DIVERSITATE IN OPERA MARILOR CLASICI

y

ÅEpoca ce urmeaz , a lui Eminescu, Caragiale i ceilal i, duce cultul formei pân la exagerare«µ G. Ibr ileanu

y

În evolu ia sa, literatura român a cunoscut o serie de etape fundamentale, începând cu literatura popular , apogeul acestei dezvolt ri fiind marcat de epoca marilor clasici când pe scena vie ii culturale apar numeroase personalit i, precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creang .

y

Manifestând un interes deosebit pentru cultura i civiliza ia României, Titu Maiorescu va justifica prin scrisul s u i mai ales prin cel al lui Mihai Eminescu, Ion Creang , Ion Luca Caragiale i Ioan Slavici durabilitatea acestei epoci, atât în ceea ce prive te literatura cât i existen a unei limbi na ionale consolidate i moderne.

Contextul Junimist y Marii clasici :eticheta postuma.L. Junimea.data unui grup de patru scriitori : Mihai Eminescu . si la spiritul impus de aceasta. y .referitoare la valoarea consacrata a operei (si nu la curentul literar numit clasicism). Pe toti patru ii uneste apartenenta la aceeasi grupare. Caragiale. I. Ion Creanga si Ioan Slavici.

. Ion Creanga (amintirile. Ion Luca Caragiale.Vasile Alecsandri (pastelurile). activitatea societatii.y y Junimea a fost considerata in epoca si dupa aceea cel mai de seama cenaclu si cea mai importanta societate culturala din istoria literaturii romane. Ioan Slavici si numerosii altii. De aici inainte. Aceasta are o viata lunga in cadrul careia publica toti scriitorii de seama ai epocii : Mihai Eminescu (multe poezii). se reflecta in revista. Junimea scoate o revista proprie. povesti). Revista se intituleaza ´Convorbiri Literareµ si primul numar apare la Iasi la 1 martie 1867. In 1867.

MIHAI EMINESCU (1850-1889) .

iar natura Bucovinei e de la inceput prezenta in opera lui. s-a nascut in 1850 la Botosani. . Mihai Eminescu.y Cel mai mare poet roman si unul dintre marii lirici ai lumii. supranumit ´luceafarul poeziei romanestiµ.

y Contemporan al lui Titu Maiorescu. Mihai Eminescu spunea: ÅDumnezeul geniului meu m-a sorbit cum soarele soarbe un nor de aur din marea de amarµ. Opera marelui nostru poet este expresia monumental a geniului creator al poporului nostru. y .

cu poezia ´De-as aveaµ. . in acelasi an (1866). semnata M. care l-a facut cunoscut unui public restrans. Adevaratul sau debut literar se face insa la revista ´Familiaµ .y Prima poezie. Eminovici si tiparita alaturi de alte sase poezii intr-o brosura. este o elegie fara titlu.

. in jurul carora se grupeaza elementele universului sau : natura.y Trei teme esentiale pot fi desprinse din poezia lui Eminescu. dragostea si istoria.

´Epigoniiµ a facut mare impresie asupra junimistilor ´din cauza frumusetii versurilorµ. .CONCEPTIA DESPRE POEZIE SI MISIUNEA POETULUI y Aparuta in ´Convorbiri literareµ in 15 august 1870. in fond. cum isi va aminti Iacob Negruzzi. nu era cu putinta sa ne unimµ. si totodata datorita ´originalitatii cugetariiµ cu care ´negresit ca.Din acest lung poem aflam prima oara ce credea Eminescu despre poezie si poeti.

dar nici noroc. cel filozofic (despre destinul geniuluI). nici capabil de-a fi fericit . poetul i-a dat doar un inteles alegoric. aici pe pamant nici e capabil de a ferici pe cineva. sinteza creatiei eminesciene. 1-a facut sa ilustreze ideea ca geniul n-are moarte. condamnat la singuratate.y Luceafarul (1883). nu-i desigur o simpla alegorie. din Schopenhauer. capabil de cunoastere. y . nu si de actiune. dupa care geniul e un spirit contemplativ pur. Pretextul epic e scos din basmul ´Fata in gradina de aurµ.

. el fiind cel care a inaugurat nuvela fantastic pe care aveau s o continuie cu str lucire Mircea Eliade.Vasile Voiculescu i al ii.y Mihai Eminescu a contribuit la dezvoltarea i modernizarea poeziei române ti.

ION CREANGA (1839-1889) .

. un scriitor realist. El a reu it s ridice proza româneasc din secolul trecut pe acelea i culmi pe care Eminescu propulsase limba literar în poezie. valorificând vorbirea omului simplu i ridicând-o la un nivel neegalat pân ast zi .Ion Creang este unul din marii clasici ai literaturii române. unul dintre cei mai cunoscu i i mai iubi i.

ca scriitor. Creang este Homer al nostruµ. Ibr ileanu) y Ion Creanga este. acesta l-ar fi indemnat sa scrie. o ´descoperireµ a lui Eminescu . (G.ÅOpera lui Ion Creang este Åepopeea poporului român. y . dupa marturisirile unora.

prin semnificatie este universala. y . y Amintirile cuprind povestea copilariei sau. Prin amanunte. Partea a patra a vazut lumina tiparului postum in 1892.Creanga a publicat in ´Convorbiri literareµ in 1881-1882 trei parti din ´Amintiri din copilarieµ . apartine tuturor. mai degraba. spectacolul varstei fericite. copilaria reconstituita a apartinut biografic lui Creanga.

Jean Bautiere Copilaria apare ca o epoca de aur.y ÅCreang scrie cartea unei vârste cu sentimentul reîntoarcerii acas dintr-un exil îndep rtatµ. y . iar jocul este suprema preocupare. fara griji si suspine. ca un taram al bucuriei si al inocentei. in care fantezia completeaza realitatea.

ca si cum ar fi adresate ascultatarilor. Creanga devine original prin abundenta detaliilor specifice. Desi scrise. y . Unitatea operei poate fi constatata si la nivelul stilului. a gesturilor. a vietii sufletesti . frazele lui Creanga urmaresc sa creeeze impresia de spunere. nu cititorilor . prin insistenta asupra aspectului particular.y Respectand schema traditionala. prin nuantarea miscarilor.

printre intamplarile comunicate. intervine ca a doua expresie pe langa expresia literaraµ . (Vladimir Streinu) .y ´Cu ochii pe carte. este serioasa si glumeata in sunetul ei. ascultam o voce apropiata care.are variatii de ton.

cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. intr-o siretenie sintactica in care cazi ca intr-o capcana.y Umorul scriitorului se vadeste in exprimarea posnasa. Alteori. in sucirea mucalita a frazelor. .

in opera el se realizeaza intr-o viziune si cu mijloace populare. ceea ce este inca o dovada a faptului ca fondul sau spiritual primar este echivalent cu fondul spiritual al folclorului romanesc.y Desi simtul umorului este la Creanga o problema de temperament. .

dovedindu-se un artist profund original. datinile. crezurile. surprins într-un moment de genial expansiuneµ..µ (G.. scriitorul moldovean reprezint ´poporul român însu i.Ibr ileanu poporuluiµ Despre cel mai mare povestitor al românilor. Creang a reu it s ridice proza româneasc pe culmi neb nuite.. Creang este Homer al nostru. care îi urmeaz lui Ion Neculce.C linescu afirma c . morala. Ibraileanu) . filosofia poporuluiµ scria G. el o ridic la un nivel artistic neegalat. obiceiurile. În acest sens. .În Creang tr iesc credin ele. poezia.Opera lui Creang este epopeea poporului român.. . Ion Creang .În limba. G. Valorificând limba omului simplu.Plecând de la folclor. Izvorul principal al operelor sale este folclorul românesc. s-a spus c a intrat în literatur cu un substan ial fond sufletesc i intelectual de sorginte popular .

ION LUCA CARAGIALE (1852-1912) .

Dragomirescu). ale povestirilor sale«nu poate sovai un moment sa vada intr-insul pe unul dintre cei mai mari artisti literari ai tuturor vremurilorµ (M. cele mai multe din ele desavarsite. si cine-si da seama de bogatia de forme.y Este unul dintre cei mai mari scriitori romani : ´Arta dramatica si nuvelistica a lui Caragiale poate servi de model pentru toate timpurile. .

ca ´O faclie de Pasteµ si ´In vreme de razboiµ. opera lui Caragiale contureaza doua universuri distincte: unul comic si altul tragic.y In totalitatea ei. Piese de teatru si schitele alcatuiesc un univers comic atat de original si de romanesc. Replici intregi sau situatii ´caragialieneµ apar spontan in mintea tuturor. cel din urma fiind ilustrat prin ´Napastaµ si cateva nuvele. fenomenul curent al citarii dovedind extraordinara rezistenta a spiritului caragialian. y . incat a patruns in stratul cel mai profund al constiintei noastre artistice.

.y Comediile sunt inspirate din viata burgheziei romane din a doua jumatate a secolului trecut si surprind puternicul contrast dintre fondul si forma. dintre pretentiile si realitatea unei clase care trece printr-un moment favorabil afirmarii ei.

y Ion Luca Caragiale nu este un scriitor numai al romanilor. Pornind de la realitati romanesti. . prin increderea in posibilitatile omului de a se perfectiona. el s-a ridicat la o valoare artistica universala prin puterea de generalizare si sinteza operei lui. creand scene si tipuri originale.

y Dramaturgul spunea: ÅNiciodat gândirea n-are alt vr jma mai cumplit decât vorba. nimic nu arde pe tic lo i mai mult decât râsulµ. . când aceasta nu-i vorb supus i credincioas .

o oper în care se disting cu u urin trei universuri diferite: comic. dar i universale. . tragic i fantastic.y Caragiale a creat o oper cu particularit i care o unicizeaz în contextul literaturii na ionale.

ceea ce explica interesul constant fata de dramaturgia lui nu numai al spectatorului roman. . ci si al celui de pretutindeni. el fiind unul dintre marii clasici.y Mesajul lui Caragiale este mesajul etern al artei.

IOAN SLAVICI (1848-1925) .

dramaturg. completând fericit peisajul literar din a doua jum tate a secolului al XIX. romancier. Este de fapt primul mare scriitor al Transilvaniei. excep ional nuvelist. un creator complex.y Al turi de Eminescu.-lea. . Caragiale. Creang . publicist i memorialist. Slavici este un clasic al literaturii române ti.

y Prin crea ia lui Slavici proza româneasc dobânde te o consolidare a dimensiunii realiste i o remarcabil deschidere spre psihologic. .

Mai tarziu conduce cotidianul sibian ´Tribunaµ. Il aflam mai intai redactor la ´Curierul de Iasiµ.y De-a lungul intregii vieti. alaturi de Eminescu si Caragiale. in redactia ziarului bucurestean ´Timpulµ. Slavici a desfasurat o ampla activitate de presa. apoi timp de cativa ani lucrand. unde indrumeaza primii pasi in literatura si inlesneste debutul poetului George Cosbuc. Impreuna cu acesta si cu Caragiale fondeaza apoi revista ´Vatraµ. .

autorul monografiei lui Ioan Slavici i al altor studii despre opera prozatorului ardelean. afirm : Ånuvelele lui Slavici au importan pentru proz ce au avut-o Eminescu pentru poezie. Caragiale pentru teatru i Creang pentru povestire.µ .y Criticul literar Pompiliu Marcea.

Slavici a demonstrat necesitatea prezent rii realit ii a a cum este ea.y Prin nuvelele i romanele sale. prezentarea idilic a satului românesc. Slavici respinge înfrumuse area. .

.y y Scriitotul ofer o imagine autentic a satului românesc. în nuvela Gura satului prezint obiceiurile de la pe it..de la nunt i de la înmormântare. în nuvela La crucea din sat descrie muncile agricole. De exemplu în nuvela P dureanca. în Moara cu noroc obiceiurile de Pa ti. nunta. s rb torile. moartea. observat în momentele lui rituale: na terea. Slavici descrie obiceiurile de la seceri .

y Tudor Vianu spunea despre Ioan Slavici: ÅCeea ce apare nou i f r asem nare în epoca începuturilor lui este analiza psihologic pe care Slavici o practic într-un limbaj abstract . .

.putem afirma ca operele lor si-au pus amprenta pe cultura poporului roman. au stabilizat si inradacinat originile nobile ale romanilor. cat si pe plan universal. scriitori ce apartin categoriei marilor clasici atat pe plan national.reusind prin acestea sa ramana un adevarat model pentru urmatoarele generatii de scriitori.y Avand in vedere contributia remarcabila a celor patru mari scriitori in literatura romaneasca.

Calinescu y Critice.Bibliografie Dictionarul scriitorilor romani(DSR).in 4 volume y Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent-G.AZ.in Opere II-Titu Maiorescu y Intalnire cu clasicii-Cornel Regman y .

Proiectul a fost realizat de: Judet Bogdan-Adrian Nitulescu Stefania Radu Bianca .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful