T.M. In cadrul statutului este prevazut ca orice decizie de alocare de D. si este alocat de catre Fond membrilor participanti la Departamentul D. da posibilitatea anularii Drepturilor Speciale de Tragere.T. unitatea valorica a unui D. alaturi de contul general (prin care se efectueaza operatiunile si tranzactiile ordinare ale F.S.888671 grame aur fin. sa creeze lichiditati prin alocarea de D. Acesta are autoritatea.I.T. desi pana in prezent nu a avut loc nici o astfel de anulare. ceea ce corespunde valorii paritare a dolarului valabile la 1 iulie 1944.S.M.T.S.S.. un cont special de tragere.S.T. este primul activ de rezerva. prin care se aloca D.S. tarilor participante. statutul F.S.).urile sunt emise si anulate de catre F.M.T. proportional cu cotele acestora in cadrul F. In cadrul statutului F. De asemenea. trebuie sa aiba la baza nevoia globala pe termen lung.M. D. membrilor Fondului.S. este definita ca echivalentul a 0.I. In anul 1974 s-a renuntat la definirea in aur a D.S.I.M.I. conform statutului.Definirea D.I.T..T. D. existenta lui este legata de completarea activelor de rezerva existente.T. purtator de dobanda. In urma primului amendament al statutului Fondului s-a creat. creat prin decizie internationala. trecandu-se la o definire p e baza cosului valutar. de suplimentare a rezervelor de mijloace de plata internationale .

francul francez. yenul japonez.I.. Procentul detinut de fiecare valuta in total rezulta din importanta fiecarei valute in comertul si platile internationale. Acestea sunt cele cinci monede liber utilizabile: dolarul american. care au ponderea cea mai semnificativa in exportul mondial de bunuri si servicii.M. iulie 1974 Din 1981. marca germana. . lira sterlina.S.T.Cosul D. cosul include monedele a cinci tari membre ale F.

Desi a fost creat si D.S.M. figurand intre rezervele tarilor.T.T. deoarece moneda F.I.S. si in anumite conditii.S. Rolul D.M. in mare parte. limitata la plata de dobanzi si comisioane datorate F. de procurare de moneda convertibila prin intermediul F.T. functia de mijloc de rezerva. alaturi de aur si valutele de rezerva. prin D.Functiile si utilizarea D. D.T. functia de instrument de credit.-ul privat . poate fi detinuta si utilizata numai la nivel oficial in tarile membre.M.S. piata sa a ramas limitata. .S.I. functia de etalon monetar international.I.T. putandu-se exprima paritatile si cursurile valutare. functia de mijloc de plata. ca mijloc de rezerva internationala ramane limitat.

iar fiecare participant plateste un comision Fondului pentru suma alocarilor de D.T. sa devina atractiva pentru detinatori.M.S. sunt similare ponderilor fiecarei monede respective in cosul D. cu scopul ca moneda F. Ponderile ratelor dobanzilor pentru fiecare moneda in rata dobanzii exprimata in D.T.T. Rata de dobanda a D. D.S.T. Astfel.S.T. este o medie ponderata a ratelor dobanzilor pentru instrumentele pe termen scurt de pe pietele monetare ale celor cinci state ale caror monede alcatuiesc D.S.I. primesc dobanda pentru detinerile lor.S.T. toti detinatorii de D.S. este purtator de dobanda. .Rata de dobanda a D.S. Ca activ de rezerva.T.T.S.

. este vanduta de catre detinator.T.T.T. inscrisurile exprimate in D.urile utilizate in tranzactii in afara Fondului. se numesc D.S. a avut la baza ideea de a oferi acestei monede internationale un loc cat mai important in ansamblul relatiilor valutar .S. inlocuind astfel aurul sau alte valute nationale cu functii internationale.S. Astfel. D..Emisiuni de titluri exprimate in D.: Cumpararea unei obligatiuni exprimate in D.S.S. se realizeaza platindu-se contravaloarea acesteia exprimata in dolari la cursul pietei.T.T. Dezvoltarea operatiunilor cu D. desi numai autoritatile desemnate pot detine D. Daca peste un anumit timp obligatiunea in D. in sectorul privat. vanzarea se face la cursul dolar -.S.uri private.T.T. din momentul respectiv.financiare internationale.T...S. pot fi detinute si de alte persoane fizice sau juridice.T.S. D.S.

uneori. presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ca monedele din tarile BRIC (Brazilia. Presedintele francez a declarat.DST. citat de presa internationala. Cand spunem ca ne preocupa deficientele sistemului financiar international. presiuni pe ratele de schimb. ca yuanul ar trebui inclus in calculul DST. de la Paris. cu aceleasi probleme care ne ingrijorau si inainte de criza: fluxuri de capital mari si volatile. Declaratiile lui Straus-Kahn survin cu o saptamana inaintea debutului intalnirii ministrilor de Finante din G20. India. Obama raspunzand ca ar fi de acord cu o astfel de miscare in viitor . in cosul de monede administrat de FMI. euro si yenul. institutia putand astfel oferi mai multa stabilitate sistemului global. lira sterlina. DST (drepturi speciale de tragere-SDR).) pot oferi un tampon in calea volatilitatii ratelor de schimb crede seful FMI. care sa scape lumea de dominatia dolarului american si sa o protejeze de viitoarea instabilitate financiara. cum ar fi yuanul. Exista sentimentul ca. cresterea rapida a rezervelor valutare in exces iar daca aceste lucruri nu sunt rezolvate. care este deocamdata un cos de monede ce include dolarul. . China) ar trebui incluse in cosul de monede al FMI. Folosirea DST in tranzactii comerciale globale si denominarea activelor financiare (in DST-n. fluxurile de bani sunt prea volatile iar statele au nevoie de un mediu mai stabil si mai predictibil pentru a prospera a spus Strauss-Kahn. suntem ingrijorati mai ales in legatura cu volatilitatea. Sugestia lui: introducerea unor monede din tarile emergente. vrea o noua moneda. de aici ar putea pleca urmatoarea criza. Rusia. Seful FMI este de parere ca dezechilibrele globale s-au intors. care este de parere ca emiterea de bonduri denominate in DST ar putea duce la aparitia unor noi clase de active de rezerva Luna trecuta. Dominique Strauss-Kahn.red.nou moneda care ar scapa lumea de dominatia dolarului Directorul FMI. tot atunci. Nu este nici un secret ca Strauss-Kahn isi doreste un rol mai puternic pe plan global al monedei FMI.

S.T.M. el nu este un mijloc direct de plata.M.I.I.T. avand in vedere ca emisiunea de D.T.. D.I. putandu-se orienta gresit in determinarea necesarului de emisiune. banci centrale). este emis de un organism international. ci indirect.M.S. majoritatea alocarilor revin tarilor industrializate. poate servi mai bine la mentinerea unor rezerve monetare internationale echilibrate. este dozata de F.I.S.T. deci nu imobilizeaza nici un activ financiar al unei tari. este mai stabil decat orice alta moneda nationala a altui stat.T. De asemenea. ca urmare a repartizarii emisiunilor de D.T.S.S..T.. astfel ca tarile in curs de dezvoltare -.T. D. B.T. inflatia si deflatia de D. ale caror n evoi sunt cele mai mari -.T. Aspecte negative privind utilizarea D. nu circula decat intre autoritatile monetare (F.I. D. prin mecanismul sau de convertire in valute. sunt alocate in mod gratuit de Fond.R. nu sunt excluse. proportional cu cota subscrisa de catre fiecare tar a la F.S. fiind astfel independent de situatia economica si financiara a unei tari. nu indeplineste decat partial functiile unei monede internationale.S. in functie de nevoile efective de rezerve ale economiei mondiale.Aprecieri favorabile cu privire la utilizarea D. D.S. F. .S.S. D.M.. nu propaga situatii negative in economia mondiala (asa cum s-ar fi intamplat cu dolarul american). primesc alocarile cele mai mici.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful