Tratamentul anxietatii la copil si adolescent Diferentele de varsta: In cazul adolescentilor (peste 16 ani) conceptualizarea si tratamentul vor fi similare

celor din cazul adultilor(cu modificarile necesare in raport cu stadiul de dezvoltare al acestora) Pentru copiii mai mici de 7 ani - tehnici similare, cu cat varsta este mai mica cu atat este necesara o mai mare implicare din partea parintilor. Tratament de grup / individual: Primele cercetari la Universitatea din Queensland pun in evidenta rezultate cel putin la fel de bune in ambele situatii de tratament. Diferente in ceea ce priveste diagnosticul: Similaritatile dintre diferite tulburari de anxietate depasesc cu mult diferentele dintre acestea, mai ales in ceea ce privesc strategiile de tratament. In aplicarea tratamentului, grupurile nu sunt separate in functie de tipul tulburarilor de anxietate, permitand copiilor cu temeri de lucruri oarecum diferite sa se ajute reciproc. Implicarea familiei: Studiile despre eficienta interventiilor(Barrett et.al. 1996) arata ca, tratamenul copiilor cu anxietate are rezultate semnificativ mai bune atunci cand presupune implicarea parintilor, fata de situatia in care tratamentul s-a adresat doar copiilor.

Includerea in programul de tratament a membrilor familiei ce joaca un rol important in cresterea copilului este indicata ( pot actiona ca terapeuti pe tot parcursul zilei) Orice persoana care pare sa contribuie la anxietatea copilului trebuie inclusa in tratament. - Scenariul tipic presupune incepera sedintei cu copiii si parintii impreuna - In cadrul fiecarei sedinte vom aloca un interval de timp individual copilului; parintilor; familiei ca grup - Incheierea sedintei cu sumarizarea scopurilor urmarite si cu stabilirea temei pentru parinti si copil. Modele de aplicare a programului: Program terapeutic standard- 9 sedinte pe o perioada de 11 saptamani - de scurta durata- intensiv de o saptamana/ 6 sedinte - de lunga durata (pentru cazurile mai complicate) Strategia cheie in tratament indiferent de durata acestuia este ,, expunerea  Inaintea inceperii expunerii, restructurarea cognitiva este utila pentru pregatirea expunerii si cresterea eficientei acesteia.

cele mai frecvente sunt: ‡ anxietatea de separare. stimulii percepu i ca amenin tori difer în func ie de tipul tulbur rii de anxietate.C1 Evaluarea si diagnosticul tulburarilor de anxietate Simptomele tulburarilor de anxietate la copii sunt similare tulburarilor de anxietate la varsta adulta.  Conform DSM-IV-TR. Copiii anxio i se focalizeaz în mod excesiv asupra rezultatelor negative care ar putea s apar o serie de modific ri somatice i efort considerabil în încercarea de a evita situa iile considerate amenintatoare . fobia specific . ‡ sindromul de panic cu i f r agorafobie. . anxietatea generalizat . Cu toate c tulbur rile de anxietate împ rt esc o serie de caracteristici comune. Copiii resimt anxietate ca urmare a perceperii unui pericol în mediul lor. anxietatea generalizat . tulburarea de stres posttraumatic. ‡ stresul acut. ‡ fobia social . categoriile de diagnostic întâlnite în rândul copiilor sunt: ‡ anxietatea de separare. ele difer în primul rând. r spunsul anxios pare a fi similar. tulburarea obsesivo-compulsiv . fobia social ‡ fobia colar nu se reg se te în DSM-IV. Dintre aceste categorii. în ceea ce prive te focalizarea specific a fricii. tulburarea de adaptare.

Prezenta comportamentului de evitare(refuzul de a încerca ceva nou i neobi nuit). pentru o perioad de cel pu in 6 luni. oboseala. iritabilitatea. starea de sanatate. Ingrijorarea trebuie s fie prezent mai multe zile decât absent . situa ii noi sau neobi nuite. durerile de cap . Dificultatea de concentrare. Anxietatea generalizata Se manifesta prin îngrijorare excesiva în leg tur cu domenii cum ar fi: performan a colar . familia. Tulburarea este frecvent în rândul copiilor mai mici i mai pu in comun la adolescen i. tendinta de a face predictii negative.Categorii de diagnostic Anxietatea de separare Copiii cu anxietate de separare manifest o fric excesiv atunci când survine sau este anticipata separarea de persoanele de care sunt ata a i emo ional. prietenii. nelini tea.

trebuie s se aib în vedere faptul c . Când sunt confrunta i cu stimulul specific. Fobia specifica O fric marcant de obiecte sau situa ii specifice cum ar fi: teama de întuneric. animale.Fobia sociala In situa iile sociale sau de performan . tremur turi. copiii cu fobie social resimt anxietate intens i distres puternic. de aceea ele nu trebuie confundate cu fobia specifica. In realizarea unui diagnostic adecvat. dureri de stomac ‡ transpira ii. Raspunsul anxios se asociaz cu o serie de modific ri la nivel fiziologic: ‡ gre uri. palpita ii i ame eli. manifesta comportament de evitare. în l imi i sânge. înro iri la nivelul fe ei. cand nu este posibil vor . Când evitarea situa iilor nu este posibil . . ace ti copii devin anxio i i resimt un distres exagerat. de-a lungul copil riei.indura situatia cu o anxietate foarte mare.. fricile de obiecte sau situa ii specifice sunt frecvente. ele sunt îndurate" cu o anxietate foarte intens .

fiind foarte rar întalnita inainte de pubertate. In general. atunci un diagnostic de panica cu agorafobie este justificat . imagini sau impulsuri intruzive care cauzeaz distres ‡ compulsiile sunt comportamente repetitive. ‡ obsesiile sunt gânduri. compulsiile trebuie s dureze mai mult de o or în decursul unei zile. Dac evitarea este frecvent . realizate ca r spuns la obsesii i al c ror scop este de a preveni evenimentele negative si a reduce anxietatea provocata de obsesii.Panica apare. Atacurile de panic implic simptome somatice cum ar fi transpira ia. în perioada adolescen ei. tremuraturi. senza ia de scurtare a respira iei. Panica (cu sau fara agorafobie) Episoade recurente i nea teptate de fric intens atacuri de panic . ame eala i palpita ii. de obicei.compulsiva Copiii cu tulburare obsesivo-compulsiv au obsesii i compulsii persistente. .Tulburarea obsesivo. pentru a lua în calcul posibilitatea unui diagnostic de tulburare obsesivo compulsiv Comportamentul de evitare este foarte frecvent i poate conduce la simptome de tip depresiv.

. Copii resimt un distres puternic atunci când trebuie s mearg la scoala la care se adaug i simptome somatice cum ar fi: grea a. de i ele se pot manifesta u or diferit.  Retr iesc trauma în diverse moduri.  Se refer la un set de comportamente care sunt asociate altor tulbur ri de anxietate. ameteala(interpretate de parinti ca semne ale unor probleme medicale) In timpul procesului de evaluare.  Copiii au acelea i simptome ca i adul ii. Fobia scolara  Categorie diagnostic pe care DSM-IV nu o codific separat.Stresul posttraumatic si alte conditii similare  Prezint o serie de simptome caracteristice. resim irea unui distres puternic. care se dezvolt în urma expunerii Ia un eveniment traumatic. vise referitoare la acel eveniment. în cazul expunerii Ia indici din mediu asocia i cu trauma. este important s fie identifica i acei factori care au rol de men inere a refuzului colar. cum ar fi: amintiri recurente ale evenimentului. cum ar fi anxietatea de separare sau fobia social . durerile de cap.

este important s se urm reasc . natura i m sura în care sunt afectate fiecare domeniu în parte ‡ durata si gradul de afectare reprezint caracteristici pe care trebuie sa le analizam cand realizam distinctia intre anxietatea nonclinica si cea clinica ‡ este esen ial s tim dac i copilul este deranjat de anxietatea lui i nu doar p rin ii acestuia . social. copiii tr iesc o serie de frici i anxiet i ca urmare a schimb rilor prin care trec din copil rie pân la adolescen . în primul rând pe baza severit ii simptomelor i nu pe baza aspectelor de ordin calitativ. Pentru a stabili dac anxietatea este de nivel clinic. familial. ‡ obtinerea unei descrieri comportamental detaliat a modului în care anxietatea interfereaz cu activit ile copilului.Probleme ce tin de diagnostic si evaluare  De-a lungul dezvolt rii. domeniile afectate.  Frica i anxietatea tipic la copii se diferen iaz de anxietatea semnificativ din punct de vedere clinic. pe parcursul evalu rii: ‡ dac aceasta cauzeaz copilului un distres marcant sau o deteriorare semnificativ în domeniul colar.

cum ar fi frica de evaluare sau separare. De cele mai multe ori. putem distinge între diferite tulburari de anxietate pe baza examin rii sursei si a focaliz rii anxiet ii. Elementul esen ial în realizarea unui diagnostic diferential între panic i atacurile de panic survenite în contextul altor tulbur ri. . este important sa cunoastem care sunt simptomele specifice traite de copil atunci cand se simte panicat si care sunt gandurile negative care acompaniaza panica. este necesar s ob inem informa ii detaliate cu privire Ia natura.Diagnosticul diferen ial Pentru a putea realiza un diagnostic diferen ial. durata i severitatea simptomelor. decât asupra altor aspecte. In consecinta. pentru a putea pune un diagnostic acurat. in cazul anxiet ii sociale i de separare. este focalizarea anxiet ii mai degrab asupra modific rilor de ordin fiziologic in panica.

precum separarea sau evaluarea negativ . Comorbiditatea Copiii care sufer de o tulburare de anxietate este probabil s prezinte fie i o alt tulburare de anxietate.Copiii cu anxietate generalizat se îngrijoreaz mai degraba în leg tur cu mai multe domenii ale vie ii. decât în leg tur cu o singura teama specific . precum si a surselor motivationale care sustin aceste comportamente. Realizarea unui diagnostic diferential intre tulburarile de anxietate si alte probleme specifice copilariei este mai importanta pentru eficienta terapiei decat diferentierea tulburarilor de anxietate intre ele. realizarea unui diagnostic acurat necesit cunoa terea tuturor factorilor in leg tur cu care copilul se simte anxios. fie o alt tulburare a copil riei. . ca în cazul fobiei sociale sau al anxiet ii de separare. Când copiii prezint mai multe probleme asociate.

durata. frecven a i caracteristicile cognitive ale problemelor copilului.  In accep iunea propus de noi. . idea ia suicidar sau pierderea exagerat în greutate. acestea pot fi integrate într-un program de interven ie care s se adreseze în principal tulbur rii primare.Exist foarte multe similarit i în modul de tratare a diferitelor tulbur ri. dar în paralel.Comorbiditatea Evaluarea si diagnosticarea copiilor care prezint simptome caracteristice mai multor tablouri clinice trebuie s includ informa ii cu privire la severitatea. . Dac se stabile te necesitatea de a lua în considerare i un alt diagnostic. diagnosticul primar se refer la tulburarea care este cea mai problematic pentru copil. . li se ofere prioritate în cadrul terapiei.Nu au fost ob inute diferen e semnificative între copiii cu i f r tulbur ri comorbide în ceea ce prive te r spunsul la programele de interven ie.Tulbur rilor cum ar fi dependen a de alcool sau droguri. urm torul pas const în identificarea diagnosticului primar i a celui secundar. s abordeze i tulbur rile secundare. .

s se lucreze cu întreaga familie. Copiii trebuie s fie informa i c nu li se va întâmpla nimic r u i c nu vor fi for a i s fac ceva împotriva voin ei lor. Este important sa amintim c discu iile din timpul edin elor de terapie sunt confidentiale. un feedback adecvat îi poate face s se simt mult mai confortabil în discu ia cu terapeutul despre problemele lor. Trebuie s informam familia ca membrii ei nu vor fi judeca i i c depinde de ei despre ce anume doresc s vorbeasc i câte detalii doresc s ofere. pe cât posibil.Construirea rela iei i a credibilit ii Prezentarea experien ei personale in problemele pentru care a venit clientul si succesele obtinute în tratarea acestor probleme. Copiii anxio i au nevoie în permanen de feedback pozitiv i încuraj ri. mai ales atunci când este vorba de copii foarte mici. . se va încerca. La începutul terapiei.

‡ detalii care se refer la severitatea i frecven a comportamentelor ‡ informatii referitoare la istoricul medical i traseul dezvolt rii copilului ‡ informatii generale cu privire la prezen a unor tulbur ri de anxietate sau de alta natur în familie ‡ este important s cunoa tem modul în care p rin ii v d problemele legate de anxietatea copilului i cum au reu it ei s le fac fa pân în acest moment. ‡ este necesar a în elege simptomatologia prezent i de a aduna cât mai multe informa ii relevante. ca o completare a informa iilor ob inute de la persoanele semnificative din via a copilului. care s includ factorii psihologici i factorii comportamentali implica i în men inerea dificult ilor. . ‡ obtinerea de informa ii direct de Ia copil. pentru a putea realiza o conceptualizare a problemelor pacientului.Interviul diagnostic Are ca scop ob inerea cât mai multor informa ii.

oferind informa ii referitoare la natura i severitatea simptomelor. Con ine itemi specifici care m soar natura i severitatea anxiet ii.Interviul diagnostic structurat Ofer date care sunt u or de cuantificat i care ne ajut la formularea unui diagnostic formal. totu i.Programul. comportamentele de evitare ale copilului. Au fost construite pentru a se utiliza în completarea informa iilor ob inute cu ajutorul interviului clinic i nu pentru a fi utilizate ca instrumente pe baza c rora s se pun un diagnostic. ofer . . evenimentele precipitatoare. .Interviu diagnostic pentru copii (ADIS-IV-C) cu toate c se focalizeaz asupra evalu rii anxiet ii la copii i adolescen i. Con in componente atât pentru copil cat i pentru p rinte. aspectele cognitive i modul în care anxietatea interfereaz cu viata copilului creându-i acestuia distres. Autoevalu rile Scale de autoevaluare sunt chestionare se administreaz u or i rapid.. fiind utilizabile pentru copiii cu vârsta cuprins între 6 si 17 ani iar administrarea lor complet dureaz aproximativ 1-2 ore. o evaluare scurt i a altor categorii de tulbur ri întâlnite Ia copii.

M sur torile comportamentale utile mai ales in cazul copiilor mici. datorit nedezvoltarii limbajului. expresia facial .nu sunt forme standardizate de evaluare. . care au dificult i în a. cum ar fi distresul. crizele. postura i comportamentul evitativ.Limita major a acestor m sur tori comportamentale . ofer informa ii despre aspectele observabile ale anxiet ii. implic monitorizarea semnelor externe ale anxiet ii. . ceea ce le face s fie extrem de variabile la influen a multor factori externi. plansul. observarea direct a comportamentului este metoda comportamentala cea mai utilizata de evaluare a anxiet ii. în condi ii naturale.i exprima frica.

In elegerea i tratamentul anxiet ii la copii Caracteristici demografice Prevalent In mod tipic. acestea au pus in evidenta urmatoarea clasificare in functie de frecventa aparitiei(ca diagnostic principal) ‡ tulburarea de anxietate de separare ‡ anxietatea generalizata ‡ fobia sociala In functie de varsta: ‡ la copiii mici. deoarece problema este v zut ca f când parte din felul de a fi al copilului.C2. copiii cu tulbur ri de anxietate sufer în t cere i p rin ii lor nu iau în considerare posibilitatea unui tratament.anxietatea de separare ‡ la adolescenti fobia sociala si anxietatea generalizata . O serie de studii au demonstrat frecven a ridicat a tulbur rilor de anxietate în copil rie pe baza interviev rii copilului ori a p rintilor.

Aceste date releva faptul c exist o suprapunere i o similaritate considerabil între diferitele tulbur ri de anxietate. . (de cele mai multe ori este tot o tulburare de anxietate) Exist diferen e minore în ceea ce prive te comorbiditatea la b ie i fa de fete i la copiii mai mici fa de cei mai mari. Probabil c nu exist diferen e semnificative în ceea ce prive te etiologia acestor tulbur ri i mai important. In majoritatea studiilor. în jur de 80% dintre copiii trata i pentru o anumit tulburare de anxietate îndeplinesc i criteriile pentru cel pu in înc o tulburare. Intr-un studiul realizat in 1993(Fergusson. Horwood i Lynskey). tulbur rile de anxietate au fost de aproximativ patru ori mai frecvente la fete decât la b ie i Comorbiditate In general. vorbim despre tulburarea unui anumit copil la singular dar de fapt. precum se întâmpl i la vârsta adult .Diferen e de gen Tulbur rile de anxietate în copil rie par s fie mai frecvente în rândul fetelor. nu regula. principalele metode de tratament vor fi similare. tulbur rile singulare sunt mai degrab excep ia.

‡ copiii anxio i au în medie mai pu ini prieteni în compara ie cu colegii lor de varsta intarzaierea dezvoltarii abilitatilor de socializare si a beneficiilor acestora.Impactul anxiet ii Tulbur rile de anxietate pot s interfereze considerabil cu via a copilului i pot duce pe termen lung la costuri importante pentru comunitate. abuzul de alcool i droguri sau idea ia suicidar . ‡ o parte î i vor reduce nivelul de anxietate pe parcursul vie ii. ‡ performan ele lor academice pot s fie puternic afectate în momente de presiune i concentrare precum sunt examenele. Prognosticul pe termen lung al copiilor anxio i nu este unul foarte optimist. singur tate. vulnerabilitate în fa a copiilor agresivi i retragere. . ‡ o parte semnificativ vor continua s prezinte tulbur ri de anxietate depresie. ‡ suportul oferit de catre colegii covarstnici i interac iunile cu ace tia sunt în general reduse situarea acestor copii intr-o zona de risc crescut pentru: depresie. ‡ o propor ie mare dintre ei vor continua s se confrunte cu interferen a datorat anxiet ii pe tot parcursul vie ii.

1996). . în anumite circumstante. Cercetarile recente sugereaz c s-ar putea s existe un factor genetic general etichetat de c tre cercet tori ca sindromul general nevrotic" (Andrews. Exist o anumit component genetic care se asociaz cu sanse crescute de a dezvolta oricare dintre tulbur rile de anxietate. baza genetic în cazul anxiet ii este una comun pentru toate tulburarile de anxiete. nivelul general al emotionalitatii Aceast vulnerabilitate se poate manifesta sub forma tulbur rilor de anxietate sau a celor afective (sau a ambelor).Factorii cauzali i de men inere ai anxiet ii Factori genetici Concluzia unor studii cu e antioane mari de gemeni a fost c aproximativ 50% din varianta simptomelor de anxietate este determinata genetic.

Copiii cu acest stil de temperament inhibat reac ioneaz prin retragere i team când se confrunt cu evenimente neobi nuite. ci sunt specifici copilului care dezvolt o tulburare de anxietate .Aceast consisten sugereaza c inhibi ia comportamental este într-adev r un stil temperamental sau de personalitate. fa de ceilalti copii care nu sunt anxio i.Temperamentul O serie de cercet tori au identificat la copii un stil temperamental care pare s se suprapun peste ceea ce am numi un temperament anxios". Alte cercetari arata ca parintii sunt mult mai protectivi în leg tur cu copilul lor anxios. nu reprezint factori comuni in cadrul unei familii. (constant in urmatorii ani) . Universitea Harvard) . Se pare ca factorii lega i de stilul de ingrijire care ar putea s fie implica i în anxietate. Stilul parental S-au realizat multe studii care au ar tat în mod constant c adul ii anxio i raporteaz ca p rin ii lor erau mai reci i cu tendin a de a controla sau hiperprotectivi . Unul dintre stilurile de comportament cel mai larg acceptate inhibi ie comportamental (Jerome Kagan.

sau dac sunt mai degrab o consecin a tulbur rii de anxietate Comportamentele de evitare Reprezinta unul dintre principalele caracteristici ale tulbur rilor de anxietate ‡ poate fi men inut pentru perioade lungi de timp dac persoanei îi este posibil s evite obiectul sau evenimentul respectiv. nu tim dac factorii cognitivi au un rol timpuriu. . înainte de instalarea tulbur rii.Factori cognitivi Exist dovezi c i în cazul copiilor anxio i apar multe gânduri legate de pericole i rezultate negative. Aceste cercet ri sugereaz faptul c procesele mentale interne ale copiilor cu anxietate s-ar putea s contribuie la st rile lor de anxietate în diverse situa ii. unele dovezi sugereaz c unii copii anxio i s-ar putea s interpreteze si situa iile ambigue în termeni amenin tori (Barret et al. Momentan. ‡ dac persoana se confrunt cu obiectul sau cu evenimentul în cauz . Comportamentele de evitare sau apropiere par s fie vitale pentru men inerea anxiet ii. 1996). frica se poate diminua foarte rapid. exact ca în cazul adul ilor.

stilul de îngrijire al p rintelui nu este în sine gre it . un p rinte anxios poate s aib un copil care se na te cu o vulnerabilitate pentru anxietate. ‡ parintele anxios va r spunde unui copil vulnerabil cu o probabilitate mai mare prin control si protec ie excesiv . mai degrab r spunde la semnalele de distres ale copilului. prin înt rirea tendin elor de evitare a pericolului si înt rirea tendin elor copilului de a percepe pericolul peste tot i de a crede ca nu are control asupra lui. parintele dezvolta un pattern dezadaptativ de anticipare a distresului copilului i de oferire de ajutor acestuia. ‡ evitarea distresului este cu atât mai probabil . 2001) Conform modelului. pentru a evita emo iile negative anticipate. ‡ pe parcursul a mai mul i ani. ‡ supraprotectia oferit de c tre p rin i m reste vulnerabilitatea copiilor pentru anxietate. .Un model integrativ Un model simplu a modului în care se dezvolt anxietatea este i care ne poate ajuta în conceptualizarea tratamentului (Rapee. cu cat i p rintele este anxios.

.

In final. se utilizeaz strategii adi ionale precum antrenarea abilit ilor sociale si a asertivit tii. ce îi ajut pe copii s reduc experien ele negative i sa creasca probabilitatea unor interactiuni pozitive. ‡ expunerea se folose te pentru a determina copilul s se apropie de situa iile de care se teme i s înve e c poate s fac fa acestora. . intreruperea cercului vicios al anxietatii prin contracararea tendintelor de evitare a pericolului. ‡ gandirea realista a înv a pe copii s gandeasca cat mai realist i s î i contracareze tendin ele naturale de a interpreta situatiile în termeni de amenin are ‡ tehnicile de relaxare pot fi utile în a-i ajuta pe copii s î i reduc nivelul de activare.Mecanismele tratamentului  Procedurile centrale presupun a-l ajuta pe copil s î i modifice in mod direct factorii care men in anxietatea.

indiferent de nivelul unor probleme de externalizare adi ionale.  Este de remarcat faptul c tulburarea de anxietate de separare pare s r spund oarecum mai rapid la interven ie în comparatie cu altele. indiferent de nivelul depresiei p rin ilor i indiferent de cât de credibil a fost considerat ini ial programul de c tre p rin i. au un rol redus . Este evident c avem la ora actuala un tratament foarte eficace pentru tulbur rile de anxietate ale copiilor si care func ioneaz pentru majoritatea acestor tulburari.atât b ie ii. de asemenea.Cercet ri despre efectul tratamentului Rezultatele ob inute de o serie de studii arat c putem reduce cu succes anxietatea Ia un procent mare dintre copiii care solicit tratament pentru aceast tulburare. Copiii r spund pozitiv la tratament. precum i copiii mici si adolescen ii r spund în mod similar la interven ie. Varsta i sexul. cât i fetele. Diagnosticul are un rol limitat pe termen lung. .

precum i ce se a teapt de la ei. este important s îi insuflam clientului sentimente de încredere. Clien ii vor fi mai puternic motiva i.C4.i st pâneasc anxietatea astfel încât aceasta s nu mai interfereze cu via a lui. . ‡ scopul final este de a-l ajuta pe copil s . ‡ la finalul procesului de terapie. problema copilului va fi doar par ial îmbun t it . ar trebui s fie atinse urm toarele puncte: ‡ terapeutul nu are misiunea de a face ca fricile copilului s dispar pur i simplu. speran i încurajare. atunci când au o rela ie apropiat cu terapeutul. o ameliorare semnificativ se va face sim it pe parcursul urm torilor ani. dup finalul terapiei. ‡ terapeutul îl ajuta pe copil s înve e tehnici i strategii prin care s poat s î i controleze aceste frici. când au incredere in cuno tin ele i abilit ile terapeutului i reu esc s în eleag natura problemei lor i scopurile tratamentului. La inceput de drum La începutul oric rui tratament. cât i cu copiii.  Scopurile interven iei trebuie s fie discutate atât cu p rin ii.

simptomele si gandurile In prima etap a interven iei.Acest tip de exerci iu func ioneaz cel mai bine într-un format de grup ‡ pentru adolescen ii( între 10-14 ani). este un aspect fundamental. putem solicita copilului s mimeze diferite emotii prin diferite expresii faciale. .A invata copiii si parintii modalitati de a-si cuantifica emotiile si s gândeasc în termeni de intensitate a anxiet ii. . Emotiile i ‡ copiilor sub 9 ani le putem ar ta o serie de imagini reprezentând diverse expresii faciale i sa le cerem s identifice ce emotie este exprimata de c tre fiecare. . gânduri i simptome. majoritatea tehnicilor solicitand acestora s î i evalueze nivelul anxiet ii. trebuie s clarific m copilului natura diferen ele dintre emo ii.Cum putem sa identificam emotiile. pentru a genera i nota pe o tabl cuvinte care descriu emo ii. îi putem implica într-o activitate de brainstorming".

In aceast etap . . tremurat.9-8-7-6-5-4-3-2-1. ochii m ri i.Copiii mici vor descrie schimb ri precum zbarlirea p rului. scopul este de a-i determina pe copii s con tientizeze tipurile de senza ii fizice rela ionate cu anxietatea.0 Scala de evaluare a ingrijorarii . expresie speriat .Simptomele . respira ie mai rapid si alte descrieri asem n toare Cum te simti astazi? ingrijorat relaxat trist furios speriat Etichetarea diferitelor emotii foarte ingrijorat nu stiu relaxat 10 .

Gandurile necesar sa explic m copiilor c tipurile de gânduri pe care le avem într-o anumit situa ie poate sâ varieze i c ceea ce gandim poate s ne modifice emo iile. confuzia i jena. precum i a limitelor acestei schimb ri. Este . ‡ sa creeze un cadru de motiva ie i încredere crescut fa de tratament. Informa iile pe care le vom transmite adolescen ilor trebuie s îndeplineasc trei scopuri principale: ‡ sa reduc sentimentele de vina. modul în care programul de interven ie va aborda fiecare dintre ace ti factori de men inere. manifest ri i forme ‡ o discu ie despre anxietatea normal i despre rolul ei adaptativ în evolu ie. ‡ o discu ie despre factorii genetici implica i în anxietate i despre dificult ile întâmpinate în realizarea unei schimb ri totale. ‡ s ofere o în elegere a problemei cu care se confrunt i a posibilit ilor de schimbare. Tipul de informa ie pe care o vom acoperi în mod tipic include: ‡ descrierea simptomelor i a caracteristicilor anxiet ii. ‡ o discu ie despre factorii care men in anxietatea.

Automonitorizarea ajut la crearea unei mai bune i clare în elegeri a problemei persoanei. identificarea posibilelor cauze .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful