You are on page 1of 102

Š

Ce este succesul? Succesul poate fi definit ca Åstarea de mul umire fa de ceea ce ai." Succesul nu este neap rat determinat de bunurile materiale sau de realiz ri. V pute i bucura de succes atunci când atinge i nivelul la care sunte i perfect mul umi i de via a dvs. din toate punctele de vedere i nu sim i i nici un fel de nemul umire sau de nevoie stringent de a avea altceva. Astfel, pute i fi un om de succes chiar dac sta i singur, într-un loc lini tit, contemplând lumea.

Š

Š

Realizarea este diferit de succes. Realizarea const în Åa ob ine ceea ce vrei". Realizarea implic abilitatea de a stabili scopuri i obiective, de a face planuri de ac iune i de a le pune în practic . Realizarea implic dep irea obstacolelor i a dificult ilor pe care le-a i stabilit pentru dvs. Atât în cazul succesului, cât al realiz rii, punctul de plecare al unei mari reu ite este s hot râ i cu exactitate ce v dori i în fiecare zon a vie ii personale i profesionale. Motiva ia implic un Åmotiv", i cu cât ti i mai sigur care sunt adev ratele dvs. motive, cu atât mai mult i cu atât mai repede v ve i realiza obiectivele.

Š

Principiul fundamental al ac iunii oamenilor const în faptul c tot ceea ce fac are ca scop îmbun t irea vie ii într-un fel sau altul. Fiecare ac iune a dvs. este condus de un anumit scop, mai mult sau mai pu in clar. Dup cum scria Aristotel, orice tip de comportament este Åteleologic" sau inten ionat - orientat c tre un anumit scop. Iar factorul care guverneaz fiecare ac iune a dvs. este dorin a ca via a dvs. s se îmbun t easc în urma acelei ac iuni.

Š

Š

Mintea dvs. este format dintr-un mecanism cibernetic, de c utare a scopului. De îndat ce va i stabilit o int sau o dorin în subcon tientul dvs., subcon tientul i supracon tientul cap t o putere care v direc ioneaz i v conduce inevitabil c tre realizarea obiectivului, oricare ar fi acesta. În acest sens, realizarea obiectivelor pare a se produce aproape automat. Aceast capacitate de a c uta obiective este la fel de natural pentru dvs. ca inspira ia i expira ia. Dificultatea const întotdeauna în capacitatea dvs. de a stabili scopuri clare de la bun început.

Š

Š

Atunci când ve i înv a i practica aceast abilitate esen ial , ve i începe aproape imediat s v îndrepta i c tre un nivel superior. Ve i începe s v realiza i scopurile mai repede i într-un mod mai previzibil. Cheia pentru ca Legile Succesului s aib rezultate i pentru dvs. este s ti i cu exactitate ce v dori i i cum va fi atunci când realiza i ceea ce v dori i. A a cum nu a i încerca s construi i o cas f r a avea un plan, nu v-a i gândi s construi i o via minunat f r a avea o list clar a obiectivelor pe care dori i s le realiza i i un plan de ac iune scris pentru realizarea fiec rui obiectiv.

Majoritatea oamenilor nu au încercat acest exerci iu niciodat . acest procent de 3 la sut format din cei care î i stabilesc obiective câ tig .cinci ani v va schimba via a. Pute i face parte din categoria oamenilor de succes de ast zi doar dac v a eza i la birou cu o coal de hârtie i un creion i întocmi i o list a lucrurilor pe care le dori i.Š Š Din p cate. clare. de zece ori mai mult în aceea i perioad decât cei care nu au obiective scrise. i planuri detaliate pentru realizarea acestora. mai pu in de 3 la sut din adul i au obiective scrise. . în medie. Conform afirma iilor lui Mark McCormack din cartea sa What They Still Don 't Teach at Harvard Business School. conform aproape fiec rui studiu. Simpla enumerare a ceea ce dori i s realiza i i a ceea ce inten iona i s face i în urm torii trei .

probabilitatea de a le realiza cre te de zece ori sau cu aproximativ 1.000 la sut . i mai presus de orice. se schimb într-un mod pozitiv. V sim i i mai încrez tor i mai optimist. .Š Atunci când pune i pe hârtie obiectivele dvs. atunci când obiectivele i planurile dvs. Sunte i st pân pe via a dvs într-o m sur mai mare. sunt trecute pe hârtie. deveni i imediat o persoan diferit . Atitudinea fa de propria persoan i de viitorul dvs.

îns extrem de eficient. . ca i cum ar fi trecut un an. iar dvs. accept doar acele comenzi care sunt personale. Lua i o bucat de hârtie i alc tui i o list de zece obiective pe care dori i s le realiza i în urm toarele dou sprezece luni. le-a i realizat deja. pozitive i la timpul prezent.Š Š Š Un exerci iu simplu pentru a v schimba via a Iat un exerci iu simplu. Nota i aceste obiective la prezent. ca în ÅCâ tig X dolari pe an." ÅProfiturile (veniturile) mele ating cutare nivel." Subcon tientul dvs. Folosi i cuvântul Åeu" înaintea fiec rui obiectiv pentru a-l personaliza.

aproape magic. ve i fi uimit. Deseori obiectivele dvs. la cap tul celor dou sprezece luni. atunci când o ve i scoate din sertar. se vor materializa mult mai repede. Când ve i reciti lista dup un an.Š Este un exerci iu uimitor. câteodat într-un mod cu totul i cu totul remarcabil. Dac tot ceea ce face i este s trece i pe hârtie zece scopuri i apoi s pune i hârtia deoparte timp de un an. ve i descoperi c opt dintre cele zece obiective au fost realizate. .

încât sim i i c sunte i pe deplin st pân pe propria via . într-o asemenea m sur încât sim i i c nu sunte i st pân pe propria via sau c sunte i controlat de al i oameni sau de alte împrejur ri. Reversul acestei legi const în faptul c ave i o p rere proast despre dvs. într-o asemenea m sur .Š Š Ave i o p rere bun despre dvs. .

Termenul folosit de psihologi este Åloc al controlului". se consider c ave i un Åloc intern al controlului." Dac sim i i c eful. . se consider c ave i un Åloc extern al controlului". din copil rie. s n tatea sau orice altceva v controleaz i v for eaz s face i sau v împiedic s face i ceea ce v dori i cu adev rat. experien ele dvs.Š Š Psihologii au recunoscut de mult importan a sentimentului de control ca element esen ial al personalit ii i randamentului uman. Dac sim i i c lua i personal hot rârile care v determin direc ia vie ii. Locul controlului se refer la faptul c sim ul controlului este localizat în fiecare parte a vie ii dvs. facturile.

Oamenii cu un loc intern al controlului. Domeniul psihologiei cognitive este centrat asupra studierii modului în care gândi i i asupra rela iei dintre acesta i s n tatea i fericirea dvs. cei care simt c se afl în spatele mecanismului propriilor vie i. Dup mai bine de dou zeci i cinci de ani de cercetare în acest domeniu s-a ajuns la concluzia c Åun sentiment al controlului" este absolut esen ial pentru a avea randamentul cel mai ridicat. este elementul esen ial pentru determinarea nivelului personal de s n tate i de bun stare.Š Š Plasarea acestui loc al controlului în gândirea dvs. au tendin a de a fi foarte stresa i i de a avea un randament sc zut. au tendin a de a fi lipsi i de stres i de a avea un randament ridicat. cei care simt c ceea ce fac este dictat de al i oameni i alte for e. Oamenii cu un loc al controlului extern. .

Tocmai din acest motiv obiectivele sunt atât de importante. Obiectivele v ofer un sentiment mai intens al puterii i al bun st rii personale. Evitarea schimb rilor de orice fel. Obiectivele v permit s controla i direc ia schimb rii..Primul corolar al Legii Controlului este Š Schimbarea este inevitabil . ci este absolut necesar . Obiectivele v ofer control asupra elementelor esen iale ale vie ii. chiar i a celor pozitive. . se îndreapt predominant în direc ia în care dori i s v îndrepta i. în via a dvs. Obiectivele garanteaz faptul c schimbarea. Este imprevizibil i discontinu . Se afl într-o continu mi care. Š Nu numai c este inevitabil . este o dorin adânc înr d cinat în fiin a majorit ii oamenilor. Š Schimbarea este în acela i timp însp imânt toare pentru majoritatea oamenilor. Afecteaz fiecare aspect al vie ilor noastre.

.Š Š Al doilea corolar al Legii Controlului este Schimbarea controlat determin în mod inevitabil realiz ri mai mari decât schimbarea necontrolat . Munca zilnic în vederea realiz rii celor mai importante obiective v poate garanta c v ve i sim i mai bine i ve i realiza mai multe decât în cazul în care nu a i munci. Automat ve i avea un sim mai accentuat al controlului.

Atrac iei i Coresponden ei. Datorit Legilor Convingerii.Š Cel de-al treilea corolar al acestei legi este Pentru a avea control asupra vie ii dvs. A tept rilor. Oamenii neferici i. petrec din p cate majoritatea timpului gândindu-se i vorbind despre ceea ce nu î i doresc. de a gândi ceea ce vre i i de a determina care sunt obiectivele i rezultatele pe care le dori i este punctul de plecare al fericirii i al reu itei profesionale. trebuie s începe i prin a avea control asupra intelectului. care nu au succes. orice lucru la care v gândi i sau despre care discuta i urmeaz s apar în via a dvs. . Oamenii ferici i i de succes au obiceiul de a se gândi i de a vorbi doar despre lucrurile pe care le doresc. Capacitatea dvs.

cu aten ie i observa i care sunt p r ile sale ce v provoac cea mai mare cantitate de stres. nervozitate sau frustrare.Š Examina i via a dvs. în mod regulat. Acestea sunt de obicei situa ii în care sim i i c nu ave i aproape nici un control. Punctul de plecare atunci când ave i de a face cu o persoan sau cu o situa ie stresant este s o identifica i cu claritate. .

pentru a face ceva sau pentru a v opri din ceea ce face i.Š Hot râ i-v s lua i o decizie în fiecare dintre aceste zone. luarea unei decizii pentru a întreprinde o ac iune de orice fel va reduce stresul i va cre te aproape imediat sentimentul puterii personale. . fie pentru a termina ceva. Fie c este vorba despre o slujb .fie pentru a începe. o rela ie sau o investi ie de timp.bani sau sentimente.

Aceast lege este cu adev rat un principiu psihologic acceptat de majoritatea oamenilor. chiar dac este complet fals. In cazul în care considera i c ceva este adev rat.Š Š Via a este o serie de evenimente i lucruri fortuite. prin urmare le este destinat . . ve i gândi i ve i sim i în a a fel încât acel lucru va deveni adev rat pentru dvs.

Š Š Š Primul corolar al acestei legi este Atunci când e ua i în stabilirea planurilor. Ceea ce vi se întâmpl apoi în via pare a fi o serie. conducându-v dup Legea Accidentului. Nimeni nu hot r te dinainte s duc o via de mediocritate i frustr ri.v planifica i de fapt s e ua i. îns ezitând în luarea unei decizii exacte cu privire la ceea ce dori i. sfâr i i prin a tr i instinctiv. de evenimente fortuite asupra c rora ave i prea pu in control. . _ Nimeni nu î i planific în mod deosebit s e ueze.

cum ar fi privitul la televizor.Š Š Oamenii care se conduc în via dup Legea Accidentului spun lucruri de genul ÅNu te po i lupta cu morile de vânt". ci pe cine tii.". drogurile i socializarea inutil . pesimi ti. ÅSuccesul înseamn de fapt s fii la locul potrivit la momentul potrivit". Ace ti oameni consider în general c succesul se datoreaz în mare m sur norocului i împrejur rilor i foarte pu in lor în i i. alcoolul. Inventeaz în permanen scuze. ÅNu conteaz ce tii. Oamenii care se conduc dup Legea Accidentului au tendin a de a fi negativi ti. Oamenii care tr iesc conform Legii Accidentului îi acuz pe al ii pentru problemele lor. Ei se conduc dup Legea Accidentului. neajutora i i de a se sim i ca i cum nu i-ar putea controla propriile vie i. . au un randament cu mult sub poten ialul lor i se complac în diverse forme de escapism.

stabilirea obiectivelor poart numele de Åaptitudinea de baz " pentru atingerea succesului. . De aceea.Š Š Aspectul minunat al obiectivelor este c simpla lor stabilire v face s renun a i la Legea Accidentului i s adopta i Legea Controlului i Legea Cauzei i Efectului. Stabilirea obiectivelor v face s fi i r spunz tori de propria via is v sim i i nemaipomenit. v pute i a eza pe scaunul oferului. Datorit ei. direc ie i un sens în via . Este probabil aptitudinea care conteaz cel mai mult pentru asigurarea fericirii i bun st rii. Stabilirea obiectivelor v confer putere.

hot râ i-v s face i chiar ast zi ceva în acest sens.care ar fi aceast baghet i ce a i schimba cu ajutorul ei? .. Trece i imediat la ac iune imediat pentru a v impune controlul asupra situa iilor din via a dvs..Š Identifica i zonele din via a dvs. Ce schimbare a i putea aduce astfel încât s fi i din nou st pân pe situa ie? Oricare ar fi r spunsul dvs. profesional unde ave i nemul umiri i sim i i c nu pute i face nimic. care v fac s v sim i i blocat i frustrat. Dac a i avea o baghet magic cu care a i putea schimba orice situa ie sau condi ie din via a dvs.

în acest caz. i numai dvs. Prin urmare sunte i singurul responsabil pentru tot ceea ce vi se întâmpl în via . sunte i responsabil de rezultatele acelor alegeri i decizii.Š Š Sunte i întru totul responsabil de ceea ce sunte i i de ceea ce realiza i. face i propriile alegeri i lua i singur decizii. De la vârsta de optsprezece ani. pute i decide ce i cum gândi i. . Deveni i întotdeauna ceea ce gândi i c ve i deveni. câteodat chiar mai devreme.

este direct propor ional cu m sura în care ceilal i vor dori s v ajute.Š Š Conform celeilalte coli de gândire. responsabilitatea individual este absolut . Indivizii sunt responsabili de lucrurile pe care le fac. . Acest grup consider c oamenii sunt responsabili de consecin ele comportamentului lor. Cu cât ve i accepta mai pu in responsabilitate i cu cât îi ve i acuza mai mult pe ceilal i. Aspectul interesant al responsabilit ii este c m sura în care accepta i responsabilitatea i v îndrepta i aten ia c tre dvs. Este esen ial i inevitabil . cu atât num rul oamenilor care intr în contact cu dvs. într-o societate de libertate individual . precum i de lucrurile pe care neglijeaz s le fac . va fi mai mic.

dvs. Š Locul în care v afla i i lucrurile pe care le face i sunt în mare m sur rezultatul propriilor alegeri. . pentru lucrurile pe care le spune i sau nu. a i ales s fi i acolo.Primul corolar al Legii Responsabilit ii este Š Sunte i întotdeauna liber s alege i ceea ce gândi i i ceea ce face i. nu pute i niciodat s sc pa i de responsabilitatea pentru lucrurile pe care le face i sau nu. Š Deoarece ave i libertatea de a alege i ave i posibilitatea de a face i spune ceea ce dori i. Fie c v place sau nu. Prin urmare. sunte i unde sunte i i ceea ce sunte i datorit propriului comportament.

pute i controla ceea ce gândi i. simplul fapt de a prelua controlul asupra propriilor gânduri i de le a men ine concentrate asupra a ceea ce dori i ( i departe de ceea ce nu dori i) este începutul st pânirii de sine. autocontrolului i puterii personale. _ Realitatea dvs. este determinat de ceea ce gândi i i de modul în care gândi i. Iar din moment ce numai dvs.Š Š Š Cel de-al doilea corolar al acestei legi este Responsabilitatea începe atunci când prelua i întru totul controlul asupra a ceea ce se afl în con tientul dvs. .

| Dac trebuie s se întâmple un anumit lucru. Dac dori i ca via a s v fie mai bun . Dac vre i ca lucrurile s se schimbe. trebuie s v îmbun t i i dvs. V arat drumul cel bun c tre realiz rile extraordinare.Š Š Š Š Cel de-al treilea corolar al Legii Responsabilit ii este Nimeni nu vine s v salveze. totul depinde de dvs. Cea mai minunat r splat pe care o primi i atunci când accepta i s ave i responsabilitate total este imensul sentiment de control i libertate pe care îl tr i i ulterior. Dac vre i ca lucrurile s se îmbun t easc . trebuie s v schimba i mai întâi dvs. trebuie s v perfec iona i. V creeaz posibilitatea de a pune piciorul pe accelera ia propriului poten ial i de a v mi ca mai repede c tre realizarea a cât mai multe lucruri care sunt importante pentru dvs. V elibereaz cu des vâr ire de Legea Accidentului. Acceptarea unei responsabilit i totale v face s ave i un sentiment pozitiv i s fi i mândru de dvs. .

Oamenii de vârf din fiecare domeniu ac ioneaz ca i cum ar fi proprietarii locului în care se afl .Š Š Asuma i-v responsabilitatea pentru munca dvs. Nu inventa i niciodat scuze i nu acuza i pe nimeni altcineva. . Nu trebuie s face i nicidecum astfel. sunte i cel responsabil. Nu spune i i nu gândi i niciodat : ÅAsta nu intr în atribu iile mele!" Acesta este modul de a gândi i a vorbi al celor care nu au nici un viitor. Dvs.. indiferent despre ce este vorba. pentru fiecare aspect al meseriei. indiferent de cine le semneaz cecul pentru salariu. i sunt întotdeauna cei mai aprecia i i respecta i oameni din companie. Consider c lucreaz pe cont propriu.

Dezvolta i-v un sim al rezolv rii urgente. Fi i proactiv. Merge i la eful ( efa) dvs. Fi i prima persoan care ridic mâna la o întrunire atunci când se pune problema de a face ceva. Lua i ini iativ . . s face i munc suplimentar .Š Š Oferi i-v s prelua i mai multe sarcini. Profita i de aceast ocazie. Trata i fiecare oportunitate de a ac iona ca i cum ar fi o situa ie deosebit într-un meci de fotbal când trebuie s prinde i mingea i s marca i golul decisiv. i cere i-i în permanen acest lucru. îndeplini i acest lucru repede i bine. Atunci când ob ine i o sarcin nou sau v oferi i s face i ceva ce trebuie f cut. i spune i-i c dori i s ave i mai multe responsabilit i.

a lucrat cu oameni de succes i i-a studiat timp de peste cincizeci de ani. cel mai mare produc tor i distribuitor din lume de programe audio despre succes i realiz ri. Lloyd Conant. tot restul nu reprezint decât aspecte minore. . fondatorul companiei Nightingale Conant Corporation din Chicago.Š Š Š Oamenii de succes au un sim al direc iei i al scopului în fiecare zon a vie ii lor. Cunoa terea cu exactitate a ceea ce dori i este punctul de plecare al tuturor marilor realiz ri. specifice pentru dvs. El a ajuns la concluzia c ÅSuccesul înseamn obiective." Capacitatea de a stabili obiective clare. în fiecare zon a vie ii v va garanta niveluri mai mari de succes i realiz ri decât orice alt abilitate sau calitate.

v sim i i mai mult asemenea unui înving tor i dori i s face i mai mult. cu atât sunte i mai mul umit de dvs. importante. i sunte i extrem de mul umit de dvs.Š Cu cât sunte i mai hot rât i mai concentrat.. Cu cât petrece i mai mult timp asupra obiectivelor dvs. . Urma i un drum ascendent care v conduce c tre realiz ri din ce în ce mai mari. i cu cât realiza i mai mult. cu atât realiza i mai mult i cu atât sunte i mai performant în atingerea mai multor obiective. cu atât v va fi mai u or s lua i decizii mai bune asupra priorit ilor i asupra gestion rii timpului dvs.

Acestea sunt motivele Åpentru care" face i ceea ce face i. Prima categorie cuprinde obiectivele dvs. Mul i oameni se abat de la calea cea bun atunci când muncesc pentru ob inerea unor scopuri materiale i pierd din vedere motivele pentru care fac acest lucru. timp i calitatea vie ii. ar trebui s le împ r i i în trei categorii. care se refer la oameni. Acestea sunt obiective calificative. . familiale i personale.Š Š Atunci când revizui i obiectivele personale. Ar fi de dorit s fi i extrem de sigur asupra motivelor fundamentale pentru care urm ri i realizarea obiectivelor materiale i tangibile care v determin s munci i.

venitul financiar. sau în îndeplinirea c rora trebuie s fi i cât mai competent pentru a atinge obiectivele materiale care v vor conduce c tre realizarea celor personale i familiale.Š Š Al doilea set de obiective este dat de cariera i obiectivele dvs. vânz ri sau profituri. format din obiectivele legate de afaceri i de cele financiare. . va fi dat de realiz rile profesionale. banii i obiectele din via a dvs. materiale. Acestea reprezint categoria Åce" de pe lista cu obiective. Ele sunt sarcinile pe care trebuie s le duce i la cap t. Categoria Åce". Ele sunt obiectivele care trebuie atinse pentru a ob ine categoria Åde ce". Acestea sunt obiectivele care se înscriu în categoria Åcum". Cel de-al treilea tip de obiective sunt scopurile de dezvoltare personal i profesional .

Hot râi-v s face i ceva în fiecare zi pentru a v îndrepta c tre realizarea unuia sau mai multor obiective importante.ilor. organizate în ordinea priorit ilor. Ve i ob ine un obiectiv i un plan pentru fiecare zon important a vie ii dvs. Ve i avea i o list cu activit ile în care v implica i cel mai mult pentru realizarea acelor scopuri.Š Š Acum ve i avea o list cu cele mai importante obiective. . Datorit acestei munci zilnice ve i manifesta un anumit grad de avânt. Revizui i fiecare plan zilnic. ve i fi uimit de cât de repede ve i începe s face i progrese cu privire la obiectivele cele mai mari i mai provocatoare. Înarmat cu avânt. diminea a i seara. organizate de asemenea în ordinea priorit .

sau complicat. Etapa a doua: Nota i totul într-un limbaj cât mai clar. Stabili i subtermene limit în cazul în care obiectivul este mare.Š Š Š Š Š Pe scurt. Majoritatea oamenilor nu fac niciodat acest lucru. eficient i testat pentru stabilirea i realizarea unui obiectiv. . pe termen lung. Etapa a patra: Alc tui i o list cu tot ceea ce v gândi i s face i pentru realizarea obiectivului. Etapa a treia: Stabili i un termen limit . explicit i detaliat. iat o metod simpl . Practica i-o i înv a i-i i pe al ii s o practice: Etapa întâi: Hot râ i cu exactitate ceea ce dori i.

care s v apropie de realizarea obiectivului.Š Š Š Etapa a cincea: Include i lista într-un plan în func ie de priorit i i etape. indiferent de cât de m runt ar fi acest lucru. . Etapa a asea: Trece i imediat la ac iune pentru realizarea obiectivelor incluse în plan. Nu întârzia i nici un moment. pe baza a ceea ce se afl pe primul plan i pe baza a ceea ce trebuie f cut înainte de a face altceva. Etapa a aptea: ace i ceva în fiecare zi.

.Š Atunci când începe i s practica i stabilirea i planificarea scopurilor. ve i ob ine rezultate care v vor uimi. într-un mod regulat i sistematic. împreun cu celelalte principii pe care le citi i în aceast carte. i pe to i cei din jurul dvs. Ve i realiza într-un an sau doi ani mai mult decât realizeaz al ii în cinci sau zece ani. pe dvs.

.Š Š Š Toate lucrurile pe care le face i. Conform acestei legi. Acesta este principiul drept ii care func ioneaz în lume. care este o parafraz a Legii Compensa iei. pozitive sau negative. Prietenul meu Zig Ziglar. orator i scriitor motiva ional. cel pu in pe termen lung. O investi ie este urmat i de un profit. a formulat ceea ce am putea numi Legea lui Ziglar. . cu atât primi i mai mult. ÅPute i avea orice v dori i în via dac îi ajuta i suficient de mult pe ceilal i oameni s ob in ceea ce vor. sunt pe deplin compensate. Cu cât da i mai mult. Dac dori i s cre te i calitatea i cantitatea recompenselor dvs. trebuie s cre te i cantitatea i calitatea contribu iei dvs.".

conform c reia: ÅCeea ce semeni. trebuie s sem na i în prezent ceva mai mult sau ceva diferit i mai bun.Š Š Š Legea Compensa iei este o reformulare a Legii Cauzei i Efectului. Dac dori i s culege i ceva mai mult sau ceva diferit pe viitor. Compensation. Ralph Waldo Emerson afirm : ÅCu cât investe ti mai mult timp f r s ob ii nimic. aceea vei culege." Sensul acestei legi este c nu pute i culege nimic în cazul în care nu a i sem nat nimic." . Cu alte cuvinte. ceea ce culege i ast zi este oglinda a ceea ce a i sem nat în trecut. sau a Legii Culesului i Recoltatului. În eseul s u. cu atât r splata va fi mai mare.

.Š Aceast lege sau acest principiu guverneaz întreaga experien a oamenilor i explic în mare parte succesul i e ecul. fericirea i nefericirea. Acesta este principiul fundamental al tuturor activit ilor din domeniul afacerilor: de a aduce produse i servicii pe care oamenii le doresc i sunt dispu i s le cumpere în cantit i suficiente pentru a compensa costul introducerii acestora pe pia .

A a ar trebui s face i i dvs. .i servi clien ii mai bine decât oricine altcineva. Pentru tot ceea ce dori i în via . Da i dovad de bun tate i întreba i-v : Ce pot face pentru a cre te ast zi valoarea serviciilor mele fa de clien i? Hot râ i ceea ce v dori i cu adev rat i apoi determina i pre ul pe care va trebui s îl pl ti i pentru a realiza acest lucru. exist un pre care trebuie pl tit. Caut întruna moduri de a conferi valoare. de a. în întregime i în avans.Š Š Š Oamenii i organiza iile de succes caut f r încetare moduri de a îmbun t i în permanen calitatea i cantitatea ofertei lor.

Indiferent ce v dori i. va trebui s pl ti i un pre care const în sacrificii. Nu uita i. Hot râ i care este acest pre i începe i chiar ast zi s îl pl ti i. pentru a realiza ceva ce nu a i realizat niciodat . efort i disciplin personal .Š Decide i care sunt abilit ile i calit ile noi de care ve i avea nevoie pentru a v realiza obiectivele. . timp. trebuie s face i ceva ce nu a i f cut niciodat . Trebuie s deveni i cineva. s deveni i ceea ce nu a i fost nicicând.

Principala noastr sarcin ca membri ai societ ii este s g sim cel mai bun mod de a ne integra pe deplin în cadrul acesteia. . în via va fi direct propor ional cu valoarea serviciilor în folosul celorlal i oameni. pentru hainele pe care le purt m i pentru toate elementele care fac cu adev rat ca via a noastr s fie pl cut i s merite tr it . ajutându-i pe ceilal i cât mai mult. Cu to ii depindem de mii i milioane de oameni pentru mâncarea pe care o consum m.Š Š R splata dvs.

In plus.Š Š Š Primul corolar al acestei legi este | Orice avere î i are începutul în vânzarea serviciilor personale. cu o educa ie destul de redus i f r prieteni sau rela ii. pute i face acest lucru. | In USA exist aproape cinci milioane de milionari prin for e proprii. i dvs. printre care se num r i foarte mul i oameni ale c ror situa ii materiale ini iale erau dintre cele mai dificile. f r a cunoa te limba. . exista nenum ra i imigran i care au devenit independen i din punct de vedere financiar dup ce au ajuns în Statele Unite f r bani. Fiecare dintre ace ti oameni ia ridicat averea personal la magicul milion de dolari g sind o modalitate de a-i servi pe al ii într-un mod mai eficient.

agen i de vânz ri .antreprenori. Atunci toat lumea le spune ce Ånoroco i" sunt.. pentru a deveni oameni de succes.Š Š Š Cel de-a doilea corolar al Legii Serviciilor este Dac dori i s cre te i cantitatea recompenselor dvs.lucreaz în medie cincizeci i nou de ore pe s pt mân . cu atât ve i ob ine mai mult. timp de mai mul i ani. trebuie s cre te i în primul rând calitatea i cantitatea serviciilor dvs Cu cât investi i mai mult. func ionari. Conform fiec rui studiu. directori. Devin din ce în ce mai productivi i mai valoro i în fa a clien ilor înainte de a reu i s realizeze ceea ce vor. cei mai bine pl ti i americani . .

. | Fiecare prime te Åun fragment al ac iunii". o cot -parte a venitului sau a profitului ob inut din activitatea economic a organiza iei. se bazeaz în cele din urm pe valoarea serviciului. este structurat i descris . Indiferent de modul în care compensa ia dvs. pe dimensiunea contribu iei dvs.Š Š Š Cel de-al treilea corolar al Legii Serviciilor este | Fiecare munce te în serviciu activ.

Organele de conducere superioare ierarhic din cele mai profitabile companii par a avea o obsesie în ceea ce prive te Åsatisfacerea Š . i. Vestea bun este c pute i spori valoarea dvs. asupra satisfacerii clien ilor într-un mod mai eficient decât concuren a. Pe termen lung. sunte i întotdeauna pl tit pentru rezultatele pe care le ob ine i. sporind calitatea i cantitatea rezultatelor dvs. acest lucru se va întâmpla cu siguran . suma pe care o câ tiga i. în cele din urm . este for a motrice a afacerilor de succes. Š Aceast concentrare asupra rezultatelor.Cu alte cuvinte.

angajatori etc. Ob ine i exact ceea ce investi i. Nimeni nu v poate împiedica s merge i mai departe. de ine i un control total asupra a ceea ce a i investit. . Nimeni nu v poate opri s investi i din ce în ce mai mult în fiecare zi. i. f r a v limita la sarcinile pentru care sunte i pl tit.Š Š Cei mai de succes oameni din societatea noastr sunt cei capabili s Åse dedice" servirii oamenilor care depind de ei. clien i. s face i întotdeauna mai multe. de ine i cheia pentru a ob ine orice dori i în via . ceea ce e extraordinar. Atunci când combina i Legea Compensa iei cu Legea Serviciilor.

.Š Š Atunci când v dedica i în totalitate deservirii clien ilor . v sim i i minunat. în lume. Atunci când ti i c investi i mai mult decât ob ine i. Cariera i via a . oamenilor care cump r sau folosesc produsele i serviciile dvs. c ave i o contribu ie esen ial .ve i începe s tr i i sentimentul minunat c ave i un rol i un scop. pute i avea un control total asupra viitorului.. personalului dvs. Sim i i c ave i contribu ia dvs. Atunci când contribui i trup i suflet la satisfacerea clien ilor i îi deservi i mai bine decât oricine altcineva.efului.

personalul dvs.Š Š Stabili i cu exactitate cine sunt clien ii dvs. personal i profesional . colegii. din mai multe puncte de vedere. Din categoria clien ilor face parte orice persoan de care depinde i pentru orice lucru pe care îl dori i în via a dvs. Din categoria clien ilor fac parte to i cei care depind de dvs. interni la locul de munc sunt eful. De ce au nevoie pentru a da dovad de o eficien maxim ? Cum pute i deveni mai valoros pentru ei? . pentru succesul i satisfac ia lor. Ace ti oameni depind de dvs. Clien ii dvs.

atât clien ii de ast zi cât i clien ii de mâine? Ce a i putea face pentru a cre te valoarea serviciului prestat în folosul oamenilor care contribuie la supravie uirea afacerii dvs. întregul dvs. oamenii din afara organiza iei dvs. pe care trebuie s îi satisface i dac dori i s continua i s face i afaceri cu ei. . viitor depinde de acest lucru. Cine v sunt cei mai importan i clien i. întocmi i un plan. oamenii din comunitatea în care tr i i? Cum a i putea s îi deservi i mai bine? Ce a i putea face pentru a îmbun t i i a îmbog i vie ile lor? Oricare ar fi r spunsurile pe care le da i la aceste întreb ri. nota i-le. prietenii.? Cine sunt oamenii din via a personal care depind de dvs. într-un fel sau altul: familia.Š Š Š Determina i cei mai importan i clien i externi. apoi ac iona i.

Š Š Toate realiz rile semnificative apar în urma unei munci sus inute. Oamenii care se afl în pozi ia de a v ajuta s avansa i în carier vor fi întotdeauna impresiona i de disponibilitatea dvs. de a munci mai mult decât altcineva . Nimic nu v va aduce mai repede în centrul aten iei superiorilor decât reputa ia de angajat care munce te din greu.

îns nu ajunge i foarte departe i nu pute i atinge niciodat nivelul succesului pe care sunte i capabil s îl atinge i. tot ce câ tiga i este suficient doar pentru a supravie ui. The Millionaire Next Door. Thomas Stanley arat c aproape fiecare dintre milionarii intervieva i a afirmat c succesul lui se datoreaz în cea mai mare m sur unei munci sus inute. se munce te patruzeci de ore pe s pt mân pentru a supravie ui.Š În studiul s u despre americanii prosperi. Ave i ce bea i ce mânca. In America. Dac nu munci i decât patruzeci de ore. dr. .

în interes de serviciu sau în interes personal. este o investi ie în succesul i în viitorul dvs. Pute i vedea unde ve i fi peste trei sau patru ani cu o exactitate infailibil dac arunca i o privire asupra num rului s pt mânal de ore de munc pe lâng cele patruzeci.Š Fiecare or de munc suplimentar pe lâng cele 40. . dedicat îmbun t irii cuno tin elor i abilit ilor.

cât i pentru întreprinz torii mici din America este de aproximativ cincizeci i opt cincizeci i nou de ore.Š S pt mâna de lucru medie atât pentru directori. Mul i oameni de succes muncesc aptezeci i optzeci de ore pe s pt mân în timpul etapelor de formare esen iale din cariera lor .

_ Trebuie s v întreba i în permanen : Ce încerc s fac? i cum încerc s fac acest lucru? Nu este suficient s munci i din greu sau foarte multe ore. Trebuie s v concentra i asupra sarcinilor i activit ilor extrem de importante care au ca rezultat realizarea scopurilor semnificative. .Š Š Š Primul corolar al Legii Efortului Aplicat este Orice succes extraordinar este precedat de o perioad lung de munc foarte sus inut _ într-o singur direc ie. c tre un scop identificat foarte clar.

. cu atât ve i avea mai mult noroc. de a munci asiduu creeaz în jur un câmp de energie pozitiv care atrage oameni pozitivi i oportunit i mai mari în via a dvs.Š Š Š Cel de-al doilea corolar al acestei legi este:| Cu cât munci i mai mult. Angajamentul dvs. de a munci sus inut va deschide por ile oportunit ilor i v va aduce în ajutor tot felul de oameni i resurse despre care nu a i crezut c v vor ie i în cale. Se pare c abilitatea dvs.

Acesta nu este decât un mod de a reformula faptul c avantajele i beneficiile pe care le ob ine i în via sunt mai mari decât investi iile pe care le face i. cu atât ve i ob ine mai mult. i cu cât investi i mai mult. iar dac sem na i .Š Š Š Cel de-al treilea corolar al Legii Efortului Aplicat este Pentru a realiza mai mult decât o persoan medie. Ve i culege în mod invariabil ceea ce sem na i. Legea Cauzei i Efectului este absolut . trebuie s munci i mai mult decât o persoan medie.

ve i avea zilnic trei ore suplimentare de munc productiv . dac lucra i la ora prânzului i sta i o or mai târziu.Š Lua i chiar ast zi hot rârea de a munci mai mult i mai sus inut decât oricine altcineva. . dac începe i doar cu o or mai devreme decât ceilal i. s munci i mai asiduu i s r mâne i la serviciu pu in mai târziu? De exemplu. Cum a i putea s v organiza i via a în a a fel încât s pute i începe ziua de lucru pu in mai devreme.

se va dubla. concentrat . ca i valoarea dvs.Š O or de munc neîntrerupt . din timpul zilei. Productivitatea dvs. ve i evita în plus i traficul de vârf! . întrerupt . Dac veni i la serviciu mai devreme i r mâne i pân mai târziu. va echivala cu dou sau trei ore de munc normal .

Ve i fi uimit când ve i vedeacât de u or este s crea i acest timp suplimentar. f r a trebui s le spune i un singur cuvânt în acest sens. .Š Începe i ast zi prin a v organiza zilele i s pt mânile în a a fel încât s investi i patruzeci i cinci. i ve i atrage în curând aten ia oamenilor care v pot ajuta s avansa i. cincizeci sau chiar aizeci de ore pe s pt mân .

i nu pierde i nici un minut. telefoane în interes personal. pauze de cafea interminabile i pauze de prânz prelungite. munci i cu adev rat! Concentra i-v asupra muncii dvs. Atunci când trebuie s munci i. .Š i mai presus de orice. munci i pe toat durata timpului de lucrul Nu v pierde i timpul în discu ii m runte cu colegii de serviciu.

oamenii v privesc. . Concentra i-v asupra rezolv rii sarcinilor care conteaz cel mai mult. Rezerva i socializarea pentru timpul liber. începe i imediat s munci i.Š Š Š Š Š Când veni i devreme. f r întârziere. i nu uita i. Evita i s pierde i timpul cu conversa ii de tot felul.

Napoleon Hill. a ajuns la concluzia c una din cheile pentru atingerea succesului extraor-dinar în America este disponibilitatea de a face mai mult decât i se cere. poate cel mai renumit cercet tor în domeniul afacerilor din prima jum tate a secolului dou zeci. ve i fi întotdeauna mai bine pl tit decât sunte i acum. Pentru a fi un mare om de succes. c uta i în permanen noi oportunit i pentru a dep i cerin ele impuse la locul de munc .Š Dac realiza i mai mult decât sarcinile pentru care sunte i pl tit. .

. oportunit ile dvs. Pute i face mai mult decât vi se cere în fiecare zi i în toate modurile posibile. Pute i c uta în permanen oportunit i pentru a dep i a tept rile. pentru viitor sunt nelimitate. Nu exist nici un fel de restric ie cu privire la lucrurile suplimentare pe care le pute i face pentru a conferi o valoare mai mare muncii dvs.Š Datorit acestui principiu.

Š Earl Nightingale a dat urm torul sfat: ÅDac v limita i doar la lucrurile pentru care sunte i pl tit. . realizând mai mult i ob inând rezultate mai bune. nu ve i fi pl tit niciodat mai bine." Singurul mod prin care pute i culege mai mult este s sem na i mai mult. Singurul mod prin care pute i fi pl tit mai bine este s conferi i o valoare mai mare muncii dvs.

nu a crezut niciodat cu adev rat c acest lucru e posibil. inând cont de grila de salarizare existent în cadrul companiei. i-a stabilit scopul de a.i cre te profitul cu 50 la sut . . în sufletul ei. prin urmare. totu i.Š O tân r care lucra ca secretar pentru o mare companie din Florida a participat de curând la un seminar de-al meu i mi-a spus povestea ei. Mi-a m rturisit c a ascultat unul dintre programele mele audio i.

înv a lucruri noi. în timpul liber. A preluat responsabilit i suplimentare i s-a descurcat cât se poate de bine. începea programul pu in mai devreme i st tea pân mai târziu. . a c utat modalit i prin care s creasc valoarea serviciului ei fa de ef. A aplicat legea în tot ceea ce f cea.Š Totu i. Pentru început. îndeplinind mai multe sarcini decât cele pentru care era pl tit . a început s aplice Legea Supracompensa iei.

000 de dolari i în cele din urm la 2. ceea . cum ar fi coresponden a de zi cu zi. A început s îi dea cât mai multe sarcini de felul acesta. mi-a m rturisit c anul urm tor.500 de dolari pe lun la 1.250. de la 1. a întocmit în locul lui r spunsuri la mai multe scrisori.Š Š A observat care sunt sarcinile care nu îi f ceau pl cere efului ei i îi luau foarte mult timp. pe atât de încântat. eful i-a crescut salariul în trei etape. i i le-a trimis pentru a le corecta. pe care ea le îndeplinea repede i bine. într-o zi. Pe scurt.750 de dolari pe lun . A fost pe cât de uimit. apoi la 2.

Remarcabil este urm torul lucru: a muncit pân la vârsta de 25 de ani pentru a ajunge la un salariu de 1.Š Š În fiecare zi c uta modalit i noi de a munci mai mult i mai inteligent pentru a.500 de dolari pe lun . In doar ase luni.i creasc valoarea serviciilor fa de el. Iar aceste principii pot func iona i pentru dvs. Acesta i-a m rit salariul deoarece a recunoscut cât de mult a reu it s . i-a crescut salariul cu cincizeci la sut .i servi eful mai bine. Totul depinde de modul în care aplica i legile în . dup ce a aplicat aceste principii.

simplifica sau elimina în a a fel încât s ave i mai mult timp pentru a face acele câteva lucruri care sunt foarte importante? . Unde i în ce mod a i putea munci mai bine. mai inteligent i mai eficient? Ce a i putea transfera altcuiva.Š Gândi i-v la munca dvs.

decât a teapt ceilal i de la dvs. într-un mod mai disciplinat.Š Identifica i zonele muncii dvs. pentru a realiza cât mai multe dintre cele mai importante rezultate pe care le pute i ob ine în meseria dvs. unde a i putea face mai mult decât vi se cere.? . Unde i în ce fel a i putea munci mai sus inut.

iar el va g si modalit i prin care s v fac la rândul lui via a mai u oar . i întreba i-1 dac exist anumite sarcini pe care le-a i putea îndeplini în locul lui. C uta i modalit i prin care s face i via a efului dvs.Š Merge i la eful dvs. . mai u oar .

încearc întotdeauna s se Åfofileze". O persoan neserioas . încearc s se descurce cu o preg tire minim . care nu e profesionist . Nu î i d seama c nivelul s u de preg tire este observat imediat de cei din jur. . O persoan serioas sau un adev rat profesionist din orice domeniu pot fi recunoscute prin faptul c acord mai mult timp preg tirii lor decât ceilal i oameni.Š Š Randamentul eficient este precedat de o preg tire temeinic .

Š Un citat din Abraham Lincoln mi-a modelat via a i atitudinea de-a lungul existen ei. c preg tirea temeinic este cheia viitorului s u. a a cum fac majoritatea oamenilor. . Când era tân r i locuia în Springfield." A recunoscut. iar întro zi norocul îmi va surâde. acesta a afirmat: ÅVoi studia i m voi preg ti. Illinois.

Succesele mari sunt deseori determinate de aten ia acordat celor mai m runte detalii. O mic omitere sau o inadverten pot schimba totul.Š Š Š Primul corolar al Legii Preg tirii este Face i-v temele. Pentru c orice am nunt conteaz . detaliile sunt cele care v vor duce de fiecare dat în vârful ierarhiei. .

" A trece la ac iune f r a gândi în profunzime detaliile i consecin ele lor posibile pare a fi cauza esen ial a majorit ii e ecurilor suferite în via .Š Š Š Cel de-al doilea corolar al Legii Preg tirii a fost inspirat din afirma ia lui Peter Drucker. un guru al afacerilor: ÅAc iunea nechibzuit este cauza fiec rui e ec. Reversul acestei afirma ii ar suna cam a a: ac iunea chibzuit cu aten ie i planificat în cele mai mici detalii este motivul care st la baza oric rui succes .

" . Multe dintre legile lui Murphy cu privire la organizare pot fi rezumate în felul urm tor: ÅLucrurile care pot s mearg prost. lucrul cel mai grav se întâmpl în cel mai prost moment i v cost cea mai mare cantitate de timp. Ins înseamn c ve i e ua întotdeauna dac nu face i acest lucru. vor merge prost. Ins dintre toate lucrurile care pot merge prost.Š Aceasta nu înseamn c ve i deveni automat un om de succes dac planifica i totul în profunzime dinainte.

Š Primul comentariu cu privire la Legea lui Murphy este: ÅMurphy a fost un optimist". . este suficient de important pentru a fi supus unei verific ri. o dat sau chiar de dou ori. Nu presupune i i nu lua i nimic important drept bun. Dac un lucru este suficient de important pentru a conta.

Nota i fiecare detaliu al problemei i revizui i însemn rile dvs. .Š Š Š Gândi i în profunzime cele mai importante sarcini i responsabilit i. cu aten ie. Gândi i pe hârtie.

Š

Incerca i s ob ine i informa ii i opinii de la alte persoane înainte de a lua o hot râre sau de a v asuma un angajament important. Cine altcineva s-a confruntat cu o situa ie similar ? Ce perspective noi v poate oferi aceast persoan ?

Š

Š

Š

Š Š

Analiza i faptele problemei - faptele reale, nu cele evidente, aparente, presupuse sau logice. Faptele nu mint. Verifica i o dat , de dou ori. Judecata i deciziile dvs. sunt la fel de bune ca i calitatea informa iilor cu care trebuie s lucra i.

Š Š Š Š

Š

Cu cât trebuie s face i mai multe lucruri într-o perioad limitat de timp, cu atât ve i fi for at s lucra i mai mult pentru rezolvarea celor mai importante sarcini. Acesta este un alt mod de a afirma c nu exist niciodat suficient timp pentru a face totul, îns exist întotdeauna suficient timp pentru a face cele mai importante lucruri.

.Š Cu cât prelua i mai multe sarcini. cu mai mult aten ie. cu atât este mai mare probabilitatea de a fi obligat s ac iona i cu o eficien maxim . s analiza i i s evalua i sarcinile i activit ile dvs. Ve i fi obligat s v concentra i energia fizic i mental limitat asupra sarcinilor care sunt cele mai importante pentru succesul dvs. Va trebui s gândi i.

cu atât acest corolar se va aplica mai mult pentru dvs. înseamn c sunte i supracalificat i pl tit sub nivelul dvs. i c v afla i pe drumul c tre mediocritate i dezam giri.Š Š Š Primul corolar al Legii Eficien ei For ate este Nu ve i avea niciodat suficient timp pentru a face ceva ce trebuie s face i. Dac sunte i o persoan de succes. ve i avea întotdeauna prea multe lucruri de f cut i prea pu in timp la dispozi ie. Dac ave i foarte mult timp pentru a v duce la cap t sarcinile. . Cu cât ve i fi mai ocupat i ve i avea mai mult succes.

. Š Pute i descoperi cât de mult sunte i capabil s realiza i încercând s realiza i prea mult. Afla i care este capacitatea dvs. Ve i descoperi cât de departe pute i merge dac merge i prea departe. real dac nivelul solicit rii la care v supune i v dep e te limitele.Cel de-al doilea corolar al acestei legi este Š Doar suprasolicitându-v pute i descoperi cât de capabil sunte i.

Š . Munca dvs. s v plac ceea ce face i. i s v implica i trup i suflet în munca prestat . Š Cel de-al treilea corolar al acestei legi este Randamentul dvs. trebuie s fie o adev rat provocare. trebuie s ti i c munci i la limita poten ialului. va avea cel mai ridicat poten ial doar atunci când v concentra i asupra unei fructific ri cât mai eficiente a timpului de care dispune i.Pentru a fi cu adev rat mul umit. Trebuie s face i ceea ce v place.

este r spunsul la aceast întrebare. R mâne i pe calea cea bun i concentra i-v în continuare asupra celor mai importante responsabilit i. întrebându-v în repetate rânduri: Care este cel . Este elementul central al eficien ei personale i al gestion rii timpului. Trebuie s v întreba i în permanen : Care este cel mai profitabil mod de a-mi folosi timpul chiar acum? Autoinstrui i-v s lucra i exclusiv asupra unei singure sarcini care. la un moment dat. în via a privat i în afaceri.Š Š Aceasta este cheia c tre succesul dvs.

în vreme ce sarcina cea mai important nu este realizat . Aminti i-v c orice altceva a i face. Fi i sigur c sarcina pe care trebuie s o îndeplini i reprezint fructificarea cea mai valoroas a timpului dvs. Nu uita i c nu pute i face mai multe lucruri în acela i timp. reprezint o pierdere de timp. Gândi i înainte de a începe. .Š .

Š Š Stabili i cu exactitate care sunt cele mai valoroase sarcini pe care le pute i îndeplini pentru organiza ia dvs. care sunt cele mai importante pentru cariera dvs. aici trebuie s v concentra i energiile. palpabile i m surabile se a teapt de la dvs. Unde v afla i pe grila de salarizare? Ce rezultate specifice. hot râ iv s v concentra i asupra rezolv rii sarcinilor specifice înaintea celorlal i.. nu în alt . în acest moment? Oricare ar fi r spunsul dvs. Oricare ar fi.? i dintre toate rezultatele diferite pe care le pute i ob ine.

Š Š Fiecare pas mare înainte este precedat de o decizie clar i de un angajament pentru ac iune. . Gândesc lucrurile în profunzime dinainte i cu mult aten ie. To i oamenii foarte realiza i dau dovad de hot râre în modul de gândire i în ac iuni. Hot r sc cu exactitate ceea ce vor i iau decizii definitive. Apoi ac ioneaz pentru a transforma deciziile în realitate.

ve i descoperi probabil c acea decizie a reprezentat punctul de cotitur pentru dvs. luând o decizie clar . Tot restul deriv din aceast decizie. .Š In via a i tr it f r îndoial experien e în care a i fost nesigur de ceea ce face i. i v-a i sim it din ce în ce mai descurajat i confuz. în cele din urm v-a i rezolvat dilema. A i luat-o de la cap t. Privind înapoi. sau poate chiar în via a dvs. în situa ia dat . iar i iar. într-un fel sau altul.

cercet torii au descoperit c .Š Š Capacitatea de a lua decizii bune este probabil una dintre cele mai importante abilit i ale unei persoane de succes. în realitate. Descoperirea interesant la care s-a ajuns în urma acestor studii a constat în faptul c ambele grupuri de manageri primeau teste . comportamentul distinctiv al directorilor promova i rapid const în hot rârea de care dau dovad în tot ceea ce fac. în studiile care comparau carierele managerilor promova i rapid cu cele ale managerilor ale c ror promov ri erau amânate.

Š Š scrise cu probleme ipotetice. pentru a nu face o gre eal . dând dovad de aceea i acurate e în ceea ce prive te deciziile scrise. managerii de succes erau dispu i s ia decizii reale i s ac ioneze imediat. In practic îns . . în timp ce celorlal i manageri le era fric s ia decizii. Dezvoltarea aptitudinii de a lua decizii poate fi factorul esen ial care v permite s deveni i st pân pe o situa ie i s urma i drumul cel bun în cariera dvs.

Š Am discutat cu nenum ra i oameni ale c ror vie i s-au schimbat în bine la un anumit moment. ci sunt cei care iau deciziile în mod corect.Cei mai realiza i oameni nu sunt neap rat cei care iau deciziile corecte. S-au hot rât s ia o hot râre clar i s urmeze trup i suflet o direc ie specific de ac iune. mi-au spus c schimbarea a ap rut atunci când s-au hot rât în cele din urm s Åia lucrurile în serios". . în aproape fiecare caz. S-au hot rât s nu mai stea în expectativ .

nu dau niciodat dovad de sl biciune. merg înainte. . nu sunt ezitan i în atitudinile lor i în modul de abordare a vie ii. Primul corolar al Legii Deciziei este: Ac iona i cu curaj i for e invizibile vor veni în ajutorul dvs.Š Š Š Accept reac iile i se autocorecteaz . îns sunt în permanen hot râ i. Accept informa ii noi i se schimb dac este cazul.

Dorin a de a ac iona i de a nu mai amâna. dar i via a a mii de al i oameni care . scris de Dorothea Brande. v ajut s v realiza i obiectivele. multe dintre ele fiind explicate de legile din aceast carte. o serie de for e nev zute. de a nu mai l sa totul de pe o zi pe alta. Urm torul corolar este inspirat de minunata carte ap rut în 1935.Š Š Atunci când face i fa unei situa ii cu curaj i merge i hot rât înainte. Wake Up and Live. Autoarea poveste te despre descoperirea care a schimbat nu numai via a sa. pare a atrage for e universale în ajutorul dvs.

Š Š Š Cel de-al doilea corolar al Legii Deciziei este formula succesului"! Ac iona i ca i cum ar fi imposibil s da i gre . Atunci când sunte i ezitant dintr-un motiv sau altul. o serie întreaga de for e începe s v sus in i s v propulseze înainte c tre îndeplinirea dorin elor dvs. ac iona i ca i cum ar fi imposibil s . i ve i reu i. Acesta este unul dintre cele mai puternice principii ale succesului. i ac iona i în baza acestei premise. Când v imagina i c succesul va fi garantat doar trecând la ac iune.

întocmi i-v planurile.Š Š Š Cel de-al treilea corolar al Legii Deciziei este inspirat din celebra reclam la produsele Nike care are urm torul mesaj: ÅJust do it!" (Trece i la ac iune!) Aceste trei cuvinte rezum perfect una dintre cele mai m re e formule ale succesului. imagina i-v ca este imposibil s da i gre . organiza i-v priorit ile. Stabili i-v obiectivele. i ÅJust do it!" .

Hot râ i-v s trece i la ac iune într-un fel sau altul. . Accepta i sau renun a i. i lucra i acolo unde trebuie s lua i decizii clare.Š Delimita i zonele din via a dvs. oricare ar fi aceasta. Nu uita i c a lua o decizie. este mult mai bine decât a refuza s lua i o decizie.

i for e nev zute v vor veni în ajutor. Fierul s -1 ridici asupra m rii de griji .Š Dup cum spunea Shakespeare în Hamlet Å. ." Fi i hot rât. Ac iona i! Risca i! Ac iona i cu curaj..i s le curmi.. Ac iona i chiar acum.