Universitatea ³Dun rea de Jos´ Gala i Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Specializarea Finante Banci, Anul III, Grupa

2

Comparatia dintre Sistemul de Asigurari de Sãnãtate din România si Sistemul de Asigurãri de Sãnãtate din Marea Britanie
Profesor coordonator:Vîrl nu Florina Studente: B c oanu Diana Mîrzac Loredana

Prezentarea sistemului sanitar din Romania. 

In 1997, Romania a introdus un nou sistem de asigurari de sanatate prin Legea nr. 145/1997, bazat pe o versiune modificata a modelului Bismarck. In prezent, unele structuri din urmatoarele modele coexista in cadrul sistemului sanitar roman (tinand cont in principal de modalitatea prin care sistemul este finantat): 

Modelul Semashko statului);

bugetul asigurarilor sociale de stat (trezoreria 

Modelul Beveridge principiul rolului de filtru (avut de medicii de familie alesi, in mod liber, de catre pacienti si finantat prin impozite); Modelul Bismarck sistemul de asigurari sociale de sanatate (bazat pe prime obligatorii de asigurare, dependente de venituri).- modelul venituri).Romaniei. 

pe de o parte. sau. economice. altfel spus. Accesul la sanatate depinde intr-o mare masura de factori externi sistemului de sanatate: factori intrgenetici. factori socio. aici incluzand costurile directe suportate de populatie (co-plati. Accesibilitatea la servicii de ingrijire medicala este determinata de convergenta dintre oferta si cererea de astfel de servicii. pe de alta parte. timpi de asteptare). starea de sanatate a populatiei este determinata de accesul la sanatate. Disparitatile in accesul la ingrijiri apar din cel putin patru motive: etnice sau rasiale. costuri legate de tratamente si (cospitalizare) precum si cele indirecte (cost transport. Accesul la socioingrijiri de sanatate este influentat aproape in totalitate de organizarea sistemului sanitar.culturali. factori de mediu. calitatea inegala a serviciilor de acelasi tip. factori de dezvoltare economica. si de accesul la servicii de sanatate.    . In prezent. disponibilitatea reala a facilitatilor de ingrijiri comparativ cu cererea bazata pe nevoia reala pentru sanatate. asezare geografica inadecvata a facilitatilor de ingrijiri.

Nivelul saraciei studiat prin Raportul National al Dezvoltarii Umane 2003-2005 pentru Romania 2003(UNDP) mentioneaza existenta unor enclave caracterizate de un index al dezvoltarii umane (IDU) scazut care se situeaza in cele mai multe cazuri in zonele greu accesibile ale judetelor. somerii (39%). Factorii determinanti care influenteaza gradul de accesibilitate al populatiei la serviciile de sanatate sunt in general reprezentati de: nivelul saraciei. accesibilitatea la serviciile medicale constituie o preocupare continua la Nivelul Ministerului Sanatatii Publice. Satele cele mai sarace (cu IDU foarte scazut) sunt de obicei izolate fata de drumurile modernizate sau fata de orase. Exista numeroase discrepante intre diferitele categorii ocupationale in ceea ce priveste ponderea populatiei aflate sub limita saraciei: agricultorii (51%). ocupatia. in Romania Regiunea 1 de dezvoltare N-E si Regiunea 3 S sunt zonele cu cel mai scazut IDU (0.    Sistemul de sanatate din Romania este de tip asigurari sociale si are ca scop asigurarea accesului echitabil si nediscriminatoriu la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. care trebuie vizate de politici de imbunatatire a accesului. somajul.8% si respectiv 38%) si rata de saracie severa (3. mediul de rezidenta. pentru care ar trebui dezvoltate politici tintite. In consecinta. . In profil teritorial.756 pentru ambele Nregiuni) si cu cel mai mic PIB (PPP) (4400 USD. lucratorii pe cont propriu (37%). au fost analizati indicatori de proximitate care sa identifice eventuale grupe populationale si sau zone geografice dezavantajate in privinta accesului la servicii. respectiv 4900 USD) in anul 2002. avand chiar un rol marginal in cadrul comunelor de care apartin. ceea ce indica potentiale grupe populationale dezavantajate. gradul de acoperire cu personal medical. Acelasi raport pune in evidenta inegalitatea dintre mediul urban si rural in ceea ce priveste rata de saracie (13. Pentru evaluarea accesibilitatii. departe de reteaua principala de sosele. pensionarii (20%).8% si respectiv 13.9%) in anul 2003. statutul de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

atat de catre cei din rural cat si de catre cei din urban. numarul de asistente comunitare este total insuficient. De asemenea. In mediul rural exista 98 de localitati fara medic. Astfel. pentru 2005. desi sunt asigurate. Pentru 40% din populatia din rural. au acces limitat la asistenta medicala. In regiunea de Nord-Est se inregistreaza ca Nordfiind cea mai slab acoperita cu medici in mediul rural (2778 locuitori/1 medic). Un numar mare de persoane. De asemenea. in afara localitatii. la o asistenta comunitara revenind 26265 de persoane. numarul de locuitori care revin la un medic in rural este de peste 6 ori mai mare decat in urban. mijlocul de transport si costul acestuia reprezinta o problema de acces la serviciile medicale. respectiv 655 locuitori/1 medic). Cele mai defavorizate regiuni sunt Sud si Sud-Est Sud(773. Familiile sarace nu isi pot permite coplatile implicate de solicitarea serviciilor medicale si achizitionarea medicamentelor necesare. Gradul de acoperire cu personal medical rezulta din analize recente care au relevat ca exista inegalitati regionale marcate in acoperirea populatiei cu personal medical.    . coplata adresata personalului medical si timpul de asteptare sunt vazute ca obstacole. achitarea costurilor de transport si extraplata pentru medic si personalul auxiliar. pe fondul bugetului foarte redus al gospodariei.

 . costul crescut al medicamentelor a diminuat accesul la acest tip de consum al familiilor sarace. chiar si in ceea ce priveste tratamentele vitale. 2003). Astfel. Liberalizarea pietei medicamentului si scaderea productiei interne de medicamente au dus la cresterea exagerata a preturilor produselor farmaceutice. Accesul la medicamente. comparativ cu alte tari din Europa (MSF. Mortalitatea infantila si materna sunt indicatori relevanti ai problemelor de acces ale unor mame si copii nou-nascuti la nouasistenta medicala. ai calitatii reduse a serviciilor oferite acestora. Pe de alta parte. obligatorii. cat si ai gradului de informare insuficient in privinta metodelor de prevenire a bolilor si de mentinere a igienei sanitare. taxele vamale si TVA scumpesc in Romania medicamentele cu 50%.

fiind singura posibilitate a acestora de a putea beneficia de anumite medicamente. iar pentru acestea medicamentele necesare sunt deosebit de costisitoare. Pentru viitor se analizeaza si perspectiva plafonarii compensarii doar pentru 65% din preturile medicamentelor si doar a medicamentelor mai ieftine. modificari care au consecinte sociale negative importante. Persoanele neasigurate care traiesc in saracie nu beneficiaza de compensari. precum TBC sau bolile venerice. Noua lista a medicamentelor gratuite. Accesul la medicamentele compensate este foarte important. Criza financiara actuala a determinat incapacitatea accesarii de catre populatie a unor servicii la care erau indreptatiti. cu impact social ridicat. pe termen lung. medicamente acordate compensat sau gratuit. precum: analize medicale de baza oferite de laboratoare. . in cazul copiilor sau al unor boli grave. aflata in proces de aprobare elimina gratuitatea pentru medicamentele ce se adreseaza unor boli grave. in cazul persoanelor aflate in saracie. diabetul.

Ministerul Sanatatii. chiar in accesarea asistentei primare (inclusiv stomatologice). 6. 5 . Standardul scazut de viata in Romania si conditiile oferite de catre sistemul sanitar romanesc. la o polarizare in ceea ce priveste accesul la serviciile de sanatate. 4. . au dus. la asistenta medicala privata si medicamente eficiente costisitoare.Colegiul Medicilor din Romania. treptat. un alt segment al populatiei are probleme in accesarea asistentei si medicatiei de calitate si.Ministerul Finantelor Publice. In timp ce un segment al populatiei are acces la servicii performante. fapt cu consecinte pe termen lung asupra starii de sanatate a populatiei si in contradictie cu principiile echitatii sociale statuate de legislatia sanitara. 1. oferite de asistenta specializata din centrele universitare.  Actorii sistemului de sanatate din Romania.Casa Nationala de Sanatate. in ultimele decenii. ceea ce este mai grav. 2. Alte Ministere ( ex : Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale).Administratia locala si regionala (consilii locale si prefecturi). 3.

personal cu pregatire in domenii diferite (atat in domeniul medical cat si in alte domenii inrudite sau complementare).motivatie intrinseca scazuta.lipsa de continuitate in alocarea sarcinilor .existenta unui procent important de personal tanar. ceea ce creste capacitatea de rezolvare a unor problematici complexe .slaba capacitate de monitorizare a modului de indeplinire a sarcinilor atat la nivel individual.grade diferite de competenta tehnica pentru persoane cu acelasi nivel de salarizare . datorita slabei capacitati de diferentiere intre persoanele cu productivitate diferita .deficiente in asumarea responsabilitatilor .un climat organizational care nu favorizeaza munca in echipa . cat si intre departamente . 95/2006 .disponibilitate de a lucra peste orele de program Puncte slabe .Analiza SWOT a Sistemului Sistemului sanitar din Romania Puncte tari . capabil sa se formeze in spiritul noilor exigente survenite prin aplicarea principiilor de reforma prevazute in Legea nr.existenta unor specialisti competenti .

aderarea la UE impune adoptarea unor standarde si recomandari care au ca finalitate cresterea eficientei si calitatii . fie datorita politicilor practicate de unii distribuitori de medicamente . implicit.lipsa de pregatire specifica in domeniul sanitar la nivelul administratiilor locale .cresterea costurilor colaterale induse fie prin acoperirea tratamentului unor boli rare.dezvoltarea sistemului privat constituie un mediu concurential pentru sistemul public .Oportunitati .interesul autoritatilor administratiei publice locale de a prelua o parte din responsabilitatile MSP . concomitent cu progresul si diversificarea tehnologiilor diagnostice si terapeutice vor conduce la cre terea a tept rilor acestora i. mai ales a celui inalt calificat si performant . s dispun de mecanisme care s asigure direc ionarea resurselor financiare în virtutea principiului eficien ei . la o cre tere a cererii de serviicii medicale complexe.libertatea de circulatie a persoanelor si a serviciilor da posibilitatea utilizatorilor sa ia contact cu furnizori de servicii din diferite tari si sa isi modifice asteptarile .statutul de membru UE deschide noi posibilitati de finantare pe proiecte din fonduri europene .sanatatea este un domeniu cu impact social major. dar foarte grave. care poate furniza argumente pentru adoptarea unor politici Amenintari . sistemul de s n tate trebuie complexe.imbatranirea populatiei si migrarea fortei de munca tinere .libera circulatie a persoanelor si facilitatile create dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana pentru ocuparea de locuri de munca induc riscul migrarii personalului de specialitate.cre terea nivelului de informare a pacien ilor.

Organizarea ingrijirilor a fost profund transformata dupa 1990.Serviciul National de Sanatate din Marea Britanie . NHS este un serviciu public de sanatate finantat in principal din impozit. Schimbarile majore s-au concentrat pe separarea cumparatorilor de sofertantii de servicii medicale si pe crearea unei « piete interne » in cadrul NHS. Cel mai important aspect al NHS este principiul dupa care actioneaza.NHS   Serviciul National de Sanatate (NHS) inca de la crearea sa din 1948 a instituit accesul universal la ingrijirile de sanatate. sistem ofera o acoperire larga a serviciilor medicale. Cu mai mult de un milion de salariati. reprezinta cel mai mare angajator nemilitar din Europa. Gama de servicii acoperite in cadrul NHS este completa iar accesul la ingrijiri este gratuit. Acest actioneaza. acest lucru fiind reprezentat ca cazurile de urgenta ( ex: atacuri cardiace) vor primi imediat asistenta necesara. pe cand celor mai putin urgente li se acorda o prioritate mai scazuta avand timpi crescuti de asteptare (ex: operatii de cataracta) .

4%.1%25.2aniRata mortalitatii a fost estimata la: 7. Populatia si starea de sanatate in Marea Britanie numara in anul 1996 58 milioane de locuitori. ridicat37.        .1 decese la 1 000 de nascuti vii in 1996(media UEUE.7). UEIndicele DMF al sanatatii in domeniul stomatologic a fost stabilit in 1990 la 3. Proportia celor de peste 75 de ani care este deja a doua mai ridicata decat media UE (-6. s-a diminuat apoi pentru a se stabili la .9anifemei (80.2Rata a mortalitatii infantile afiseaza o valoare de 6.24 noi cazuri diagnosticate la un million de slocuitori in 1996 (media UE-42. Imbatranirea (-6. UEConsumul de alcool a fost estimat in anul 1990 la 8.cancerul si accidentele inaintea varstei de 35 ani.1%-barbati. Speranta de viataa fost estimata la 74. Incidenta SIDA dupa o crestere progresiva intre anii 1982 si 1994.6%) si o proportie de 15. In 1992 consumul de tutun este mult inferior mediei UE pentru barbati-29% in timp ce pentru barbatifemei este relativ ridicat-28% toti fumatori de mai mult de 15 ani.1).1 la copii de 12 ani (media UE-3.9ani-UE) si de 79.4). cu o proportie a tinerilor sub 20 de ani de 25% (media UE-24. Pe global starea de sanatate a populatiei a fost considerabil imbunatatita in cursul ultimilor zece ani si majoritatea indicatorilor de sanatate se incadreaza in media UE.2ani-UE) .3 ani pentru (73.1%populatiei exercita presiuni din ce in ce mai puternice asupra sistemului de sanatate britanic. (8.9 la 1 000 locuitori in 1993 (8.9 litri pe persoana nivel inferior mediei UE 11.1%25. Ca si in restul Uniunii Europene principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare .8% pentru UEpersoanele in varsta de peste 65 ani.1%-) se asteapta in 2020 o crestere la 12.4 ani pentru barbati (73.6litri.1%-femei). (80.2-UE). (media UE 37.5.

4 n. 6 28 8 13 6 87 7 1994 1994 1994 1994 1994 1993 .d.d.Dimensiunea efectivului de profesionisti care lucreaza indomeniul sanatatii in Marea Britanie Profesionisti in domeniul sanatatii Medici titulari Medici generalisti Specialisti si consultanti Stomatologi Infirmieri calificati Farmacisti Densitatea la 10 000 de locuitori Media in cadrul UE Anul 16 6 n.

3% din PIB Finantare dominata de taxe.Marea Britanie Mod de organizare Starea de sanatate Serviciu national de sanatate finantat prin impozit Foarte mare pondere a persoanelor in varsta. Transformarea spitalelor publice in case autonome (trusturi) Medicii generalisti independenti isi exercita profesia in principal in asociatii Medici salariati in spitale. ceea ce se datoreaza probabil factorilor de alimentatie. Anumiti indicatori de sanatate sunt defavorabili in raport cu normele europene. Nivel inferior mediei UE: 1005 ECU pe locuitor si 6. Sector privat destul de restrans. Densitate medicala mult inferioara mediei Cheltuieli Finantare Spitale Ingrijiri primare Medici .

liste lungi de asteptare pentru anumite acte medicale. . Puncte slabe . .unele spitale din sitemul NHS au mari datorii. .tratamentele se bazeaza pe necesitate nu pe capacitatea de plata. -derularea unui program prin care se doreste ca pana in Decembrie 2008 durata maxima ce trece intre consultul medicului si inceputul tratamentului sa nu depaseasca 18 saptamani -un sistem de informare medicala comunitara functioneaza 24 de ore din 24. in timp ce Ministerul Sanatatii difuzeaza normele nationale.persoanele care se hotarasc sa apeleze la servicii private de sanatate sunt nevoite sa contribuie si la NHS -listele lungi de asteptare in special pentru necesitati medicale considerate de un nivel mai scazut de importanta. . -cumparatorii urmaresc evolutia practicilor clinice si subiectele controalelor.listele de asteptare pot varia foarte mult intre regiuni. . -se merge pe dezvoltarea unor norme de buna practica medicala.Puncte forte si puncte slabe ale Serviciului National de Sanatate din Marea Britanie Puncte forte .relativ neoneros (nu este greu de suportat de catre populatie) .medicii sunt lipsiti de stimulente .impact pozitiv asupra starii de sanatate. -generalistii si infirmierii isi asuma responsabilitatea bugetara sub controlul autoritatii sanitare din districtul respectiv.

dar care dupa ce s-a finalizat reforma inceputa in anul 1991 a depasit mediile europene in foarte multe domenii.a facut simtita de foarte multa vreme. rezultatele sunt mai mult in favoarea Marii Britanii. iar aceasta problema s. conform datelor din 1994. Pentru a sustine afirmatia de mai sus putem incepe cu comparatii dintre cifrele care sunt relevante pentru sistemul de sanatate din Marea Britanie.a acutizat in timp. dar care in raport cu acelasi domaniu din Romania detine pozitii mai relevante reusind sa ofere cetatenilor un serviciu de sanatate furnizat in conditii de calitate si permanent. care este o tara cu rezultate in domeniul sanatatii sub media europeana inainte de anul 1996. comparate cu cele din Romania si cu cele ale mediei europene. In momentul de fata nici in Romania situatia personalului medial nu este una dintre cele mai bune deoarece tara noasta se confrunta cu o emigrare masiva a acestuia catre celelalte taricomunitare care ofera o remuneratie semnificativa si conditii de munca mult mai atragatoare fata de cele din sistemul de sanatate din Romania  .Analiza comparativa dintre cele doua servicii prezentate  In ceea ce priveste analiza comparativa dintre cele doua servicii studiate. Astfel ponderea medicilor specialist in Marea Britanie la o densitate de 10000 locuitori este cu 12 procente mai mica decat cea europeana. extinzandu-se si in alte state europe. fapt din care rezulta ca in aceasta tara criza personalului medical s.

Atat intr-o tara cat si in alta ambele sisteme de sanatate dispun de un buget de stat. In Romania conform Ordonantei nr. potrivit prevederilor prezentei ordonante. din contributia persoanelor juridice si fizice. iar restul pana la suta la suta din alte contributii. taxe asupra activitatii daunatoare sanatatii. distingem urmatoarele forme de finantare: de la bugetul de stat si bugetele locale.  Un alt aspect important al sistemului de sanatate din Marea Britanie este dat de faptul ca acesta ara ca principala sursa de finantare taxele generale. in conditiile legii. Din aceasta perspectiva observam ca in Romania modul de finantare a sistemului de sanatate este mai bine structurat decat in Marea Britanie. din fondul special pentru sanatate. mai precis (95%) din bugetul acestuia. constituit. 22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii (publicata in Monitorul Oficial nr. insa pe intrde alta parte asigura accesul liber si neconditionat al tuturor cetatenilor la aceste servicii . veniturile din activitatea unitatilor sanitare. insa poate devinii mai greu de colectat si mult mai birocratic. 213 din 28 august 1992). intrfapt care limiteaza intr-o masura destul de mare calitatea serviciilor oferite.

La clasamentele de nisa.   In Marea Britanie medicii sunt: . Austria dintr(prima clasata din anul trecut). fapt ce o plaseaza intre Bulgaria si Ungaria.000). la care se adauga Norvegia. in timp ce in cazul diabetului (Euro Consumer Diabetes Index).000. urmata de Danemarca. se practica si o coplata a unor parti din costul unor prestatii. performantele au fost relativ in aceeasi zona. tara noastra este pe ultimul loc. IntrIntr-o analiza comparativa a sistemelor de sanatate din Europa (numita Indexul European de Sanatate). pozitionarea este ceva mai buna: locul 26.un total de 31. In ceea ce priveste accesul la medicamente in Marea Britanie si aici avem o problema semnificativa. In top se afla Olanda (839 de puncte dintr-un total de 1. Romania a acumulat doar 488 de puncte din maximul de 1.salariati sau platiti in functie de numarul pacientilor inscrisi pe listele lor (capitatie). La domeniul cardiovascular (Euro Consumera Heart Index). Luxemburg si Suedia. Mai exact pe locul 27 dintrdintr. Romania a iesit printre ultimele locuri. rezulta ca nu exista prea multe cazuri in care sa se acorde retete compenstate sau facilitati la obtinerea medicamentelor pentru persoanele in varsta . Clasamentul include toate tarile membre UE. deoarece cum sistemul este finantat mai mult din taxele generale. Elvetia si doua dintre tarile candidate (Croatia si Macedonia).

La capitolul poluare. Pentru intocmirea acestui clasament s-au luat in considerare date ca: rata mortalitatii sinfantile.7 per 100. Franta se afla pe lista celor mai sanatoase cincisprezece tari datorita sistemului sau sanitar foarte bine pus la punct si a aerului curat. ceea ceo face sa fie printre codasii listei este rata bolnavilor de tuberculoza destul de ridicata 11 din 100. Dintre cele 15 tari care alcatuiesc lista. 14. in Spania se regaseste cea mai ridicata rata a bolnavilor de tuberculoza 21. Spania este printre fruntasii listei . conform unui top realizat de revista americana Forbes.Privire globala asupra tarilor lumii din perspectiva sistemului de sanatate  Islanda este cea mai sanatoasa tara din lume.000 de persoane sufera de aceasta boala. apa si sol. Insa. rata bolnavilor de tuberculoza. nivelul de poluare din aer. numarul de medici pe mia de locuitori si speranta de viata ale fiecarui stat. Iata care sunt acestea: 15.000 de persoane.

numarul de nou-nascuti morti nouera de 13 la 1000. Cehia. Nivelul de poluare aici este foarte ridicat. 11. speranta de viata 66 de ani la barbati. 12. Acum este de 3. Statele Unite aloca peste 15% din PIB-ul tarii PIBpentru sistemul sanitar. In plus. circa 16% din locuitorii tarii nu aveau asigurare medicala. O salveaza insa rata scazuta a bolnavilor de tuberculoza 10. nivelul poluarii aici este destul de scazut si la fel sirata bolnavilor de tuberculoza   . Cu toate acestea. Speranta de viata este si ea destul de ridicata 70 de ani in cazul barbatilor si 72 in cel al femeilor.Israel este unul dintre statele pe care trebuie sa le evitati daca aveti problemerespiratorii.37. Cehia este una dintre tarile cu cea mai slaba Cehia.8 per 100. America se situeaza pe locul zece in topul tarilor cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantila si pe locul doi in cel al tarilor cu cea mai ridicata speranta de viata. dintre toate cele 15 tari. un procentinsuficient pentru a acoperi nevoile populatiei.71 la femei.000 depersoane si faptul ca este una dintre tarile cu cea mai scazuta rata de mortalitate infantiladin lume. 13. In 1990. In 2006. Israelare cea mai ridicata rata de medici/mia de locuitori 3. Insa.

000 de persoane. si pozitia Austriei in topul celor mai sanatoase cincisprezecetari a fost grav afectata de nivelul poluarii din aer. Partea proastaeste ca in ceea ce priveste rata mortalitatii infantile.1. In favoarea ei insa vine rata scazuta de bolnavi de TBC 5. Chiar daca Olanda este considerata a fi una tarile cu cel mai ridicat standard de viata din lume. Speranta de viata este de 70 de ani la barbati si 73 la femei. Cu toate acestea.4 per 100. 9.8 per 100. ea nu a reusit sa intre in primele pozitii ale acestui top. din cauza gradului de poluare extrem de ridicat. Austria are insa o rata a mortalitatii infantileimbucuratoare 4 copii morti per 1000 de nasteri. 10. Canada are de pierdut 5 nounou-nascuti morti per 1000 de nasteri   . Rata de bolnavi de TBC este si ea destulde ridicata 8. Ca si in cazul Olandei.000 de persoane. Canada are cel mai mic numar de medici per mia de locuitori 2.000 de persoane. 8.6 per 100.canadienii se bucura de una dintre cele mai ridicare sperante de viata si una dintre cele celemai scazute rate de bolnavi de tuberculoza 3.

10. iar procentul de medici per mia de locuitori este foarte mic 2. insa si unul dintre cele mai costisitoare. De asemenea. 7. Din pacate.000 de locuitori 5. 4. Speranta de viata este de 69 de ani la barbati si 71 la femei. 8% din valoarea acestor taxe merg spre sistemul sanitar. 6.Intre 42 si 59% din veniturile danezilor revin statului drept taxe. Elvetia se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata 71 la barbati si 75 la femei. sistemul nu este deloc eficient. fiind al doilea cel mai mare procent de pe lista noastra. Sistemul sanitar al Australiei este unul dintre cele mai eficiente din lume. Danemarca.61 / 1000. Sistemul sanitar al Germaniei este unuldintre cele mai eficiente din lume. Elvetia aloca 11% din PIBul sau sistemului sanitar. aerul aici este foarte poluat. In Germania. Numarul de medici per mia de locuitori este si el unul dintre cele mai mari 3. Cu toate acestea.9 per 100. insa ceea ce o face sa nu intre in top cinci este rata bolnavilor de TBC 5.93. pentru a merge la un medic nu trebuie sa-ti faci nici programare si nu ainevoie nici de sarecomandari pentru un specialist.6% din PIBultarii revin sistemului sanitar    . Aerul aici este foarte curat.

Rata bolnavilor de TBC este de 2.6 per 100. 1.000 de locuitori. la 1.000 de locuitori sunt cele mai scazute din lume. rata a scazut de la 5.2 per 100. Consumul de legume s-a dublat. iar numarul de fumatori a sscazut simtitor.Islandezii se bucura de una dintre cele mai ridicate sperante de viata din lume 72 de ani la barbati si 74 la femei si de aer foarte putin poluat. 2. 3. Rata de mortalitate infantila 3 copii morti per 1000 de nasteri si cea a bolnavilor de TBC 4. Acum treizeci de ani Finlanda se confrunta cu o problema majora 5 barbati din 1000 mureau din cauza unor afectiuni cardiace. Suedia este pe locul doi in acest top datorita puternicei politici de mediu pe care o practica. Ca rezultat. Asta a facut ca autoritatile locale sa incurajeze un stil de viata mai sanatos. iar cea a mortalitatii infantile este doi copii morti per 1000 de nasteri ambele sunt cele mai scazute din lume. Finlanda.   .

Organizatia Mondiala a Sanatatii http://www.     . Ministerul Sanatatii Publice http://www. http://www.nhs.http://en. 3.ro/. 5.org/wiki/National_Health_Service_(England).aspx. 4.ms.Bibliografie  1.php?id=119.who. http://www.uk/Pages/homepage.ro/pagina.int/countries/rou/en/. 2.wikipedia.iccv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful