosele). si consta in introducerea in circuit a unor rezistente hidraulice urmand principiile semipuntilor si al puntilor hidraulice. rezistentele hidraulice corespunzatoare supapei maximale ( RHV ).Reglarea rezistiva a debitului.rezistente fixe. si QM / QV = RHV / RHR + RHM . deci a vitezei motorului v = QM / S . cand reglajul se schimba frecvent. astfel incat putem scrie relatiile: QO = QM + QV . si pentru un anumit reglaj al supapei RHV = ct. Practic. in vederea reglarii. Dupa forma si caracteristici rezistentele hidraulice pot fi de doua tipuri: De tip diafragma De tip interstitiu .

Drosel cu crestaturi axiale Simbolizare . Tipuri de drosele Drosel cu fanta transversala Drosel cu crestatura circulara Droselele permit reglarea debitului prin reglarea sectiunii de drosare. datorita variatiei caderii de presiune pe drosel cu sarcina.E. ( dr Sectiunea de drosare Sdr poate avea diferite forme in functie de care avem diferite tipuri de drosele. dar nu asigura stabilizarea acestuia la valoarea reglata in cazul variatiei sarcinii la motor. unde datorita vascozitatii apare o cadere de presiune care determina valoarea debitului tranzitat conform relatiei: Q dr ! k. Sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o rezistenta locala.S dr .Rezistente hidraulice reglabile (drosele) . reglarea marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei h.

In figura c este prezentat simbolul conventional simplificat al regularorului de debit cu doua cai. Regulatoarele de debit cu doua cai pot fi montate in atat pe circuitul de intrare cat si pe cel de iesire din motor. deci si debitul. avand in serie cu droselul o supapa normal deschisa (cele mai utilizate). Sunt aparate hidraulice pentru reglarea debitului care permit reglarea acestuia si asigura stabilizarea lui la variatiile sarcinii la motor. Principiul constructiv si functional si simbolul conventional este redat in figurile urmatoare Desenul prezinta in sectiunea B-B supapa regulatoare S (normal deschisa.Regulatoare de debit (sau stabilizatoare de viteza). cu pistonas diferential. Regulatoare de debit cu doua cai.cu doua cai. In figura b este prezentata schema functionala a regulatorului cu doua cai. avand in paralel cu droselul o supapa normal inchisa. fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o supapa stabilizatoare a caderii de presiune pe draosel. Dupa modul de legare a celor doua elemente componente. astfel incat rezistenta supapei compenseaza variatia rezistentei motorului mentinand astfel constanta caderea de presiune pe drosel.cu trei cai. . regulatoarele de debit pot fi: . din care se observa ca supapa regulatoare S este comandata de caderea de presiune pe droseul Dr. iar in sectiunea A-A evidentiaza-droselul Dr (cu crestaturi axiale). . la unele regulatoare droselul functionand si ca o supapa de sens permitand trecerea libera a lichidului in sens invers.

Divizoare de debit rezistive. Prin cel de al treilea orificiu supapa deverseaza permanent o cantitate de lichid la rezervor. Q = Qs + Qd Divizor de debit pe circuitele de intrare Divizor de debit pe circuitele de refulare . Figura c prezinta simbolurile conventionale ale regulatoarelor cu trei cai. el trebuie alimentat la debit constant . iar pentru a functiona corect. conform figurii alaturate. astfel incat randamentul regulatoarelor cu trei cai este mai redus decat al celor cu doua cai. avand in consecinta o utilizare ma redusa . Sunt aparate hidraulice realizate pe baza teoriei puntilor utilizate la impartirea unui debit in doua debite care trebuie sa fie mentinute intr-un raport constant. Regulatorul cu trei cai se poate monta numai pe circuitul de intrare in motor. In principiu ele sunt alcatuite din doua regulatoare de debit cuplate intre ele. Sunt alcatuite dintr-un drosel de reglare Dr si o supapa regulatoare S de tip normal inchisa legata in paralel cu droselul. devenind astfel interdependente. (conditie mai greu de indeplinit). independent de variatiile de presiune .Regulatoare de debit cu trei cai.

supape de comutatie. ele pot fi clasificate in urmatoarele grupe principale: .arc principal de dimensiuni reduse. si . cu urmatoarele avantaje fata de comanda directa: . d. . Clasificare. Supapele de limitare a presiunii se monteaza intotdeauna imediat dupa ponpele volumice pentru protectia acestora si a intregului circuit. sau cu comanda pilotata (b si in figura). de Dn mare.supape de reducere a prsiunii.plan. etc.tronconic fara ghidare. c.supape pentru limitarea presiunii (de siguranta). O supapa pilotata se compune din supapa principala. . Supape pentru limitarea presiunii. acesta poate fi interna sau externa.dinamica superioara. cu comanda interna directa (a). directa sau pilotata.Dupa pozitia normala. 4. .reglare usoara si comoda. de Dn mic. .Aparataj hidraulic pentru reglarea presiunii (supape) Supapele sunt aparate hidraulice utilizate in scopul controlului presiunii in circuitele hidraulice.Dupa modul de comanda. care comanda hidraulic supapa principala. pot fi : . si o supapa pilot. in care: 1 ± corpul supapei.gabarit redus. . 2 ± scaunul supapei. . Principiul constructiv si functional este redat in figura alaturata.arc de compresiune (constant sau reglabil). prevazut cu orificii de racordare de un anumit Dn.sferic.capac de inchidere.(la puteri mari). . 3. 5. Supapele de limitare a presiunii sunt supape normal inchise.tronconic cu ghidare (pentru evitarea vibratiilor transversale). .Dupa functia specifica indeplinita.normal deschise.element de inchidere-deschidere a sectiunii de trecere a lichidului. putand avea diferite forme: a. b. .normal inchise.

Se utilizeaza in scopul comutarii circuitelor la o comanda externa. cu comanda directa sau pilotata realizata din circuitul de iesire. Supape de comutatie.supape de conectare. cu drenare dx externa. cu sau fara supapa de sens. ca si dstribuitoarele hidraulice. indeplinind functii de comanda. sau cu comanda pilotata (b).supape de deconectare.Supape de reducere a presiunii. . Ele sunt supape normal deschise. Supapele de comutatie sunt frecvent utilizate ca supape de succesiune a fazelor unui ciclu de lucru automat. sunt supape normal deschise care la o comanda exterioara deconecteaza circuitele. pot fi : . Ambele tipuri pot fi cu comanda directa (a). Dupa tipul comutarii. Se utilizeaza in scopul alimentarii dintr-un circuit principal de presiune variabila a unui circuit secundar la presiune constanta . sunt supape normal inchise care la o comanda externa conecteaza circuitele. . Comanda externa se aplica la orificiul pc.

In principiu ele sunt distribuitoare cu comanda pilotata electrohidraulica.diferentiali (care lucreaza in opozitie ). permitand astfel reglarea continua a pozitiei sertarului si deci reglarea continua a debitului. Electromagnet proportional Simbol conventional servovalva Servovalva electrohidraulica . comanda primara fiind realizata cu electromagneti proportionali ( care dezvolta o forta proportionala cu curentul de comanda ). Ele poarta denumirea de distribuitoare proportionale sau de servovalve electrohidraulice .Ventile care influenteaza debitul si presiunea Sunt aparate hidraulice evoluate care cumuleaza functia de comanda cu ce de reglare.

corpul rezervorului ( carcasa exterioara). Rezervoarele deschise sunt alcatuite din urmatoarele elemente componente: 1.capac de golire si curatare. indicatorul de nivel 7 si busonul de aerisire 8. .capac superior de inchidere. .Aparatajul auxiliar Cuprinde alte grupe de aparate hidraulice necesare realizarii instalatiei. etc. 4. de randamentul pompei si al motorului. . prevazut cu gura de umplere 6. acestea pot fi: . 13. in care: reprezinta puterea pierduta in sistem ( functie de puterea pompei. sub presiune. Au rolul stocarii cantitatii de lichid necesare bunei functionari a instalatiei si asigura mentinerea temperaturii lichidului in limitele admise. sau acumulatoare hidraulice.grupul de pompare ( motor electric si pompa). 11.conducta de retur a lichidului in rezervor. 10.elemente de racordare si legatura. -aparataj de filtrare.filtre de absorbtie (sorb).capac de vizitare. in care lichidul se afla la presiunea atmosferica.rezervoare deschise. si anume: .rezervoare inchise. .rezervoare de lichid. prevazut cu pereti interiori 2 de compartimentare si picioare de distantare a fundului rezervorului 3 fata de pardoseala in vederea circularii aerului de racire.schimbatoare de caldura.gura de golire. 5. Volumul rezervorului se calculeaza in functie de cantitatea de caldura disipata in instalatia hidraulica. cu o relatie de forma: . Dupa presiunea lichidului din rezervor. de pierderile de presiune si cele pe elementele de reglare. 9. 12. astfel incat sa sa asigure un timp de stationare a lichidului in rezervor suficient de mare pentru racire prin radiatie directa catre mediul inconjurator. Rezervoare de lichid.

pot fi:. .de presiune constanta (cele gravitationale). aplicand legile transformarii gazelor. in functie de debite si timpii pe faze. sau pentru amortizarea pulsatiilor debitului. Sunt rezervoare sub presiune montate in circuit in scopul maririi randamentului energetic. reducerii costurilor. Gazul utilizat poate fi: aer. Dupa principiul constructiv si functional:.t . ele fiind analoage volantului din sistemele mecanice. cilindro. prin intermediul unei supspe de sens pentru incarcare si al unui drosel pentru descarcare.mecanice (gravitationale.pneumohidraulice (cu piston . .sferice. Clasificare. sau cu membrana . sau gaze inerte. sau de presiune variabila (celelalte tipuri). azot. Eficienta lor maxima apare la ciclurile de lucru avand faze cu viteze mult diferite. Montarea acumulatoarelor in circuite se face de regula imediat dupa pompa. Diagrama debitului pe faze Acumulatoare pneumohidraulice: cu piston si cu membrana Volumul de ulei necesr de acumulat se calculeaza din diagrama debitelor. cu relatia generala: V = Q . sau cu arcuri). sau sferice). utilizarea lor facand posibila alegerea unei pompe de debit mediu pe ciclul de lucru.Acumulatoare hidraulice. Dupa presiune. Volumul acumulatorului se calculeaza in functie de volumul de ulei necesar de acumulat si de presiunile necesare pe faze.

de marimea debitului filtrat si de caderea de presiune admisa pe filtru. . Se cunosc mai multe metode de filtrare: . prin retinerea impuritatilor mecanice care pot cauza uzura sau blocarea aparatajului hidraulic si modificarea parametrilor functionali prin infundarea orificiilor mici din acesta. a b c Alegerea filtrului se face in functie de: finetea de filtrare.prin sita metalica amplasata in gura de umplere a rezervorului. prin utilizarea unui material poros (cea mai utilizata). pentru a se evita colmatarea rapida a filtrului.cu filtru fin de presiune (b). Filtrarea mecanica. pentru lichide puternic poluate cu impuritati de densitate mare. .Aparataj de filtrare. cu relatia: S = Q / .magnetica. se realizeaza in mai multe etape:. pentru o filtrare suplimentara amplasanduse filtre extrafine pe anumite portiuni de circuit sau chiar in interiorul unor aparate pretentioase cum sunt servovalvele.centrifugala. in care este capacitatea specifica de filtrare. materiale sinterizate) Alaturat se prezinta o schema hidraulica in care s-au prevazut cele trei filtre cu finetea de filtrare ceruta in mod curent.electrostatica. pentru retinerea impuritatilor dure metalice foarte fine . pe retur. Are rolul mentinerii puritatii lichidului de lucru. montat pe conducta de absorbtie a pompei. .cu filtru sorb (a). pasla lamele.mecanica.cu filtru fin de joasa presiune (c). pentru impuritati izolatoare electric. . . montat pe conducta de refulare din pompa. pf . sita metalica. functie de materialul cartusului filtrant ( hartie de filtru. . .

(f) . sunt ieftine. . din cauciuc sau mase plastice. reductii.Elemente de legatura si racordare Elementele de legatura. intre elemente fixe. din teava trasa (rugozitate interioara mica) din otel.pentru racordarea conductelor rigide: nipluri (a). pentru montarea aparatelor hidraulice interschimbabile. Elementele de racordare.conducte metalice rigide.conducte flexibile (furtunuri) (d). textila sau metalica. teuri (b). coturi. . au rigiditate mare. si se folosesc pentru transmiterea lichidului la distanta.pentru racordarea conductelor flexibile (e). alama sau cupru.placi de legatura (c). Asigura racordarea elementelor de legatura intre ele si a acestora cu aparatele hidraulice. folosite pentru legaturi la distante mici intre elemente mobile. in functie de presiune.placi modulare. etc. Pentru legaturi la distanta variabila se pot folosi cunducte rigide articulate plan sau spatial. pentru montarea mai multor aparate care formeaza un modul functional a b c d e f g . racorduri cu schimbare rapida (pentru standurile de proba). .Ele pot fi: . cu unul sau mai multe straturi de insertie. . Aasigura curgerea lichidului intre aparatele si masinile hidraulice din instalatie. .

cuplul sau forta. Se masoara cu termometre (a).etc. Influenteaza parametrii functionali ai instalatiei prin vascozitate si prin dilatare termica.temperatura. turatia.debitul. cu relee de presiune (d) care emit un semnal electric la atingerea unei anumite valori a presiunii. cu turbina tangentiala (g). dar mai ales la instalatiile de testare sau la cele f g h de cercetare. In instalatiile de cercetare se masoara in plus si alte marimi precum: deplasarea. a b Presiunea. Este necesar sa fie masurat pentru determinarea vitezei. sau utilizand instalatii de termostatare prevazute cu schimbatoare de caldura (b). vitesa. cele mai precise. Se masoara cu manometre care se conecteaza succesiv in diferitele puncte de masurare cu ajutorul unor distribuitoare speciale (c). si . cu traductoare de temperatura (care afisaza digital valoarea masurata). sau cu traductoare de presiune (e). sau de tip volumice (h). Pot fi cu turbina axiala (f).Aparate de masura si control Servesc la masurarea parametrilor principali ai mediului hidraulic: . .presiunea. c d e Debitul . Este o marime foarte importanta care determina forta dezvoltata de motor si randamentul instalatiei. . Temperatura.

dupa complexitate: . . O instalatie hidraulica contine mai multe circuite hidraulice. Actionarile hidraulice se folosesc mai putin la realizarea miscarii principale de rotatie si mai frecvent la realizarea miscarii principale de translatie pentru puteri mari. si ..circuite deschise (cu rezervor). Clasificarea circuitelor hidraulice se poate face dupa mai multe criterii.pentru miscarea de rotatie. astfel incat. . fiind alimentate de regula din circuitele principale sau de avans.circuite pur hidrauluce. . si circuite pneumohidraulice (.pentru reglarea fortei (presiunii). . Pentru reducera costurilor.cu comanda automata.Circuitele pentru miscarile auxiliare sunt in general pentru miscarea de translatie.Circuitele pentru miscarea principala sunt in general de putere mare.pentru miscarea principala. . .Scheme hidraulice Definitii.circuite inchise ( fara rezervor). utilizand in acest scop simboluri conventionale. si pentru miscari auxiliare. . reglarea vitezei realizandu-se prin metoda rezistiva. pot fi: .circuite simple (cu o pompa si un motor). si ± de reglare automata. Instalatia hidraulica se reprezinta grafic prin schema hidraulica. si circuite complexe (cu mai multe motoare). . se recomanda alimentarea lor de la pompe de debit reglabil sau reversibil prin care se realizeaza si reglarea vitezei si a sensului miscarii.dupa natura fluidelor utilizate: . La viteze de avans liniare foarte mici si precizie foarte ridicata se recomanda utilizaraea motoarelor rotative impreuna cu mecanisme surub-piulita pentru transformarea naturii miscarii. . si combinate.dupa destinatie: . pentru miscari de avans.dupa modul de comanda. se cunosc:. pentru randamente ridicate si costuri reduse.se utilizeaza mai ales motoare hudraulice liniare alimentate de la pompe de debit constant.cu comanda manuala. cele mai uzuale fiind urmatoarele: .dupa marimea reglata: .Circuitele pentru miscarile de avans sunt in general de mica putere si cel mai frecvent necesita realizarea unei miscari de translatie pe curse medii.dupa natura miscarii: . cu viteze reduse si precizie ridicata. si necesita puteri mici .circuite pentru reglarea vitezei (debitului). Caracterizare generala .dupa modul de circulatie a lichidului. pe curse scurte. . Prin instalatie hidraulica se intelege o reuniune de masini si aparate hidraulice interconectate in scopul realizarii unor sarcini de actionare. fiecare circuit indeplinind o sarcina simpla specifica. . sau pentru translatie.

MHR ± motor hidraulic dublu sens de antrenare. prin care se realizeaza si reglarea vitezei si inversarea sensului miscarii. astfel ca instalatia are gabarit si cost minim. montat pe circuitul de compensare a pierderilor. Un astfel de circuit.Circuite inchise. Pentru randament maxim si incalzire minima a lichidului se utilizeaza masini hidraulice de debit reglabil. lichidul refulat de pompa intra in motor. PDC ± pompa de debit constant pentru compensarea pierderilor volumice din circuitul principal. este prezentat in figura . VM1 si VM2 ± ventile de siguranta pentru limitarea valorii maxime a presiunii pe cele doua ramuri ale circuitului.pompa de alimentare de debit reglabil si reversibil. care permite reglarea turatiei in ambele sensuri. ele sunt de acelasi tip (din aceiasi grupa). F ± filtru. D ± distribuitor pentru cuplarea automata a celor doua circuite la circuitul de racire prin RC. Pentru utilizarea la capacitate maxima a PDR si a MHR. iar cel refulat din motor este direct absorbit de pompa si reintrodus in circuit. si este alcatuit din urmatoarele elemente: PDR . RC ± radiator de caldura pentru racirea lichidului. Se caracterizeaza prin aceea ca nu au rezervor de lichid. VS1 si VS2 ± ventile de sens pentru compensarea pierderilor volumice alternativ pe cele doua circuite. . Aceste circuite mai poarta denumirea si de variatoare hidrostatice de turatie. de cilindree reglabila. VM3 ± supapa maximala pentru circuitul de compensare.

mai ales in cazul unor sarcini negative. astfel incat lichidul stationeaza un timp in rezervor inainte de a fi reintrodus in circuit.ventil maximal. D. Circuite pentru reglarea vitezei cu drosel. Sunt cele mai raspandite tipuri de circuite pentru puteri mici-mijlocii. reprezentate in figurile (c).cu drosel pe iesire.cu drosel pe intrare. realizandu-se racirea naturala a acestuia. si cat mai aproape de acesta este favorabila realizarii unei stabilitati mai bune a vitezei reglate la variatiile sarcinii la motor.motor hidraulic liniar.ventile de sens de decuplare a droselelor.pompa de debit constant. figurile (a) si (c).distribuitor cu sertar pentru pornirea-oprirea miscarii si inversarea sensului. VS2.drosele pentru reglarea debitului. si (d). contrapresiunea pe circuitul de refulare realizata de drosel reprezentand o reactie negativa la tendinta de rupere a coloanei de lichid. In figuri s-au notat: PDC. Dr2. VM. fiind recomandata la curcuitele care nu necesita o precizie ridicata de reglare a vitezei. Montarea droselului pe circuitul de iesire din motor. In figurile (a) si (b) sunt prezentate doua circuite pentru deplasare stanga-dreapta cu viteze reglabile independent prin intermediul a doua drosele decuplate de supape de sens. VS1.Circuite deschise Sunt prevazute cu rezervor care stocheaza o cantitate de lichid de cateva ori mai mare decat cea necesara umplerii instalatiei. Dr1. dar care nu asigura stabilizarea vitezei la variatiile sarcinii la motor. Reglarea vitezelor prin drosele este o metoda simpla si ieftina. . MHL. Cele mai simple circuite de acest tip sunt cele pentru deplasare stangadreapta cu reglaj dependent al vitezelor.

cu regulatorul RD montat pe intrarea in motor.Circuite pentru reglarea vitezei cu regulatoare de debit. La ambele variante. Utilizarea unui astfel de distribuitor se justifica numai daca in faza de stop mai trebuie alimentat un alt circuit care necesita presiune. consumul de energie electrica fiind astfel minim. (AT2) ± a b retragere rapida (RR). La schema din figura (c) in faza de stop pompa refuleaza la rezervor prin ventilul maximal VM . fiind recomandate la realizarea vitezelor mici (de avans) de precizie ridicata. In figura (c) sunt prezentate doua variante de circuite pentru realizarea ciclului: apropiere rapida (AR) ± avans tehnologic 1. cu regulator de debit montat pe conducta de iesire din motor. deci la presiunea maxima. In faza de apropiere rapida regulatorul este decuplat cu ajutorul distribuitorului D2. In figura (a) este prezentata o schema pentru deplasare cu viteza reglabila spre dreapta si intoarcere rapida. AT1 se realizeaza cu regulatoarele inseriate iar AT2 numai cu regulatorul RD1. Sunt mai performante privind stabilitatea vitezei dar mai scumpe decat cele cu drosel . (AT1) ± avans tehnologic 2. . consumand energie inutil. In figura (b) este prezentata o schema pentru realizarea ciclului de lucru: apropiere rapida (AR) ( la dreapta)± avans tehnologic (AT)± retragere rapida (RR). iar la retragere rapida de catre ventilul de sens VS legat in paralel. La schemele din figurile (a) si (b) distribuitorul D pe pozitia centrala asigura realizarea fazei de stop si descarcarea libera a pompei la rezervor.

Se folosesc atunci cand un motor trebuie sa realizeze mai multe viteze care difera mult intre ele. in scopul asigurarii unui randament ridicat al actionarii.Circuite cu doua pompe.(RR). b . in faza tehnologica se poate regla viteza prin regulatorul de debit RD. Prin inserarea in punctul a din circuit a circuitului alaturat. La aceasta schema. aceasta ar trebui sa fie o pompa de presiunea maxima pAT si debitul maxim QRR . activa numai la deplasarile rapide. iar in faza tehnologica pompeaza in circuit numai pompa P1.(AT) . surplusul de debit de la pompa P2 fiind deversat la rezervor prin supapa maximala VM. astfel ca pompa P1 refuleaza liber la rezervur. pentru deplasarile rapide debitele celor doua pompe se insumeaza automat prin deschiderea supapei VS. care nu ar fi utilizata eficient in nici una din faze. a si P2 de debit mic si presiune mare corespunzatorcerintelor fazei tehnologice. obtinand un randament energetic redus. Solutia consta in utilizarea a doua pompe: P1 de debit mare si presiune mica. faza (AT) . In figura (b) este prezentata o schema pentru realizarea ciclului de lucru tipic: (AR) .debitul QAT mic la presiunea pAT mare. pentru care in figura (a) sunt date diagramele debitului si presiunii pe faze: faza (AR) . presiunea mare delucru blocand ventilul VS si comandand deschiderea ventilului de deversare VD. Daca alimentarea se face de la o singura pompa de debit constant. faza (RR) ± debitul QRR > QAR la presiunea pRR mica. deci scumpa.necesita debitul QAR mare la presiunea pAR mica.

Se folosesc pentru asigurarea unor debite instantanee mari in anumite faze ale ciclului de lucru. Q2 = QP2 =2. Circuite cu acumulatoare. prin combinarea carora se pot obtine debitele: Q1 = QP1 = Q . fara utilizarea unor aparate de reglare continua a debitului. QP3 = 4 . sau pentru amortizarea pulsatiilor debitului. Q . care pot fi obtinute prin insumarea combinativa a debitelor mai multor pompe de debit constant. Pompele active se selecteaza prin comanda distribuitoarelor D1.Circuite cu mai multe pompe. Se utilizeaza atunci cand trebuie realizate mai multe viteze constante. Q .Q. Schema din dreapta serveste la actionarea unei prese care necesita mentinerea pentru un anumit timp a fortei de presare. Q6 = QP2 + QP3 = 6.Q. Q4 = QP3 = 4. Q7 = QP1 + QP2 + QP3 = 7. .Q . pentru mentinerea presiunii la oprirea accidentala a pompei.Q . dupa coborarea culisorului. QP2 = 2 . VS3. iar separarea de circuit a pompelor inactive se realizeaza automat prin supapele de sens VS1. VS2. D3. D2.Q . Debitele pompelor se stabilesc in sistem binar astfel: QP1 = Q . Q3 = QP1 + QP2 = 3.Q. Q5 = QP1+ QP3 = 5. In figura alaturata se prezinta o schema cu trei pompe care permite realizarea a sapte viteze avand valorile intr-o serie aritmetica cu ratia Q .

Motorul MHL1 lucreaza la presiunea p1 limitata de ventilul maximal VM. Nu sunt dotate cu grup hidraulic de pompare. . Transferul energiei de la aerul comprimat la lichid se poate face in diferite moduri. deoarece datorita compresibilitatii aerului apar variatii ale vitezei de deplasare la variatiile sarcinii la motor. actionarile pneumohidraulice cu transferul direct al presiunii (fara amplificatoare de presiune) se utilizeaza la puteri de actionare mici. obtinuta din p1 cu ajutorul ventilului de reducere VR. Prin aceasta se reduc costurile fata de varianta de alimentare cu doua pompe. Actionarea pur pneumatica nu se utilizeaza la realizarea miscarilor de avans precise. Circuite pneumohidraulice. Reglarea vitezei de avans la dreapta se face printr-un drosel sau un regulator Dr. sub 1 [KW]. p2 = ct. Se utilizeaza atunci cand doua motoare lucrand la presiuni diferite sunt alimentate de la o singura pompa si trebuie asigurata independenta vitezelor fata de sarcinile rezistente care variaza. Deoarece presiunea utila a aerului comprimat este pama in 10 [barr].Circuite cu ventile de reducere a presiunii. Pentru uniformizarea miscarii actionarea pneumatica se combina cu un circuit hidraulic de reglare. sursa de energie fiind aerul comprimat din reteaua sectiei de productie. iar motorul MHL2 la presiunea p2 < p1. in motor sau prin rezervoare inchise pneumohidrauluice. In figura este prezentata o schema simpla cu transferul energiei prin motor in timpul deplasarilor spre dreapta. si prin rezervor la deplasarea la stanga.

SU. Xm-marimea de executie.sertar de urmarire. care materializeaza marimea de intrare. R. Dupa numarul axelor de urmarire. in care: PA este procesul automatizat. C. ca sisteme de reglare cu bucla de reactie unitara (fara traductor). Dispozitivele cu axe perpendiculare pot copia unghiuri de panta pana la 60° in ambele sensuri .unghiul de inclinare a axei de copiere.regulatorul. Vt = ct. .palpator. VM. r.Circuite hidraulice automate Structura tip a unui sistem de reglare automata este redata in figura alaturata. R. care se compune din: S. P. Z.eroarea de reglare.drosel. In figura alaturata este prezentat un dispozitiv de copiere dupa o axa inclinata pentru strunjire. ele pot fi: dispozitive de copiat dupa o axa sau dupa doua axe (pentru copierea curbelor plane) si dupa trei axe (pentru copierea suprafetelor spatiale . Xe = i ± r . D. Vcviteza de copiere.motor hidraulic de copiere.marimea de iesire (reglata). Xc.sablon.marimea perturbatoare.pompa de debit constant.piesa de prelucrat. MHC. dar prin inclinarea cu unghiul =30° se pot copia unghiuri de pana la 90° intr-un sens. Cele mai raspandite sisteme automate hidraulice sunt cele de urmarire.marimea de intrare de referinta (programabila). PDC.viteza de transport.marimea de comanda. Astfel de sisteme sunt dispozitivele hidraulice de copiat . la care marimea de iesire trebuie sa urmareasca cu fidelitate marimea de intrare .rezistenta hidraulica. e.marimea de reactie. . P.element comparator (sumator).. EIelement de identificare (traductorul de reactie) prin care este supravegheata continuu marimea de iesire e. i. cu scaderea unghiului de panta la 30° in sens invers.ventil maximal.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful