ESOFAGUL

Aspecte semiologice

Actul degluti iei
3 momente importante:  transferul bolului alimentar din cavitatea bucal în esofag;  transportul bolului de-a lungul esofagului;  evacuarea acestuia în stomac;

ROLUL ANAMNEZEI
valoare sporit în afec iunile esofagului completând examenul clinic de cele mai multe ori s rac; Vârsta i sexul  - la copii -anomalii congenitale : -fistul eso-traheal ; -stenoz ; -atrezie; -înghi ire accidental de corpi str ini;  la adult -esofagite caustice; -esofagite de reflux; -tulbur ri func ionale ( )  la vârstnici -neoplasm esofagian ( fum tori); -hernia hiatal ( supraponderale);

Antecedente personale patologice 
boli generale :  -polimiozitele;  -miopatiile;  -boli endocrine;  -colagenozele;  -anemiile;  ciroza hepatic (VE);  boli psihice;  sindroame emetizante

Mallory-Weiss;

Condi ii de via

i munc 

alimente la temperaturi extreme (foarte calde,

foarte reci);  tahifagia;  utilizarea excesiv a condimentelor  b uturi carbogazoase, gr simi excesive obezitate RGE

SIMPTOME ÎN BOLILE ESOFAGULUI
Disfagia = Simptomul cel mai caracteristic i mai comun în suferin ele esofagiene organice sau func ionale. = Înghi ire (degluti ie) dificil i const din senza ia subiectiv de încetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian; - provine din greac : dis=dificicultate i phagis=alimenta ie

Disfagie clasificare
1.Disfagia de transfer ±disfagie oro-faringian Simptome:- senza ia c bolul alimentar se opre te în cavitatea bucal -tuse,disfonie,wheezing Cauze: -tulbur ri neuromusculare (polimiozite, AVC); -neoplasm al limbii, cavit ii bucale; -diverticol Zenker;

2.Disfagia esofagian propriu-zis
a. Disfagia de transport  -boli esofagiene ±organice; -func ionale;  -compresiuni extrinseci sindromul mediastinal; b.Disfagia de evacuare -obstruc ii ale SEI -func ionale (achalazie); -organice (neoplasme, cardiei, strineoplasmturi

Clasificarea disfagiei dup modalitatea de instalare

Disfagia acut 
apare brusc, f r o suferin

prealabil .  const din senza ia de oprire a bolului alimentar, cu imposibilitatea relu rii degluti iei, acompaniat uneori de fenomene dramatice: senza ie de suficare, de moarte iminent . Cauze:  suferin func ional :spasmul esofagian pe esofag indemn  suferin organic esofagian anterioar nemanifestat clinic pân în momentul respectiv

Disfagia cronic 
are o evolu ie intermitent progresiv , uneori

paradoxal , impune investiga ii paraclinice pentru elucidarea cauzei Cauze:  - afec iuni organice : cancere, stricturi, diverticoli, esofagite (peptice, caustice, infec ioase);  - afec iuni func ionale : achalazia, spasmul esofagian difuz sau localizat;

Durerea toracic de origine esofagian
Poate îmbr ca 3 aspecte : - pirozis; - odinofagie (durere la înghi ire); - durere spontan

Pirozisul 

senza ia de arsur retrosternal cu iradiere în direc ia oral , exacerbare în pozi ia aplecat înainte sau dup prânzuri abundente;

Odinofagia 
îmbrac un caracter de arsur sau

constric ie,  este mai intens decât pirozisul, iradiaz adesea în regiunea infrascapular . În timpul nop ii apare datorit înghi irii salivei;  acompaniaz frecvent dezordinile motorii esofagiene.

Durerea spontan 
nu îmbrac un caracter de arsur

i nu se asociaz cu degluti ia, punand mari probleme de diagnostic diferen ial cu durerea anginoas .  apare datorit contrac iei spastice a esofagului realizand a a-numita colic esofagian .  colica esofagian este localizat substernal, iradiaz posterior în regiunea interscapular , uneori în regiunea cervical , mandibular sau în bra e. Atacurile pot dura între 10 minute i 5 ore. Prezen a disfagiei poate orienta asupra originii esofagiene a durerii.

Regurgita ia
fenomen pasiv ce se poate datora refluxului con inutului gastric în esofag sau al con inutului esofagian în faringe;  nu este precedat de grea i nu este acompaniat de efortul de vom . Consecin e - aspira ia traheal în timpul nop ii infec ii pulmonare recurente de tipul pneumoniei,fenomene astmatiforme - bron iectazie; Cauze -achalazie; -reflux gastro-esofagian (RGE); -tulbur ri de motilitate (sclerodermie, DZ); 

Aspira ia
fluidelor în laringe i trahee se datoreaz malforma iei sau tulbur rilor func ionale ale sfincterului esofagian superior ( SES) i a musculaturii hipofaringiene. Consecin e crize de tuse infec ii respiratorii;

Sialoreea 
Hipersaliva ia mai accentuat în

obstruc iileesofagiene din stenozele esofagiene de diverse etiologii: - Esofagite postcaustice - Tumori esofagiene benigne sau maligne

Examenul clinic general 
facies în icoan bizantin ± sclerodermie;  manifest ri cutanate :

-erup ii : DM; -paloare : sindroame anemice;  stare de nutri ie : sc dere ponderal denutri ie, deshidratare, caren e vitaminice, protidice;  edeme caren iale (stadii avansate);

Examenul obiectiv al esofagului 
Examenul clinic al esofagului este s rac  Inspec ia i palparea pot pune în eviden 

  

diverticulii esofagieni superiori (diverticolul Zenker) ce se caracterizaz prin proeminen e localizate în regiunea cervical sau supraclavicular care: cresc în volum dup fiecare alimenta ie, scad dup regurgitare, acompaniat de-un zgomot hidroaeric, se deplaseaz vertical în timpul degluti iei pot fi goli i prin palpare sau masaj;

EXPLORAREA PARACLINIC A ESOFAGULUI
Examenul radiologic  Radiografia pe gol : -corpi str ini; -pneumomediastin prin perfora ii esofagiene;  Radiografia cu substan de contrast (sulfatul de bariu, produ i ioda i în suspiciune de fistule) urm re te : -morfologia; -motilitatea esofagului; Poate fi : - Radiografie standard, - Cineradiografia; - CT, RMN;  Examinarea radiologic se poate face: în contrast simplu sau dublu ,cu past groas sau în strat sub ire (mucoasa esofagian -mucosografie).

Examinarea f r substan 
modific ri intraluminale

de contrast

i ale pere ilor:

-aer - nivele hidroaerice - îngro area pere ilor - prezen a de calcific ri - corpi str ini

Examinarea cu substan 
1. modific ri morfologice  2. modific ri func ionale

de contrast

a) modific ri de sediu
în totalitate sau par iale produse prin cauze intrinseci sau extrinseci:  -devierea esofagului produs de hipertrofia atrial stâng  b)modific ri de volum( form i dimensiuni), de cauz intrinsec sau extrinsec :  - esofag dilatat suprastenotic,stenozat( stenoze postcaustice, tumorale) amprentat prin tumori medistinale, cardiomegalie

b)modific ri de volum
privind forma i dimensiunile , de cauz intrinsec sau extrinsec :  - esofag dilatat suprastenotic,  -stenozat( stenoze postcaustice, tumorale)  -amprentat prin tumori medistinale, cardiomegalie

c)modific ri de contur
- rigiditatea reprezentat de lipsa de suple e a unei por iuni a esofagului sau a totalit ii acestuia.Se constat practic absen a peristaltismului la nivelul zonelor rigide.  - incizura realizeaz o imagine intrând la nivelul unui organ cavitar cu semnifica ie diferit (cauz func ional sau organic ) . 

Imagini de substrac ie 
-lacuna : defect de opacifiere, este o transparen

diferite dimensiuni produs prin nlocuirea bariului de-o afec iunea mucoasei esofagiene (tumor benign sau malign , resturi alimentare);  -semitonul reprezint o transparen de intensitate slab produs de cele mai multe ori de ±o infiltra ie tumoral . Se localizeaz în vecin tatea lacunei cu care se asociaz deseori.  - haloul este consecin a radiologic a edemului inflamator sau infiltra iei tumorale.Se manifest sub form de transparen de diferite dimensiuni. Acompaniaz ni a.

de

Imagini de adi ie 
- ni a = plus de substan

realizat de p trunderea bariului la nivelul unei ulcera ii a mucoasei. La examenul de fa ni a apare ca o opacitate rotundovalar , iar l a examenul de profil ca o proeminen care iese din conturul esofagului.Poate fi benign sau malign  -diverticulul reprezint o ectazie a peretelui ca urmare a hernierii mucoasei sau a tuturor straturilor esogagiene într-o anumit zon .Apare ca o opacitate în afara conturului esofagian.  -fistula reprezint comunicarea esofagului cu structuri i organe învecinate(eso-traheal , esobron ic )

Modific ri de structur intern
legate în special de aspectul pliurilor Pliurile pot fi:  -îngro ate, sub iate, atrofice  - cu traiect modificat:  - convergente  - anarhice  - amputate

Modific ri func ionale 
- tonus: capacitatea unui organ, inclusiv a

esofagului de a-si men ine forma legat de tonicitatea pere ilor  - peristaltic ,( lungimea, num rul, amplitudinea i viteza de propagare a undelor peristaltice)  -spasmul localizat sau etajat

Spasmul esofagian etajat 
sindromul Barsony

caracterizat prin contrac ii simultane, simetrice cu caracter circular, care dau esofagului în ansamblu un aspcet moniliform/ irag de m rgele.

Cardiospasmul (achalazia) 
megaesofagul idiopatic

cu apari ia unui esofag mult dilatat printr-o strâmtare la nivel inferior cu caracter regulat, axial, filiform, pe-o distan foarte scurt .

Diverticulul congenital sau dobândit 
O form particular o

reprezint diverticulul Zenker, localzat la nivelul peretelui posterior al esofagului în dreptul vertebrei C6.

Diverticulul Zenker

Diverticulii esofagieni 
Diverticulii pot avea diverse

localiz ri, forme i m rimi.Majoritatea au localizare toracic ap rând fie prin mecanism de:  trac iune care tr deaz procese inflamatorii de vecin tate,  pulsiune, cu aspect regulat , ce apar datorit cre terii presiunii intraluminale

Stenoza esofagian
Frecvent postcaustic apare ca o stenoz unic situat în 1/3 inferioar , are caracter axial, fiind vizualizabil pe-o distan mare. Trecerea de la esofagul normal spre cel patologic se face progresiv. Stenoza este filiform , cu margini regulate i dilata ie suprastenotic cu m rime direct propor ional cu vechimea stenozei.

Neoplasmul esofagian
poate ap rea în orice regiune a esofagului:  - forma vegetant se manifest prin prezen a unei imagini lacunare, cu semiton i regiditate segmentar  -forma ulcerat apare ca o imagine de ni cu caracter de malignitate( neregulat , cu semitonuri , care se inscrie în contur, frecvent peo zon de rigiditate segmentar )  - forma infiltrativ cu prezen a modific rilor de peristaltic i rigiditate consecutiv .

Tulbur ri motorii esofagiene

Inele esofagiene Schatzki

Explorarea endoscopic a esofagului
endoscopia esofagian i echoendoscopia permit:  vizualizarea diferitelor tipuri de leziuni  prelevalarea unui fragment bioptic cu examen citologic i histopatologic consecutiv  manevre endoscopice terapeutice (extrac ie de corpi str ini, dilat ri, plasarea de stenturi-endoproteze);

ESOFAG NORMAL MACROSCOPIC

ESOFAG ASPECT ENDOSCOPIC NORMAL

Examenul histopatologic
pune în eviden leziuni microscopice :  -inflama ii( specifice i nespecifice) ,  -ulcera ii,  -leziuni dispazice,tumori;

Aspecte histologice în esofagite 
esofagit cu leziuni minime,

cu infiltrat inflamator în submucoas i mucoas i cre terea în lungime a papilelor consecutiv descuam rii epiteliale( col.HE)  esofagit form moderat ( col.HE)  leziuni severe de esofagit cu prezen a ulcera iilor la suprafa a epiteliului scuamos i infiltrat inflamator( col. HE

Explor ri func ionale esofagiene 
manometria esofagian const din m surarea presiunii în

diferitele zone esofagiene cu ajutorul unor sisteme speciale;Indica ii: -spasmul esofagian difuz -achalazie -esofagit de reflux  pH-metria esofagian este folosit înc de la sfâr itul anilor 60. Are valoare deosebit în documentarea refluxului esofagian.Tehnica se bazeaz pe determinarea ph-ului esofagian cu ajutorul unui electrod de ph care efectuaz m sur tori la diferite nivele.Determinarea ph-ului se poate realiza pe-o durat fix de timp sau în sistem de monitorizare Holter ( 24 ore).Se consider prezen a refluxului acid atunci când ph este sub 4. Monitorizarea Holter permite aprecierea urm torilor parametri: -num rul episoadelor de reflux care dep esc 5sec. - perioadele zilei în care apare refluxul -durata celui mai lung episod de reflux - durata medie a episoadelor de reflux
.

Explor ri func ionale esofagiene 
testul perfuziei acide (testul Bernstein) se efectueaz instilând în

esofag o solu ie acid de HCl 0,1N monitorizându-se apari ia simptomelor dureroase.Indica ia de elec ie o reprezint diferen ierea durerilor precordiale de cauze coronarian de cele de alte cauz ( dureri precordiale atipice).  testele de clearance esofagian eviden eaz capacitatea de cur ire a esofagului dup instilarea unei solu ii acide( 15 ml HCl 0,1 N) prin înghi iri succesive, monitorizându-se ph la aproximativ 5 cm. de SEI. În mod normal clearance-ul acid se realizeaz dup 10 degluti ii succesive.Indica ia de elec ie este esofagita de reflux.  scintigrama esofagian se bazeaz pe utilizarea substan elor radioactive( 99mTc) cu ajutorul c rora se determin timpul de tranzit esofagian Indica ii: - suferin ele func ionale esofagiene - refluxul gastro-esofagian

Manometrie esofagian : aspecte normale i patologice

Ph-metrie, monitorizare Holter: aspect normal

SINDROMUL ESOFAGIAN 
Cuprinde: - Suferinte functionale: tulburari de motilitate - Suferinte organice: diverticuli, inflamatii,

tumori

SEMIOLOGIA ESOFAGITELOR 
Defini ie: Esofagitele sunt inflama ii acute sau

cronice ale mucoasei având diverse etiologii.Esofagitele sunt actualmente clasificate utilizînd o scal pe criterii endoscopice i histologice.  Corela ia între simptomele pacien ilor i aspectele radiologice i endoscopice nu este întotdeauna satisf c toare.  Examenul histopatologic are o contribu e diagnostic definitorie

Clasificarea esofagitelor în cele 4 grade în func ie de severitatea leziunilor

Esofagitele acute
Infec ioase : -bacteriene; -fungice; -virale : herpes, HIV, CMV;  Chimice : -caustice; -RGE;  Agen i traumatici sau fizici -dup intuba ie nazo-gastric ; -alimente foarte calde/foarte reci; bolus alimentar ; -iradiere intraluminal (neoplasm esofagian); 

Esofagitele cronice 


Infec ioase

bacteriene : -infec ie descendent ; -prin contiguitate;  

 

  

Chimice: - de reflux : -reflux gastric; -reflux bilio-pancreatic; -ingestia de metale sau praf de por elan; Agen i traumatizan i sau fizici: iritante topice : -abuz de alcool, condimente; -exces de fumat, mestecarea tutunului; -alimente foarte fierbin i/foarte reci; staz esofagian : -stenoz cicatricial benign ; -neoplasm esofagian; -achalazie; -anevrism aortic; staz venoas cronic : -decompensare cardiac ; -HTP; 5. Alte cauze: -boala Crohn; -deficite de Fe, Vit. B12 (sindrom Plummer-Vinson);

Explorari paraclinice in esofagita caustica

ESOFAGITA DE REFLUX 
Defini ie:Esofagita de reflux( ER) se define te

ca un proces inflamator consecutiv ac iunii agresive a refluatului gastric în esofag care se manifest adesea pe fondul sc derii factorilor locali de ap rare ai mucoasei eogagiene.

Date patogenetice 
Factorii de agresiune sunt reprezenta i de acidul clorhidric i

pepsin în formele peptice de ER sau acizii biliari i lizolecitine cu efect de detergent asupra mucoasei esofagiene în formele nonpeptice sau alcaline de ER.  Diminuarea factorilor locali de protec ie apare consecutiv modific rilor la nivelul mucoasei (calitative i cantitative ale mucusului protector, tulbur rilor de vasculariza ie).  Se descriu trei linii de ap rare tisular : -linia preepitelial reprezentat de stratul mucus alcalin, -linia epitelial ( mucoasa propriu-zis ) -postepitelial influen at de starea circula iei loco-regionale.

ESOFAGITA DE REFLUX GRADUL A cls LA
One or more mucosal breaks no longer than 5 mm, none of which extends between the tops of the mucosal folds

ESOFAGITA DE REFLUX GRADUL B cls LA
One or more mucosal breaks more than 5 mm long, none of which extends between the tops of two mucosal folds

ESOFAGITA DE REFLUX GRADUL C cls LA
Mucosal breaks that are continuous between the tops of two or more mucosal folds, but which involve less than 75% of the esophageal circumference

ESOFAGITA DE REFLUX GRADUL D cls LA
Mucosal breaks which involve at least 75% of the esophageal circumference

SINDROMUL BARRETT 
Defini ie: Sindromul Barrett (SB) se caracterizeaz prin înlocuirea la

nivelul esofagului distal a mucoasei epiteliale de tip malpighian cu o mucoas de tip glandular( epiteliu columnar) gastric sau intestinal . Sinonime: endobrahiesofag. Epidemiologie: - inciden a este de 4 cazuri noi pe an la 100.000 de locuitori. - prevalen a:8,9% din totalul endoscopiilor efectuate, 9,5% din cazurile autopsiate la care s-a examinat i esofagul, 11-13% din totalul esofagitelor Suferin a este mai frecvent la b rba i( raport B/F=2:1).  Grupe de risc: -pacien i care prezint în antecedente o interven ie chirurugical a stomacului în urma c reia apare refluxul gastro-esofagian -pacien i cu tulbur ri d e motilitate importante( scleorodermia, Sindromul CREST) - pacien i cu suferin e psihiatrice

Esofag Barrett 
Esofag Barrett :

înlocuirea epiteliului scuamos cu epiteliu vilos intestinal ( col.HE)

ESOFAG BARRETT I ADENOCARCINOM ASOCIAT

ESOFAG BARRTETT 
Forme clinice legate de extindrea procesului de metaplazie

1.SB lung unde metaplazia se poate pune în eviden pe-o zon extins de la 3 cm în sus deasupra zonei de jonc iune 2.SB scurt unde metaplazia se pune în eviden în primii 2-3 cm de la jonc iune.  Evolu ie,complica ii, prognostic. -legate de activitatea celulelor de tip fundic, secretatante de acid clorhidric: ulcera ii,fisuri, hemoragii digestive frecvent oculte. -legate de degenerarea epiteliului metaplazic spre displazie de diverse grade i adenocarcinom esofagian. -Datorit riscului crescut de malignizare a epiteliului Barrett se impune supravegherea endoscopic periodic , dup un protocol riguros, cu prelevare de biopsii etajate din zonele de metaplazie.

SEMIOLOGIA DIVERTICULILOR ESOFAGIENI
Defini ie: Diverticulul esofagian este o pung dezvoltat din peretele esofagului, care con ine toate straturile acestuia i delimiteaz o cavitate care comunic liber cu lumenul esofagian. Diverticolul esofagian : -adev rat; -fals (lipsit de stratul muscular);  Topografie: -cervicali (faringo-esofagiene); -toracici : -parabron ici; -epifrenici;  Dup mecanismul de producere: -diverticuli : -de pulsiune ( presiunea intraesofagian ); -de trac iune (infleun area esuturilor periesofagiene); 

SINDROMUL MALLORY-WEISS 
Defini ie Se caracterizeaz prin prezen a de

rupturi longitudinale la nivelul jonc iunii esogastrice ca urmare a efortului de v rs tur .  Entitatea a fost descris clinic înc din anii 30 de c tre Mallory i Weiss drept hemoragie digestiv dup v rs tur .  Date epidemiologice: inciden real este necunoscut . Practicarea pe scar larg a endoscopiei de urgen în HDS a eviden iat o frecven de 5-10% din cautele HDS nonvariceale.

SINDROMUL MALLORY-WEISS 
Simptomatologia clinic asociaz dou grupe de simptome care 

    

nu respect intotdeauna secven ialitatea clasic ( efort de v rs tur -HDS) context anamnestic sugestiv: consum de AINS-aspirin , alcool factori favorizan i: sarcina, endoscopie digestiv superioar v rs turile de durat i intensitate variabil hemoragia digestiv superioar exteriorizat prin hematemez i melen , uneori minimal sau necesitând transfuzii de sânge. Diagnosticul este suspicionat de contextul clinic al efortului de v rs tur urmat de HDS i confirmat de esofagoscopie. Efectuarea endoscopiei de urgen în HDS permite diagnosticul în peste 90% din cazuri. Leziunea caracteristic se prezint sub forma unei ulcera ii alungite, superficiale, cu sângerare activ sau stigmate recente( cheag aderent).

SEMIOLOGIA ACHALAZIEI
Defini ie: Tulburare motorie a musculaturii netede a esofagului, consecin a :  hipertrofia SEI;  relaxarea incomplet SEI;  diminuarea/absen a undelor peristaltice primare în 2/3 inferioar a esofagului; Mai poart denumirea de cardiospasm

SEMIOLOGIA ACHALAZIEI 
Clinic: sindrom esofagian cu unele particularit i ce

pot sugera diagnosticul deja pe criterii clinice. Disfagia evolueaz de mai mul i ani, este variabil ca intensitate i mult amplificat de emo ii sau stress.  poate fi atât la alimente solide, lichide  ³paradoxal ´ mai accentuat la lichide  Trecerea con inutului esofagian în stomac este favorizat de unele manevre : hiperextensia gâtului, tragerea umerilor înapoi, manevra Valsalva, ingestia de alcool sau lichide carbogazoase.

Neoplasmul esofagian
boal malign cu prognostic foarte rezervat, deoarece se descoper tardiv (laten clinic lung );  15 % dintre cancerele digestive, inciden a în cre tere;  / = 3/1; apare mai frecvent dup 50 ani;  predomin în mediul rural, categorii sociale defavorizate (alcoolism, tabagism, caren e alimentare);

Neoplasmul esofagian
Factorii de risc: -fumatul de igarete + consumul de alcool determin inflama ia esofagului displazie; -factori alimentari : -consumul sc zut de vitamine A, C, B; - deficien de molibden i zinc - ingestia de carcinogeni alimentari: -excesul de nitrozamine (conservan i, îngr minte chimice); -opiacee -toxine fungice din mur turi -factori fizici ce determin leziuni ale mucoasei -lichide excesiv de fierbin i; -expunerea la radia ii ionizante (iradiere mediastinal pentru boala Hodgkin, neo sân.); -expunere la Az, Be; -factori infec io i : virali (Papilomavirus); -factori genetici; 

Neoplasmul esofagian
-cancerul din sfera ORL (localizare sincron esofag în 15 % din cazuri); -megaesofagul; -leziunile caustice (dup 30 de ani de la ingestie); -sindromul Plummer-Winson ( cu caren de Fe, disfagia esofagian sideropriva); -susceptibilitatea genetic :  sindromul Paterson-Kelly( diafragme i inele esofagiene congenitale)  hiperkeratoza congenital : tylosis palmaris et plantaris -esofagul Barrett adenocarcinom esofagian; -diverticulii esofagiani (rar); -boala celiac 
St ri patologice predispozante :

Neoplasmul esofagian:aspecte morfopatologice 
forme :-vegetante;

-ulcerative i combina ii( ulcerovegetante); -forma ulcero-vegetant , din punct de vedere histologic: -epiteliom scuamos -adenocarcinom; -infiltrative;

Neoplasmul esofagian
Clinic : sindrom esofagian;  Disfagia prezent 90 % are caracter progredient: - ini ial intermitent , minim , pentru alimentele solide, adesea neglijat de bolnav ( diagnostic tardiv) -ulterior permanent , inclusiv la lichide cu modificarea obiceiurilor alimentare (consum mai multe lichide, m nânc mai încet, mestec îndelung alimentele); La apari ia disfagiei neoplasmul dep e te 2/3 circumferin .  Regurgitarea ± semnific prezen a stenozei strânse; se acompaniaz de eructa ii, sughi , halen fetid , sialoree;  Durerile : sediu toracic: -anterior; -posterior; - traduc invazia filetelor nervoase i a mediastinului;  Sc derea ponderal marcat ca exie.Este datorat disfagiei i anorexiei cu semnifica ie prognostic negativ ;  .HDS frecvent ocult

Neoplasmul esofagian: Semne tardive
Prin invadarea mediastinului apar:  -disfonia (parez a nervului recurent stâng);  -tuse i infec ii bron ice prin invaddarea traheei i bron iilor; Perfora ia esofagului mediastinit

Neoplasmul esofagian
Examenul obiectiv furnizeaz elemente clinice în stadiile avansate  -starea de nutri ie precar : denutri ie ca exie;  -paloare cu tent teroas , edeme caren iale;  -în localizarea esofagian cervical , se poate depista o mas palpabil , tergerea crepita iilor laringiene, semnele unei pareze unilaterale a corzilor vocale;  -în stadii avansate : -adenopatie supraclavicular (semnul Virchow-Troisier); -hepatomegalie tumoral (metastaze hepatice);

Neoplasmul esofagian
Diagnosticul :  elemente clinice : -anamnestice; -examen obiectiv( s rac);  b) paraclinice:

Neoplasmul esofagian 
Endoscopia digestiv

i echoendoscopia se efectueaz de prim inten ie la orice disfagie, chiar minim ;  Pune în eviden o leziune vegetant , adesea ulcerat , dur , neregulat , sângerând cu u urin . Uneori stenoz infiltrativ ce nu poate fi dep it cu endoscopul.  Recunoa terea zonelor displazice cu ajutorul coloran ilor vitali (Lugol, albastru de toluidin ), ce nu coloreaz zonele suspecte  prelevarea de biopsii seriate (10 e antioane !).

Neoplasmul esofagian 
Radiografia : Bariu pasaj:

-lacun frecvent excentric sau circumferen ial ; -ulcera ie ni larg cu rigiditate segmentar (malign );

Neoplasmul esofagian 
Biochimic : - posibil sindrom inflamator (VSH

); -anemie, hemoragii oculte prezente în scaun; -markeri serici tumorali CA 19-9;

Neoplasmul esofagian 
Consultul ORL este obligatoriu( face parte din

algoritmul de evaluare a pacientului cu neoplasm esofagian)  Evolu ie: -extensie local rapid spre organele vecine (nu exist nici o seroar a esofagului); -extensia pe cale limfatic adenopatii supraclaviculare, toracice, celiace; -metastaze viscerale cu diverse localiz ri: -pl mâni; -mediastin; -stomac; -ficat, oase, creier;

Neoplasmul esofagian
Complica ii :  pneumonia de aspira ie;  fistula eso-traheal , eso-bron ice, eso-aortic ;  perfora ia esofagului mediastinit ;  HDS anemie marcat ; Prognostic sever, supravie uirea la 5 ani < 5 %. Decesul apare prin : -denutri ie; -insuficien respiratorie acut : -compresiune mediastinal ; - infec ii pulmonare severe; -hemoragie prin invazie vascular (ruptur de aort );

Neoplasmul esofagian, aspect macroscopic

Neoplasmul esofagian, macro i endoscopic

Neoplasmul esofagian:aspect microscopic HE, obiectiv mic

Neoplasmul esofagian:aspect microscopic HE, obiectiv mare

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful