VIRUSURI

DEFINITIE: 

agenti care infecteaza bacterii, plante, animale, oameni

Caractere:
dimensiuni foarte mici (nm) structura simpla parazitism dezvoltat (multiplicare doar in celule vii) unitatea morfofunctionala infectioasa = virion (corpuscul elementar)

IMPORTANTA:
determina boli aparente (sindroame definite) si/sau inaparente la om si animale

ORIGINEA VIRUSURILOR  gene celulare cu evolutie independenta  celule degenerate sau involuate  evolutie directa din celulele vii primordiale cu proprietati autoreplicative .

EVOLUTIA VIRUSURILOR .

Virusuri ARN prima molecula vie a fost un ARN auto catalitic cu dubla actiune: codificare si enzimatica formele existente provin din ARN-ul primordial sau din interactiuni genetice intre virusurile ARN Mecanisme: mutatii: defecte de transcriere cu rata mare si cu evolutie genetica rapida. porcine) cu vrusurile umane detetrmina aparitia de tulpini noi cu potential pandemic. virusurile gripale printr-o infectie mixta a virusurilor animale (aviare. . pot fi punctiforme (virusul gripal = drift antigenic) sau mari (blocuri de gene) care determina genotipuri noi recombinarea (reorganizarea genetica): copiere alternativa cu rata mare intre virusuri omologe (virusul polio intreserotipuri) si neomologe (virusul hepatitei soarecelui/sens pozitiv si virusul gripal/sens negativ) reasortarea: doar la virusurile cu genom segmentat prin schimburi de gene intre tulpini circulante animale si umane. Ex.

transpozoni. unele apar la presori de selectie (antivirale) . fac schimb de gene cu structuri celulare provin din repliconi mobili: plasmide. sinteza ADN viral este concomitenta cu replicarea celulei parazitate.recombinarea: acapararea de gene noi de la alte virusuri sau gene celulare ( inclusiv de la plasmide sau epizomi) . ARN: transcriptia se face cu sisteme celulare. au enzime care stimuleaza sinteza de dezoxinucleotide.mutatii: rata mai mica. retrotranspozoni Mecanisme: .Virusuri ADN   evolutiv sunt superioare fata de v.

EFECTELE EVOLUTIEI   Emergenta = aparitia de specii noi Reemergenta = reaparitia unor specii cunoscute cu circulatie discontinua Mecanisme: mutatii cu acumulare lenta (drift antigenic) recombinarile/reasortarile (shift antigenic)   .

deplasari rural-urban  cresterea circulatiei mondiale de persoane si marfuri  modificari ecologice: defrisari. virusuri herpetice si cresterea consumului droguri)  demografici: crestere populatii. transplant de organe. VHB. irigatii.FACTORI FAVORIZANTI:  depasirea barierei de specie (HIV)  modificarea comportamentului gazda umana (prostitutie/libertinaj ± HIV. urbanizare  industrializare si tehnologie moderna: producere hrana la nivel industrial. transfuzii. baraje. tratamente imunosupresoare. antivirale si antobiotice .

CLASIFICAREA VIRUSURILOR (Comitetul International de Taxonomie Virala) .

enterotrope (enterovirusurile) 8. structura. patogenitate/tropism tisular: neurotropism (virusul rabic. segmente. respiratorii (virusul gripal. structura (secvente a. catene. limfotrope (HTLV I si II). animale). reverstranscriptaze. virusul encefalitei West-Nile) . neuraminidaze. detergenti) 6. HCV). mod transmitere 7. comportament la agentii fizici (temperaturi. proteinele virale: nr. nr. functii (transcriptaze. translatie. forma catene (liniara sau circulara). genom: tip (AND sau ARN).CRITERII: 1. +/. virusuri encefalitice). simetrie 2. factori de fuziune) 5. hepatitice (HVB.dermatotrope (poxvirusuri). solventi. radiatii) si chimici (ioni. mod multiplicare: transcriere. proprietati biologice: spectru de gazda (bacterii. v. plante.invelis. forma. sens catene (+ sau -).. forma. nr. hemaglutinine. caracteristici virion: dimensiuni. dimensiune 3.a). distributie geografica (virusul encefalitei japoneze. loc ansamblare/maturare 4. virusuri paragripale).

ORDINE : Caracter definitoriu:  inrudire filogenetica intre familii .

sens -. secventa similara a genelor)  polimeraza ARN dependenta de ARN  maturare prin inmugurire .MONONEGAVIRALES cu FAMILIILE: Bornaviridae Paramyxoviridae Filoviridae Caractere:  infecteaza animale (vertebrate si nevertrebate) si plante  genom: ARN (liniar. monocatenar.

NIDOVIRALES cu FAMILIILE: Coronaviridae Arteriviridae Caractere:  infecteaza mamiferele  genom: ARN (liniar. monocatenar. sens +) cu functie de ARNm .

CAUDOVIRALES cu FAMILIILE: Myoviridae Siphaviridae Podaviridae Caractere:  infecteaza Bacteria (bacteriofagi) si Archea .

organizare genomica)  origine comuna a virusurilor  pot exista si subfamilii.FAMILIA Caractere definitorii:  cuprind virusuri cu caractere comune (morfologie virion. denumire + virinae (Alphherpesvirinae) .

GENUL Caractere: grup de specii dintr-o familie cu proprietati comune distincte denumire = virus (Morbillivirus) .

SPECIE Caractere: grup de tulpini care poseda anumite gene denumire: virus Ebola .

000 tipuri si subtipuri .NUMAR VIRUSURI CUNOSCUTE/CLASIFICATE 4.000 specii cu 30.

.

.

.

.

VIRION

MORFOLOGIE 

1. 2. 3.

4. 5. 6.

vizualizarea se doar la microscopul electronic (transmisie, baleiaj scanare) modul de studiu: direct din produse patologice: pustule (v. vaccinia, v. variolic); vezicule (v. varicela/zoster, v. herpetic); fecale (rotavirusuri) din tesuturi si celule infectate (bolnav, culturi celulare, oua embrionate, animal) suspensii virale obtinute prin: cultivarea pe substrat sensibil (culturi celulare, oua embrionate, animale), eliberare virus (inghet-dezghet, ultrasonare, mecanic, detergenti), suspensionare (solutii saline), centrifugare (3000 g) purificare virus: ultracentrifugare (150.000 g), cromatografie, ultrafiltrare concentrare: deshidratare, precipitare, ultrafiltrare (moleculara) examinarea propriu-zisa: coloratie negativa, imunoelectromicroscopie criomicroscopie, difractia cu raze x, sectiuni celulare ultrafine

MARIMEA VIRUSURILOR
Sunt mai mici decat bacteriile (100-1000 ori), cu dimensiuni care variaza intre 18-30 nm (parvoviridae, picornaviridae), 450 nm (poxviridae), 900 nm (forme filamentoase, dar cu diametru mic 80 nm - filoviridae).

fagi . fagi paralelipidica: virusul variolic. virusul vaccinia cartus: virusul rabic filamentoasa: virusul Ebola sferica cu prelungire (coada): b.FORMA sferica: virus cu invelis (virusuri gripale. virusuri fara invelis (virusul polio. virusuri paragripale. virusuri herpetice). adenovirus) cilindrica (rigida/flexibila): virusul mozaicului tutunului.

STRUCTURA VIRION    genom capsida +/.înveli viral .

.

.

.

ARN pot avea genom fragmentat care permite reasortarea: monocatenar liniar cu 8 segmente (orthomyxov. virusul herpetic = 200. vaccinia = 250.    . polyoma) v. cu sens negativ (orthomyxov.).). virusuri herpetice). (hepadnav. Unele v.). vaccinia = 240  nr. dublucatenare inchise extremitati (v. monocatenar cu 2 segmente (arenav. 231 kbp (herpesvirusuri)  nr. HIV = 9. dublucat.) 3.).   4.).Genom 1. dublucatenare circulare (v. monocatenar cu 3 structuri circulare (bunyav. gene: virusul gripal = 12. ARN: monocatenar liniar (picornav.5 x10 6 daltoni (parvovirusuri). proteine codificate: v. circulare cu extremit monocat. nucleotide: 5-7kb (papovavirusuri). 150x106 (poxvirusuri)  nr. tip acid nucleic: ADN sau ARN (majoritar) marime: dependenta de masa mol (daltoni ) si nr.hepatitei A).vaccinia). dublucat cu 10-20 segmente (reovirusuri) functii: depozitar al informatiei genetice determina infectivitatea virala (scade la izolarea acidului nucleic) autoreplicarea cu exceptia ARN viral moncat. 2. mol = 1.). monocatenar circular (fagX174). dublucatenare liniare (adenovirusuri. ADN: monocatenare liniare (parvov. v. picornavirusul = 4 structura: v. monocatenar diploid /2 mol legate (retrov. nucleotide (kilobaza)  g. v.

= 252 capsomere).nucleic atasare celula (virus fara invelis)  . ADN (parvov. ARN (picornav. calciv.Capsida virala complexe proteice cu arhitectura si structura specifica care invelesc acidul nucleic  unitatile morfologice = capsomere asezate ordonat pe axe de simetrie Tipuri de simetrie: cubica ± icosaedrica (virioni sferici): v. = 32 capsomere. = 32 capsomere) helicoidala (tubulara): v.. = 162 capsomere. coada = helicoidala) Functii: protectie ac.) binara (icosaedrica. disocierea = pierderea infectivitatii la orthomyxov. si paramyxov. helicoidala): bacteriofagi (cap = icosaedru. herpesv. v. adenov. ARN cu sens negativ (proteinele formeaza un complex nucleocapsida/ribonucleoprot..

nucleara (herpesvirusuri)  . ARN) prezinta un invelis (anvelopa sau peplos) invelisul provine din: membrana celulara (ortomyxovirusuri. retrovirusuri) sau m. filovirusuri.INVELISUL VIRAL  unele virusuri (ADN. paramyxovirusuri.

derivata de la celula infectata: ‡ port. glicolipide) in care sunt inserate proteinele virale . colesterol. membrana celulara = strat bilipidic (fosfolipide.Structura: 1.

) se desfac in F1si F2 (forme active).2. au aspect de bastonas (microscopie eelectronica). induc raspuns imun. interna (peptide) hemaglutinine (glicoproteine trimerice): se gasesc la majoritatea virusurilor cu invelis (orthomyxov. functii = favorizeaza penetrarea virusului (fuzioneaza cu membrana celulara). paramyxov... togav. atasare virus la receptori. hemoliza.. in forma inactiva (FO) care prin proteoliza (proteaze cel. rhabdov. spiculi (peplomere):     glicoproteine (ancorate in invelis) cu trei portiuni: externa (glicozilata). functii = hemaglutinare/hemadsorbtie . difuziunea infectiei. flavir. medie (polipeptide). fuziunea membranelor celulare cu formare de sincitii.. functie = scindeaza acidul sialic din membrana celulara permitind penetrarea si eliberarea virusului factori de fuziune: prezenti la paramyxov. si orthomyxov. coronav. bunyav.... codificata de virus: a.). . neuraminidaze (glicoproteine tetramerice): la paramyxov.

intervine in ansamblare .inmugurire prin legare de glicoproteine si nucleocapsida. .b. favorizeaza transportul ionilor de H. proteina M (matrix): prezenta la majoritatea virusurilor cu anvelopa captuseste fata interna a stratului bilipidic are doua forme in celule: M1 si M2 functii: mentine integritatea anvelopei.

hemadsortie. fuziune .Functii invelis:  protectia nucleocapsidei  atasare la receptori celulari  ansamblare virion prin proteina M  determina activitati ca: hemaglutinare. hemoliza.

monocat.. si hepdnav.)  ARN polimeraze dependente de ADN (poxv. gripal.) cu functii de: ADN polimeraza dependenta de ARN. reov. v. cu sens -: paramyxov..dublucat. herpesv. ale invelisului 2. ADN polimeraza dependenta de ADN. orthomyxov.).. v. adenovirus) .. integreaza (retrovirusuri ± integreaza ADN viral in ADN celular)  endonucleaze: cliveaza catenele acidul nucleic (v. nestructurale. integreaza genom viral oncogen in ADN celular (SV40.)  reverstranscriptaze (retrov.ENZIME VIRALE 1.. pox. legate de nucleocapsida cu rol in replicarea genomului si sinteza de proteine virale:  transcriptaze: ARN polimeraze dependente de ARN (v. rhabdov.

AGENTI SUBVIRALI INFECTIOSI virusuri incomplete. virusuri nefunctionale. acizi nucleici = formatiuni independente neviabile inafara celulei  replicarea depinde de celula gazda cu exceptia prionilor (autoreplicare)  pot determina boli la om si animale  .

urlian) . rujeolos. rubeolos. ARN) o multiplicare in celule nepermisive: infectii persistente mai ales la SNC (v.Virusuri defective    virusuri cu genom incomplet care se replica prin coinfectie cu alt virus (helper) pot determina infectii persistente (panencefalita scerozantasubacuta) apar prin: o defecte de transcriere care duc la mutatii (v.

Virusuri satelite virusuri ADN cu genom mic. monocatenar (sens +/-): replicare in prezenta adenovirusurilor si herpesvirusurilor .

replicare dependenta de celula gazda determina boli la plante de cultura.Viroizi ARN monocatenar circular cu aspect de bastonas. dar au asemanari cu infectia data de VHD la om (difera prin rolul de helper a VHB) .

Prioni  agentii infectiosi de natura proteica care determina la om si animale boli ale SNC (om: Kuru. animal: encefalita spongiforma bovina. etc.) . boala Creutzfeld ± Jacob.

ACTIUNEA AGENTILOR FIZICI. CHIMICI si BIOLOGICI asupra VIRUSURILOR .

hidroxilamina). concentratie. substante chimice (fenol. sterilizare  conservare: transport produse patologice. enzime proteolitice. cloroform). substante chimice (formaldehida. pastrare laborator. plasma. substante radioactive cu P.Mod de actiune: distrugere/inactivare: atenuare. timp de actiune  tipul de virus: cele fara anvelopa mai rezistente  mediul cu virus: produse patologice (sange. agenti mutageni (ac. hipocloritul de Na). excretii. nitros. detergentii anionici  . secretii) au rol protector Sensibilitatea diferitelor structuri:  acidul nucleic: radiatii UV. mentinere vaccinuri cu virusuri vii  modificare: atenuarea patogenitatii Efectele depind de:  natura agentului. H  proteine virale: radiatii UV. formaldehida)  invelisul: solventi (eter.

). inactiveaza majoritatea virusurilor . coxsackie. variolic .+250C (viabilitate: 2-3 ore = v. Marburg.).Agenti fizici: Temperatura: caldura uscata: . >1 an = v.mediu ambiant : + 180C .sensibilitatea depinde de : tipul de virus (v. Ebola = 1 ora la 600C. substante protectoare (organice sau saruri ca Cl2Ca si Cl2Mg ) . rujeolos = 3 minute la +600C. rujeolos. urlian (20 min. v. v. adenov/ herpesv/poliov (30 min) . Ebola.la +560C sunt inactivate: v. 7 ore = v. gripale (5 min.temperaturi intre +560C si + 100C pe durata de 30 min. Epstein-Barr. 3 luni = v. v. v. 24 ore = v. gripal. v. hepatitei = 1ora la +1600C).

b. 15 psi): toate virusurile: 20 min. v.caldura umeda :    are eficienta mai mare in distrugerea virusurilor a. hepatitei A.  . fierbere (+1000C): v. rabic: 10 min. hepatitei B: 30 min. autoclavare (+ 210C. v.

Mod de actiune a caldurii:  alterarea proteinelor virale .

gripale) la ±700C si azotul lichid (-1900C) se mentin ani de zile toate virusurile inghetul si dezghetul repetat afecteaza virusurile cu anvelopa (paramyxov. herpetice) .FRIGUL Conserva virusurile si mentine infectivitatea.     la +40C: majoritatea virusurilor se mentin perioade lungi congelarea (-200C) poate scadea seminficativ infectivitatea (v. v..

DESICATIA  Deshidratarea unui preparat prin modificarea temperaturii (<. >) in prezenta unor substante (CaCl2. v. desicare lenta: scade patogenitatea (atenuare tulpini: v. KOH) a. desicare rapida (liofilizare): conserva virusurile inclusiv cele vaccinale pe durata a mai multor ani . polio) b. rabic.

pH-ul <5 si >9 afecteaza infectiozitatea cu exceptia enterovirusurilor. virusul gripal B si arbovirusurile care se mentin la pH 3 si respectiv pH 9 .

aerogene determina epidemii in sezoanele cu insolatie scazuta) .000 R timp de 40 min. v.pot avea efect mutagen in doze mici . exceptie fac v. polio. rabic.lumina poate scadea viabilitatea si difuziunea virusurilor (v. polio pina la 50. urlian = distruse instantaneu. hepatitei B si HIV care sunt rezistente. iar v. gripal rezista pina la 2400 R/RX. hepatitei A si v.) .radiatiile UV au actiune virulicida asupra unor virusuri prin alterarea bazelor ac nucleici (v. v. v. neionizanta) si durata de expunere  radiatii neionizante: . nucleici si a proteinelor virale .RADIATIILE Efectele depind de: tipul de radiatie (ionizanta.). alfa si beta inactiveaza virusurile in functie de doza si tip de virus (v.radiatiile ionizante nu afecteaza antigenitatea . gamma. rujeolos = distruse in 1-2 min.  radiatii ionizante: au efect virulicid prin alterarea ac.se folosesc la sterilizarea materialelor si a instrumentarului de unica folosinta .radiatiile X.

: 1. v. fara afectare: v. pierderea infectivitatii prin disruperea virionului 2. rujeolos. gripal cresterea titru HA) 3. aftos .ULTRASUNETELE Efecte posibile la >20kHz/sec. cresterea unor activitati prin desfacerea invelisului (v.

stabilizare .diminuarea patogenitatii .conservare . invelis Mod de actiune: .virulicida cu aplicare in decontaminare si sterilizare . durata de actiune si tipul de virus .nivelul actiunii: virion intreg. intensitatea. proteine. acid nucleic.AGENTI CHIMICI   Efectele depind de: .natura substantei.

cloramina (2-5% uzual si 20% pentru v. gripal.. v.0. gripale. hepatitei B) fenolii (1-5%) altereaza proteinele la virusurile cu invelis (v. v.) detergentii sintetici (dezoxicolatul de Na.. metanolul nu este folosit curent (70% inactiveaza HIV in 15 min) Lactone (beta propiolactona): in concentratie de 0. aldehidele (formaldehida = 1-8% pentru decontaminare si sterilizare aer).. se foloseste la sterilizarea instrumentar) clorul: actioneaza intens pe v polio. herpetic (180re la +40C). organic. hepatitei B si HIV in 2 min. adenov. Tween 80) inactiveaza virusurile cu invelis (arbov. myxov.4% actioneaza rapid pe v. hipocloritul Ca/Na (10%): afecteaza acizii nucleici. v. adenovirusuri ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . v. v. cloroform) inactiveaza virusul cu anvelopa prin dizolvarea lipidelor.gripal) solventii organici (eter. fara invelis (enterov. urlian. dar nu actioneaza pe v.) nu si cele fara invelis (enterov. Unii cresc activitatea Ha (Tween80) detergentii cationici (saruri cuaternare de amoniu) au si efect de curatire in concentratie de 20% alcolii: etanolul (75%) inactiveaza toate virusurile.polio =1%). ozonul (dezinfectia apei) permanganatul de K (1%). urlian. rujeolos. rujeolos. glutaraldehida (2% distruge v. Substante virulicide: agentii oxidanti (1%) inactiveaza virusurile : apa oxigenata (3-6%. v. dar libere de mat.2. hepatitei A.). active pe: v. v.

v. v.2%) mentin imunogenitatea (vaccinuri inactivate) la v. urlian.rujeolos. encefalitice  fenolul (1%) folosit la vaccin antirabic  beta propiolactona la vaccinul antirabic  .Agenti care diminueaza patogenitatea formaldehida (0.

v. polio (6 ani). herpetic (5 ani). febrei galbene (2 luni)  saruri de Mg. si Na mentin infectivitatea la temperaturi ridicate (Cl2Mg ± v.AGENTI CONSERVANTI glicerol (50%) mentin infectivitatea timp indelungat: v. polio la +500C)  . v.

secretii nazale): activ pe v. lacrimi. se folosesc pentru separarea acizilor nucleici de proteinele virale. herpetic) enzimele proteolitice (tripsina. pronaza) lizeazainvelisul viral si proteinele virale. papaina.sucul gastric activ prin pH acid si pepsina . polio . v. . pepsina.bila activa pe v.gripale si v. cu invelis (v.lizozimul (saliva.AGENTI BIOLOGICI   secretiile umane si animale au substante cu actiune virulicida: . gripal.

animale de laborator . Cultivarea virusurilor se poate face in urmatoarele sisteme: .CULTIVAREA VIRUSURILOR Virusurile se replica numai in celule vii (eucariote sau procariote). oua embrionate III. substraturi celulare II.

culturile celulare: suspensii monocelulare obtinute enzimatic sau chimic care se multiplica si au o durata de supravietuire variabila dependenta de cariotip si modul de obtinere. Celulele nu se multiplica si au o supravietuire scurta.componente: a) celulele b) mediul nutritiv . stomac. Substraturi celulare:    culturi de tesut: fragmente de tesuturi suspendate in mediu nutritiv fara multiplicare: nu se mai folosesc organoculturi: fragmente de organe (esofag. polio. rujeolos. etc. echo.I. cord. mentinute in mediu. gripale A si B. v. permit dezvoltarea a v. v. . intestin. pancreas). v. colon.

embrion de gaina.a) Celulele .sursa :  tesuturi embrionare: embrion uman (trim. incubare la 370C .mod obtinere:  tripsinizarea fragmentelor de organ. I).  tesuturi adulte: rinichi (maimuta.)  tesuturi tumorale (de la diverse biopsii)  tesuturi de insecte: tantari (folosite la cultivarea arbovirusuri) . caine. suspendare in mediu nutritiv. cobai. Au potential inalt de multiplicare. plaman de embrion uman. etc.

Ele pot fi: stationare (plan orizontal). substante chimice). Cresc rapid (2-3 zile). polistiren cu dim. Randament foarte mare. de 5 mm ) b.  cultura pe microsfere (sticla. se obtin din tesuturi tumorale sau transformate (virusuri. celule de tip fibroblastic. mod de obtinere si caractere cariotip:  culturi primare: se obtin prin trisinizare. cariotipul este similar cu cel de origine (diploid).16 rotatii/min. radiatii. se mentine tipul de celule (epitelial sau fibroblastic)  culturi secundare: se obtin prin tripsinizarea culturilor primare sau cu EDTA/versen (chelatori). se folosesc la vaccinuri (MRC5)  culturi heteroploide (linii celulare continue): subcultivare nelimitata.Clasificare : a. se pot face 20-50 de subcultivari. rotate (flacoane cilindrice cu o viteza de 14 . mod de cultivare:  cultura in monostrat = strat celular continuu obtinut prin aderare si multiplicare pe sticla sau plastic (flacon. supravietuiesc 7-21zile. . se folosesc in diagnosticul de laborator. colagen.)  cultura in suspensie (fermentoare cu agitatie continua). tub. au caractere asemanatoare cu cele primare  culturi diploide: se obtin din tesuturi embrionare. placi cu godeuri).

extracte embrionare.hidrolizat de lactalbumina . Se folosesc limitat.b) Medii nutritive Asigura multiplicarea si viabilitatea celulara. Medii sintetice : .compozitie:  solutie salina tamponata (Hanks.tipuri:  mediu de crestere (10% ser fetal de vitel)  mediu de intretinere (2-5 % ser fetal de vitel) . lichid amniotic. 2. Medii biologice: plasma. 1. Earle) + stabilizator de pH (Hepes) + indicator pH (rosu fenol)  ser animal (ser fetal de vitel) si aminoacizi pentru aderare pe suport si multiplicare  antibiotice (penicilina + streptomicina) si antifungice (fungizon)  +/.

Efect citopatic (perturbari celulare structurale si functionale): . Formarea de plaje: reprezinta un efect citopatic limitat produs de o singura particula virala. rujeolos)  citotoxic: distrugeri masive cu desprindere rapida . devin mai refringente si se desprind (enterov. HIV.)  formare de sincitii: fuziunea membranelor celulare cu aparitia de forme gigante cu mai multi nuclei (v. v.timp de aparitie si intensitate:  24-48 ore cu distrugere in 3-4 zile: v.MODIFICARILE CULTURII CELULARE INDUSE DE VIRUSURI 1. sincitial repirator. se foloseste la clonarea virusurilor .tip:  litic: celulele se rotunjesc. Rujeolos 2. polio  3-4 zile cu desprindere totala in 7-10 zile: v.) sau se maresc si se grupeaza (ciorchine) urmate de o desprindere rapida (adenov.

rabic ) puse in evidenta prin coloratii (M-G-G ) 4. Transformarea celulara: apare la infectii cu v. herpetice. Interferenta: poate evidentia multiplicarea unui virus fara efect citopatogen (v. rubeolos) prin inocularea la 10 zile cu un virus cunoscut citopatogen (v. oncogene (polyoma. SV40) si se manifesta prin malignizare si multiplicare aberanta a celulelor (aglomerari de celule pluristratificate la nivelul monostratului) . echo 11) 7.3. Hemadsorbtia: se observa la virusuri cu hemaglutinine exprimate pe membrana celulara (gripale.) sau citoplasmatice (v. Incluzii virale: formatiuni rotunde sau ovalare (componente virale) intranucleare (v. adenov. paragripale) si se evidentiaza prin fixarea hematiilor la suprafata culturii 5. Inhibitia metabolica: celulele infectate nu vireaza indicatorul de pH 6.

Culturi celulare folosite curent in virusologie .

UTILIZAREA CULTURILOR DE CELULE diagnostic (izolare si identificare) obtinerea unor reactivi de diagnostic prepararea de vaccinuri virale .

se folosesc la seed-uri vaccinale (gripal. 1. nu sunt infectate cu v. leucozei aviare  SPF (specific-pathogen-free): nu contin contaminanti de orice fel. Oua embrionate Sunt folosite pentru cultivarea anumitor virusuri: gripale.II. rujeolos) . poxvirusuri. Tipuri dupa sursa:  conventionale: folosite in diagnosticul gripei si la prepararea vaccinului gripal  LF (leukosis-free): obtinute in incubatoare speciale. oncogene.

d) lichid alantoidian. g) camera de aer. c) membrana corioalantoidiana. e) sac vitelin. Structura:     cochilie camera de aer membrana proprie membrana chorio 1. i) embrion . h) sac albumen. f) sac amniotic continand lichid amniotic. b) membrana proprie.2. Ou embrionat: a) cochilie.

v. v. v.3. gripal C si v. gripale  preparare reagenti de diagnostic: gripa  preparare de vaccinuri: gripal . Modificari determinate de virusuri:  leziuni ale mca: nodulare (pocks) date de poxvirusuri. gripale A. urlian  in sacul vitelin : v. herpetic. Utilizare:  diagnostic (izolare. urlian  moarte embrion: v.C si v.gripale A si B  in cavitatea amniotica : v. oncogene. herpetic 6. B. v. Rous)  in cavitatea alantoidiana : v. herpetice. caracterizare): v. Inocularea:  pe membrana chorioalantoidiana: pentru virusuri care produc leziuni de tip pocks (v. urlian. vaccinia. v. v. umiditate 75-80% 4 .herpetic 5. Selectie:  oua embrionate de gaina de 10-11 zile cu coaja alba. incubare la 390C. Rous  activitate hemaglutinanta a lichidelor amniotice si alantoice: v.

oncogeneza virala. coxsackie A) sau in cercetare (patogeneza.virusul nu se cultiva pe cultura celulara sau ou (HIV.III. Animale de laborator Se folosesc limitat: . v. substante antivirale) . imunitate.

cal.1.free = animale fara flora asociata (patogena. leucemiei murine) b. cimpanzeul (HIV). vitel  pasari: gaina. maimuta (v. animale speciale:  SPF = animale fara flora patogena  Germ . curcanul 2. dihor  mamifere mari: oaie. rata. cobai maimuta. varsta: izolarea v. Selectia: a. rujeolos si VHB). hamsterul la v. saprofita)  inbred (izogene) = animale homozigote obtinute prin inmultiri consanguine  transgenice = animale obtinute dupa injectarea unei gene de la parinti izogeni in oul fecundat  soareci nuzi = nu au p r si timus congenital . hamster. coriomeningitei limfocitare). coxsackie la soareci de 72 ore c. starea de sanatate: carantinarea animalelor din zone necunoscute (maimute) d. Surse:  mamifere mici: soarece. oncogene  caractere genetice: soareci BALB (v. susceptibilitatea la infectia virala:  specia: soarecele (v. capra. sobolan.

antigene. Utilizarea animalelor:    diagnosticul unor boli virale (virusul se dezvolta doar pe animale) preparare de reagenti de diagnostic (seruri imune.3. complemente) sursa de organe (rinichi: maimuta. caine) si ser (fetal vitel) pentru culturi celulare .

.

.

Substrate celulare ³in vitro´ utilizate mai frecvent in laboratoarele de culturi celulare si diagnostic virusologic .

continuare .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful