Introducere în meta-analiz I.

Concepte fundamentale
lect.dr. Lauren iu P. Maricu oiu Universitatea de Vest din Timi oara

‡ ce este meta-analiza (MA)? ± o metod care permite revizuirea unui domeniu de cercetare i determinarea gradului în care un rezultat particular a fost replicat cu succes de diverse cercet ri (Eden 2002, p.841); ± este o metod CANTITATIV de revizuire (review) a literaturii; ± este o metod statistic de procesare a rezultatelor statistice raportate în literatura de specialitate; ‡ ce nu este MA? ± trecerea în revist a literaturii f r procesarea cantitativ a rezultatelor ob inute de studii anterioare; ± meta-analiza calitativ = contradic ie în termeni

Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Varia ia rezultatelor studiilor... sau DE CE avem nevoie de metaanaliz
± studii diferite raporteaz intensit i diferite ale aceluia i fenomen... ± varia ia rezultatelor poate fi aleatoare sau sistematic ; ‡ varia ia aleatoare datorat erorii de e antionare; ‡ varia ia sistematic datorat unor caracteristici ale studiilor care, dac apar, afecteaz intensitatea efectului studiat;
± Denumite de Hunter i Schmidt (2004) artefacte de cercetare;

± în urma MA, trebuie s afl m în ce m sur varia ia rezultatelor raportate de literatura de specialitate este aleatoare sau sistematic ; ‡ dac varia ia rezultatelor raportate este aleatoare, studiile sunt considerate omogene; ‡ dac varia ia rezultatelor raportate este sistematic , studiile sunt considerate eterogene;
Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Varia ia sistematic a studiilor are ca surs (Hunter i Schmidt, 2004)...
± Eroarea de m surare a variabilei dependente sau independente
‡ Consisten a intern sc zut duce la sc derea sistematic a intensit ii efectelor;

± Dihotomizarea unei variabile continue
‡ Tehnici diferite de dihotomizare (median vs. ± 1SD) duc la rezultate diferite;

± Amplitudinea specific e antionului studiat (restric ia de amplitudine) ± Devierea de la o validitate perfect de construct, în cazul variabilelor m surate
‡ Existen a unor instrumente parelele în literatur implic existen a unor opera ionaliz ri u or diferite a aceluia i construct; ‡ Intrumente diferite duc la rezultate în mod sistematic diferite;

± Erori de raportare sau de transcriere ± Erori datorate variabilelor str ine
Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Ce ob inem prin MA? Care e output-ul?
± scopul MA este de a ajunge la un super-rezultat care s descrie intensitatea fenomenului studiat la nivelul popula iei generale (de Leeuw & Hox, 2003); ± MA se axeaz pe intensitatea fenomenului studiat, nu pe pragul statistic raportat în literatur ; ‡ exist variante de MA care se axeaz pe procesarea pragurilor de semnifica ie raportate în literatur , dar sunt aproape inexistente în literatur ;

‡ Materia prim a MA...
± intensitatea efectului raportat = m rimea efectului (effect size) ± în func ie de rela ia studiat ... ‡ Indici ai intensit ii asocierii: r, r², ² (eta), ² (omega) ‡ Compara ii între grupe - d (Cohen), g (Hedges)
Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Etape în derularea meta-analizei
± Formularea problemei de cercetare ‡ Ce vreau s tiu? Care sunt variabilele centrale ale MA? ± Verificarea MA anterioare ‡ Are sens s fac o meta-analiz ? Pot aduce ceva nou? ± Identificarea studiilor relevante ‡ Mullen (1989) descrie 2 strategii: strategia resurselor (bibliografia studiilor) & strategia descenden ei (studii care au citat autorii unui chestionar) ± Identificarea informa iilor relevante în cadrul studiilor ± Calcularea indicilor specifici MA ± Raportarea
Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡

Principii de cumulare a rezultatelor din studii diferite
± nu toate studiile sunt egale în drepturi ± calculele specifice MA sunt calcule ponderate ± fiecare rezultat are o anumit pondere din rezultatul final al MA ‡ în general, aceast pondere e direct propor ional cu N (num rul de subiec i din studiu) ‡ studiile cu N mare vor avea o pondere mai mare în definirea rezultatului final ‡ ponderea = 1/varian a m rimii efectului (Vi)

Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Etape în calculul rezultatelor MA (cf. Hunter i Schmidt, 2004)
1. se calculeaza ponderile (Wi) pentru fiecare studiu in parte ± presupune calculul dispersiei m rimii efectului pentru fiecare studiu în parte 2. se calculeaz efectul mediu (Mk) al setului de k studii analizate 3. se calculeaza varian a/dispersia observat a efectului mediu (V0) 4. se calculeaz varian a ce este atribuit erorii de e antionare (V1) 5. se calculeaz intervalul de încredere al efectului mediu

k

§W v E
i

i

Mk !
k

i !1 k

§W
i !1

i

W §? v
i

i 

i

k

2 A

V0 !

i !1

k

§W
i !1

(1  k ) 2 V1 ! N mediu  1
95%

!

k

s 1,96 v V0  V1

Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Estimarea omogenit ii rezultatelor
± odat ce am ob inut un Mk i un interval de încredere al mediei, trebuie s evalu m dac rezultatele analizate au variat aleator sau sistematic; ± evaluarea aceasta se face prin 2 modalit i
‡ Hunter & Schmidt (2004): prin estimarea procentului de varian datorat erorii de e antionare; ‡ calcularea testului Q i aflarea pragului de semnifica ie la k-1 grade de libertate

V1 ! V0
Q ! § Wi v Ei  M k
i !1 k k

?

2

A

Q ! V0 v §Wi
i !1

Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Raportarea MA
± rezultatele ob inute în urma derul rii unei MA trebuie raportate într-o form standardizat care s cuprind (Huffcut, 2007; Durlak, 2005) :
‡ modalitatea de c utare a studiilor incluse în metaanaliz ; ‡ principalele decizii luate pe parcursul selec iei studiilor; ‡ principalele rezultate ob inute.

C utarea articolelor s-a realizat prin folosirea unor cuvinte cheie în baza de date PsychInfo, ProQuest, Ebsco, Science Direct, PsychArticles, JSTOR, ScienceDirect (folosind cuvinte cheie: workplace deviance, counterproductive work behavior, organizational misbehavior, interpersonal workplace deviance, organizational workplace deviance, antisocial behavior at work, employee deviance). Au fost c utate în special articolele care au folosit scala lui Bennett i Robinson (2000) sau Robinson i Bennett (1995) i au fost luate în considerare doar articolele care au folosit aceste scale sau scale care au la baz acest model bidimensional al devian ei organiza ionale i interpersonale. De asemenea, au fost identificate i lucr rile prezentate la diferite conferin e în domeniul psihologiei organiza ionale. O alt modalitate de c utare a articolelor a fost reprezentat de analiza bibliografiei metaanalizelor anterioare.

Baze de date interna ionale i cuvinte cheie folosite.

Decizii luate în c utarea articolelor

Alte metode de identificare a cercet rilor relevante.

Exemplu preluat din Pitariu, Sulea, Zaboril

i Maricu oiu (2008).

Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011

‡ Raportarea rezultatelor propriu zise trebuie s cuprind cel pu in:
‡ num rul de e antioane analizate (k); ‡ num rul total al subiec ilor testa i în aceste e antioane ( ); ‡ valoarea medie observat a m rimii efectului, abaterea standard a mediei m rimii efectului; ‡ intervalul de încredere al acestei valori medii; ‡ indici statistici privind omogenitatea rezultatelor raportate de studiile incluse în analiz (Q i/sau varian a explicat de eroarea de e antionare).
Introducere în meta-analiz | Laurenìiu P. Maricuìoiu Iaèi 26-27 februarie 2011