Cuprins

1. Ìntroducere. Sisteme de mãsurare analogice i numerice
2. Definitia si clasificarea traductoarelor
3. Caracteristicile i performanele traductoarelor
4. Mãsurarea temperaturii
4.1. Termocuplul
4.2. Traductoare termorezistive
4.2.1. Termorezistena (RTD)
4.2.2. Termistorul
4.3. Termometre în infrarosu
4.4. Pirometre
4.5. Termografie în infrarosu
5. Mãsurarea deplasãrilor
5.1. Traductoare de deplasare rezistive
5.2. Traductoare de deplasare inductive
5.3. Traductoare de deplasare capacitive
6. Traductoarul tensometric (Marca tensometricã). Circuite punte
7. Senzori optici
7.1. Celula Fotoconductivã
7.2. Dispozitive Fotojonciune
7.3. Celula fotovoltaicã (solarã)
7.4. Dioda electroluminicentã (LED)
7.5. Optocuplorul
7.6. LASER-ul
W gsurarea este operatia de comparare a unei anumite mãrimi
sau proprietãi fizice, cu o unitate de mãsurã (mäsurare directä)
sau de determinare prin calcul a acestora cu ajutorul unor
formule fizice (mäsurare indirectä).
W n prezent, sunt utilizate semnalele electrice ca suport al
informatiei metrologice, ca urmare a numeroaselor avantaje pe
care le prezintã. Semnalele electrice se obtin, fie direct de la un
traductor sau senzor activ (spre exemplu un termocuplu), fie
indirect în cazul traductoarelor pasive, cum ar fi termorezistena
sau marca tensometricã.
W Procesele industriale ca si multe din activitãtile sociale actuale nu
pot functiona fãrã asigurarea unui acces rapid la o cantitate
foarte mare de date. Ca urmare aceste procese impun
necesitatea efectuãrii de mãsurãri asupra unor mãrimi
neelectrice.
W n industrie, sursa primarã a acesor date este constituitã de
senzori si traductori.
1. Introducere. Sisteme de mgsurare
anaIogice i numerice
W Temperatura, presiunea, debitul, nivelul, pozitia si alti parametrii
fizici necesitã, pentru a putea fi mãsurati, transformarea acestor
mãrimi neelectrice într-o mãrime electricã (curent sau tensiune).
Acest lucru se realizeazã cu ajutorul dispozitivelor numite
traductoare.
W Prin utilizarea electronicii, prelucrarea semnalelor electrice astfel
obtinute la ieirea traductoarelor, va oferii mãsurãrilor calitãti
deosebite, cum ar fi:
a) Sensibilitate ridicatà . De exemplu, dacã un galvanometru poate
da o deviatie de 1mm la 10nA (10
-9
A/mm), prin procedee
electronice, s-a ajuns la 10
-14
A/mm, sensibilitate imposibil de
obtinut pe alte cãi;
b) Consum foarte scàzut. Gratie utilizãrii amplificatoarelor
instrumentale sau de izolatie, cu impedantã de intrare foarte mare
(de ordinul 10
12
-10
14
C), se pot mãsura semnale foarte slabe ca
putere, spre exemplu în domeniul biologiei si al medicinii. Prin
utilizarea amplificatoarelor cu izolare, impedanta creste spre infinit,
iar consumul de putere de la senzor devine practic nul, ceea ce
conduce la o perturbare aproape nulã a mãrimii de mãsurat;
c) Vitezà mare de màsurare. Ìn multe domenii ale tehnicii, apar variatii
foarte rapide ale semnalelor de mãsurat, pe care aparatele clasice nu
le pot urmãri datoritã inertiei. Electronica permite mii de mãsurãri pe
secundã, realizându-se aparate electronice adaptate si la regimul
permanent, si la regimurile tranzitorii. n plus, electronica numericã s-
a extins vertiginos, o datã cu cresterea vitezei de lucru a
componentelor numerice si a microprocesoarelor;
d) Transmiterea usoarà la distantà a informatiilor. Problema
transmiterii la distantã a semnalelor metrologice se pune ori de câte
ori mãrimea de mãsurat se aflã într-o instalatie situatã la distantã
mare de locul unde trebuie prelucratã si utilizatã informatia
metrologicã. n multe cazuri, metodele electronice sunt singurele ce
pot fi folosite în acest scop;
e) Fiabilitate màrità. Ca urmare a integrãrii pe scarã din ce în ce mai
mare, s-au obtinut, într-un singur circuit integrat, toate componentele
unui lant de mãsurare: senzor, amplificator, convertor, filtru etc. sau
chiar un sistem de achizitii de date continând: amplificatoare, filtre,
multiplexoare, circuite de esantionare, convertoare analog-numerice
si numeric-analogice etc. Acest lucru conduce la un numãr redus de
conexiuni externe, deci la cresterea fiabilitãtii mãsurãrii;
W Mãsurãrile analogice s-au dezvoltat primele din punct de vedere
istoric, deoarece majoritatea fenomenelor supuse mãsurãrii au o
evoluie analogicã.
W O mãsurare pe cale analogicã presupune cã semnalul metrologic
depinde de mãrimea de mãsurat printr-o functie continuã.
W n Fig.1.1. este prezentatã schema de principiu al unui sistem de
mãsurare analogic.
Fig.1.1. Sistem de mäsurare analogic.
W captoruI sau senzoruI, realizeazã o prima transformare a mãrimii
fizice într-o mãrime electricã;
W conditioneruI semnaIuIui, este un convertor de mãsurare care
transformã semnalul electric de la senzor pentru a fi adaptat
prelucrãrilor ulterioare sau transmisiei la distantã, îl amplificã, dacã
este cazul, asigurând si alimentarea cu energie în cazul senzorilor
pasivi;
W convertoare de preIucrare, realizeazã urmãtoarele funciuni:
redresare, demodulare, eliminarea unor semnale parazite nedorite,
e.t.c. Prelucrarea poate avea însã ca scop sã aranjeze sau sã
adapteze semnalul în vederea mai bunei utilizãri. Spre exemplu, se
pot efectua: liniarizãri, conversii logaritmice, conversie în valoare
absolutã, în valoare efectivã, în valoare de vârf, sau prelucrãri mai
complicate ca: extragerea unui semnal când este însotit de zgomote
puternice, corelarea a douã semnale etc.;
W Sistemul de mãsurare poate fi considerat deschis, dacã informatia
este numai cititã, înregistratã si interpretatã în vederea luãrii unor
decizii ulterioare, eventual cu semnalarea depãsirii unor valori limitã,
sau poate fi în buclä închisä dacã informatia este direct utilizatã
pentru a controla mãrimea mãsuratã (numitã si buclä de reglaj
automat).
W 5licatii
1. Mãsurarea eforturilor într-o grindã metalicã (a unui pod de
cale feratã) supusã la încovoiere se realizeazã cu traductoare
tensometrice plasate pe grinda studiatã, conectate în punte
(Fig.1.2).
Fig.1.2.Sistem de mäsurare a eforturilor mecanice (lant deschis).
W Conditionerul semnalului metrologic are rolul de a alimenta
puntea si de a amplifica semnalul de mãsurare de la puntea
tensometricã. Deoarece alimentarea se face cu semnal
alternativ de 400-1000Hz, urmeazã o redresare cu detectie
sincronã si o filtrare. Semnalul astfel obtinut poate fi citit,
înregistrat pe o perioadã îndelungatã (la trecerea diferitelor
garnituri de tren) si apoi studiat în ceea ce priveste vârfurile
de sarcinã.
2. Reglarea temperaturii într-un cuptor de tratamente termice, ce
are structura unui lant de mãsurare în buclã închisã. Acest
sistem utilizeazã informatia metrologicã pentru a actiona
asupra mãrimii fizice mãsurate, în vederea reglãrii între
anumite limite, sau a evolutiei dupã o lege datã.
W Sistemul este alcãtuit dintr-un cuptor electric încãlzit cu
rezistente, alimentate prin tiristoare ca elemente de reglaj al
curentului (si al temperaturii) si un termocuplu ca senzor de
temperaturã.
Fig.1.3. Sistem de mäsurare si reglare (în buclä închisä) pentru cuptoare.
W &tilizarea microprocesorului sau a calculatorului numeric
presupune, obligatoriu, utilizarea unor convertoare analog-
numerice (CAN) sau numeric-analogice (CNA) pentru
trecerea de la mãrimile analogice la semnale numerice si
invers.
W Se obtine astfel un sistem de mãsurare numericã a cãrui
arhitecturã poate fi diferitã, în functie de cerintele impuse de
sistemul industrial de supravegheat si controlat si în functie
de componentele utilizate în sistemul de mãsurare.
W Arhitectura unui sistem de mãsurare numeric are componenta
din Fig.1.4. El contine o parte analogicã, formatã din traductor
si conditionerul semnalului analogic, o parte de conversie
analog-numericã, formatã din circuitul de esantionare-
memorare (E&M) si convertorul analog-numeric (CAN),
partea numericã propriu-zisã, formatã din convertoarele de
prelucrare numericã, microprocesor, afisaj numeric etc.
W Partea de reactie este formatã din CNA si echipamentul de comandã si
executie propriu-zis. Aceasta ultimã parte lipseste la lanturile de
mãsurare în buclã deschisã.
W em5lu: Pentru mentinerea în conditii adecvate a cerealelor
în silozuri, se utilizeazã sisteme de mãsurare a temperaturii si
umiditãtii în interiorul silozului care comandã si sistemul de
ventilatie si umidificare, pentru a mentine acesti parametri în
limitele necesare.
Fig.1.4. Lant de mäsurare numericä în buclä închisä.
W Se folosesc, de obicei, termorezistente, care mãsoarã
temperatura în gama -30 -+150°C, sau termistori. La utilizarea
termorezistentei, conditionerul semnalului este format din puntea
de mãsurare, sursa de alimentare a acesteia si amplificatorul
semnalului de dezechilibru obtinut de la punte.
Fig.1.5. Schema functionalä a unui lant de mäsurare numericä în buclä închisä
pentru mentinerea temperaturii în limite normale în silozuri de cereale.
W &rmeazã conversia analog-numericã formatã din circuitul de
esantionare si memorare (E&M) (care poate sã lipseascã,
dacã variatiile sunt lente) si convertorul analog-numeric
(CAN).
W Microprocesorul primeste semnalul numeric, realizeazã
liniarizarea prin utilizarea tabelelor de etalonare a
traductorului termorezistiv, executã programul de stocare si
înregistrare de date, interpreteazã rezultatele si comandã,
dacã este cazul, pornirea ventilatoarelor pentru reducerea
temperaturii si, eventual, reglarea umiditãtii. Se utilizeazã în
acest scop un alt lant de mãsurare pentru mãsurarea si
reglarea umiditãtii.
W Comanda se realizeazã fie direct cu semnal numeric, fie prin
conversie în semnal analogic, utilizând un convertor numeric-
analogic (CNA), în cazul când comanda trebuie realizatã
proportional (cu vitezã de ventilatie variabilã).
W De multe ori, notiunile de traductor si senzor sunt
considerate ca fiind similare. Riguros vorbind, cele douã
notiuni au semnificatii distincte.
W Traductorul derivã din cuvântul latinesc "transducere¨, care
înseamnã "a transfera¨.
W &n senzor este un dispozitiv care receptioneazã un stimul
(de naturã fizicã, chimicã sau biologicã) si rãspunde cu un
semnal, de regulã electric, compatibil cu circuitele
electronice cãrora îl transmite.
W Cuvântul "senzor¨ provine din latinescul "sentire¨, care
înseamnã "a simti¨.
2. Definitia si cIasificarea traductoareIor
W Traductorul
÷ &n dispozitiv ce convertete o formã primarã de energie într-un
semnal corespunzãtor, altei forme de energie.
W Forme de energii primare: mecanicã, termicã,
electromagneticã, opticã, chimicã, etc.
÷ &n traductor poate fi un senzor sau un actuator
W Senzorul
÷ Este un dispozitiv care detecteazã sau mãsoarã un semnal sau
un stimul.
÷ El achiziioneazã informaii din lumea realã.
W Actuatorul
÷ Este un dispozitiv care genereazã un semnal sau un stimul.
Lumea
realä
senzor
actuator
Sistem
inteIigent
cu reacie
W Senzorul este deci un dispozitiv care reactioneazã la anumite
proprietãti fizice sau chimice ale mediului din preajma lui. Ca
parte componentã a unui aparat sau sistem, poate
mãsura/înregistra de exemplu, presiunea, umiditatea, câmpul
magnetic, acceleratia, forta, intensitatea sonorã, radiatii s.a.
W &n actuator este un dispozitiv mecanic pentru producerea
micãrii sau pentru controlul unui mecanism sau a unui
sistem. Acesta convertete energia transportatã prin aer
(actuator pneumatic), curent electric (actuator electric) sau
prin lichide (actuator hidraulic) într-o micare.
W n inginerie, actuatorii sunt de regulã utilizai ca mecanisme
pentru producerea micãrii sau pentru oprirea micãrii. n
ingineria electricã actuatorii sunt pãri componente ale
traductoarelor care transformã un semnal de intrare (de
regulã un semnal electric) în micare. Exemplu: motoare
electrice, actuatori pneumatici, pistoane hidraulice, relee,
actuatori piezoelectrici, e.t.c.
W Structura generalã a unui traductor, prezentatã în figura 2.1,
contine elementul sensibil (ES), adaptorul (Ad) si, optional,
elementul de legãturã pentru transmiterea semnalului (EL) si
sursa auxiliarã de energie (SAE).
W Elementul sensibil (detector, captor sau senzor) reprezintã
componenta primarã, care detecteazã mãrimea fizicã x pe care
traductorul trebuie sã o mãsoare. Este detectatã numai
mãrimea x si se eliminã sau se reduc (la un minim acceptabil)
influentele exercitate asupra ei de celelalte mãrimi care
actioneazã în mediul de functionare al traductorului. Mãrimea
de intrare modificã starea elementului sensibil, aceasta
presupunând un consum de energie.
Fig.2.1. Structura generalä a unui traductor
W Modificarea de stare constã în aparitia unui semnal la iesirea
ES sau variatia unor parametri de material ai acestuia; în al
doilea caz se genereazã un semnal de iesire numai
consumându-se o energie externã de activare, care este
asiguratã de blocul SAE.
W Adaptorul (Ad) are rolul de a adapta informatia obtinutã la
iesirea elementului sensibil, la cerintele impuse de aparatura
de automatizare care o utilizeazã. Adaptoarele se
caracterizeazã printr-o mare diversitate a elementelor
constructive de intrare, care asigurã preluarea semnalelor
provenite de la elementul sensibil. Aparatura standardizatã de
automatizare include adaptoare care contin elemente
constructive comune la iesire, astfel încât sã se genereze
semnale unificate, indiferent de tipul sau domeniul de valori
ale mãrimii de intrare.
W Structura functionalã simplã a traductorului contine numai
elementul sensibil si adaptorul. &nele particularitãti functionale,
tehnologice sau economice impun includerea unor elemente
auxiliare, care sunt de douã tipuri:
- elemente de legäturä, folosite pentru transmiterea cãtre adaptor a
modificãrii de stare a elementului sensibil; ele realizeazã
conexiuni electrice, mecanice, optice sau de altã naturã;
- surse auxiliare de energie, care asigurã energia necesarã
conversiilor de semnal care se produc în elementul sensibil si în
adaptor, fãrã sã altereze performantele impuse semnalului de
iesire al traductorului.
W De obicei, traductoarele folosite în automatizãrile industriale au
semnale de iesire cu variatii într-o gamã fixatã, indiferent de
domeniul de valori ale mãrimii de intrare. Apare astfel
posibilitatea tipizãrii celorlalte elemente din sistem, care, în
asemenea conditii, functioneazã cu semnal unificat. Tipizarea
permite producerea în serii mari a aparatelor de automatizare,
modularizarea, intersanjabilitatea si interconectarea comodã a
diferitelor componente ale sistemului etc.
W Traductoarele sunt deci, formate din elemente sensibile numite
si senzori, captori sau detectori, care transformã mãrimea
neelectricã de mãsurat într-o mãrime electricã si adaptoare de
semnal, care produc o tensiune sau un curent într-o gamã care
sã permitã o interfatare optimã cu alte dispozitive (aparate de
mãsurã, sisteme de instrumentatie sau de reglare etc.).
W Senzorul permite detectarea mãrimii fizice de mãsurat,
eliminând sau diminuând influentele pe care le exercitã asupra
sa celelalte mãrimi fizice existente în mediul respectiv; sub
actiunea mãrimii fizice are loc o modificare a stãrii senzorului,
dupã legi teoretice sau experimentale cunoscute. Modificarea
de stare a senzorului se poate produce fie datoritã cedãrii unei
energii din partea obiectului mãsurãrii sau procesului, energie
care se manifestã printr-un semnal electric la iesirea
senzorului, caz în care traductoarele se numesc active, fie
modificãrii unor parametri de material pentru evidentierea
cãrora printr-un semnal este necesarã o energie de activare
externã ÷ caz în care traductoarele se numesc pasive.
W Traductoarele pot fi clasificate dupã mai multe criterii:
Dupã natura semnalului electric furnizatä la iesire, existã:
- traductoare analogice, care furnizeazã un semnal continuu
(analogic), dependent de mãrimea mãsuratã;
- traductoare digitale (numerice), care furnizeazã un semnal
discontinuu, o succesiune de impulsuri sau o combinatie de
tensiuni care dupã un anumit cod reprezintã valori discrete ale
mãrimii de mãsurat.
Dupã principiul de functionare, pot fi:
- traductoare generatoare (active), transformä märimea
neelectricä de intrare într-o tensiune, curent sau sarcinä
electricä färä a avea nevoie de o sursä auxiliarä de energie (ex.
termocupluri, dispozitive fotoelectrice, traductoare
piezoelectrice, etc.);
- traductoare parametrice (pasive), transformä variatia märimii
neelectrice de la intrare în variatia unui parametru electric
(rezistentä, inductantä, capacitate) si necesitä o sursä de
energie auxiliarä (ex. termorezistenta, fotorezistenta,
termistorul, marca tensometricä, e.t.c).
Traductoare anaIogice parametrice
W Traductoare rezistive: Rezistena electricã a unui material
depinde de proprietãile fizice i chimice ale materialului
respectiv i de dimensiunile sale geometrice. Diferitele variante
de traductoare rezistive sunt realizate pe baza modificãrii
acestor proprietãi sub influena mãrimii de intrare.
W Traductoare inductive: Ìnductivitatea unei bobine poate fi
controlatã prin modificarea dimensiunilor geometrice (l- lungimea
circuitului magnetic sau S- seciunea miezului). Este cazul
traductoarelor de deplasare liniarã sau unghiular. Ìnductivitatea
mai poate fi controlatã i prin modificarea constantelor de
material (cazul traductoarelor magnetoelastice pentru mãsurarea
eforturilor). Mãsurând variaia inductivitãii se poate obine
mãsura mãrimii de intrare a traductorului care a produs variaia
respectivã.
W Traductoare capacitive: Pentru un condensator cu armãturi
plane sau cilindrice, capacitatea este dependentã de o constantã
de material (permitivitatea "c") i de dimensiunile geometrice
(suprafaa comunã a armãturilor i distana dintre acestea).
Traductoare anaIogice generatoare
W Traductoare termoelectrice: îi bazeazã funcionarea pe efectul Seebeck care
constã în apariia unei tensiuni electromotoare într-un circuit închis realizat din
douã conductoare metalice din materiale diferite, atunci când punctele de
contact ale conductoarelor (jonciunile termoelectrice) se aflã la temperaturi
diferite. Traductorul realizat dupã acest principiu se numete termocuplu.
W Traductoare piezoelectrice: îi bazeazã funcionarea pe proprietatea de
polarizare electricã superficialã a unor cristale din anumite materiale (cuar,
sare Seignette, materiale ceramice) atunci câând sunt comprimate dupã o
anumitã direcie. Traductorul este folosit fie direct (ca traductor de efort sau de
presiune) fie se folose]te în traductoarele complexe pentru acceleraie.
W Traductoare fotoelectrice: sunt realizate din jonciuni semiconductoare p-n care
au proprietatea de a se polariza atunci când sunt iluminate (în spectrul vizibil
sau invizibil).
W Traductoare de inducie: au ca mãrime de ieire o tensiune indusã prin
micarea unui conductor într-un câmp magnetic. Tensiunea de ieire depinde
de viteza conductorului (traductoarele electromagnetice de debit) sau de
variaia câmpului magnetic.
W Traductoare electrochimice: îi bazeazã funcionarea pe efectele legii lui
Nernst, care stabilete corespondena dintre t.e.m. de tip electrochimic i
concentraia de purtãtori (ioni) dintr-o soluie, utilizându-se ca traductoare de
concentraie ionicã sau aciditate (pH).
W Dupã energia converitã în energie electricã:
1. Senzori de radiatie: transformã energia radiantã în energie electricã,
respectiv semnalul radiant în semnal electric. Ca semnale radiante
avem: intensitatea luminoasã, lungimea de undã, polarizarea, faza,
reflectanta, transmitanta, activitatea radioactivã.
2. Senzori mecanici: transformã energia mecanica în energie electricã,
respectiv semnalul mecanic în semnal electric. Ca semnale mecanice
putem avea: fortã, presiune, viteza de curgere, debit, volum, grosime,
nivel, pozitie, deplasare, vitezã, acceleratie, vibratia.
3. Senzori termici: transformã energia termicã în energie electricã, respectiv
semnalul termic în cel electric. Ca semnale termice putem avea:
temperatura, cãldura, entropia, cãldura specificã, fluxul de cãldurã.
4. Senzori magnetici: transformã energia magneticã în energie electricã
respectiv semnalul magnetic în semnal electric. Ca semnale magnetice
putem avea: intensitatea câmpului magnetic, inductia câmpului
magnetic, permeabilitatea magneticã, magnetizarea.
5. Senzori chimici: transforma semnalul (energia) chimicã în semnal
(energie) electricã. Ca exemple de semnal chimic putem avea:
compozitia, concentratia, viteza de reactie, toxicitatea, pH-ul.
W Conversia de energie prezentatã mai sus se poate rezuma în
schema de mai jos:
Fig.2.2. Clasificarea traductoarelor dupä energia (semnalul) convertit în energie (semnal)
electric
W Din figura de mai sus se remarcã faptul cã un semnal neelectric
poate fi convertit direct în semnal electric sau poate suferi mai
multe conversii de tip neelectric înainte de a fi transformat în
semnal electric. Ca un exemplu de conversii multiple se
prezintã mai sus cu linie punctatã transformarea semnalului
mecanic în semnal termic care apoi este transformat în semnal
electric. Pe acest principiu functioneazã anemometrul cu fir de
platinã folosit la mãsurarea debitului de fluide (gaze, lichide),
care este un semnal de tip mecanic (cm
3
Imin. , kg/min). n
curgerea sa fluidul întâlneste un fir încãlzit (rezistenta electricã
de platinã). Datoritã fluidului firul se rãceste si atunci îsi scade
rezistenta electricã. Aceastã variatie de rezistentã este apoi
sesizatã ca o variatie de tensiune (la alimentarea în curent
constant) sau ca o variaie de curent (la alimentarea rezistentei
în tensiune constantã). Deci semnalul mecanic (debit) a produs
mai întâi o modificare de temperaturã (semnal termic) si
aceasta din nou a produs o modificare de tensiune sau curent
(în functie de modul de alimentare al anemometrului), deci a
fost convertitã în semnal electric.
W Toti senzorii de mai sus se numesc senzori electrici, datoritã conversiei
semnalului neelectric în semnal electric.
W Avantajelor semnalelor electrice:
1. Semnalele electrice sunt foarte sensibile la variatia semnalului neelectric
corespunzãtor (cel care le-a generat prin efectul de senzor).
2. Mãsurarea semnalelor electrice provenite de la sursã necesitã puteri electrice
mici datoritã curentilor mici de utilizare (impedante de intrare foarte mari) în
amplificatoarele operationale ale instrumentelor folosite.
3. Semnalele electrice (aferente unor fenomene fizice care variaza foarte rapid
în timp) care se modificã foarte repede în timp pot fi usor mãsurate cu
circuitele electronice care pot efectua mii de mãsurãtori pe secundã.
4. Semnalele electrice primite de la senzori pot fi transmise cu mare vitezã la
mare depãrtare (telemetrie) unde pot fi procesate ori stocate de calculatoare.
5. Semnalele electrice primite de la senzori sunt procesate în circuite integrate
de o complexitate din ce în ce mai mare (sisteme integrate) realizate
monolitic care au sigurantã în functionare inegalabilã de cãtre circuitele
traditionale cu conexiuni prin fire.
6. Semnalele electrice oferã o mare varietate de metode de mãsurã. De
exemplu o tensiune electricã poate fi mãsuratã prin intermediul unei
frecvente.
De obicei, semnalele analogice oferite de traductoare sunt:
- semnalele unificate in tensiune:
0-10 V;
0-5V;
± 5V;
± 10V.
- semnalele unificate în curent:
4 ÷ 20 mA - se lucreaza cu "0 viu¨ (de exemplu 0 miliamperi
poate indica fir rupt);
2 ÷ 10 mA ÷ se lucreaza cu "0 viu¨;
0 ÷ 20 mA;
0 ÷ 10 mA;
W Alegerea unui senzor pentru mãsurarea unei mãrimi fizice sau
pentru folosirea lui într-un sistem de control depinde de mai multi
factori, cum ar fi caracteristicle tehnice, costul sau factorii de
mediu. La alegerea unui senzor este importantã concordanta
dintre performantele sale si necesitãtile utilizatorului. De
exemplu, existã multi senzori pentru mãsurarea temperaturii, dar
nu oricare dintre ei poate fi folosit pentru masurarea temperaturii
din grãdinã. &nii nu se încadreazã în domeniul de temperaturã
necesar, altii sunt prea scumpi sau au nevoie de o sursã de
energie electricã.
W Carcteristicile prezentate mai jos nu sunt specifice numai
senzorului propriu-zis. Ele pot caracteriza traductorul în
ansamblul sãu. Existã diferite modalitãti de prezentare
cantitativã a caracteristicilor unui senzor dar, de cele mai multe
ori, ele sunt exprimate în procente sau valori minime si maxime,
în functie de natura sistemului de masurã, a mãrimii mãsurate
sau chiar de preferintele producãtorului.
3. CaracteristiciIe i performaneIe
traductoareIor
W Caracteristicile functionale ale traductoarelor reflectã (în
esentã) modul în care se realizeazã relatia de dependentã
intrare-iesire (Ì-E).
W Performantele traductoarelor sunt indicatori care permit sã se
aprecieze mãsura în care caracteristicile reale corespund cu
cele ideale si ce conditii sunt necesare pentru o bunã
concordantã între acestea.
W Caracteristicile si performantele de regim stationar se referã la
situatia în care mãrimile de intrare si de iesire din traductor nu
variazã, adicã parametrii purtãtori de informatie specifici celor
douã mãrimi sunt invarianti.
W Regimul dinamic al unui traductor corespunde functionãrii
acestuia în situatia în care mãrimea de mãsurat (x) si implicit
semnalul de iesire (y) variazã în timp. Variatiile mãrimii de
intrare nu pot fi urmãrite instantaneu la iesire, datoritã inertiilor
care pot fi de naturã: mecanicã, electromagneticã, termicã etc.
W Caracteristica staticg a traductorului este reprezentatã prin relatia intrare ÷
iesire (Ì-E):
y = f(x) (3.1)
în care y si x îndeplinesc cerintele unei mãsurãri statice.
W Relatia (3.1) poate fi exprimatã analitic sau poate fi datã grafic printr-o curbã
trasatã cu perechile de valori (x , y).
W Caracteristica y = f(x) redã dependenta Ì-E sub forma idealã deoarece, în
realitate, în timpul functionãrii traductorului, simultan cu mãrimea de mãsurat
x, se exercitã atât efectele mãrimilor perturbatoare externe cât si a celor
interne care determinã modificãri nedorite ale caracteristicii statice ideale.
W n afara acestor perturbatii (nedorite), asupra traductorului intervin si mãrimile
de reglaj, notate prin C . Aceste reglaje servesc la obtinerea unor
caracteristici adecvate domeniului de variatie al mãrimii de mãsurat în
conditii reale de functionare a traductorului. Tinând seama de toate mãrimile
care pot conditiona functionarea traductorului, acesta se poate reprezenta
printr-o schemã functionalã restrânsã, ilustratã în figura 1.1.
Fig. 3.1. Schema funcionalä restrânsä
a unui traductor
W Reglajele nu provoacã provoacã modificãri
nedorite ale caracteristicii statice ideale si sunt necesare
pentru:
- alegerea domeniului de mãsurare;
- prescrierea sensibilitãtii traductorului,
- calibrarea internã si reglarea zeroului.
W grimiIe perturbatoare externe :1 , :2 , :3 , ., :n cele mai
importante sunt de natura unor factori de mediu: presiunea,
umiditatea, temperatura , câmpuri electrice sau magnetice
etc. Aceste perturbatii (nedorite) pot actiona atât asupra
mãrimii de mãsurat, cât si asupra elementelor constructive ale
traductorului.
W grimiIe perturbatoare interne se datoreazã zgomotelor
generate de rezistoare, de semiconductoare, frecãri în lagãre,
îmbãtrânirea materialelor care-si schimbã proprietãtile, variatii
ale parametrilor surselor de alimentare etc.
q 3 2 1
C ..., , C , C , C
W Datoritã mãrimilor perturbatoare, traductorul va functiona dupã o relatie de
dependentã (Ì-E) realã, descrisã de functia:
(3.2)
W Este important de observat cã erorile sunt generate de variatiile mãrimilor
perturbatoare si nu de valorile lor absolute, care dacã ar rãmâne
constante ar putea fi luate în considerare ca atare în expresia
caracteristicii.
W Modul în care mãrimile perturbatoare influenteazã iesirea , admitând cã
variatiile lor sunt mici, se pune în evidentã prin dezvoltarea în serie Taylor
a functiei (3.2) cu neglijarea termenilor corespunzãtori derivatelor de ordin
superior. Se obtine:
(3.3)
W Derivatele de ordinul Ì au semnificatia unor sensibilitãti:
- este sensibilitatea utilã a traductorului
- si sunt sensibilitãti parazite
..., , , , , ..., , , , , x ( I y
r 3 2 1 n 3 2 1
v v v v : : : : =
r
r
1
1
n
n
1
1
I
...
I I
...
I
x
x
I
y v A
v ¯
¯
+ + v A
v ¯
¯
+ : A
: ¯
¯
+ + : A
: ¯
¯
+ A
¯
¯
=
x
I
¯
¯
i
I
: ¯
¯
i
I
v ¯
¯
W Cu cât sensibilitatea utilã va fi mai mare, iar sensibilitãtile parazite vor fi mai
mici, cu atât caracteristica realã a traductorului va fi mai apropiatã de cea
idealã (3.1)
W Dacã sensibilitãtile parazite au valori ridicate se impune introducerea unor
dispozitive de compensare automatã.
W Prin conceptie (proiectare) si constructie, traductoarele se realizeazã astfel
încât mãrimile de influentã (perturbatoare) sã determine efecte minime si
deci , sã se poatã considera valabilã caracteristicã staticã idealã y = f(x) în
limitele unei erori tolerate.
W n ipoteza de liniaritate si admitând cã influentele mãrimilor perturbatoare nu
depãsesc eroarea toleratã , forma uzualã pentru caracteristica staticã a
traductoarelor analogice este:
în care x
0
si y
0
pot lua diverse valori pozitive sau negative, inclusiv zero.
W Caracteristicile statice liniare sunt tipice pentru traductoare, dar pot apãrea,
în anumite cazuri particulare, (cerute de un S.R.A.), caracteristici neliniare.
n cele ce urmeazã se prezintã câteva exemple de caracteristici statice ÷
pentru traductoare.

y x x ( k y + =
(3.4)
W Iiniarg unidirectionaIg ÷ (Fig.3.2.a), defintã prin functia:
x K x
0
; k = tg - (panta caracteristicii)
W proportionaIg Iiniarg bidirectionaIg ÷ (Fig.3.2.b), definitã prin
functia:
y=k x;
k = tg -

y x x ( k y + =
Fig.3.2. Caracteristici liniare unidirecionalä (a) i bidirecionalä (b)
(a) (b)
W Pentru traductoarele cu iesiri numerice caracteristica staticã este cvasiliniarã
având forma din figura 3.4.
W Reprezentarea este pur conventionalã, graficul corespunzând echivalentului în
sistemul de numeratie zecimal al codului redat de semnalul Y
N
de la iesirea
traductorului, pentru diverse valori ale mãrimii de intrare, considerând un
interval de cuantificare Ax.
W Prin unirea punctelor corespunzãtoare valorilor medii ale nivelelor de
cuantificare se obtine o dreaptã (reprezentatã printr-o linie discontinuã) ce
reprezintã caracteristica staticã a traductorului numeric.
W Exceptând discontinuitãtile datorate operatiei de cuantificare, aceastã
caracteristicã se considerã liniarã. Estimarea mãrimii de iesire a traductorului
(Y
N
) este cu atât mai precisã, cu cât intervalul de cuantificare Ax este mai mic.
Fig. 3.4. Caracteristica staticã a
traductoarelor numerice
W Principalii indicatori de calitate ai unui senzor sunt:
DomeniuI de operare
W Domeniul de operare al unui senzor defineste limitele între care el
poate functiona efectiv. Domeniul de operare al unui senzor este
specificat (de regulã) prin cea mai micã si cea mai mare valoare a
cantitãtii de intrare pe care este capabil sã le mãsoare. Este
importantã respectarea acestuia nu numai pentru cã în afara lui
mãsurãtorile nu mai sunt corecte, ci si pentru cã, depãsind
domeniul de operare, este posibilã distrugerea senzorului sa a
componentelor sistemului.
Acuratetea sau toIeranta
W Acuratetea unui senzor sau tolerana, reprezintã mãsura în care o
valoare generatã de el poate fi incorectã. Se mai poate spune cã
acuratetea este eroarea maximg pe care senzorul o poate
produce. Ea ne aratã cât de aproape este valoarea de iesire de
valoarea realã a mãrimii mãsurate. Acuratetea poate fi exprimatã
în unitãti de mãsurare: de exemplu ± 0,15
o
C.
DriftuI
W Driftul este tendinta naturalã a unui senzor de a-si altera
caracteristicile în timp sau în functie de modificãrile mediului
ambiant. Aceasta este o modificare a caracteristicilor de iesire în
timp ce conditiile de la intrare nu se modificã, ceea ce afecteazã
acuratetea senzorului. &nul dintre factorii care pot determina driftul
este temperatura ambiantã. De aceea în specificatiile tehnice ale
dispozitivului este mentionat si domeniul de temperaturã în care
acuratetea lui nu este afectatã. O altã cauzã a existentei driftului
poate fi îmbãtrânirea materialelor componentelor senzorului, cum
ar fi de exemplu oxidarea elementelor metalice. Driftul mai poate fi
determinat de uzura mecanicã sau de auto-încãlzirea
componentelor senzorului.
RepetabiIitatea (reproductibiIitatea)
W Repetabilitatea este exprimarea numericã a preciziei în conditii
date. Ea este o mãsurã a capacitãtii senzorului de a produce
rãspunsuri identice pentru aplicarea repetatã la intrare a aceleiasi
valori a unei cantitãti fizice. Ea poate fi datã sub forma ± a
procentajului valorii citite la iesire.
Offset-uI
W Offset-ul este valoarea semnalului de iesire pentru o valoare a
semnalului de intrare egalã cu zero (la intrare nu se aplicã semnal),
sau valoarea semnalului de intrare pentru care valoarea semnalului
de iesire este egalã cu zero . n general offset-ul se compenseazã
cu ajutorul circuitelor de conditionare sau prin soft.
StabiIitatea
W Stabilitatea este o mãsurã a gradului de variatie a mãrimii de la
iesirea sistemului dacã, în conditii neschimbate, intrarea este
mentinutã constantã pentru un interval de timp lung.
CaIibrarea
W Calibrarea se referã la unitãtile cu care este etichetatã scala
display-ului sau înregistratorului senzorului. De exemplu, sã
considerãm un senzor de vitezã al unei masini care produce la
iesire un semnal electric. Tensiunea senzorului este proportionalã
cu viteza vehicolului. Acul indicator al vitezometrului se deplaseazã
în fata cadranului în functie de tensiunea electricã, dar cadranul va
fi etichetat în unitãti de vitezã.
Histereza
W Histereza determinã diferente în rãspunsul
senzorului atunci când cantitatea de intrare
este modificatã în sens crescãtor fatã de
cazul în care este modificatã în sens
descrescãtor. O astfel de curbã de
histerezã este arãtatã în figura alãturatã.
Histereza genereazã erori care afecteazã
acuratetea dispozitivului. Nu toti senzorii
prezintã histerezã. Ea este datoratã în
principal tensiunilor si frecãrilor mecanice.
Zona oarbg (moartg)
W ona oarbã se referã la cea mai mare
variatie a cantitãtii de intrare care nu
poate fi detectatã de senzor sau sistem.
Ea se poate datora frecãrilor statice sau
histerezei. n graficul alãturat este
prezentatã o caracteristicã de transfer a
unui senzor care prezintã si o zonã
oarbã.
Liniaritatea
W Liniaritatea unui senzor se referã
la portiunea caracteristicii de
transfer care este reprezentatã de
o dreaptã. Pe aceastã portiune
dependenta dintre cantitatea de
iesire si cantitatea de intrare este
o functie de gradul întâi. Ea se
exprimã în procente din domeniul
de operare.
W Datoritã avantajelor pe care le au caracteristicile liniare se
procedeazã fie la limitarea functionãrii traductorului pe anumite zone
ale caracteristicii (unde neliniaritatea este redusã), fie se liniarizeazã
pe portiuni caracteristica cu ajutorul unor dispozitive special introduse
în structura traductorului. Astfel, caracteristicile statice liniare
constituie o aproximare a caracteristicilor reale neliniare, aproximare
acceptabilã pentru conditiile de utilizare a traductorului.
W O mãsurã a aproximãrii o reprezintã
abaterea de la liniaritate sau eroarea de
neIiniaritate, ilustratã în figura 3.5.
W n domeniul (x
min
, x
max
), în care ne
intereseazã determinarea erori de
neliniarizare se traseazã dreapta AB (linie
continuã), care aproximeazã cât mai bine
caracteristica realã. Paralel cu AB se
traseazã dreptele A'B' si A¨B¨ care sã
încadreze între ele, caracteristica realã.
Cea mai mare dintre diferentele Ay' si Ay¨
reprezintã abaterea absoIutg de Ia
Iiniaritate, notatã prin Ay
max
.
"Abaterea relativã de la liniaritate¨ se definete prin relatia:
) 1
y y
y
min max
max
r

A
= s
unde: Ay
max
este abaterea absolutá de la liniaritate, deIinitá prin relatia:
Ay
max
÷ Ay¨-Ay'; (3.6
(3.5
Fig. 3.5. Eroarea de neliniaritate
Inertia
W Ìnertia este întãrzierea în modificarea stãrii iesirii unui senzor
fatã de modificarea corespondentã a intrãrii. Ea se exprimã în
fractiuni de secundã. n anumite aplicatii, cum ar fi controlul
unui proces, inertia poate afecta serios erformantele
sistemului.
RezoIutia
W Rezolutia este capacitatea cu care un senzor simte sau
afiseazã la iesire o valoare corelatã cu cea mai micã variatie
a cantitãtii de intrare. &zual ea este exprimatã în termeni de
cel mai mic increment care poate fi mãsurat. Cu cât rezolutia
este mai mare, cu atât este mai mic incrementul pe care-l
poate mãsura senzorul. De exemplu, un display al unui
senzor cu cinci digiti care poate mãsura o cantitate de 0,0001
unitãti, are o rezolutie mai mare decât unul cu patru digiti care
poate mãsura doar o cantitate de 0,001 unitãti. De regulã
rezolutia se exprimã în procente.
TimpuI de rgspuns (reactie)
W Rãspunsul unui dispozitiv este timpul în care este obtinutã
valoarea finalã la iesire pentru o cantitate de intrare datã. El
poate fi exprimat în secunde, fractiuni de secundã sau în
intervalul de timp în care se ajunge la un anumit procent (de
regulã 95%) din valoarea finalã la iesire.
GraduI de finete
W Se caracterizeazã prin cantitatea de energie absorbitã de
traductor din mediul de mãsurã, recomandându-se sã fie cât
mai micã pentru a nu influenta desfãsurarea procesului.
SensibiIitatea S
W Reprezintã raportul dintre variatia mãrimii de iesire si variatia
corespunzãtoare a mãrimii de intrare:
S = dy/dx (3.8)
în care S este sensibilitatea, y mãrimea de iesire si x mãrimea
de intrare.
W Pentru o caracteristicã de transfer obtinutã din datele
experimentale, sensibilitatea, poate fi aproximatã prin raportul
dintre valorile consecutive pe abscisã:
S= Ay/Ax (3.9)
W n cazul ideal senzorul sau traductorul are o caracteristicã staticã
de transfer liniarã; atunci sensibilitatea este constantã pe întreg
intervalul de mãsurare si reprezintã panta dreptei:
S=dy/dx=tgq (3.10)
W Sensibilitatea astfel exprimatã mai poate fi definitã si ca raportul
dintre intervalul mãrimii de iesire si intervalul mãrimii de intrare.
W Valoarea sensibilitãtii unui traductor este indicatã de fabricant si
permite utilizatorului sã estimeze ordinul de mãrime al semnalului
de rãspuns, cunoscând ordinul de mãrime al mãsurandului, si sã
aleagã traductorul de asa manierã încât lantul de automatizare în
care intrã sã satisfacã conditiile de lucru impuse.
W &nitatea de mãsurã cu care se exprimã sensibilitatea depinde de
regulã de fenomenul fizic ce stã la baza constructiei sale (exemple:
C/ C pentru o termorezistenã; µV/ C pentru un termocuplu).
4. gsurarea temperaturii
W Aparatele utilizate pentru mãsurarea pe cale electricã a
temperaturii se numesc termometre electrice.
W Elementul primar al unui astfel de aparat este senzorul sau
traductorul ce converteste temperatura într-o mãrime electricã:
rezistentã, tensiune continuã, curent continuu, s.a. &nele din
aceste traductoare sunt parametrice (temperatura este convertitã
într-o mãrime electricã pasivã fiind necesarã o sursã auxiliarã de
energie pentru efectuarea mãsurãrii) iar altele generatoare
(mãrimea de iesire este tensiune electricã sau curent electric).
W Din punct de vedere al contactului cu mediul a cãrui temperaturã
se mãsoarã se disting:
- termometre electrice de contact, la care traductorul utilizat se aflã
în contact direct cu locul de mãsurare;
- termometre electrice de radiatie, la care mãsurarea se executã de
la distantã.
W Ìnstrumentele termometrice pentru temperaturi sub 600
o
C se
numesc termometre iar cele pentru temperaturi peste 600
o
C -
pirometre.
W Calitãile prin care se apreciazã calitatea unui termometru sunt:
- viteza maximã de rãspuns;
- stabilitatea în timp;
- independena de factori perturbatori;
- manevrabilitatea;
- portabilitatea;
- dimensiunile cât mai reduse (posibilitatea de a mãsura
temperatura în spaii mici).
W Traductorii de temperaturã comuni în mãsurãrile din procesele
industriale sunt: termocuple, termorezistente (RTD- resistance
thermal detectors), termistori si circuite integrate dedicate
mãsurãrilor de temperaturã (LM-35).
W Când contactul traductorului cu obiectul mãsurat nu e posibil (temperaturã
înaltã sau punctul de mãsurã inaccesibil), se folosesc:
- pirometre,
- termometre în infrarou (ÌR),
- captatoare de imagini în ÌR (scanere ÌR),
- senzori cu fibrã opticã (FO).
W Datoritã inertiei termice, constanta de timp a termometrelor depinde de:
- tipul senzorului,
- rezistenta termicã dintre senzor si obiectul de mãsurare,
- starea de agregare si de agitatie a mediului,
- locul de montare al senzorului,
- tipul adaptorului electronic folosit, etc.
Termometrele cu termorezistoare, termistoare si termocupluri fãrã teacã de
protectie, au constante de timp de aprox. 1s.
Termomtrele cu teacã metalicã au constante de timp mai mari.
Termometrele cu fotodetectoare cuantice în ÌR au constante de timp foarte
mici .
W Adaptorul electronic trebuie fixat lângã punctul de mãsurã, pentru a nu
degrada semnalul prin erorile introduse de diferentele de temperaturã
(instabilitatea temperaturii jonctiunii de referintã, la termocupiuri sau
dezechilibrarea rezistentei firelor de legãturã, la termorezistoare).
W n mod curent, se folosesc trei scãri de temperaturã:
- Fahrenheit, datoratã fizicianului Gabriel FAHRENHEÌT,
1686-1736, care a inventat si termometrul cu mercur;
- Celsius, datoratã lui Anders CELSÌ&S
- Kelvin, datoratã lui Wiliam THOMPSON (lodr Kelvin)
W Regulile de conversie între cele trei scãri sunt:
(4.1)
W n 1715 Gabriel D. Fahrenheit a introdus scara cei poarta numele
(Fahrenheit) care contine 180 de diviziuni între punctul de topire
a ghetii (32 °F) si punctul de fierbere a apei (212 °F).
W Acelasi interval ÷ între punctul de topire a ghetii si punctul de
fierbere a apei, în 1742 a fost divizat de Anders Celsiul în 100
de diviziuni (0°C-100 °C). Aceasta scarã, cunoscuta ca scara
cu 100 de diviziuni, din 1948 se numeste scara Celsius ÷ în
cinstea autorului.
W Celsius a propus o metoda de calibrare a termometrelor:
- se introduce tubul termometrului intr-un amestec de gheata
pisata si apa pura si se marcheaza punctul unde lichidul
termometric (mercurul) se stabilizeaza; acest punct reprezinta
punctul de inghet/dezghet al apei;
- similar, se marcheaza punctul in care mercurul se
stabilizeaza cand termometrul este tinut in vapori de apa;
- se imparte lungimea dintre cele doua puncte in 100 de
diviziuni egale.
W Pentru lucrarile stiintifice, cea mai folosita este scara absoluta
sau Kelvin, inventata de matematicianul si fizicianul britanic
William Thomson (1st Baron Kelvin).
W Scara Kelvin este scara de temperatura termodinamica (absoluta)
unde temperatura de zero absolut (0 K) este cea mai scazuta
temperatura posibila. &nitatea de masura a scarii Kelvin este
kelvinul (simbol: K), care este unitatea de temperatura in SÌ si este
una din cele sapte unitati de masura fundamentale. &nitatea si
scara Kelvin este definita, conform conventiilor internationale, prin
doua puncte: zero absolut si punctul triplu al apei. ero absolut -
temperatura fata de care nimic nu poate fi mai rece si la care in
substanta nu mai exista energie sub forma de caldura - este
definita ca fiind exact 0 K si ~273,15 °C. Punctul triplu al apei este
definit ca fiind la exact 273,16 K si 0,01 °C. Aceasta definitie are
trei consecinte:
- stabileste valoarea unitatii kelvin ca fiind exact 1 / 273,16 parti
din diferenta dintre punctul triplu al apei si zero absolut;
- stabileste ca un kelvin are exact aceeasi marime cu un grad de
pe scara Celsius;
- stabileste ca diferenta punctelor de zero intre cele doua scari
este exact 273,15 kelvini (0 K = ~273,15 °C si 273,16 K = 0,01
°C).
W Ìn tabelul de mai jos sunt prezentate cateva temperaturi de baza
pe scara Celsius si corespondentele lor pe alte scari.
KeIvin CeIsius Fahrenheit
ero absolut
(exact, prin definitie)
0 K ϙ273,15 °C ϙ459,67 °F
Punctul de topire al ghetii 273,15 K 0 °C 32 °F
Punctul triplu al apei
(exact, prin definitie)
273,16 K 0,01 °C 32,018 °F
Punctul de fierbere a apei 373,1339 K 99,9839 °C 211,9710 °F
Tabelul 4.1
W Mãsurarea temperaturii se bazeazã pe diferite fenomene si efecte fizice, în
care modificarea temperaturii determinã modificãri ale unor proprietãti sau
caracteristici ale materialelor: variatia dimensiunilor geometrice, variatia
rezistentei electrice, aparitia unei tensiuni electromotoare de-a lungul
jonctiunii a douã metale, variatia intensitãtii radiatei emise, variatia frecventei
de rezonantã a unui cristal de cuart etc.
W Acuratetea procesului de mãsurare a temperaturii este foarte importantã
pentru cele mai multe aplicatii de control a diferitelor procese tehnologice. n
Tabelul 2 sunt prezentate patru dintre cele mai utilizate tipuri de traductoare
de temperaturã, împreunã cu câteva caracteristici semnificative ale lor.
Tabelul 4.2
4.1. TermocupIuI
W &n termocuplu este un senzor pentru mãsurarea temperaturii care
constã din douã bucãti de metal distincte ca naturã, legate împreunã
la un capãt . La încãlzirea capãtului comun, între capetele nelegate,
mentinute la o aceeasi temperaturã, apare o tensiune numitã tensiune
Seebeck.
W Schimbarea valorii tensiuneii termoelectrice este interpretatã ca
datorindu-se unei schimbãri a temperaturii. Tensiunea Seebeck E
este corelatã cu schimbarea temperaturii jonctiunii ÷ termocuplu AT
prin relatia
E =qAT ( 4.2)
W n relatia de mai sus q este numit coeficient Seebeck sau
sensibilitatea termocuplului, ce se exprimã în mV/ C sau µV/ C
W Tensiunea produsã de schimbarea temperaturii jonctiunii se datoreste
energiei potentiale diferite a electronilor în cele douã metale. &n
termocuplu genereazã o diferentã de potential nelinear dependentã
de variatia de temperaturã si prezintã limite de saturare. Este
necesarã o conditionare a semnalelor care sã compenseze
nelinearitatea si saturarea.
W Capatul sudat se numeste sudura calda, iar celelalte capete 2 si 3,
numite capete libere ale termocuplului, se leaga prin
conductoarele de legatura (compensare) la aparatul electric
pentru masurarea fortei termoelectromotoare. Legaturile dintre
capetele libere si conductoarele de legatura constituie sudura
rece. Temperatura sudurilor reci trebuie mentinuta la o valoare
constanta.
Fig.4.1. Sistem de mäsurä cu termocuplu
W Termocuplul este un traductor care permite mãsurarea directã
a diferentei de potential si mãsurarea indirectã a diferentei de
temperaturã. Pentru determinarea temperaturii reale, în
circuitele de mãsurare se introduce un termocuplu etalon,
mentinut la o temperaturã fixatã, de regulã 0
0
C . Acest
termocuplu serveste drept referintã pentru toate celelalte
termocuple folosite în mãsurãri. Necesitatea de referentiere a
termocuplelor este altã cerintã de conditionare a semnalelor
care este asiguratã în sistemele moderne printr-o jonctiune de
referintã simulatã.
W O temperaturã de 100
0
C mãsuratã cu un termocuplu care dã
tipic 50µV /
0
C conduce la aparitia unei tensiuni de numai
5mV. Pentru a face acest semnal compatibil cu cerintele unei
plãci de achizitie de date, care lucreazã ÷ de regulã ÷ cu
tensiuni de intrare mai mari de 100mV, este necesarã
conditionarea semnalului prin amplificarea sa.
W Termocuplele sunt disponibile într-un mare numãr de
combinatii de metale sau aliaje. Fiecare este recomandatã
într-un anumit domeniu de temperaturã.
W Tabelul 4.3 prezintã câteva astfel de termocuple.
W Termocuplele sunt frecvent utilizate în mãsurãri industriale
datoritã domeniilor de temperaturã mãsuratã largi cât si
datoritã constructiei robuste. Criteriile de selectie ale unuia
sau altuia dintre termocuplele posibile sunt:
W Domeniul de temperaturã
W Rezistenta chimicã
W Rezistenta la abraziune
W Rãspunsul la vibratii
W Complexitatea instalãrii
W Timpul de rãspuns
Tabelul 4.3
Intervale caracteristice
Nr.
crt.
Variante de termocupluri

Temperatura
[H(
Tensiunea
termoelectromotoare [2'(
1 Cupru / Constantan -184...400 -5.284...20.805
2 Fier / Constantan -184...900 -7.52...50.05
3 Cromel / Alumel -184...1300 -5.51...51.05
4 Cromel / Constantan 0...1000 0...75.12
5 Platinà 10º Rodiu / Platinà 0...1500 0...15.979
6 Platinà 13º Rodiu / Platinà 0...1600 0...18.636
7 Platinà 30º Rodiu / Platinà 6º Rodiu 37...1800 0.007...13.499
8 Platinel 1813 / Platinel 1503 0...1300 0...51.1
9 Iridiu / Iridiu 60º Rodiu 40º 1400...1850 7.50...9.55
10 Tungsten 3º Reniu / Tungsten 24º
Reniu
10...2200 0.064...29.47
11 Tungsten / Tungsten 28º Reniu 15...2800 0.042...43.25
12 Tungsten 5º Reniu / Tungsten 26º
Reniu
0...2760 0...38.15

W n mod frecvent conductorii termocuplului vor fi introdusi într-o teaca
realizata dintr-un aliaj rezistent la caldura sau dintr-un material refractar.
W O alta forma de constructie presupune utilizarea cablurilor cu izolatie
minerala unde conductorii termocuplului sunt introdusi într-o pulbere
minerala inerta, compacta si înconjurati de o captuseala metalica (de
exemplu otel inoxidabil sau aliaj pe baza de nichel), formând un ansamblu
etansat ermetic. Captuseala functioneaza ca o protectie utila în multe
situatii. Aceste tipuri de ansamble pot fi realizate cu diametre exterioare
pornind de la 0,25 mm pâna la 19 mm si lungimi care pot varia între câtiva
milimetri si sute de metri.
W n figura de mai jos este prezentatã schema de principiu a
unui termometru cu termocuplu. Jonciunile J
1-3
i J
2-3
sunt
meninute la o temperaturã constantã într-o cutie
termostatatã. La intrarea amplificatorului de instrumentaie se
introduce un filtru trece-jos cu frecvena de tãiere doritã: 1Hz
pentru mãsurãri statice 1KHz pentru mãsurãri dinamice
Fig.4.2. Termometru cu termocuplu
W ;antajele termocu5lurilor
- robustee i fiabilitate mare;
- imunitate la ocuri mecanice i electrice;
- imunitate la vibraii;
- domeniu mare de temperaturi mãsurate;
- simplitate constructivã;
- nu necesitã sursã de alimentare;
- nu dezvoltã cãldurã proprie;
- pot avea orice dimensiuni.
W eza;antaje
- valoare micã a tensiunii de ieire;
- neliniaritatea caracteristicii de transfer;
- necesitatea compensãrii temperaturii jonciunilor de
referinã;
- susceptibilitate la perturbaii pe calea de semnal;
- necesitatea amplificatoarelor cu zgomot redus;
4.2. Traductoare termorezistive
W Realizarea traductoarelor rezistive de temperaturã se bazeazã pe
dependena de temperaturã a rezistivitãii senzorului, realizat dintr-un
metal (termorezistene) sau nemetal - pulberi de oxizi metalici sau
semiconductor (termistoare). Materialele utilizate pentru realizarea
senzorilor de temperaturã sunt alese pe baza urmãtoarelor
caracteristici:
- stabilitate i repetabilitate a proprietãilor fizico-chimice pentru o
utilizare îndelungatã într-un domeniu de tempraturã cât mai larg;
- sensibilitate cât mai mare (Ap/A0) într-un domeniu de temperaturã cât
mai larg, pentru a necesita scheme de mãsurare cât mai simple;
- rezistivitate ridicatã, pentru ca o valoare mare a rezistenei sã se
obinã cu un volum mic de material.
W Rezistena iniialã mare este necesarã pentru a micora influena
negativã a variaiei rezistenei conductoarelor de legãturã dintre senzor
i circuitul de mãsurare a rezistenei asupra preciziei de mãsurare).
Dimesiunile reduse sunt impuse de necesitatea ca senzorul sã poatã fi
utilizat în zone greu accesibile i sã nu modifice, prin prezena sa,
câmpul termic din zona în care se efectueazã mãsurarea.
4.2.1. Termorezistena (RTD)
W Principiul de functionare al termorezistentelor se bazeaza pe
proprietatea unor conductoare de a-si modifica rezistivitatea
electrica la modificarea temperaturii mediului în care se gasesc.
W Fiecare metal are o rezistivitate specificã ce poate fi
determinatã experimental. Rezistenta (R) a unui conductor este
direct proportionalã cu lungimea firului (l), cu rezistivitatea (8) si
invers proportionalã cu aria sectiunii transversale (S). n cazul
unui conductor omogen formula este:
R= 8l/S (4.3)
W Termorezistena (senzor rezistiv metalic) functioneazã pe baza
proprietãii materialelor conductoare de a-si modifica
rezistivitatea (deci si rezistenta) sub influenta temperaturii.
R(7) = R
0
(1+ - 7 + . 7
2
+...) (4.4)
unde: R(7) este rezistenta materialului conductor la temperatura 7 (în grade
Celsius), R
0
este rezistenta materialului conductor la temperatura 7 = 0HC,
-, ., ... sunt coeficienti de variatie a rezistivitãtii cu temperatura.
W Pentru intervale mai reduse de temperaturã, coeficientii -, ., ... ai functiei
(4.4) pot fi considerati constanti si de obicei nivelele de precizie în
majoritatea aplicatiilor permit neglijarea termenilor superiori ai seriei, astfel
cã relatia cea mai utilizatã de dependentã a rezistentei de variatia
temperaturii este:
R(7) = R
0
(1+ - 7) (4.5)
W Din relatia de mai sus se poate calcula - mãsurând pe R(7) la temperatura
de fierbere a apei si pe R
0
la temperatura de topire a ghietii. O datã -
determinat, se pot determina rezistentele R(7) pentru diferite temperaturi 7.
Coeficientul termic - poate fi determinat pe cale graficã din panta curbei
(graficului) de variatia a rezistentei R în functie de temperatura 7, R = f(7)
(curba se aproximeazã cu o linie dreaptã).
W Materialele din care se confectioneaza termorezistentele trebuie sa-si
pastreze în timp proprietatile fizico-chimice, iar coeficientul de variatie a
rezistivitatii electrice functie de temperatura sa fie cât mai mare, la rândul ei
÷ variatia rezistivitatii functie de temperatura sa fie cât mai liniara etc.
W Cel mai des, la confectioneaza termorezistentelor, sunt utilizate
materialele: platina, cuprul, nichelul si fierul. Cele mai
performante termorezistente sunt executate din platina sau
cupru.
W Termorezistentele din 5latinà se folosesc de obicei pentru
masurari de precizie, pe când, pentru masurarile obisnuite, se
folosesc termorezistente din cupru. Platina permite mãsurãri în
intervalul [-200,+850]
o
C cu precizie maximã (materialul poate fi
foarte pur i este greu oxidabil, deci dependena p(0) se
menine (cu erori minime) constantã în timp;
W Termorezistentele din cu5ru se utilizeaza pentru domenii mici
de variatie a temperaturii (-200 °C, +250 °C). Au o precizie
medie, având sensibilitate mai mare decât platina dar
rezistivitatea foarte micã. Cuprul este ieftin dar uor de
impurificat de agenii externi.
W TermorezisteneIe din nicheI permit mãsurãri în intervalul [-
80,+320]
o
C, cu precizie medie, dependena p(0) fiind neliniarã.
Au cea mai mare sensibilitate i o rezistivitate medie
W n figura 4.4 este reprezentata variatia indicelui R
0
/R
0
, pentru
diverse materiale, în functie de temperatura.
W Constructiv, termorezistentele sunt alcatuite dintr-o înfasurare de
fire sau benzi 1, înfãurat bifilar (neinductiv), cu extremitãile la
acelai capãt (Fig.4.3), executatã pe un suport izolator din punct de
vedere electric 2 (ceramica, mica, sticlã). Aceasta înfasurare se
acopera cu un strat izolant 3 si se introduce într-un tub de protectie
4, confectionat din cupru sau otel. Pentru utilizarea în mediu
industrial, termorezistena propriu-zisã se introduce într-o teacã de
protecie prevãzutã cu un sistem de prindere (cu flanã) pe peretele
incintei în care se mãsoarã temperatura, i o cutie de borne, ca în
reprezentarea din Fig.4.5.
Fig.4.3. Termorezistenä cu fir metalic
Fig. 4.4. Curbele de variatie a rezistentei functie de temperatura pentru nichel, cupru
si platina.
Fig.4.5. Traductor
rezistiv industrial
Fig.4.6. Termorezistente
uzuale
W Coeficientul de temperaturã al rezistentei
platinei este aproximativ linear în domeniul
de temperaturã:
~ 200HC ÷ 800HC astfel cã variatiile de
rezistentã ale RTD sunt:
W n cazul în care termorezistentele sunt
destinate masurarii unor temperaturi joase,
tubul de protectie este etans si uneori
umplut cu gaz sub presiune ÷ un bun
conducator de temperatura, sau cu
parafina. Gazul sau parafina servesc la
reducerea inertiei termice care ar exista la
transmiterea temperaturii dintre mediu si
înfasurarea 1. La capetele termorezistentei
se sudeaza fire din acelasi material ca si
spirele înfasurarii, care se aduc la o cutie
de borne.
Fig. 4.7. Sectiune dintr-o
termorezistenta.
W Coeficientul de temperaturã al rezistentei
platinei este aproximativ linear în domeniul
de temperaturã:
~ 200HC ÷ 800HC astfel cã variatiile de
rezistentã ale RTD sunt:
W n cazul în care termorezistentele sunt
destinate masurarii unor temperaturi joase,
tubul de protectie este etans si uneori
umplut cu gaz sub presiune ÷ un bun
conducator de temperatura, sau cu
parafina. Gazul sau parafina servesc la
reducerea inertiei termice care ar exista la
transmiterea temperaturii dintre mediu si
înfasurarea 1. La capetele termorezistentei
se sudeaza fire din acelasi material ca si
spirele înfasurarii, care se aduc la o cutie
de borne.
W n masurarile industriale se folosesc termorezistente cu valori
ridicate ale rezistentei electrice, deoarece necesita aparate de
precizie mai mica:
W Termorezistentele se pot nota în functie de rezistenta la 0°C
(notata cu R
0
) astfel:
- pentru termorezistentele din platina: Pt100 (R
0
=100C); Pt50
(R
0
= 50C); Pt10 (R
0
=10C);
- pentru termorezistentele din cupru: Cu100 (R
0
= 100C);
Cu50 (R
0
= 50C).
W Circuitele de mãsurã cu termorezistente necesitã o sursã de
excitatie, de exemplu o sursã de curent constant, care sã
producã pe termorezistentã o cãdere de tensiune mãsurabilã
cu un instrument de mãsurare. Proiectarea circuitului de
mãsurã trebuie sã tinã seama de sensibilitatea scãzutã a
termorezistentei, care la o rezistentã uzualã de 100C prezintã
o variatie cu temperatura de sub 0,4 C/
0
C. n aceste conditii
trebuie gãsite solutii pentru ca erorile datorate firelor de
legãturã sã fie minime.
W n figura 4.8 este prezentatã o schemã de mãsurã cu douã fire, utilizatã acolo
unde lungimea firelor de legãturã este micã, astfel încât rezistenta lor (2r) sã
fie neglijabilã în raport cu cea a senzorului (Rt).
Fig.4.8. Schemà de màsurare cu 2 fire
W Tensiunea mãsuratã este:
&
m

ex
(R
t
+2r) (4.6)
unde Ìex este curentul constant de excitare al termorezistentei. n aceste conditii
rezultã o eroare de mãsurã sistematicã s
&
= 2r/R
t
. Rezistenta conductoarelor
de legãturã poate fi micsoratã prin cresterea sectiunii sau prin alegerea unor
conductoare din materiale cu rezistivitate foarte scãzutã, având insã ca
rezultat cresterea pretului.
W Pentru evitarea erorilor datorate firelor de legãturã se poate utiliza o schemã
de mãsurã cu patru fire, asa cum se aratã în figura 4.9.
W Prelevarea cãderii de tensiune de pe termorezistentã se face cu ajutorul unui
amplificator de mãsurã cu rezistentã de intrare foarte mare si curent de
polarizare neglijabil. n acest caz se poate scrie cã: &
m

ex
(R
t
+2r)
(4.7)
W Dezavantajul acestui circuit este reprezentat de faptul cã se foloseste un
numãr mare de conductoare de legãturã si un amplificator de mãsurã
diferential. Folosirea unui astfel de circuit este utilã în cazul unor mãsurãri de
precizie cu senzori plasati la distante mari (peste 2m).
Fig.4.9. Schemä de mäsurare
cu 4 fire
W Se poate reduce numãrul de conductoare, cu pretul cresterii erorilor de
mãsurã, asa cum se aratã în figura 4.10, dar cu avantajul posibilitãtii de
utilizare a unui amplificator asimetric.
Fig.4.10. Schemä de mäsurare
cu 3 fire
W Tensiunea mãsuratã are valoarea:
&
m

ex
(R
t
+r) (4.8)
W Alte posibilitãti de mãsurare cu termorezistentã implicã utilizarea unor circuite
cu punte Wheatstone, excitatã cu o sursã de tensiune. Si în acest caz trebuie
gãsite solutii pentru compensarea rezistentei conductoarelor de legãturã.
W ApIicaie: Sã se determine
tensiunea la ieirea punii
Wheatstone din figura 4.11.
Fig.4.11. Circuit de mäsurare tipic pentru
termorezistene cu puntea Wheatstone
Principalele màrimi caracteristice ale unei termorezistene:
1. Rezistena nominalä, definitã la 0
o
C sau la 20
0
C are valori standardizate:
- pentru Cu: 10C (la 20
o
C);
- pentru Pt: 25, 50, 100, 200C (la 0
o
C);
- pentru Ni: 50, 100, 120C (la 0
o
C).
2. Curentul maxim admisibil - limita curentului pe care circuitul de mãsurare îl
poate injecta în termorezistenã fãrã a-i modifica temperatura (prin efect termic);
domeniul uzual 1...5mA.
3. Eroarea constructivä - abaterea maximã faã de dependena R(0)
standardizatã, exprimatã procentual prin raportare la domeniul de mãsurare, cu
valori în intervalul: [0,1;1]%.
4.2.2. TermistoruI
W Termometrele cu rezistente metalice bobinate
(termorezistene) au dezavantajul variatiei mici a rezistenei
cu temperatura. Termistorii (abrevierea de la thermal resistor)
folosesc acelai principiu de mãsurarea a temperaturii dar
variatia cu temperatura a rezistentei lor este mult mai mare
(de peste 100 de ori) decât cea a senzorilor rezistivi metalici
(termorezistene). Aceasta se întâmplã deoarece ei sunt
confectionati din materiale semiconductoare, mult mai
sensibile la variatiile de temperaturã decât metalele. De
exemplu, un termistor de 2252C(rezistena nominalã la 25°C)
are sensibilitatea de -100C/°C, în timp ce o termorezistenã
de 100C are sensibilitatea de 0.4 C/°C.
W Existã termistoare cu coeficient negativ de temperaturã (NTC-
Negative Temperature Coefficient), i termistoare cu
coeficient de variaie pozitiv - PTC (rar utilizate la mãsurarea
temperaturii).
W Ìn tehnicã se utilizeazã temistoare a cãror sensibilitate este deci
superioarã cu cel putin un ordin de mãrime fatã de termorezistente. Se
executã din oxizi cu proprietãti semiconductoare ca oxizii de mangan,
nichel, cobalt, cupru, magneziu, zinc, aluminiu, fier, care sunt mãcinati
si apoi presati prin sinterizare la o temperaturã ridicatã, la extremitãti
aplicându-se prin metalizare electrozi de legãturã. Se realizeazã în
forme miniaturizate de discuri, plachete, perle, cilindri si permit
mãsurarea cvasipunctualã a temperaturii cu o vitezã de rãspuns
ridicatã. Domeniul de mãsurã poate acoperi plaja ÷200÷+400
0
C, uzual
fiind pânã la +200
0
C.
W Se poate demonstra cã rezistenta lor variazã cu temperatura dupã
relatia:
(4.9)
unde: T ÷ temperatura absolutã; A ÷ constantã dependentã de dimensiuni si
forma constructivã (T÷× => R = A, rezistenta conventionalã a termistorului); B
÷ constantã caracteristicã a materialului din care e confectionate termisorul, cu
valori între 2500 ÷ 5000 pentru temperaturi pânã la 200
0
C.
Fig.4.13. Forme geometrice de termistori i simbolul acestuia
W n cataloage se precizeazã de obicei urmãtorii parametrii pentru
un termistor:
a) Rezistenta nominalã R
25
- valoarea rezistentei termistorului la
temperatura de 25
0
C;
b) Constanta B;
c) Coeficientul de variatie cu temperatura (la o temperaturã de
referintã, de obicei 25
0
C);
% %

% d%
dR
R
%
%
298 298
1
2
25
=
=
=
= -
Observatie: Acest parametru se poate deduce cunoscând
valoarea constantei B.
d) Coeficientul de disipatie termicã D[W/K] (notat uneori si cu ¯)
este numeric egal cu puterea disipatã în termistor (P) la o
diferentã de 1
0
C (1K) între temperatura corpului termistorului T si
temperatura ambiantã T
0
;

% %
!

=
(4.16)
(4.17)
W Majoritatea circuitelor de mãsurare utilizate pentru termistoare sunt
circuite dedicate, impuse în primul rând de caracteristica puternic
neliniarã i coeficientul negativ de variaie cu temperatura ale acestora.
W Puntea simplä de curent continuu se utilizeazã în asociere cu
caracteristica staticã a termistorului datã sub formã tabelarã. Termistorul
introdus în mediul cu temperatura de mãsurat este conectat pe una din
laturile punii. Puntea se echilibreazã (manual sau automat) iar valoarea
rezistenei termistorului se calculeazã pe baza valorilor celorlalte
rezistoare ale punii. Pentru o anumitã valoare a rezistenei termistorului
se determinã temperatura utilizând tabelul dependenei intrare-ieire
(manual sau automat).
W n timp ce rezistenele fixe din braele punii se modificã puin cu
temperatura (10-100 ppm/°C), rezistena termistorului se modificã mult
mai puternic cu modificarea temperaturii (aproximativ 4%/°C sau
40.000 ppm/°C).
W &nul dintre dezavantajele utilizãrii termistorului este acela cã rezistena
sa este extrem de neliniarã în funcie de temperaturã fiind aproximativ o
funcie exponenialã. Figura 4.14 prezintã caracteristica rezistenã
funcie de temperaturã pentru un termistor NTC tipic i constanta
B=3890, în intervalul de temperaturã 0-50°C, normalizatã la 1 pentru
temperatura de 25°C.
Existã diferite metode de liniarizare a dependenei rezistenei de
temperaturã, într-un anumit domeniu de temperaturã. &n exemplu
de circuit de liniarizare este prezentat în Fig. 4.15.
Fig.4.14. Dependena de temperaturä a rezistenei unui termistor
n acest circuit, dependena tensiunii de
ieire (V
O&T
) de rezistena termistorului
(R
TH
) este datã de relaia:
Graficul din Fig. 4.16 aratã dependena tensiunii difereniale de ieire de
rezistena termistorului pentru RREF = 10kC, i RTH variind în intervalul 1kC -
100kC.
Se observã cã dependena rezistenei termistorului de tensiunea de ieire este
aproape logaritmicã, în intervalul considerat. De asemenea, rezistena
termistorului variazã aproape exponenial cu temperatura. Combinând aceste
douã funcii neliniare, rezultã cã tensiunea de ieire va fi o funcie liniarã cu
temperatura într-un interval mic de temperaturã (în jurul temperaturii de 25°C,
când tensiunea de ieire este zero). Graficul acestor funcii combinate este
prezentat în Fig. 4.17.
(4.23)
Fig.4.15. Circuit punte cu termistor
Fig.4.16. Tensiunea de ieire
funcie de rezistenä
Fig.4.17. Tensiunea de ieire
funcie de temperaturä
W Sensibilitatea foarte ridicatã între, (20 ÷ 80) ʬ10
~3
K
~1
, pretul
scãzut si volumul mic al termistorilor îi fac competitivi în rândul
termometrelor.
W Termistoarele au coeficienti mari de variatie a rezistentei cu
temperatura. Modificarea cu un grad a temperaturii produce o
variatie a rezistentei de 4 % din rezistenta termistorului.
Aceasta sensibilitate mare face ca ele sa fie utilizate pentru
masurari de precizie. Rezistivitatea mare a semiconductoarelor
face posibila utilizarea termistoarelor pentru masurari la
distante mari, deoarece rezistenta conductoarelor de legatura
este neglijabila.
W Dezavantajul principal al termistorilor constã în instabilitatea în
timp a parametrilor lor. Fenomenul de îmbãtrânire produce
variatii de ordinul procentelor ale constantelor ce
caracterizeazã termistorii.
W &n alt dezavantaj al termistoarelor îl reprezinta caracterul
neliniar al caracteristicii sale care limiteaza utilizarea lor în
domenii largi de masurare a temperaturilor.
W n comparatie cu termorezistoarele metalice
(termorezistene), traductoarele cu termistoare prezintã
urmãtoarele avantaje:
- variatia mare a rezistentei cu temperatura;
- rezistivitate electricã mare (pot fi folosite chiar atunci
când distanta dintre punctul de mãsurare si locul de
amplasare este mare, întrucât rezistenta firelor de
legãturã devine neglijabilã);
- au dimensiuni foarte mici.
W &tilizarea acestor traductoare în practicã este redusã
datoritã intervalului mic de temperaturã mãsurabil (între -
100
0
C . +300
0
C). Ca atare, termistoarele sunt folosite la
mãsurãri de temperaturi moderate, în unele aplicatii
industriale, de laborator si medicale, în special atunci
când se cer dimensiuni mici ale traductorului, sensibilitate
ridicatã, rãspuns rapid etc.
4.3. Termometre în infrarosu
W Mãsoarã temperaturi fãrã contact cu obiectul de mãsurat,
timpul de rãspuns fiind de ordinul ms.
W Nu intereseazã conductivitatea termicã a obiectului mãsurat,
factorii importanti fiind:
- vederea directã între termometrul în ÌR si obiectul de
mãsurat,
- elementele optice trebuie sã fie protejate împotriva prafului si
condensului,
W Mãsoarã doar temperatura suprafetelor, radiatia termicã
depinzând de materialul obiectului mãsurat si gradul de finisare
a suprafetei.
W Corpurile cu temperaturã mai mare ca 0K radiazã energie.
Cãldura determinã vibratii moleculare care induc vibratii
electronice, deci emisie electromagneticã.
W Alte proprietãti ale corpului ce influenteazã radiatia emisã:
transparenta si reflectivitatea.
W Obiectele nemetalice au reflectivitate scãzutã i nu sunt
transmisive, având emisivitate mare.
W Metalele cu suprafatã lucioasã sau lustruite au reflectivitate mare
i emisivitate micã.
W Constructiv, sunt instrumente portabile, cu afisaj numeric, cu
microcontroler pentru compensare si calibrare si senzori sensibili
în ÌR.
W Fac mãsurãtori rapide, fãrã contact cu obiectul, la temperaturi ÷
40.1700°C.
W Obiectul mãsurat poate avea dimeniuni foarte mici.
W Termometrele moderne în infrarosu au ca parte analogicã
fotodetectoarele si preamplificatoarele, în rest toate celelalte
circuite sunt numerice (convertoare analog-numerice, circuite-
numerice programabile, memorii ROM si EEPROM si procesoare
numerice de semnale), iesirile fiind analogice si /sau numerice.
Cele mai folosite sunt termometrele în infrarosu cu douã lungimi
de undã. Legãturile de date permit transferul datelor între
termometre în infrarosu, calculatoare si alte instrumente si
dispozitive de control. Ìnterfetele standard cele mai folosite sunt
cele serie, RS-232 sau RS-485.
4.4. Pirometre
W Se folosesc la mãsurarea temperaturilor mari, peste Ì000°C, pe baza radiatiilor
totale, partiale sau monocromatice emise de corpurile mãsurate.
Pirometre de radiatie totaIg.
W Ìntr-o carcasã metalicã numitã lunetã, contin:
- un sistem optic, format din lentile obiectiv si ocular si diafragme;
- un sistem electric de mãsurare, format din termopile, montate cu jonctiunile
de mãsurare pe plãcute receptoare de radiatii din Pt înnegritã, centrate pe axul
lunetei.
W Constantele de timp ale mãsurãtorilor sunt 2...3 s.
Pirometre de radiatie partiaIg.
- Pirometrul optic cu filamemt comparã densitatea spectralã a luminantei
energetice a corpului mãsurat, cu luminanta spectralã variabilã a unei lãmpi cu
incandescentã. Curentul prin filament dã informatia de temperaturã a corpului.
- Pirometrul fotoelectric mãsoarã densitatea spectralã a emitantei energetice a
corpurilor, utilizând fotodetectoare în benzi de câtiva 3m în jurul unei anumite
lungimi de undã. Se folosesc douã fotodetectoare identice pentru mãsurare
(fotodiode duale), pentru eliminarea recalibrãrii periodice.
- Pirometrele de culoare functioneazã pe baza raportului densitãtilor spectrale
ale emitantelor energetice, pentru 2 lungimi de undã ale radiatiilor corpului a
cãrui temperaturã se mãsoarã.
4.5. Termografie în infrarosu
W &tilizatã în:
- inspectia sistemelor electrice, pentru depistarea conexiunilor i
echipamentelor calde sau anormal de reci;
- inspectia sistemelor mecanice la frecãri excesive si curgeri anormale ale
fluidelor;
- inspectia acoperisurilor, detectarea izolãrilor umede, pierderea de energie
prin peretii exteriori ai clãdirilor;
- monitorizarea proceselor,
- analize medicale, cantitative si ale plãcilor de circuit electronice, etc.
W &n sistem de termografie în ÌR contine:
- un captator termic de imagini ÌR (scaner ÌR),
- o placã de achizitie de imagini,
- soft pentru procesarea de imagini si
- monitor video.
W Mãsurãtorile se fac în 2 benzi spectrale: 3...5 3m sau 8...12 3m, datoritã
transmisiei bune a radiatiei ÌR prin atmosferã, în aceste benzi.
W Ìnformatia obtinutã trebuie corectatã, încât temperatura mãsuratã sã depindã
doar de temperatura obiectului.
W Se tine seama de mãrimea obiectului.
Pentru un obiect a cãrui imagine spectralã pe fotodetector este mai micã decât
fotodetectorul, scanerul va mãsura o temperaturã medie a temperaturii
obiectului si mediului înconjurãtor.
W Pentru mãrirea rezolutiei, se foloseste un sistem optic de mãrire a imaginii
obiectului si nu o amplificare electronicã a semnalului, se eliminã astfel
efectele difractiilor optice, aberatii sau umbriri.
W Rezultatele mãsurãtorilor nu sunt identice în cele 2 benzi, datoritã:
- conditiilor atmosferice,
- distantei pânã la obiect,
- tipul obiectului a cãrui temperaturã se mãsoarã,
- radiatia obiectelor înconjurãtoare, etc.
W Conditiile specifice aplicatiei se compenseazã prin software în sistemul de
procesare de imagini.
W Scanerele în ÌR sunt de douã tipuri:
- cu suprafete de fotodiode care necesitã rãcire la temperaturi criogenice, au
diferente de temperaturi echivalente de zgomot de 0,01°C, sunt scumpe, se
folosesc în aborator si lucreazã în banda 3. ..5 3m;
- cu suprafete de fotodiode la temperatura camerei, în banda 0,9 . 2,5 3m, cu
diferente de temperaturi echivalente de zgomot de 1°C.
5. gsurarea depIasgriIor
W Deplasarea este mãrimea ce caracterizeazã shimbãrile de pozitie
ale unui corp fatã de un sistem de referintã. Separarea spatialã dintre
douã puncte reprezintã distanta dintre cele douã puncte. Gradul de
situare la foarte micã distantã fatã de un reper fix al unui obiect
poartã denumirea de proximitate. Deplasãrile pot fi liniare (când
corpul executã o miscare de translatie) si unghiulare (când corpul
executã o miscare circularã în jurul unui punct fix). Deplasarea
simultanã (liniarã sau circularã) a unui punct pe diferite axe în raport
cu un sistem de coordonate poartã denumirea de traiectorie (care pot
fi planare sau spatiale). &nitatea de mãsurã este metrul cu
submultipli pentru deplasãrile liniare si gradul (cu submultipli) sau
radianul pentru deplasãrile unghiulare.
W Pentru mãsurarea deplasãrilor se utilizeazã o serie de traductoare
cum ar fi: traductoarele rezistive (potentiometrice), inductive,
capacitive, selsinele, traductoare piezoelectrice, cu radiatii, numerice,
de proximitate, s.a.
W Mãsurarea cu precizie a deplasãrilor este necesarã atât în
procese industriale, cât si în laboratoarele de cercetare. Dupã
mãrimea deplasãrii de mãsurat, aceste traductoare sunt
utilizate pentru deplasãri mici, de ordinul 10
-2
÷10
2
mm si pentru
deplasãri mari, de ordinul metrilor sau zecilor de metri (la
masini-unelte cu comandã numericã, la laminoare, la benzi
transportoare, etc).
W Cele mai rãspândite traductoare pentru deplasãri mici sunt cele
parametrice, de tip rezistiv, inductiv si capacitiv; pentru
deplasãri mari se folosesc traductoare de tip riglã (inductosinul
liniar, rigla opticã) sau cele bazate pe interferometrie cu laser.
W n cele ce urmeazã se vor analiza doar traductoarele pentru
deplasãri mici. Structura acestora cuprinde în general douã
elemente de bazã: elementul sensibil la deplasare - care are
rolul de a converti deplasarea mecanicã într-o mãrime electricã
si adaptorul format din blocul electronic care prelucreazã
semnalul electric dat de elementul sensibil.
Traductoare de pozitie si deplasare transformã o deplasare liniarã sau unghiularã într-o
variatie a unui parametru al unui element pasiv de circuit electric (rezistentã electricã,
capacitate electricã, inductantã magneticã)
Cele mai simple traductoare de de5lasare sunt :
rezisti;e - transformã o deplasare liniarã sau unghiularã într-o variatie a rezistentei
unui reostat sau a unui potentiometru
ca5aciti;e - transformã o deplasare liniarã sau unghiularã într-o variatie a capacitãtii
electrice a unui condensator
inducti;e - transformã o deplasare liniarã sau unghiularã într-o variatie a inductantei
unui circuit magnetic
5.1. Traductoare de depIasare rezistive
W Dupã cum se cunoaste, variatia rezistentei e datã de:
(5.1)
unde 8 ÷ rezistivitatea electricã; l÷ lungimea conductorului; S ÷ sectiunea
conductorului. Modificând lungimea conductorului, practic se va modifica
rezistenta electricã R.
W Se utilizeazã frecvent elemente sensibile rezistive cu variatie cvasicontinuã,
realizate prin bobinare cu pas uniform si mic a unui fir conductor pe un suport
de material izolator (ceramicã)- Fig.5.1.
W Deoarece principalele surse de erori pentru aceste elemente sensibile sunt
contactele imperfecte între cursor si rezistorul bobinat, cât si variatia
temperaturii mediului, se impune pentru firul conductor utilizarea unor materiale
care au coeficientul de variatie a lui p cu temperatura foarte mic: manganina,
constantan, nicron.
W Pentru cursor, se utilizeazã lamele
sau perii din fire de argint cu grafit, iar
pentru carcasã, materiale ceramice
cu bunã izolatie si stabilitate la variatia
temperaturii .
Fig.5.1. Element sensibil rezistiv pentru deplasäri liniare
W Schemele de conversie ale deplasãrii în variaia rezistenei sunt de douã
tipuri:
a) Montajul reostatic, Fig.5.2.a unde deplasarea (x) se exprimã prin
modificarea curentului , conform relatiei :
(5.2)
x S
x
R R
E
I
+
=
relaie care indicã o
caracteristicã neliniarã.
Fig. 5.2. Element sensibil rezistiv în montaj reostatic: a ÷ schema
electricä; b ÷ caracteristica staticä
b) Montajul potentiometric, (Fig. 5.3) la care mãrimea de iesire este o
tensiune datã de relaia:
Fig. 5.3. Element sensibil rezistiv în montaj potentiometric:
a ÷ schema electricä; b ÷ caracteristici statice
W Caracteristica staticã este liniarã doar pentru sarcinã infinitã (m = 0); R
s
FC. Neliniaritatea creste odatã cu micsorarea rezistentei de sarcinã Rs.
Este necesarã deci o rezistentã de sarcinã cât mai mare.
W Ci deplasarea unghiularã se poate mãsura cu ajutorul elementelor
sensibile rezistive.
W Constructiv, acestea sunt servopotentiometre (Fig.5.4) care functioneazã
pe acelasi principiu ca si elementele sensibile rezistive pentru deplasãri
liniare. Dacã cursorul este rotit cu unghiul - fatã de pozitia de referintã
(zero) se obtin la bornele potentiometrului tensiunile:
max
a
x
U
U
-
-
=
´ )
max
max a '
x
U
U
-
- -
= sau (5.4)
Fig. 5.4. Element sensibil rezistiv (potentiometric) pentru deplasäri unghiulare
unde: &
a
este tensiunea de alimentare; -
unghiul maxim care de obicei este mai mic
decât 360° fiind limitat de spatiul necesar
amplasãrii contactelor.
358 ( 355 ...
3 3 3
= -
5.2. Traductoare de depIasare inductive
W Din punct de vedere constructiv, elementele sensibile ale acestor
traductoare sunt de douã tipuri:
a) cu modificarea inductantelor proprii sau mutuale (prin
deplasarea unui miez mobil);
b) cu modificarea întrefierului (prin deplasarea unei armãturi
mobile).
W Functionare: Componentele mobile ale traductoarelor inductive
(armãtura mobilã, respectiv miezul magnetic mobil) sunt solidare
cu subansamblul a cãrui deplasare trebuie determinatã, astfel cã,
prin modificarea distantei x dintre armãtura mobilã si armãtura
fixã, respectiv deplasarea miezului magnetic mobil în bobina
cilindricã, se modificã practic inductanta bobinei deci curentul
absorbit de solenoid, respectiv de bobina cilindricã. Astfel,
curentul indicat de ampermetru este direct proportional cu
deplasarea.
Fig. 5.5. Traductor inductiv cu armäturä mobilä
Fig. 5.6. Traductor inductiv cu miez mobil
W Pentru deplasãri mici, de ordinul zecimilor de milimetru se
folosete traductorul inductiv cu armãturã mobilã, iar pentru
deplasãri mai mari (100 mm sau uneori chiar pânã la 1000 mm),
traductorul inductiv cu miez mobil.
W Pentru reducerea perturbatiilor de naturã electromagneticã, întreg
ansamblul se ecraneazã.
W n figura 5.7.a este prezentatã forma constructivã (varianta de bazã)
a unui element sensibil cu modificarea inductivitãtii proprii, iar în
figura 5.7.b este datã variatia acestei inductivitãtii în raport cu
deplasarea miezului feromagnetic M, în interiorul carcasei unei
bobine B.
Fig. 5.7. Traductor inductiv cu miez mobil (a) i variaia L cu deplasarea (b)
W Deplasarea lui M provoacã modificarea inductantei proprii L a bobinei
B. Caracteristica staticã este pronuntat neliniarã, datoritã câmpului
magnetic neomogen creat în bobinã
W De asemenea, apar forte parazite de atractie dintre miez si bobinã.
Aceste dezavantaje se eliminã prin utilizarea a douã bobine (B1 si
B2) legate diferential (figura 5.8.a) care asigurã o caracteristicã
mult mai liniarã, prezentatã în figura 5.8.b, iar sensibilitatea
traductorului creste. n pozitia de referintã (x = ¨0¨), miezul
feromagnetic este echidistant fatã de capetele interioare ale
bobinelor B1 si B2.
Fig. 5.8. Traductor inductiv, cu miez mobil, cu bobine diferentiale (a)
i variaia diferenei inductivitäilor cu deplasarea (b)
W Dacã miezul este asezat simetric fatã de bobine ele vor avea
inductante egale. Prin deplasarea miezului într-un sens, bobina în care
pãtrunde miezul îsi va mãri inductanta, în timp ce cealaltã si-o va
micsora.
W Conectate într-o schemã de punte împreunã cu douã rezistente egale
R, deplasarea miezului va produce dezechilibrul puntii:
Dacã bobinele au rezistente neglijabile:
ecuatia (5.5) devine:
(5.5)
(5.6)
(5.7)
W Caracteristica dependentei A&=f(x)
exprimatã de relatia (5.7) este datã
în fig. 5.9. Deoarece A& îsi
schimbã faza la deplasarea
miezului în stânga sau în dreapta
pozitiei de echilibru, cu un redresor
sensibil la fazã se poate detecta si
sensul deplasãrii.
W Ìntervalul deplasãrilor la care se
utilizeazã acest tip de traductor
este 0-100 mm.
W O variantã îmbunãtãtitã a elementului sensibil inductiv o reprezintã
elementul sensibil de tip - transformator diferential liniar variabil
(TDLV) format dintr-o bobinã primarã si douã bobine secundare situate
simetric fatã de cea primarã si plasate într-o carcasã cilindricã
comunã. n interiorul carcasei bobinelor se deplaseazã un miez
feromagnetic mobil - pe distanta x, care asigurã închiderea fluxului
magnetic, figura 5.9.a.
Fig. 5.9. Variaia tensiunii de
dezechilibru cu deplasarea
W Dacã miezul se deplaseazã spre stânga creste inductivitatea
mutualã cu secundarul din stânga si creste &
1
, în timp ce &
2
scade, astfel cã la iesire &
e
va fi diferitã de 0. Faza tensiunii &
e
poate indica si sensul deplasãrii. Functia &
e
=f(x) este liniarã si
traductorul este foarte sensibil, mãsurând deplasãri de la ±1µm
pânã la ±400 µm la micrometre, sau deplasãri de ±10 mm.
Fig. 5.9. Element sensibil de tip TDLV: (a) schema constructivä; (b) schema de conexiuni
W Bobinele secundare sunt legate diferential, (figura 5.9.b) astfel încât
tensiunea la iesire este datã de diferenta dintre tensiunile
electromotoare induse în cele douã înfãsurãri secundare. Din
teorema a-ÌÌ-a a lui Kirchhoff rezultã:
. U U U : sau U U U
2 1 e e 2 1
= =
(5.5)
W Când bobina primarã este alimentatã de la o sursã de tensiune
alternativã în bobinele secundare se induc tensiuni. ntrucât bobinele
secundare sunt legate în sens contrar, tensiunile induse sunt în opozitie
de fazã. Astfel la iesire se obtine diferenta tensiunilor induse. Diferenta
este nulã când miezul se aflã pozitionat în centrul bobinei, pozitie
consideratã de zero.
Fig.5.10. Transformator diferential liniar variabil (TDLV)
5.3. Traductoare de depIasare capacitive
W Se deosebesc trei categorii de traductoare capacitive de deplasare
dupã relatia capacitãtii electrice a unui condensator:
x
S
c
c
d
¹

x
c
c

d

S ¹
x
S
c
d
¹

x
S
c

¹

traductoare cu su5rafatà ;ariabilà
traductoare cu distantà ;ariabilà
traductoare cu dielectric ;ariabil
d
S
C
. s
=
traductoare cu distantà ;ariabilà i dielectric
;ariabil
W Prin deplasarea dielectricului sau a unei armãturi (solidare cu
dispozitivul a cãrui deplasare se mãsoarã) se produce variatia
unuia din cei trei parametri (s, S, d), variatie ce duce la
modificarea capacitãtii condensatorului, mai usor mãsurabilã.
W Sensibilitatea traductoarelor e datã de relatia: S=AC/Ad
W Toate traductoarele capacitive functioneazã în curent alternativ,
la o frecventã de cel putin 1 kHz.
W Se utilizeazã frecvent pentru mãsurãri de deplasãri rapide
(metoda compensärii) sau prin montarea în punte a douã
traductoare identice, unde numai unul dintre traductoare este
actionat de mãrimea neelectricã mãsuratã sau controlatã.
W Armãturile se confectioneazã dintr-un material special numit
invar, pentru înlãturarea erorilor datorate variatiilor de
temperaturã.
6. TraductoruI tensometric (arca tensometricg).
Circuite punte
W Marca tensometricã este un traductor care îi modificã rezistena la
terminalele sale de ieire, atunci când este supusã unui efort de
întindere sau de compresiune.
W Mãrcile tensometrice si principiile care stau la baza lor sunt adesea
folosite în dispozitivele destinate mãsurãrilor de acceleratie,
presiune, tensiuni mecanice i forã.
W Lordul Kelvin a descoperit cã (în 1856), odatã cu modificãrile de
naturã mecanicã (lungime l, sectiune S sau rezistivitate electricã 8)
ale unui corp metalic sau semiconductor supus unei forte, are loc si
o modificare a rezistivitãtii acestuia ÷ efectul tensorezisti;.
W Mãsurând lungirea sau contractia structurii respective, se obtin
informatii despre mãrimea fortei care a determinat-o.
W Aplicatiile industriale ale efectului tensometric îsi fac aparitia mult
mai târziu, abia prin anul 1920.
W n figura 6.1 se prezintã constructia i caracteristica unui traductor
electrotensometric rezistiv (TER), denumit i marcä tensometricä
sau timbru tensometric.
W n forma lui cea mai simplã, traductorul cu fir metalic (fig.6.1), constã
dintr-un fir subtire de constantan sau nicrom, cu diametrul de câteva
sutimi de mm, de lungime I bine determinatã si rezistentã electricã #.
Firul conductor, dispus sub formã de grilã, este lipit pe un suport din
hârtie sau alt material izolant.
W Traductorul se lipeste cu ajutorul unui clei special, cu partea izolatã pe
elementul care se deformeazã, de unde provine si denumirea de marcä
tensometricä.
W La baza utilizãri TER stã fenomenul de variatie a rezistentei electrice a
unui conductor datoritã deformatiei mecanice ale acestuia în zona de
lipire (numitã baza de mãsurare), deformatii proportionale cu deplasarea
extremitãtii elementului elastic.
Fig. 6.1. Constructia i caracteristica unei märci tensometrice
W Se cunoaste ca rezistenta electricã a firului este dependentã de
rezistivitatea p, sectiunea S a firului si lungimea I a acestuia
R = p Ì/S (6.1)
W La o variatie micã Al a lungimii conductorului, se produce o variatie a
tuturor parametrilor din formula (6.1).
W Sensibilitatea relativã a traductorului este definitã cu relaia:
(6.2)
W La anumite materiale (constantan, nicrom, etc.) variatia relativã a
rezistentei electrice a traductorului AR/R este proportionalã cu
alungirea relativã s = Al/l, sensibilitatea relativã k fiind o constantã a
acestora. De exemplu, pentru conductorii din constantan (58,8% Cu;
40% Ni; 1,2% Mn) a rezultat k = 1,9 ÷ 2,1 = 2.
W Pentru aceste materiale, variatia rezistentei poate fi scrisã:
(6.3)
W Relatiile (6.3) demonstreazã cã, mãsurând variatia rezistentei electrice
AR si cunoscând sensibilitatea relativä k a traductorului, se poate
determina alungirea specificã s a corpului pe care este lipit traductorul.
De exemplu, pentru piesele din otel aliat aflate la limita elasticã de
deformare, se alege s=Al/l > 2,5.10
3
, astfel cã AR/R > 5.10
3
. De obicei,
în practicã, valorile raportului AR/R sunt mai mici; în aceste conditii,
variatiile de temperaturã ale conductorului, chiar cu câteva grade,
influenteazã variatia rezistentei. Ca urmare, trebuie avutã în vedere
variatiile termice.
W &n timbru tensometric are rezistenta nominalã între 100 si 500 C si
poate mãsura deformatii de la câtiva milimetri pânã la câtiva centimetri.
W n figura 6.2 sunt prezentate mai multe tipuri de TER: cu fir sub formã
de grilã planã (fig.6.2a) sau înfãsurat (fig.6.2b), cu folie (fig.6.2c) ÷
obtinute prin procedee fotochimice, asemãnãtoare cu cele folosite
pentru circuitele imprimate din electronicã, ori cu material
semiconductor (fig.6.2d). Tehnologia de fabricatie a TER cu fir este în
prezent depãsitã si costisitoare, iar mãrcile cu semiconductoare, în
ciuda factorului k net superior, are dezavantajul unei neliniaritãti mai
pronuntate si al compensãrii mai dificile a erorilor de temperaturã,
nefiind recomandate pentru captoarele de uz industrial. Prin urmare,
sunt preferate TER cu folie realizate într-o mare varietate tipo-
dimensionalã.
W Pentru a obine date cât mai precise despre mãrimile mãsurate (fore,
acceleraii, e.t.c.), trebuiesc sesizate modificãri extrem de mici ale
rezistenei mãrcii tensometrice. n cazul mãrcilor tensometrice,
modificarea rezistenei datoritã eforturilor poate fi de sub 1% din
rezistena nominalã. Ca urmare, mãsurarea cu precizie a acestor mici
modificãri de rezistenã este destul de difcilã.
a a a c b a d
Fig.6.2. Tipuri de TER: cu fir sub formã de grilã planã (a);
cu fir înfãsurat (b); cu folie (c) i cu material semiconductor (d)
W Montajul cel mai adecvat pentru a sesiza micile variatii de rezistentã
ale mãrcilor tensometrice în procesul de mãsurare este puntea
Wheatstone, care convertete aceste microeforturi în modificãri ale
tensiunii de ieire, tensiune ce poate fi apoi aplicatã la intrarea unui
convertor analog-numeric (Fig.6.3).
Fig.6.3. Puntea copletä
W Când toate cele patru rezistoare din braele punii sunt egale, puntea
este perfect echilibratã i tensiunea la ieire V
O&T
=0. n momentul în
care una sau mai multe rezistene îi modificã rezistena doar cu o
micã valoare, puntea va determina la ieire o tensiune însemnatã,
mãsurabilã.
W n funcie de numãrul mãrcilor tensometrice din braele punii, existã
trei tipuri de astfel de circuite punte: puntea copletã, jumãtate de
punte i sfert de punte.
Puntea compIetg (Fig.6.3)
W Cu toate cã circuitele jumãtate de punte si sfert de punte sunt
adesea folosite, puntea completã este cea mai optimã pentru
mãsurãrile cu mãrci tensiometrice.
W Puntea completã conine patru mãrci tensometrice în braele punii:
douã montate pe suprafaa supusã tensiunii, iar celelalte pe
suprafaa opusã, de compresie (Fig.6.3). La apariia unui efort pe
suprafaa superioarã, rezistena a douã mãrci va crete, în timp ce
rezistena celorlalte douã, va scãdea, puntea dezechilibrându-se i
astfel va apare la ieire o tensiune proporionalã cu deplasarea.
Tensiunea la ieire va fi datã de relaia:
exc O&T
V
R
R
V
A
=
(6.4)
W Se observã cã relaia între tensiunea de ieire i variaia de
rezistenã este liniarã.
W Erorile datorate variaiilor de temperaturã sunt neglijabile,
deoarece toate cele patru mãrci au acelai coeficient de
temperaturã i sunt situate foarte aproape una faã de cealaltã.
W De asemenea, rezistena firelor de legãturã nu va afecta precizia
de mãsurare atâta timp cât impedana de intrare a
amplificatorului conectat la ieirea punii este mare. De exemplu,
un amplificator cu impedana de 100MC, determinã un curent
neglijabil prin firele de legãturã, minimizând cãderile de tensiune
pe acestea i implicit erorile de mãsurare.
W Sensibilitatea unei puni este raportul între valoarea maximã a
tensiunii de ieire i tensiunea de excitaie. Astfel, dacã
tensiunea de excitaie este Vexc=10V iar domeniul de variaie al
tensiunii de ieire este 10mV, atunci sensibilitatea punii este de
1mV/V.
CircuituI semipunte
W Când condiiile fizice nu permit montarea a patru mãrci tensometrice,
este utilizatã semipuntea. n acest caz, vor fi montate douã mãrci pe
dispozitivul testat, iar alte douã rezistene fixe egale cu valoarea
nominalã a rezistenei senzorilor vor completa puntea (Fig.6.4).
Fig.6.4. Circuitul semipunte
W Tensiunea de ieire este în acest caz:
2
exc
out
V
R
R
V
A
=
(6.5)
W Se observã i în acest caz cã relaia între tensiunea de ieire i
variaia de rezistenã este liniarã.
W Dacã coeficienii de temperaturã ai rezistoarelor fixe sunt diferii
de cei ai mãrcilor tensometrice i dacã rezistena nu se modificã
proporional cu temperatura, vor apãrea erori de mãsurare. n
plus, rezistoarele fixe, de multe ori, se aflã situate la distanã de
mãrcile tensometrice, astfel încât diferena de temperaturã
creatã determinã erori suplimentare. n sistemele de mãsurare
cu fire (conductoare) de legãturã lungi, rezistenele fixe
trebuiesc ataate aproape de mãrcile tensometrice, dar acest
lucru ar putea sã nu fie întotdeauna posibil în practicã din cauza
limitãrilor de prindere sau a altor constrângeri fizice.
W Tensiunea de ieire este în acest caz:
2
exc
out
V
R
R
V
A
=
(6.5)
W Tensiunea de ieire este în acest caz:
2
exc
out
V
R
R
V
A
=
CircuituI sfert de punte
W Este realizat dintr-o singurã marcã tensometricã i trei rezistene fixe
(Fig.6.5).
Fig.6.5. Circuitul sfert de punte
(6.6)
W Tensiunea de ieire este în acest caz:

2
exc
out
V
R
R
R
V
A
+
A
=
W Se observã cã acest circuit are cea mai micã tensiune de ieire, astfel
încât zgomotele ar putea fi o problemã. Pentru reducerea (eliminarea)
efectelor zgomotelor este necesarã amplificarea tensiunii de ieire.
W &n alt dezavantj important al acestui circuit este neliniaritatea tensiunii
de ieire cu variaia rezistenei. n multe aplicaii, neliniaritatea punii
poate fi acceptatã, dar existã multe metode pentru liniarizarea punilor
de mãsurare.
W n plus, toate sursele de erori i limitãrile de la circuitul semipunte apar
i în acest caz.
W Punile mai pot fi excitate cu ajutorul surselor de curent constant
(Fig.6.6).
W Dei sursele de curent nu sunt la fel de populare ca sursele de tensiune,
acestea au un mare avantaj, atunci când puntea de mãsurare se aflã la
distanã faã de sursa de excitaie, deoarece rezistena firelor de
legãturã nu mai introduce erori de mãsurare. De asemenea, în cazul
excitãrii punii cu curent constant, toate configuraiile sunt liniare, cu
excepia punii cu un singur element variabil.
Fig.6.6. Tensiunea la ieirea diferitelor tipuri de configuraii de punte,
pentru curent de excitaie constant
AmpIificarea i Iiniarizarea ieiriIor punii
W O modalitate de amplificare a ieirii unei puni de mãsurare, constã în
introducerea unui amplificator de instrumentaie (de mãsurare), ca în
Fig.6.7.
Fig.6.7. Punte de mäsurare cu un singur element variabil i amplificator de instrumentaie.
W O modalitate de liniarizare este prezentatã în Fig.6.8, în care
amplificatorul operaional introdus în puntea de mãsurare foreazã
o tensiune zero în diagonala punii.
Fig.6.8. Metodä de liniarizare a unei puni cu un singur element variabil
W &n circuit utilizat pentru liniarizara i amplificarea tensiunii la ieirea
punii cu un singur element variabil este prezentat în Fig.6.9.
Fig.6.9. Metodä de liniarizare i amplificare a ieirii unei puni cu un singur element variabil
7. Senzori optici
W Prin dispozitive optoelectronice se inteleg acele dispozitive electronice
la care semnalul de intrare sau de iesire este radiatia optica.
W Functionarea dispozitivelor optoelectronice se bazeazã pe urmãtoarele
fenomene fizice:
- conversia energiei electrice în energie de radiatie electromagneticã
datoritã combinãrii radiative a purtãtorilor mobili de sarcina în
semiconductoare (pentru LED-uri);
- conversia radiatiei electromagnetice (absorbita in corpul solid) in
energie electrica (pentru fotoelemente, fotodiode, fototranzistoare,
fototiristoare, etc.).
W Lumina este o radiatie electromagneticã caracterizatã prin frecventã (f)
sau mai des prin lungimea de undã (/). Aceste douã mãrimi nu sunt
independente ci legate prin relatia:
în care c este viteza luminii (3×10
8
m/s).
(7.1)
W Lungimea de undã este exprimatã mai ales în angstromi (1A = 10
-10
m).
Lumina vizibilã are o lungime de undã cuprinsã între 4000 ÷ 7000 A
sau în termeni de frecventã 4,3×10
14
÷ 7,5×10
14
Hz. Frecventa cea mai
micã este perceputã de ochiul uman ca având culoarea rosie,
frecventa cea mai mare este perceputã ca violet. Lumina albã este de
fapt un amestec de radiatii de diferite frecvente din spectrul vizibil.
W Radiatiile electromagnetice cu frecventa mai micã decât a radiatiilor din
spectrul vizibil, pânã la 10
12
Hz se numesc infrarosii iar cele cu
frecventa mai mare decât spectrul vizibil, pânã la 5×10
17
Hz, se
numesc ultraviolete.
W Ochiul uman are sensibilitatea maximã pentru culoarea galben, deci,
pentru radiatiile electromagnetice cu lungimea de undã de 5700A. Ca
si în cazul unui amplificator, sensibilitatea este mai micã pentru
frecventele din capetele benzii vizibile, adicã, pentru rosu si violet.
W Spectrul radiatiei optice este cuprins intre 5nm si 1mm. Spectrul se
imparte astfel:
- domeniul de radiatie ultraviolet: (5nm,400nm);
- domeniul vizibil: (400nm ,760nm);
- domeniul infrarosu: (760nm,1mm).
!rocese
electronice
Energia
electrica
Radiatie
electromagnetica
(energieluminoasa
!rocese
termice
W Trebuie sã ne reamintim cã într-un semiconductor, perechile
electron ÷ gol, deci purtãtorii liberi de sarcinã, sunt generati datoritã
energiei pe care acestia o primesc din mediu. Pânã acum am fãcut
referire la energia termicã drept sursã de energie suplimentarã. n
cazul dispozitivelor optoelectronice, energia luminii este sursa care
determinã generarea perechilor electron ÷ gol.
W Fenomenul de creare de purtatori liberi de sarcina sub actiunea
radiatiei electromagnetice se numeste EFECT FOTOELECTRIC.
W Daca electronii, care au absorbit radiatia electromagnetica, sint
extrasi din interiorul corpului solid, fenomenul poarta denumirea de
efect fotoeIectric extern; acesti electroni pot participa la fenomene
de conductie in vid sau gaze.
W Daca electronii sint doar desprinsi de atomul de origine, devenind
purtatori liberi in interiorul retelei, fenomenul poarta denumirea de
efect fotoeIectric intern; acest fenomen este specific numai
semiconductoarelor, deoarece la metale exista un mare numar de
purtatori liberi, chiar in absenta radiatiei electromagnetice.
W Senzorii optici mai sunt cunoscui sub denumirea de "Dispozitive
Fotoelectrice¨ sau "Fotosenzori¨ care pot fi grupai în douã mari
categorii - cei care genereazã energie electricã, atunci când sunt
iluminaifi (Dispozitive Fotovoltaice sau Fotoemisive) i cei care îi
modificã proprietãile electrice su aciunea luminii (Fotorezistoare
sau Fotoconductoare).
W Acest lucru conduce la urmãtoarea clasificare a acestor
dispozitive:
- Celule Foto-emisive: acestea sunt fotodispozitive ce elibereazã
electroni dintr-un material sensibil la luminã, cum ar fi cesiu, atunci
când este lovit de luminã.
- Celule Foto-conductive: aceste fotodispozitive îi modificã
rezistenta lor electricã atunci când sunt supuse la luminã. Cel mai
utilizat material fotoconductiv este Cadmiul.
- Celule Foto-voltaice: aceste fotodispozitive genereazã o tensiune
electromotoare, proporionalã cu energia luminoasã radiantã
recepionatã. Cel mai utilizat material fotovoltaic este Seleniul.
- Dispozitive Foto-jonciune: aceste fotodispozitve sunt în
principal dispozitive semiconductoare, cum ar fi fotodioda sau
fototranzistorul, care utilizeazã lumina pentru controlul fluxului de
electroni i de goluri prin jonciunea lor.
W n general purtãtorii apar într-un semiconductor datoritã excitãrii
electronilor din banda de valentã si deplasarea acestora în banda
de conductie. Dacã semiconductorul este iluminat apar purtãtorii
de sarcinã suplimentari cu energie mai mare (purtãtori liberi).
Deci iluminând un semiconductor concentratia purtãtorilor liberi
devine:
(7.1)
W unde n
0
, p
0
sunt concentratiile de echilibru ale electronilor si
golurilor, iar An,Ap sunt concentratiile electronilor si golurilor
apãrute ce urmare a injectiei optice.
Functiile dispozitivelor optoelectronice
Energieelectrica Energieluminoasa
Diode
electroluminiscente
Energieluminoasa
Energie
electrica
Celulesolare
DispozitiveIotovoltaice
Fotorezistenta
Fotodioda
Fototranzistorul
Sistem optoelectronic
Sistem
optoelectronic
Sursa/generator
delumina
Receptor
delumina
Laser
Dioda
electroluminiscenta
Fotorezistenta
Fotodioda
Fototranzistorul
Tipuri de dispozitive optoelectronice receptoare
Structura generalã a unui traductor
optoelectronic
$ursa de
radiatie opticä
Senzor optic
activ
Sursa de
tensiune
alimentare
Senzor optic
pasiv
Radiatie
opticä
Radiatie opticã
modulatã în
intensitate
Märime de
mäsurat
Semnal
electric
W Sursa de radiaie opticã (RO) poate fi de diferite tipuri, functie de
mediul de propagare, distanta pânã la senzorul optic pasiv, tipul
senzorului optic pasiv, tipul mãrimii de mãsurat. Astfel, sursa de
RO, poate fi:
- coerentã sau necoerentã,
- de bandã largã sau de bandã îngustã si
- de putere opticã mare sau micã.
W Mãrimea de mãsurat determinã variatia unuia din urmãtorii
parametrii ai undei de radiatie opticã din senzorul optic pasiv:
- intensitate,
- fazã,
- polarizare,
- lungime de undã sau
- frecventã de modulatie.
- Senzorul optic activ (detector optic sau fotodetector) converteste
intensitatea undei de RO de la iesirea SOP în semnal electric:
tensiune, curent, sarcinã sau rezistentã.
Schema bloc a senzorului optoelectronic cu
variatia polarizãrii radiatiei optice.
$ursa de
radiatie
opticä
Senzor
optic
pasiv
Sursa de
alimentare
cu tensiune
Polarizor
Märime de
mäsurat
Analizor de
polarizare
Senzor
optic
activ
W Sursa de radiatie opticä trebuie:
- sã fie monocromaticã si
- sã permitã o definire corectã a stãrii de polarizare.
W Blocul polarizor este un element optic ce permite obtinerea unei
polarizãri bine definite. Contine un polarizor si mai multe lame ce
permit un defazaj fix sau continuu variabil între douã polarizãri
ortogonale.
W Senzorul optic pasiv este un mediu a cãrui birefringentã depinde de
mãrimea de mãsurat. Conversia se face prin efect elasto-optic,
electro-optic sau magneto-optic.
W Blocul analizor de polarizare analizeazã starea de polarizare a undei
de radiatie opticã la iesirea modulatorului optic.
W Analizorul de polarizare transformã variatia polarizãrii în variatii de
intensitate.
W Rolul senzorului optic pasiv este de modulator optic, însã transformã
si variatia parametrului modulat în variatie de intensitate opticã.
Surse de radiatii optice necoerente
W Aceste surse sunt:
÷ sursele cu incandescentã;
÷ lãmpile cu descãrcare;
÷ diodele electroluminiscente (LED).
W SurseIe cu incandescentg: Sunt lãmpi cu halogen iod sau brom si filament de
tungsten.
÷ Produc RO stabilã, strãlucitoare, în domeniul vizibil si ÌR.
÷ RO se emite datoritã excitãrii termice a atomilor sau moleculelor sursei.
÷ Spectrul radiatiei este continuu si aproximeazã un corp negru.
÷ Distributia spectralã si fluxul radiat depind de:
temperaturã,
suprafata de incidentã si
emisivitate.
÷ Produc o temperaturã de aprox. 3000 K si emisivitate de 0,4 în domeniul vizibil.
÷ Halogenul înlãturã tungstenul depus în interiorul balonului de cuart si îl reîntoarce la
filamentul cald, lãsând interiorul lãmpii curat si mãrind durata de viatã. Procesul se
numeste ciclu halogen.
÷ Energia radiatã este maximã pentru lungimea de undã de aproximativ 1 3m.
÷ Avantaje: energie radiatã mare, spectru de emisie întins, cost scãzut.
÷ Dezavantaje: fragilitate, duratã scurtã de viatã (4000 ore), radiatie putinã în domeniul
vizibil, inertie termicã mare, absenta directivitatii.
W LgmpiIe cu descgrcare
W Sunt de douã tipuri:
- cu descãrcare în gaz la presiune scãzutã si
- cu descãrcare în gaz la presiune mare.
W n lãmpile cu descãrcare în gaz la presiune scãzutã, datoritã ionizãrii atomilor
sau moleculelor în urma descãrcãrii bruste a unui condensator apare un
curent electric.
Electronii cãpatã energie la nivele energetice superioare si cad pe nivele
inferioare emitând RO sub forma unor linii spectrale înguste, fixe, cu radiatie
micã.
W Lãmpile cu arc cu densitate mare de curent, cu descãrcare în gaz cu presiune
mare sunt sursele conventionale de RO cu strãlucirea cea mai mare.
Se obtine plasmã în tot volumul interior. Plasma fierbinte emite ca o sursã
incandescentã; atomii ionizati emit linii lãtite. Distributia spectralã este o
combinatie de spectru continuu si spectru de linii. Sursele de acest tip sunt
lãmpile cu arc scurt cu Xe sau vapori Hg. Se folosesc si alte gaze: Ar, Kr, Ne,
deuteriu, H
2
, vapori de Na, vapori de r, amestecuri de gaze. Carcasa este din
material transparent, de obicei safir, datoritã transferului de cãldurã bun.
Dezavantajul safirului este prelucrarea dificilã. Forma opticã este cilindricã,
specificã aplicatiei, cu doi electrozi la extremitãti. Se folosesc în undã continuã
sau în impulsuri de putere mare (Ì = 1... 700 A, T = 1 .. 10 ms).
Aplicatii: - surse de pompare pentru laserele optice cu cristale solide,
- aplicatii industriale, de mãsurare, comerciale, etc.
W Diode eIectroIuminescente
~ RO emisã nu este riguros monocromaticã.
~ Lãtimea tipicã de emisie este de aproximativ 40 nm (mãsuratã
la jumãtatea înãltimii vârfului de radiatie spectralã).
~ La cresterea temperaturii, spectrul se transleazã spre lungimi
de undã mai mari deoarece lãtimea benzii energetice interzise
variazã cu temperatura.
~ LED-urile cele mai eficiente au structuri cu heterojonctiune
dublã:
cu emisie de suprafatã - are caracteristicã de radiatie cu
directivitate mai bunã;
cu emisie lateralã.
W Avantaje: consum electric mediu, liniaritate bunã între puterea
radiatã si curentul direct, bandã de trecere mare, rezistentã
bunã la socuri si vibratii, fiabilitate bunã, compatibilitate cu
circuitele de comandã logice.
W Dezavantaje: putere opticã micã (< 100 mW) si dependenta de
temperaturã a puterii.
Surse de radiatii optice coerente
W Sunt denumite uzual surse laser si au urmãtoarele
proprietãti:
- Monocromaticitate mare, lãtime spectralã îngustã si
mare coerentã temporalã;
- divergentã micã,
- dimensiune micã a fascicolului,
- coerentã spatialã mare sau focalizare limitatã de
difractie;
- putere mare: în undã continuã (mW . MW), impulsuri
(GW . EW);
- gamã mare de acord, existând surse laser pentru
aproape tot spectrul optic;
- impulsuri laser cu lãtimi foarte înguste.
W Senzorii de luminã fotoconductivi îi modificã proprietãile fizice sub
aciunea energiei luminoase. Cel mai obinuit tip de senzor
fotoconductiv este FotorezistoruI care îi modificã rezistena
electricã ca rãspuns la modificarea intensitãii luminoase.
Fotorezistorul este un dispozitv semiconductor care utilizeazã
energia luminoasã pentru controlul fluxului de electroni i implicit al
curentului prin acesta.
W Fotorezistorul se mai numete i Rezistor Dependent de Luminã -
LDR (Light Dependant Resistor).
FotorezistoruI (LDR)
W Asa cum îi spune i numele, Fotorezistorul este un senzor rezistiv de
luminã, care îi modificã rezistenta electricã de la mai mult de mii de
Ohmi în întuneric, la numai câteva sute de Ohmi atunci cand lumina
cade pe el.
W Ìn functie de materialul semiconductor din care este realizat,
sensibilitatea lui spectrala poate varia din ultraviolet pina in infrarosu.
W Fotorezistorii se obtin prin depunerea unui strat din material
semiconductor pe un suport izolator, prevazut la capete cu doua
contacte ohmice pentru lipirea terminalelor.
7.1. CeIuIa Fotoconductivg
W Materialele utilizate în stratul de semiconductor sunt: sulfura de
plumb (PbS), selenura de plumb (PbSe) i sulfura de cadmiu.
W n mod obinuit, sensibilitatea este cuprinsã între 560nm i 600nm,
în spectrul vizibil.
Fig. 7.1. Construcia, simbolul i
caracteristica unui fotorezistor
W Parametrii unui fotorezistor sint :
-valoarea rezistentei electrice la intuneric ;
-tensiunea maxima admisa la borne ;
-puterea maxima disipata ;
-sensibilitatea la lumina-reprezinta raportul dintre variatia curentului si
variatia iluminarii, la o tensiune constanta.Se masoara in mA/lx.
-sensibilitatea spectrala-depinde de natura materialului semiconductor
utilizat si reprezinta dependenta sensibilitatii S de lungimea de unda a
radiatiei incidente.
- inertia fotorezistorului: timpul dupa care rezistenta elementului se
stabilizeaza la noua valoare, atunci cand fluxul luminos variaza prin salt.
W Cel mai utilizat senzor de luminã fotorezistiv este celula fotoconductivã
cu sulfurã de cadmiu ORP12. Acest rezistor dependent de luminã are
rãspunsul spectral de aproximativ 610nm în domeniul galben-orange al
luminii. Rezistena la întuneric este foarte mare (aproximativ 10MC),
care scade la aproximativ 100C când este puternic iluminatã. Pentru
creterea rezistenei la întuneric i astfel reducerea curentului de
întuneric, calea rezistivã este dispusã sub formã de zig-zag pe stratul
izolator ceramic.
W &n exemplu de utilizare a LDR este comutatorul sensibil la luminã
prezentat mai jos.
W n absena luminii (întuneric) rezistena LDR
este foarte mare (MC) i potenialul V
1
este
scãzut astfel încât tranzistorul este blocat i
releul R este nealimentat. Dacã lumina
începe sã creascã, rezistena fotorezistorului
începe sa scadã i potenialul V
1
începe sã
creascã. La un anumit punct, determinat de
divizorul format cu rezistorul fix R
1
, potenialul
V
1
este suficient pentru deschiderea
tranzistorului. Deschizându-se, cãderea de
tensiune pe bobina releului va fi aproximativ
+Vcc i va aciona asupra contactului sãu,
controlînd astfel circuitul exterior. Dacã nivelul
luminii scade, creste din nou rezistena
fotorezistorului, scade potenialul V
1
,
tranzistorul se blocheazã, iar bobina releului
nu va mai fi alimentatã, deschizându-i
contactul.
Fig. 7.2. Comutator sensibil
la luminä
W nlocuind rezistorul fix R
1
cu un poteniometru, punctul la care releul comutã din
"ON¨ in "OF¨ poate fi presetat la un nivel dorit al luminii. Acest circuit simplu are o
sensibilitate scãzutã iar punctul de comutare este influienat de variaiile de
temperaturã i ale tensiunii de alimentare. &n circuit mult mai sensibil i mai precis
se obine prin introducerea fotorezistorului într-o punte Wheatstone i înlocuind
tranzistorul cu un amplificator operaional.
Fig. 7.3. Comutator sensibil la luminä de precizie
W Sunt senzori sau detectori de luminã bazai pe o jonciune PN, care
detecteazã atât lumina vizibilã cât i cea în infrarou. Aceastã clasã
de senzori fotoelectrici cuprinde Fotodioda i FototranzistoruI.
Fotodioda
W Este un dispozitiv semiconductor fotosensibil in care curentul invers
prin jonctiunea pn poate fi modulat de catre un flux de lumina ce
patrunde pânã in regiunea acesteia.
W Dacã este direct polarizatã, o jonctiune 5n are oricum o rezistentã
foarte micã si efectul fotoelectric este insesizabil. Dacã este invers
polarizatã jonctiunea are în schimb o rezistentã foarte mare. Ea
este traversatã numai de un curent foarte mic de purtãtori
minoritari, generati pe cale termicã ca la diodele obisnuite. n cazul
fotodiodelor rezistenta jonctiunii invers polarizate scade foarte mult
din cauza numãrului mare de purtãtori minoritari generati ca efect al
expunerii la luminã.
W Deci, fotodioda, trebuie invers polarizatã pentru a i se exploata
proprietãtile fotoconductive. n acest caz, rezistenta echivalentã a
jonctiunii poate fi consideratã practic infinitã în conditii de întuneric,
dar, poate ajunge la valori de ordinul sutelor de ohmi dacã este
expusã la o luminã puternicã.
7.2. Dispozitive Fotojonciune
W Fatã de fotorezistente, fotodiodele rãspund aproape liniar la
cresterea iluminãrii, deci, curentul prin ele este direct
proportional cu radiatia luminoasã incidentã. De asemenea,
viteza de rãspuns la modificarea iluminãrii este mult mai bunã
decât în cazul fotorezistentelor care au o inertie mare.
W De exemplu, fotodioda MRD500, polarizatã invers cu 20V are
un curent maxim de 2nA în întuneric si un curent tipic de 9uA
la iluminare de 5mW/cm2. Timpul de rãspuns pentru aceastã
modificare a iluminãrii este de 1ns.
W Abilitatea fotodiodelor de a-si schimba aproape instantaneu
rezistenta la modificãri relativ mici ale iluminãrii le face
utilizabile în aplicatii digitale de mare vitezã, cum sunt
cititoarele optice de coduri de bare.
W Construcia unei fotodiode este similarã cu cea a unei diode
obinuite, exceptând carcasa exterioarã, care este
transparentã pentru ca lumina sã ajungã la jonciune.
W Simbolul, modul de polarizare si caracteristicile statice ale
fotodiodei sunt prezentate în fig. 7.4
Fig. 7.4. Simbolul, modul de polarizare si caracteristicile statice ale fotodiodei
W Parametrii specifici unei fotodiode sunt:
-curentul de întuneric Ì
Lo
, este curentul prin fotodiodã la iluminare nulã;
-tensiunea inversã maximã V
R max
, este tensiunea inversã maximã ce o
poate suporta fotodioda fãrã sã aparã multiplicarea curentului în
avalansã:
-rezistenta dinamicã la polarizare inversã: R
D
=AV
a

a
-sensibilitatea integralã reprezintã variatia curentului la o variatie a
fluxului luminos sau a iluminãrii.
(7.2)
FototranzistoruI
W Ca si fotodioda, fototranzistorul are o jonctiune 5n invers polarizatã
care poate fi expusã la luminã. Jonctiunea în cauzã este jonctiunea
colector bazã.
W n figura 7.5 este prezentat fototranzistorul în situatia în care nu este
expus la luminã si în situatia în care este expus la luminã. n conditii de
întuneric, curentul care trece prin jonctiunea colector bazã este I
CB0
.
W n conditii de întuneric, curentul care
trece prin jonctiunea colector bazã
este I
CB0
. n consecintã curentul de
colector va fi:
. = factor de amplificare în curent; are
valori cuprinse intre 20 si 1000.
W n prezenta luminii, jonctiunea
colector bazã va fi traversatã de un
curent suplimentar, I
L
, datorat
purtãtorilor generati prin efect
fotoelectric. Curentul de colector va
fi în acest caz:
(7.3)
(7.4)
Fig. 7.5. Curentul de colector
printr-un fototranzistor,
în absena i în prezena iluminärii
W ntrucât curentul I
CB0
este foarte mic fatã de curentul datorat luminii,
iar 8 este mult mai mare decât unitatea, curentul de colector poate fi
aproximat prin relatia:
(7.5)
W Se poate remarca faptul cã fatã de o fotodiodã, fototranzistor are
avantajul unei sensibilitãti de 8 ori mai mari. Dezavantajul lui este cã
timpul de rãspuns este mai mic. Timpul de rãspuns este de ordinul
microsecundelor, fatã de nanosecunde în cazul fotodiodelor. Aplicatiile
lui sunt aceleasi ca si ale fotodiodelor numai cã frecventa de lucru este
mai micã.
W Fototranzistoarele au capsula prevãzutã cu o lentilã care focalizeazã
lumina incidentã pe jonctiunea colector ÷ bazã. &nele au terminalul
bazei care poate fi utilizat în scopul polarizãrii tranzistorului. Alte tipuri
nu au terminalul de bazã accesibil. Curentul de colector urmãreste
relativ liniar variatiile de luminã (Fig.7.6). Valori uzuale sunt 2mA pentru
o luminã de 10mW/cm2 respectiv 8mA pentru 40mW/cm2.
Fig. 7.6. Simbolul, construcia si caracteristicile statice ale fototranzistorului
W Se utilizeazã si conexiunea fotodarlington. n
acest caz, asa cum este reprezentat în figura
7.7 fototranzistorul este încapsulat împreunã
cu un alt tranzistor, cu care formeazã un
tranzistor compus darlington.
W n acest caz sensibilitatea creste prin factorul de amplificare al
tranzistorului suplimentar. Bineînteles si viteza de rãspuns scade
în aceeasi mãsurã. Dacã la fotodiode acest timp este de 1ns iar
la fototranzistori 2µs în cazul fotodarlingtonului acesta poate
ajunge la 15µs. Este însã de remarcat faptul cã dacã la
fotodiode curentul produs de o iluminare de 5mW/cm2 era de
numai 2µA, la fotodarlington ajunge sã fie 25mA pentru o
iluminare de 10 ori mai micã.
Fig. 7.7. Fotodarlington
W Se construiesc de asemenea i fototiristori si fototriace. Ele se
folosesc în cazurile în care partea de fortã si partea de comandã
a unui echipament trebuie perfect izolate galvanic. Cu un circuit
de tipul celui din figura 7.8 se poate comanda cuplarea sarcinii R
S
la sursa de tensiune prin intermediul luminii. Circuitul electronic
care asigurã comanda becului este complet izolat fatã de circuitul
de fortã, alimentat din de curent alternativ.
Fig. 7.8. Fototiristor comandat de un bec
W Celula solarã este de fapt o fotodiodã cu o suprafaã foarte mare. Ea
asigurã conversia energiei solare în energie electricã si poate fi
utilizatã ca sursã de alimentare. Ea este construitã în forma unui disc
din siliciu de tip n cu un strat foarte fin de tip 5 deasupra. Lumina
penetreazã stratul 5 si ajunge la jonctiunea 5n unde ca efect al ei se
genereazã purtãtori minoritari.
W Dacã la bornele dispozitivului se cupleazã o sarcinã, ca în figura 7.9,
curentul jonctiunii va trece prin rezistenta de sarcinã. Acest curent este
de fapt curentul invers al jonctiunii la care se adaugã curentul generat
prin efect fotoelectric:
Fig. 7.8. Celulä solarä
W O valoare tipicã a iluminãrii, la amiazã, înt-o zi
însoritã este de 100mW/cm
2
. La aceastã luminã
o fotocelulã poate debita peste 100 mA în
scurtcircuit. La 15mW/cm
2
curentul de
scurtcircuit va fi de 200mA. Valoarea tensiunii la
bornele celulei solare este functie de valoarea
iluminãrii.
(7.6)
7.3. CeIuIa fotovoItaicg (soIarg)
Fig. 7.8. Legarea serie-paralel
a celulelor solare
W Atunci când sunt utilizate ca surse de
alimentare, celulele solare se leagã într-o
reea serie ÷ paralel ca cea din figura 7.8.
Conectarea în serie mãreste valoare
tensiunii de alimentare iar conectarea în
paralel mãreste valoarea curentului pe
care îl poate debita alimentatorul.
W Valoarea curentului generat de o
celulã solarã depinde de
intensitatea luminoasã, de
suprafaa celulei i de eficiena.
W Celulele solare sunt de mai multe
tipuri: monocristaline,
policristaline, amorfe, film subtire,
CÌS (copper indium diselenide) si
CdTe (cadmium telluride), etc.
Fig. 7.9. Caracteristica curent-tensiune i
simbolul unei celule solare tipice
W Diferenta intre aceste celule consta in structura si modul cum
sunt aranjati atomii. Acest lucru va da si un aspect specific
fiecarei celule solare. Diferenta cea mai mare consta totusi in
eficienta. Eficienta celulei se masoara in procentul de energie
luminoasa transformata in energie electrica. Celulele solare
monocristaline si policristaline au aproape aceasi eficienta fiind
si cea mai mare din multitudinea de celule solare comerciale
existente pe piata.
W Ìn ultimul timp, celulele solare CÌS si CdTe au inceput sa fie
disponibile pe piata in cantitati reprezentative.
W Eficienta ceIuIor soIare
Monocristaline:15-18 %
Policristaline:13-15 %
Amorfe:5-8 %
Cadmium telluride:6-9 %
W Când curentul trece printr-o jonciune pn polarizatã direct, electronii
liberi proveniti din regiunea n se recombinã cu golurile în regiunea 5. n
acest fel ei trec de la un nivel energetic mai mare, corespunzãtor benzii
de conductie, la un nivel energetic mai mic, corespunzãtor benzii de
valentã. Diferenta de energie este eliberatã sub formã de cãldurã si
luminã. La unii semiconductori prevaleazã emisia termicã. Acesta este
cazul siliciului.
W Existã alte materiale semiconductoare la care emisia de luminã este
prevalentã. Dacã lumina emisã este în spectrul vizibil, aceste
dispozitive se numesc diode electroluminiscente sau, prescurtat din
limba englezã, L. Ele sunt realizate pe baza unor combinatii de
galiu, arsen si fosfor, GaAs, GaP si GaAsP. Fatã de diodele de siliciu,
diodele electroluminiscente au o cãdere de tensiune în conductie
directã mai mare, de 2 pânã la 3V, în functie de curentul care trece prin
ele. De asemenea tensiunea inversã de strãpungere este mai micã,
aproximativ 5V. n figura 7.10 avem un montaj simplu de alimentare al
unui LED. Dacã tensiunea de intrare este de 5V, LED ÷ ul va lumina.
Dacã tensiunea de intrare este 0V, LED ÷ ul va fi stins. Valorile
rezistentelor R
C
si R
B
vor fi determinate considerând cãderea de
tensiune pe LED de 2,5V si factorul de amplificare în curent al
tranzistorului, 8 = 50.
7.4. Dioda eIectroIuminicentg (LED)
W Când tranzistorul este saturat curentul de
colector se poate calcula cu relatia:
(7.7)
W Curentul necesar pentru a aprinde LED-
ul este uzual 20mA. Rezultã deci pentru
rezistenta de colector o valoare de
125C. Curentul de bazã necesar pentru
20mA curent de colector este:
(7.8)
Fig. 7.10. Alimentarea
LED-ului printr-un tranzistor
W Practic se va folosii o rezistenã de 10KC pentru bazã i una de 120C
sau de 130C pentru colector
W Simbolul, caracteristica curent-tensiune si caracteristica
spectralã ale unui LED sunt prezentate în figura 7.11.
W Parametrii specifici unei diode luminiscente sunt:
-intensitatea luminoasã emisã la un anumit curent direct
-lungimea de undã la intensitate luminoasã maximã /
P
;
Fig. 7.11. Simbolul, caracteristica curent-tensiune si caracteristica spectralä ale unui LED
W Principalul dezavantaj al LED-urilor este consumul relativ mare de
curent. Din acest motiv, în unele aplicatii, ledul este alimentat în
impulsuri. El se aprinde si se stinge de mii de ori într-o secundã dar
datoritã inertiei ochiului lumina emisã este perceputã ca fiind continuã.
Ìntensitate luminii depinde în acest caz de valoarea medie a curentului
prin LED adicã de factorul de umplere al impulsurilor care comandã
LED ÷ ul.
W O aplicatie foarte popularã a LED ÷urilor este afisajul cu 7 segmente.
Fiecare segment este de fapt un LED, notat cu o literã de la a la g.
Combinând în mod convenabil segmentele care lumineazã se poate
afisa orice cifrã de la 0 la 9. De exemplu pentru a afisa numãrul 3 se
aprind simultan LED-urile a,b,c,d si g.
W n figura 7.12 este prezentat un
afisaj cu 7 segmente si punct
zecimal realizat din 8 LED-uri cu
catodul comun. Evident existã
afisaje la care anodul diodelor
este comun. Fig. 7.12. Afisaj cu 7 segmente cu catodul comun
W Optocuplorul este un dispozitiv obtinut prin cuplarea opticã a unui fotoemitãtor
(LED) si a unui fotodetector (fototranzistor, fototriac, e.t.c.). Rolul unui
optocuplor este acela de a separa douã pãrti de circuit. Aceastã separare este
realizatã pentru mai mule motive printre care:
- Interferenta. O parte a unui circuit poate fi într-o zonã unde este influentat de
interferente (cum ar fi cele de la motoarele electrice, echipamente de sudurã,
motoare termice etc.). Dacã iesirea acestui circuit trece printr-un optocuplor
spre alt circuit, numai semnalele dorite vor trece prin optocuplor. Semnalele de
interferentã nu vor avea destulã ,putere¨ sã activeze LEDul din optocuplor si de
aceea ele sunt eliminate.
- Separare de tensiune mare. Optocuploarele au calitãti înnãscute pentru
separarea tensiunilor mari. Deoarece LEDul este complet separat de
fototranzistor, optocuploarele pot da dovadã de izolare de tensiune de 3KV sau
chiar mai mare.
W Atunci când LED-ul este alimentat activeazã fototranzistorul care permite
trecerea unui curent proportional cu lumina datã de LED. Cum aceastã luminã
este la rândul ei proportionalã cu curentul care trece prin LED, optocuploarele
pot fi caracterizate de factorul de transfer în curent (CTR):
(7.9)
unde Ì
C
este curentul prin fototranzistor, iar Ì
D
este curentul prin LED.
7.5. OptocupIoruI
W Valoarea acestui factor poate sã difere foarte mult de la un optocuplor
la altul. El poate lua valori de la 0,1×100% pânã la câteva sute ×100%
în cazul optocuploarelor realizate cu fotodarlington. De exemplu CTR
pentru optocuplorul TÌL117 la un curent de 20mA prin LED este de
100% dacã tensiunea colector emitor a fototranzistorului este 10V.
W Simbolul unui optocuplor împreunã cu caracteristica de transfer Ì
C
=f(Ì
L
)
sunt prezentate în figura 7.13.
Fig.7.13. Simbolul unui optocuplor împreunä cu caracteristica de transfer
W &n alt parametru important al optocuploarelor este tensiunea de
izolatie. Aceasta este diferenta maximã de potential dintre intrarea si
iesirea optocuplorului pentru care acesta asigurã izolarea galvanicã
dintre intrare si iesire. Ea este de ordinul kilovoltilor. De exemplu ea este
de ±1,5kV pentru optocuplorul TÌL 111 si ±2,5kV pentru TÌL 114, 116,
117.
W Nu trebuie omis faptul cã LED ÷ urile în general au tensiune inversã de
strãpungere micã. Prin urmare tensiunea inversã aplicatã la intrarea
optocuploarelor nu poate depãsi câtiva volti. Pentru optocuploarele TÌL
111, 114, 116, 117 aceasta are valoarea de 3V. Timpul de rãspuns al
acestor optocuploare este de maximum 10µs dar o valoare tipicã este
5µs.
W Circuitul din figura 7.14 prezintã o aplicatie tipicã a optocuploarelor. El
este de fapt versiunea cu optocuplor a circuitului din figura 7.8. Ìmpulsul
de comandã din baza tranzistorului poate sã comande aprinderea
tiristorului cu toate cã nu existã legãturã electricã între circuitul
tiristorului si circuitul tranzistorului. Comanda se transmite optic, prin
optocuplor. n acest scop, rezistenta R2 va fi astfel dimensionatã încât:
(7.10)
W Rezistenta R1 va fi dimensionatã astfel încât fototranzistorul sã asigure
în poarta tiristorului curentul necesar pentru amorsare, Ì
G
. Grupul R ÷ D
÷ C este de fapt un redresor monoalternantã care asigurã alimentarea
cu tensiune pozitivã a fototranzistorului. Aceastã tensiune, V, poate fi
de ordinul zecilor de volti si împreunã cu R1 trebuie sã satisfacã relatia:
Fig.7.14. Izolarea galvanicä cu optocuplor
(7.11)
W Optocuploarele sunt împachetate ca o singurã unitate sau în grupuri
de douã sau mai multe într-o singurã capsulã. Fiecare optocuplor
are nevoie de douã alimentãri pentru a functiona. Ele pot fi folosite
cu o alimentare, dar capacitatea de izolare a tensiunii este pierdutã.
W Optocuploarele pot fi folosite ca dispozitive de intrare sau iesire.
OptocupIor pe o Iinie de intrare
W n figura de mai jos este prezentat un exemplu de optocuplor folosit
la intrarea unui microcontroler, care este de fapt un contor, folosit
pentru numãrarea produselor de pe o linie de productie, pentru
determinarea vitezei unui motor, pentru contorizarea numãrului de
revolutii a unei axe etc. Considerãm senzorul ca un micro-
întrerupãtor. De fiecare datã când întrerupãtorul este închis, LEDul
este luminat.
W Când LEDul din optocuplor este aprins si lumineazã pe baza
fototranzistorului din aceeasi carcasã, tranzistorul este activat,
tensiunea dintre colector si emitor cade la 0.5V sau mai putin si
microcontrolerul sesizeazã acest lucru ca zero logic pe pinul RA4.
Fig.7.15. Exemplu de linie de intrare cu optocuplor
OptocupIor pe o Iinie de iesire
W &n optocuplor poate fi folosit pentru a separa semnalul de
iesire a unui microcontroler fatã de un dispozitiv de iesire.
Acest lucru poate fi necesar pentru separarea tensiunilor înalte
sau pentru amplificare. Ìesirea unor anumite microcontrolere
este limitatã la 25mA. Optocuplorul va lua semnal de curent
scãzut din microcontroler si tranzistorul de iesire va comanda
un LED sau un releu, cum este exemplificat mai jos.
W Programul pentru acest exemplu este simplu. Prin livrarea unui
,1' logic în pinul 4 al portului A, LED-ul se va aprinde si
tranzistorul va fi activat în optocuplor. Orice dispozitiv conectat
la iesirea optocuplorului va fi activat. Curentul limitã pentru
tranzistor este în jur de 250mA.
Fig.7.15. Exemplu de linie de ieire cu optocuplor
W Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation (Amplificator de
Lumina prin Emisie Stimulata de Radiatii)
W Laserul este un generator si amplificator de lumina care lucreaza in
domeniul lungimilor de unda corespunzatoare spectrului vizibil.
W Datorita frecventei foarte mari a radiatiei luminoase (f=1013-1015Hz) si
posibilitatii de modulare a fasciculului luminos, este utilizat in
prelucrarea si transmiterea in paralel a informatiilor.
W Laserele sunt dispozitive care amplifica lumina si produc raze clare de
lumina, ce trec rapid din infrarosu in ultraviolet. O raza de lumina este
clara atunci când undele sau fotonii ei se propaga toate împreuna. De
aceea, lumina laser, poate fi extrem de intensa, foarte directionata (sub
forma uni fascicul) si foarte purã in culoare (in frecventã). Acum
dispozitivele laser lucreazã in gama de frecventa a razelor X.
W Laserele forteazã atomii sã stocheze si sã emitã lumina într÷un fascicul
coerent. Electronii dintr ÷ un atom, intr ÷un mediu laser, sunt la început
pompati, sau energizati, pînã la o limita de excitare, de cãtre o sursa de
curent electric. Ei sunt apoi ,stimulati¨ cu fotoni externi, sã emitã
energia stocata tot sub forma de fotoni; acest proces este cunoscut sub
denumirea de emisie stimulatä.
7.6. LASER-uI
W Fotonii emisi au o frecventã caracteristicã egalã cu cea a atomilor si
se miscã împreunã cu fotonii stimulatori, iar prin interferenta lor excita
atomii sã elibereze mai multi fotoni.
W Amplificarea luminii se face prin miscarea fotonilor intre doua oglinzi
paralele stimulându ÷ se astfel emisia. Lumina monocromã,
directionatã si foarte intensã, in final, iese prin una dintre oglinzi, care
este partial argintatã.
W Emisia stimulatã, procesul fundamental al actiunii laserului, a fost
pentru prima oara propus de Albert Einstein in 1917. Principiile
functionarii insa, au fost subliniate de fizicienii americani Arthur
Leonard Schawlow si Charles Hard Townes in aplicatia lor din anul
1958. Ìnventia a fost patentatã, dar mai târziu a fost schimbatã de
fizicianul si inginerul Gordon Gould.
W Ìn 1960 fizicianul american Theodor Maiman observa prima actiune
laser in rubin solid. &n an mai târziu a fost construit un laser gazos pe
baza de heliu ÷ neon, de cãtre fizicianul american de origine irakianã
Ali Javan. Apoi in anul 1966 un laser lichid a fost construit de fizicianul
Peter Sorokin.
W Ìn 1970 tribunalul Oficiului de Ìnventii al Statelor &nite, atribuie lui
Gordon Gould meritul descoperirii principiilor de functionare a
laserului.
W Tipuri de Iasere: bazate pe felul mediului folosit, laserele, sunt in
general clasificate ca: solide, gazoase, semiconductoare, sau lichide.
W Laserul este folosit in diverse domenii, cum ar fi: tehnicã, medicina
(dermatologie, in tratarea unor afectiuni grave ale pielii, in lupta
impotriva cancerului etc.), in biologie, i in tot ceea ce implica
cercetare.
W Oftalmologia a fost unul din principalele domenii de utilizare ale
laserului, acesta putând fi folosit atât la diagnostic cât i la tratament.
Se creaza o mica gaura in iris, care va elibera presiunea intraoculara,
lucru care nu dauneaza nici corneei si nici altor parti ale ochiului.
Exista mai multe modalitati de a realiza aceasta gaura, in schimb cu
laserul ea se inchide mult mai repede.
W Folosirea laserului in dermatologie are ca exemplu indepartarea
diferitelor afectiuni ale pielii, de exemplu in tratarea cancerului;
indepartarea permanenta a firelor de par etc.
W Laserul este una dintre cele mei utilizate tehnologii actuale.

 3974/:.070 $89020/02g8:7,70 ,3,4.0 3:207.0
W g8:7,70, 08904507,x, /0.425,7,70,:30,3:2902g72 8,:5745709g 1.0 .:4:39,90/02g8:7g 2g8:7,70/70.9g  8,:/0/090723,70573.,.:,,.08947, .:,:947::347 1472:01.0 2g8:7,703/70.9g W 3570039 8:39:9,908023,0000.97.0.,8:5479, 31472,x0209744.0 .,:72,70,3:2074,8047,;,39,050 .,70057039g $023,0000.97.0804-x3 10/70.9/0,:3 97,/:.9478,:80347,.9; 85700025::390724.:5: 10 3/70.9L3.,:97,/:.94,70475,8;0 .:2,7190724708903 , 8,:2,7.,903842097.g  W !74.08003/:897,0., 2:90/3,.9;9gx084.,0,.9:,03: 5491:3.x43,1g7g,8:7,70,:3:,..087,5/,4.,399,90 14,7902,70/0/,90 ,:72,70,.0890574.08025:3 30.089,90,010.9:g7/02g8:7g7,8:57,:3472g72 3000.97.0  W 33/:8970 8:78,572,7g,,.0847/,900890.43899:9g/0 80347 97,/:.947

W %02507,9:7, 5708:30, /0-9: 3;0: 54x, ,x5,7,2097 1.30.089g 50397:,5:90,12g8:7,x 97,381472,70,,.08947 2g72 3000.97.0 L397
42g72000.97.g .:70398,:9038:30  .089:.7:8070,0,g.:,:947:/8549;0473:290 97,/:.94,70 W !73:9,70,00.9743. 570:.7,70,8023,04700.97.0,8910 4-x3:90 ,0 70,97,/:.94,7047 ;,41072g8:7g747.,9gx /0480-90 .:2,71 , $038-9,907/.,9g 00025: /,.g:3,;,342097:54,90 /,4/0;,x0/022, 3  

0 8 .. .:38.22 573574.0/00 00.9743.

503:g..7047.8023.:/04.x0:9g7.08.70..014.g:9 7.3057..x0 .70 250/..438:214..45079:7-.0.7047 3897:2039..7908.0 .7.00.7902.3x.:4.g .9.3: .3 !73 :9.3xg/0397.80347/0.20/.251.251.43/:.94.94. 5:9070 85700025:L3/4203:-440 .70 /047/3:     805492g8:7.:250/.22 8038-9.574.902548-/0 4-x3:950.7014..2g72/02g8:7.438:2:/05:9070/0.7908.90.70 9085703139  .9 .70.-0.

....3xg.084.70 8 .5.2.3947  35:8 00.9g.:.0 5491144890L3.03: 0549:72g7/./.02.9743.9479g307x0 0.947 .70 1970  2:9504.0794.3/: 80.9000.900.3xg 2.9743.9g.7.8023.5072902/02g8:7g750 80.:4-x3:9 L397 :383:7.x.70/04.3.x47 !74-02.1.31472..94.430:3090730 /0...43x33/.7:388902/0.902g79g .43/:.7.0 3:207. .x/0/.: .5.0903.70 ..7047 / %7.7.9g31472.9743.59.x 14.3.702:7097.. .::3/0970-:0570:.3039  .08:3983:700.9 50.7907.009.7. 97.7.70 9070.:33:2g770/:8/0 .:93907.70 .07947 197:09.70 9070.980.3:207.90 .70.-9gx2g8:7g7 .3xg../02g8:7.425430390473:207.:72.251.08023.3907g7508../89.90 472g720.9743.0L3.90.70/02g8:7.3x/02g8:7.:90/00 ..5..70 32:90/4203.g  32:90.7080347 .0938.8.4.0 .7:.43. 2.900/0:.g8 . '90g2.3943.047209744.43.7g/3.047/02g8:7.251..70./89.-9.5/0.9 94.7:..0.: 4.0805:3047/0.7.0898.1gL397 4389.:7 2094/0000.9g :9. .90.:3/g 70.7g.. 8.702: 5072.0.70.x089:.7.4 3:207.089:.382907.079348 4/. 209744. .4254303900 :3:.45 0 ./89..3829070.74574.

08 .957200/35:3.W g8:7g70.3. /053/0/02g720.4.:209744.0.g W 2g8:7.4.957397 41:3.70. /04.4. .3.g8023.3.9/0.:3:88902/0 2g8:7.3.x0.4393:g W 3   0890570039.10342030478:5:802g8:7g7.70./0573.4: 0.9g8.g5708:5:30.90.49.4.7050.479.02.70.0/070 8947.:4 0.    $8902/02g8:7.:/0.3./02g8:7.4..5:.02.

:3478023.L38g.009.8:73/ ..5947:8.g31472.:L3.0.70.:97.9g 50397:..470.2039.8..0..:03070L3.8.70.0/070..:00.0.:3:8023.70 /024/:.:g7:347 /0.7.43974.7054.  W $8902:/02g8:7.70./.70.0L397 42g72000.9g 3:29g -:. .7g747:9074.9g 39075709.54...:942..:8023.g31472.:54.70..070./..43/x4307:8023.097.70.7./4:g8023.71 8.-:30:9g7 $5700025: 80 549010.9gL3.:8g .99g L370897.9.8 /.g4572.05.4.4729g  8.g L3.x.3xg L.: .901L3-:.7001:3.708.g:72g94.43.792.gL3...0/070.2g72 1.438/07.381472g8023.1.0890/70.97.2g720.43./89. 08903:2.4.425.8034750397:..0780L3.70 0.7g7 . ..59008023.97.251.9 .70 023.43.8g/.381472.3/0890L384x9/042490 5:9073.97..:80347: 70. W .9/08.0 .70010.07947/02g8:7.70/0.9:.7.-84:9g L3.90.458g..7g72.:9074.039:.70/0570:.:: 0890:3.0794.g W .g /. :3 70/708.7..70 70..3.0784.2g8:7..g/070..:570:.4.9:9.2.90.70 .0 .3008./05g 7:347./0.9030/4790  0 9 .9 570:.38280.W .901.43.59..g 0890.70 97.:8034747 5..x.70. !70:.

L3.70.01479:747L397 473/g209.430.01479:74720.0 .0.x  g8:7.:3:54//0 .8 .g..3.0107.3x/08.:97.40708070.70.W 5..905073/.g .4./:.05.9.70 903842097..9g 8:5:8g.90L35:390       $8902/02g8:7..9g .94.89:/.8.

g 04.2g721.3g  #0.8g .8:57. .9:7.9073.070. ..0.057. 5:390.0/070.70897:.3:290290 8.739:7/09703  .:/090.:5947/097.7.g470/708.743g 4197./1079047 ...9..0.251.9:7L397 :3.902507.0.0 .x.8023. /0./gL3/0:3.70g7L3970 .9g .x43.2039.0 .089 88902:90.70..:8023.::209744.5:390.9.:.70.g50397:.95045074.4:x0/:5g400/.00..:.70/0.70.5489:/..0 90.801..70.90 L3.3x/02g8:7.203909072.970. 903842097.89104-x3:954.02g8:7.x0 83.99  L370897.:3:.71:70 /08.901.9g .W 43/x4307:8023.70L3-:.:/02g8:7./0   :720.9L3.7074:/0.70 $023.gL3.2039.209744.g31472.

2039..: 708903x0 .0020390/070...9057397894.80347/0 902507.:594.9:7  :390724.   $8902/02g8:7.9:7g .:5:.70 L3-:.g9.:7039:: .902507.70 W $8902:0890.gL3.70 70.70.8g 50397:.:594700. ..97.L3.g9:9/397 :3.

1 .9g/3. .0794.g 1472.70 W 790.0  3.::.:.0  50397: 970.703:207.70..070.43./:.0794. ./0.4.3.9 L31:3.947 .0780 .9g/3.x0/0.0847::8.07947:.901/1079g L31:3. 5708:5:30 4-.4 3:207.2g720.70.947: :9..2.947::3:207.:9:/00 .9:7g54.3.4254303900:9.g 2.43..703:207.43/x4307:8023.8910:388902/02g8:7.70 20247.70    .43.:.7.3.790/0.43x3045.00.3.g 1472.:347.3:207.g7: . 45.073x0025:80/0 88902:3/:897.790.74574.3943. /3   .70.9 ..9:7.8023.078 W $04-x30.90L388902:/02g8:7.09.g.4.3:207.9g/397.703:207.0847 .03:207.0.43974.4254303x.g57457: 8g 1472.4 3:207.4.74574.W &9.3.7.700/0 570:.3.:3:88902/02g8:7.43.   5.x0 /0.790..4 3:207.790.:3:207.70.3./08:57.0  8.4..

.08..:92g5.70 .070.039.90./0.42.3/g  00.70.gL3..8g W 025:!0397:203x3070.7./070.3/g 88902:/0 .8g    ..902507.2039:/0.0.:x057457: 8 .0 95.9g/3 0.g/08.89.42.43/x.g889020/02g8:7.203x30.70 50397:.70L3-:.x008901472.3x/02g8:7.L3...W !.9:7  :2/9gxL3390747:84::.gL3-:.047 L384:7 80:90.5.70..3x:70/0 2g8:7.x0 :2/1.2097L3 290030..703:207.790.790580 90.

.8g 50397:203x3070.70 8:78..gL3-:.702g84.5:390 .43/x4307:8023.    S 8.902507..703:207.   $.9/35:390.1:3. /02g8:7.0 90724708903x0 .L3.7g 902507.070. .::/0/00. /04-.3x/02g8:7.gL3.0890.:3:.2./0.947: 8023.-7:4-x3:9/0.70.9:7.x43.9:7L32903472.:90728947 .02..g.:9.0 W $0144808.70.0L384:7/0. 90724708903x0 .::08901472.2039.251.

43.:9g5747.43.7054.  70.74574.g.:8023.: 547370...g0890. .947::907247089.g10/70.70.079473:207.573:9.2:/0894.9.  W .7.0. 00..:..94.-0047/009.7.900 ..43.45:3..43.3.908g580.9.70.3. .970-:070..078.:9:/0 0 .70/0/.4 3:207.0847:5720 908023.9.4.3/. 70.:2/9gx $0:90. 70..4..70.0780L38023.7050397:2g8:7.8.gL3 ./:.70.7.9g/3.-g ..4 3:207. 10573 .0.:3:207.:2/9gx W 42.070.g1472.039.9:7  0. 97.07947:.8070.3.43.039.g70:9..W &720..3x/02g8:7.3943.:.3/.3/.7.3:207.42.g 3.3.x08:390390  ..90 390757090.90g/0.x0.70 20247.g  /.9g 574547x43.70    .  L3. 902507.039:.70  L370897.42.70.g.3/g  /.704750397:70/:.70. :93/:3.0898.

:.2.:-44.90.7070.947 803478:39 .438/07.81.8. 97.39:. .g/3.9:7g1.70.30/3.::3 8023.38290 W :.97.23g .97. /070:g00.070 ./:./:.13/82..g8..9308.425.947:/07.7047 W 02:9047 34x:30/097.90 W %7.94.23g .70 #:748..9308.0..39: 80347 574. 013x. W &3803470890:3/8549./:.47-3/ .70 L380.L97.:.:900 00.00/4:g 34x:3.97.: 803970 ..x/893.38/:..g747.82x ..38107.9743.70 L380.7..:80231.g .9-.05x430.g:3892: /03.g  7g85:3/0.

W %7,/:.947: &3/8549;.0.43;0790 9041472g572,7g/003070L397
:3 8023,.47085:3g947 ,9014720/003070 W 4720/00307572,7020.,3.g 9072.g  00.9742,309.g 459.g .2.g 09. &397,/:.94754,901:380347 8,::3 ,.9:,947 W $0347: 890:3/8549;.,70/090.90,g8,:2g84,7g:38023,8,: :3892: ,. 430,g31472, /3:20,70,g W .9:,947: 890:3/8549;.,7003070,g:38023,8,::3892: 

:20, 70,g

80347 ,.9:,947

$8902 390039 .:70,. 0

W $0347:0890/0.:3/8549;.,7070,.x430,g,,3:290 5745709gx1.08,:.2.0,020/::/3570,2,: , 5,790.42543039g,:3:,5,7,98,:88902 54,90 2g8:7,

L370897,/00025: 5708:30, :2/9,90, .25: 2,309. ,..007,x, 147x, 390389,90,84347g 7,/,x ,  W &3,.9:,9470890:3/8549;20.,3.50397:574/:.070, 2 .g78,:50397:.43974::3:20.,3828,:,:3: 88902 .089,.43;0790 900307,97,385479,9g573,07 ,.9:,947530:2,9. .:703900.97. ,.9:,94700.97. 8,: 573./0 ,.9:,947/7,:. L397
42 .,70 W 333070 ,.9:,9478:39/070:g:9, .,20.,3820 50397:574/:.070,2 .g78,:50397:45770,2 .g7  3 3307,00.97.g,.9:,9478:395g7 .425430390,0 97,/:.94,7047.,7097,381472g:38023,/0397,70 /0 70:g:38023,00.97. L32 .,70 025:2494,70 00.97.0 ,.9:,947530:2,9. 5894,30/7,:.0 7000  ,.9:,94750400.97. 0 9 .

W $97:.5947: /   45x43.947:970-:08g42g84..:3232.42543039. 2g720.gL320/:/01:3.g..:3:97.059./:.8023.0/0.:.9.0307. 80023g8. .00. 5708:5:33/:3.70 .902g72.:8070/:.9.0.9:7....947 .1.9:7.::    8:78.89./:.7g .g89.70.0307.947:: g720.7g/003070 $ W 02039:8038- /090..70 97.947 .g2g720.90.70 890/090./:./.947 570039.002039::8038- .70.  002039:/00g9:7g50397:97.438:2/003070    $97:.70/090.3829070.7024/1.x430.:80347 7057039g .8:57.572.59478.90.97.x43.9g3:2.g50.g..   .-  31:03x00007. /0397..9gL31:7./:.:3:97..43x30002039:8038- $ .

 /40..59.43x30020390 .002039:8038- 5.2097/02.047 574..7/.8023.700890 .70.:.8003070.4-x3:9g.70.42:30.9.7074:/0.:$ W /.90.L3.7x.9.002039::8038- .9:7.70.02g72/0397.:/4203:/0..704:90...:/0..907.31472.g /.594.7.90 3/107039/095:8.x..:3475..43897:.:3:8023. 0 70.7..8:7g570:. $8.0:31.5.9g/0 .9070./00 703:2. /0.703..0 70.70/.70 ./089.9.70..89.8:7.089:.98g80030700 8023. .9.0789.438:23/: 8040307009073g/0..9.9:7.7.g57397 42.5.5947: / ..:942...g:38023.073x0025:80/0./.W 4/1..43897:..9g/0-4.70 .3/.70.70080 .x.0390/0.0/0397.47 .002039047 ...7.0.7.594..0 70 .:942./.70.70.4389gL3.70 .8910L3.

3907 .-9.1:3.x43.08. /1079047.9:7g 8:780. 24/1.8910 548-9..70  24/:.43/x 1:3..7.:/070.3.xL397 4.0  90344.7080574/:.:3470020390 .0 459.0 97.97.g7/089..47.4342.9047/0.70 .g970.W $97:. ..:0.907005071472.7.947::.0/00 70.:.9g 3/107039/0 /4203:/0.79gx1:3..g825g.43x303:2.30.5947.70.L3002039:8038- L3 .:.08.900020390/388902 .::/0 0 70.0.8:7g0307. 507290574/:.9g3.9:7.94.947:: W 04-.70.9.3x0025:808023.70/003070 .002039::8038-0070.:31.047../:.9.700144890L3...9 %5./..70 5.424/g.088902::09.:/0.3.7.x43.708:39/0/4:g95:7 0020390/00g9:7g 14489050397:97.70.425430390.g .g. 002039:8038- .90.7.x430.07847/08023.: 8023.0 20.02g72/0397..70.7g .5.:.L38072. 3907.3829070.5947 1g7g8g..5947: &3005.:942.430.08.025:33.70.:8023.:942.70 L3 .0.430:300.802030.97./:.43.2g1.070..97.:.79./.90./:..95g7.70.9g703/:897./.

/03x070.0..5.59478.:348..08. 80347:: .:/090.:..700803:208.7.g . W $0347:507290/090.424/1.7.0 .08.:574.4-0...x. 1472.90/0 2g8:7g 889020/03897:2039. .00890390L320/:70850.g7:3475.90/8549.0/g7:30 0307/35.8:57.0/02g8:7.381472g2g720..L3.00.70/0 8023.5.:90 4/1. ..089030.31089g57397 :38023. /089.7009.70.7097.9::2g8:7g78..57397 :38023.947 ./:..0..L3.7g403070/0.594.70574/:.0 .8./:.70./.902g721.704.89g780347::  /:5g0904709.0 70.70. 3000.90574/:.9.704592g.97.9.70.00.08:: 03070 .W %7..2097/02.g747.:/070.7097.49038:308.x:30.700007.7008:39/0.70802..2g721.9  0233/8.94.:7039L397 4.70 8g50729g439071.2g..8:- .2g721.907.x08.94.97..9.700803:208.::3..80347::8054.90/300203908038-03:290 80347 .g/02g8:7.9479g.:/23:3/31:03x0050.0 10 24/1.790.97.50397:0.70 09073g .:05072039...94.9.9L397 42g72000. 8.010/..9g../:.7097.

94.381472 2 720. 1 7 .7.08:30/025:8:78./:.97.x43.2 72 3000.089 48:78 /0 03070.0 3:207.  90728947: 2.0 5.7005491.8023..9g 97.94.0 70 089g 97.4.9 :5g573.94..1:73..3.:3:5.7907 :5g3.70/:5g:3.3} ..7 /003070 0  90724. /0503/039/02g720.4.2097:00.94.70/9.81.7.. .381472 ./:.70.3.90/:5g2.97.70 . /8.x0/0 9038:3.}../:.701:730.0 97.::00.903842097.70 3.7.40/048:78 .7  0 90724708903.47/8.97.}.0 97.:4.g:38023.0 97./:.90 y30.97.9:7./:.0149400.0 09.3:29.:5:7 /8549.4/7057039g.W %7.70 50400..:70398.9.701:730.:.5:/01:3.9g. 0 9 .97..2:90.70 5491 97..9.97.0..70 397 49038:30 .42-3.94..3  00.7.0/0.g:38023.0 .7.705. 3000../:.8.94. 708903} 3/:.7.397.0 2g72/02g8:7.  97.4393:: 48:..30. /0397.:8.97.94.9. 1494708903.2g8:7.0 .5..4393:: ..2097.7090..:.700307.

/:.30 2g8:7.:.72g9:747 /89.94./:.707089..7 3/:..9.703.907.0890.g7 .9g57324/1./:.7047/0/05.904.707089.3.0.9.9.97.70... 2.42:3g..9./:. :30.3/:.70.:3:2.7.03/:.g W %7.90.390 /097.05.97.94.%7.5.9050-.. .9.70.7..:97.0#08903 .0 W %7.9g 8054.901 .70472.907..89.7.70..0 8:57./:.901.00./:./:..309.4389..94.72g9:7 5.39g /02..2g72/0397.5.‚  /0/2038:30042097.02.:30-4-3054.9.907.g.43/038.2g72/0397.. .94.94.308.050397:2g8:7.20:: 890.3/7..39047/0 2.70.43974.0890/0503/039g/04. /053/0/05745709g 01.9g 57324/1.947::.947.9./3970./2038:347042097. 01479:747 g8:73/.703/:.7g8.7.90.0 .70 W %7.0042097.8. 50729....94.7.1..089475745709g 8:-31:03 .24/1. . .0!0397::3. 70850.9. .94.54.:$ 80.0 107900. .907.0  :320.70.4.9.9.2.70.4389.::3:.9.574/:8.90.2097.90. /0/2038:308./:..3 .:: 70850.43974.8.:9::2.:.: 97.08:3970.30940.0 .

9 .:/0 .0 80./:.9:3.4.70 ..70209..70L397 :3./00 70/053/0 /0.4250050397:. :309072400.:347.7  8.70$030990 2.97.0/32. 0 %7.7050400.97.70.0 ./:.g.9.g1:3.7047 43.7../05:79g947 43 /397 484: 0 :93/: 80.0 .0.0.0.309.0/3.7.947/0014798.7089.947:08901448910/70.W W W W W %7. %038:30...0L -.:5: %7.:9L3. %7./:.90. 043.97.70 %7.94.08:3970.789.70.90.90/343.94.709072400./0.25::2.g1:3.0L -.90/:5g4 .42572.70.97.g1:3.3:29g/70.900/0 .7..43/:.97.94.2. 43./:.0397.9:7 /10790 %7.97:..:/0 5708:30 108014480(90L397.3/8:39./:..7 ..902507..43.9:$00-0.700./39709 0 2 /09500..97./:.3/8:39:23.947:70.9/3 /4:g.9742.0.907.:.94.70 .97.2.9000: 07389 ..- 8.252.505745709..4708543/03 ..309.94.0/0/0-9 8.3/5:3.:3:..43/:.3:2902.974.:.50010.70149400./:.9:3.g8:5071.70/0 .70000...2g720/00 7049038:303/:8g573 2 .7000.43/:.9:3.:3..90 L3850.-0 90.5.70.43/:.94.7.7000../:.94..974.2.947L397 :3.907.94.0.:5745709.- %7./:.94.:309038:300.870.9/:5g. :3802.  .g8..43/:.00307.90.07.9742494.3./:.0397./0 54./9.705 3.947:: 97..907.309.90 5 .70.5:803:20 9090724.70/03/:./:../:.94.1g.007..94.:.439. ..4389gL3. 0 %7. 0.0/10790 . 43.8054. 43.50010. .94.43.089573.94.0L -.

.

039745.. .90g .0 5:902..97.0397.0./0:3/g 54.7.079gL30307000.3829.9072.8.5:902.309.L30307000.1. .850.3.8023.97. .g 1::/0.3.0.9.9.2.90.8g :320.390389.4254x.:234.97.-7. .W :5g0307. .7.x.02390389.9.g  70850.3x.2.0 54x0 /05..00250/08023.020.-9.8023.309..97.309.97.381472...9:7.147xg 5708:30 . 97.8023. ..4:2 74820  3.9.007.:9072.97.2..97.0..L3.9.90.x0 94./4.25:: 2..gL30307000.g  $034720.x0 .8023..90.70 .25::2.381472g0307.3.39L38023.:7.43.381472g0307.00.97.8023. .05:902...97.x. .90.g .L38023.3.97./.2./.0.L38023.20.  $0347./.70.8023.:2.9.390 . 03070 00.. 902507.90.: 0307.309.309.309.309.43.9./070.9.9..3x.7. .00./.g/:7g  $03472.309.g 70850.x097. 5 : .:20.gL38023.  7010.x.. . 1.381472g0307.70.02..g/:7.g 70850.07.97.90.381472g0307.000.97.. 8023.09072.90.97.0 5:902. 3/:.g 2.g  70850.2.g/:7.. 50720..97.8023.  $03479072.39gL30307000.gL30307000. ./0.8023.00.g  $0347/07.:7070 /0-9 .

/:.078./02.9g2. 8023.7047/:5g0307.9070:2. ..97.70.  00.81.97.43.W 43./003070570039.L3 8.8:88054.0799L303070 8023.48    .: .02.94.

97.0799/70.W 31:7..g1..089573.70.:54.g:38023./02.3.9L38023. .:305:3./09520.7.3000.70.381472.93g14489.8:880702.700890:38023. 54.0 .8:8.:30025:/0.. !0.9L38023.30242097:./0  .L3.5:1:3. 2:90.078/0953000.381472.:: 20.g.8023.70..43.9L3 8023.901.908:1072.390/0..223  ./0-9::/01:/0 .97.0782:95080 57039g2.59:.9.:17/0 5..381472.43.9g97.8.197.00.54089097.x430. .L38023. 00.43.97.9072.97.2g8:7.00.97.3.

89g.2039. 1489.7.L 8.30242097:: /0.43.70/0902507.7.23  3 .9:3.9072.97.70.0.89.4389.:7039 .7.39 8.8..:7070.2039.1:/:L3930 90:317L3.9479g1:/::17:807g.   .4389.L39424/1.54 808..:..9g.g /05.70/09038:308.574/:8 2..4.97.0 90 ..00..9:7g 8023.:20.L3./334:..39g 0.0.x0/09038:30 .g9 708903x.:7039 L31:3..574/:8424/1.:7039 . 0/0.0799gL38023..x0/024/:/0.8023..x0/0708903xg0890../0 708903x.2039.93g .:..70.g .00..97.00. .70..4.708903x0 L39038:30.3. /0-9 .

W %4x80347/02,8:8803:208.8034700.97. /,9479g.43;0780 8023,::3000.97.L38023,00.97.  W ;,39,0478023,04700.97.0  $023,0000.97.08:3914,7908038-0,;,7,x,8023,::3000.97. .47085:3g947 .0.,700
,0307,9573010.9:/080347  g8:7,70,8023,04700.97.0574;0390/0,8:78g30.089g5:90700.97.0 2./,9479g.:703x472./0:9,70 250/,3x0/0397,7014,7902,7 L3 ,251.,94,7004507,x43,0,03897:2039047144890  $023,0000.97.0 ,1070390:347103420301.0.,70;,7,,14,7907,5/ L3925 .,708024/1.g14,7907050/0L39255491: 472g8:7,90.: .7.:90000.9743.0.,70549010.9:,2/02g8:7g9475080.:3/g  $023,0000.97.057290/0,80347549197,38280.:2,70;90g, 2,70/05g79,70 90020970 :3/05491574.08,9047894.,90/0.,.:,94,70  $023,0000.97.057290/0,803478:39574.08,90L3.7.:903907,90 /04.42509,90/3.0L3.02,2,70 8890203907,90 70,,90 24349..,70,:8:7,3xgL31:3.x43,7030,,-g/0.g970.7.:900 97,/x43,0.:.430:3573170  $023,0000.97.04107g42,70;,709,90/02094/0/02g8:7g 0 0025:49038:3000.97.g54,9012g8:7,9g573390720/::30 170.;03x0

04-.0 8023,00,3,4.0410790/097,/:.94,708:39
8023,00:31.,9039038:30  
' 
' ] ' ]  '
8023,00:31.,90L3.:7039   2
80:.70,,.: ;:  /00025: 2,2507 54,903/.,177:59    2 80:.70,,.: ;:    2   2

 ,7,.90789.0 5071472,3 00 97,/:.94,7047
W 0070,:3:8034750397:2g8:7,70,:302g721.08,: 50397:144870,:L397
:388902/0.43974/053/0/02,2:x 1,.947 .:2,71.,7,.90789.0903.0 .489:8,:1,.947/0 20/: ,,0070,:3:80347089025479,39g.43.47/,3x, /39705071472,3x008,0 30.089gx0:9,947:: 0 0025: 089g2:x8034750397:2g8:7,70,902507,9:7 /,7 3:47.,70/3970054,9011448950397:2,8:7,70,902507,9:7 /37g/3g &33:80L3.,/70,gL3/4203:/0902507,9:7g 30.08,7 ,x8:39570,8.:258,:,:30;40/048:78g/0 0307000.97.g  W ,7.90789.0570039,902,483:8:39850.1.03:2, 80347::57457: 
8 0549.,7,.907,97,/:.947:L3 ,38,2-:8g: 89g/1079024/,9gx/0570039,70 .,399,9;g,.,7,.90789.47:3:80347/,7 /0.002,2:90 47 008:390572,90L3574.03908,:;,472320 2,20  L31:3.x0/03,9:7,88902::/02,8:7g ,2g722g8:7,90 8,:.,7/05701073x00574/:.g947:: 

L3.gL3925 '.x43g7 .94.90789.g09.9g L3 0803xg 24/:L3.708070./:..g .47/.70477010./:.0 .002g8:7. W ..309.7.:3:97..947.9:7g20..7.570.3x0097.x.x0850./:.9742.3x00/070289..097.089:..g70.070.3x W #02:/3.9479g307x47 .20975:79g947/031472..g 9072.0890./:.78070107g.L3.947.7.:/00 70  .47085:3/01:3.g5.2.g 00.70478:393/.L3..x.90789.702g720.1.08.7.: .43.90789..3xgL3970...3.0..x43./.70.00/0.0 70 /.7. 89:.703:5491:72g790389./02g8:7.9   25.7.047 /4:g2g728:393./0/0503/03xg 397.9 8023.94..L389:..7.0.9473: .0 5071472.39.30:.47085:3/.70 0 70   W !071472. .70507298g80 ....x.702g720/0397.0.70 /00 70/397.7050397:4-:3g ..W ..705491/03.0.7.01:3.x02g72/0 397.43/x8:3930.x43.

902g720 . 43.089070.02g1:3.9L3 .:54.0 W 3.:347 .94.9./094../0.8./:.97.02.1.9 .1  70/g/0503/03x.8:57.089.2g72/02g8:7./:..947::089070570039.9.397.0 W #0.x 30/4790 .x.0 L3 70.947::  33/80..g7089738g .9070570039./:.90789.70.x43.2.x0.0/0.90 L3925:1:3.89.9g57370.3.9010572.:5070..W ./:..7.947:: .8054..7./0..7.:3:97.8.x43.3 2g720 /070.70/090723g24/1.7.70090730.9gL31:7.9g7./:.97.947 .70.947:: 82:9..9g.9002g72475079:7-.0..43/x43.97.g730/4790..1.0807.70549.1:3.97./02g8:7.08.47   W .90/4203::/0.0/0.073x00:302g8:7g789.9g.x43g797.90789./:.   54.90789.1:3.90789.     $..g .x..x43..g/04.0/01:3.9.901/..4-x3070..:2g720.9g.57397 4.43/x70.3...70 0 70    1    L3.89.:7-g 97.7.70 L3/05308...90573 .70..089475079:7-.99010.9.047 390730..7. 349.947::3907.9. 57397 48.9  80007. 8:-1472.g7089738g :897..

0/0.309.94.x .05.9 .94.90/070894.99.0 8:3930.0.947/020/:5708:30.2039.9.7070.  ..g24/1.0070.70 170.7.70 /0802.90.4.3908:39/03.08..70 8.9.947:: W g7205079:7-..0 97.g70  L2-g97370.43897:.907.:3471.g7L3. 2g72/02g8:7.08905079:7-. .70 50397: .9:7..g7 30/4790.074:: W g7205079:7-.39073g 70.7.4..7009.2097478:78047/0.0 09.43/:.047.  :2/9..x 30/4790 549./:.25:700.-7.08.0./:.2-g5745709gx0 . 25479. .8:57.g574..8038-9gx97.x43.89.70390730 80/.003:574.g4249047 0307.002.70 5708..2./4203::/02g8:7.      6 W #0..97..9 . 902507.90789.94.70.8:57.:2.002039047.70090730     3.70.947:: .9470.9:7.7.

47085:3g947/07.g .9.947:: N N1 N1 8:398038-9gx5.900/047/3:.:9g.x0   .438/07./:5g470.90789.   1       3 4 4  4  4 7   W 89025479. .70L305708./:.:80231.g /08.x02g7247 5079:7-...:30.:3478038-9gx N1 08908038-9.70/.90L3.7031:03x0.90/0.70..L38070%..W ..x0478:392.97..70 97.94.70.g0 70.g074708:390307.47047..g.390.94..75:90.-84:90 .1:.947:..x43.77g230 . W 4/:L3.9479g2g72475079:7-.7..1:3.78g/01:3.7.7.7..702g7205079:7-.. .9../2x3/.39/04-807.90 N  N4  .47 .90.90720347./:.4389./03xg573/0..70 3:/0.x.49. 805:30L30.9047/047/3 8:50747 $04-x30 N1 N1 N1 N1 N1       4 4 N N   N3 3 N 4  N 47 7 W 07.70..x0/0 /0503/03xg   70.94.1:3.x.

47549.g.0.94.90 W 35490.050397:97.70 .94.70  .70  .5745.g..0/0. 2.9g..12.g8057039g..70 /.0780.43897:.07:90/0:3$ #  .00250/0.7008070..70 8g/0907230010./:.8910 L3.70..89.4712.90./03.708:3995.90789.W :..0.5g70.:.g31:03x002g72475079:7-.9407./:.g/0.g.7.9g 1472..g89.4./:.97.7549./2x3/.05x0 5740...908025:303974/:...12.94.9.00890    c      L3.-g.90. 8g8054.7.9g W !73.7.g1  L3 2900:3007479407.3:290./:.90789.90789.7.89../.70.703: /05g 08.79.:9g.7.303.089.:942..08.x0 97..03.9.7.7.  L3.425038..98038-9.074.70  3.7.78038-9gx05.074 W .00.g50397:.9. /0.7047.477/.70. 97..70  549:..94.0:720..9.70 .070./:.9.... .:8.94.::.94.0 3.99.90 .9g/0.90789.:.3.g8038-9gx05.90789.:30.:347 /8549.0 50397:97.92g720/031:03xg 5079:7-.79..90.9023208 /0.90789.43.:75..947::..:..438/07.g   W .9.90..2.

43... W 574547x43.g3.x43.  9   ./0139g573 .  -/70.x.7g:3/70.g    .    c    K  9.g - . 43.7g-/70.g 1:3. /0139g5731:3.g .70:3/70.x..7.7.x43.W 3.3..5.90789. -    .39.90789.

:.g.93907.:.2g72/00 70.2./:.90789..70 W !73:370.8g .:0 73:207.:.9.9.59g 70570039.7.08905:7.94.83.947:: 50397:/.47.7g 892.947::  0890.0047/0 .89...3/1472.1..    .7008902.03x43.:.70804-x304/70.0 .391.70 . 97.90789.9.9g57397 430/8.89.x0/0.7.5:3.g0890./:.2.70 .4393:g .: /0..904507.x00.97.391.0593//8.03.90789..4393:9gx0/.7./:.700..947::3:207. 97.70.947.0./:./:....47085:3g94.:.70.0 7057039g./31:7.570.W !0397:97..94.438/073/:3 3907.:/0.438/07g3..0780.g 7..  W #0570039.47085:33/0.0..89.7.. W .391.97..7g .9/08023..992...:.391./0.g....039::L3 88902:/03:207.4/::70/.02g72/0397.9047..474720/..70473:207..43.:.g80.90789.89g .0 70.70..

..: 2g8:7g94703:2.:3:80347/0130 902900L3970.704 .70. :3:803478..70.089:.7..:7.g.700890.470.1.:7.0 ..9g/0054.70/00025:] 4 . .3x.2.90x0.3:3:2..2g50./00 70/0 .8.0890074.90 .70.4254303904788902::  .9 /070:g 573.9.947/0.2g722g8:7.70 0890548-g/897:070.2..W !73..0..574.70...2.70 890 25479.700 54.010.700307..39g70850.9..30..70.9g L3:39gx/02g8:7.3/.g .7050. 4203:/04507.500890.90.5.70.50397:.g .90x0.7080347:454.. 50397:.399gx/0397..x43.4.2. 7057039g2g8:7.1.9013.g /05g 3/ /4203:/04507.9010572.9g $02.0.70.5.4..4.54.470. .80347::8.2.90x0.70 W 4203:/04507.9g.3 .:7.70.9085:30.:3:803478:39 4203:/04507.7.8:39.:9407.9.gL3.9/0.4.:7.90 574/:.70.90 .54.90x0.:3:803470890 850. W .-8g02g84.L3.:9407.901:3.

:2 .70 ...g .g.08903x0/719:: 54.5.9g8:-1472.71/00025:4/.90.89.L3850.47..901 /090723...10.3.907..70549/090723. .0.43/x /.47/00 70L3 925..70509.9/0::7.47.2-.0L3.574/:.3:207.70.-9.9:7.5.2-.0 7g85:38:7/039.:3:0890.::0890203x43.0 /8549.089042g8:7g.002039047209.9g.1.:7.9g..-9.9g  .7.0 ..:30.. .7.0.570.2.00.9-9.. 70574/:.43/x0/0.90789.039.947..g ..x0903.:g.9gx80347::/0. 574.90 .050397:.90.80347:: &3:/39701.70.:3:80347/0.  .] .10.70...9...00..399gx1.901/.g.:/0.::.9:7.703:8024/1.54.901L2-g97370.719: W 719:0890903/3x.0.90x0.20.0.39g 0.0890424/1.9:7gL3.:L31:3.9 /4203:/0902507.907.90x0./719: 0890902507.39 ...g7020/:: .990.0L39258..4254303904780347:: ...g8.70.54.x0/024/1.70.:94 L3.  W #0509.90.4254303904780347::  #0509.:7.3. ..0 70 .g70...90.397.90789.0 719:2.047.00.08900572.397..

:L370897..-7.:302.00.:39gx0.-7. 0 70..4.:5738419 $9.4250380.70089009.09.09..70./7.::/0397.703:80..0.70.::/00 7050397:4.:3/.70.x0.90.90..947::80347:: 00025: 8g .70.089042g8:7g..8023.4:: .-9.g .0890 203x3:9g..39g50397::33907..g8023. 0 70:38023. 3. %038:30. W .-9..80347::0890574547x43.8023..2g72/0../7.::/0397. /85.3:.411809 :80.9042097::80/05.g L31.3::L31:3.70.g /.2-.7050397:.7.00.:.4389.80.43/x43..7.90g...97.70574/:.:947:. ::8.:.700.90 397..:.g .g L3.7..4.8070107g.97.90g  .5..0.708.:: /00 7008900.4.9g8.70.7. W $9.438/07g2:380347/0.947.4.  8./::/0.x.8023.g.x0/09038:30.90. 8023.43/x308.:9047/0..70.:./0925:3  .9L3:39gx/0.397.g.. 109.:074  30307.70.88902::/.:074 .11809 : W 11809 :0890.

170.7.708.9gL38038.89070..8910/0.1.:7.9:3.9gL31:7.79g W 43.9038:347 170...70.4..9gL3 573.g0747.5.0890/.3.90/..70.x0..g74720.xg/0 ..3/.38107.90789.70 .7.8054..70089024/1.g .08.03070.9..708.7-g 24.399.:7-g/0 89070g0890.9g  89070.g74789.901/090...7057039g 443g 4./0397./090723g/10703x0L37g85:38: 80347::.90890 570039.703: 54.g/097.9g4./8549.:.:88902  .7-g  .0  43.:L3.70 089024/1.: 890700  37.399gx/0397.90.90.2.90x0..:: :94x80347 57039g89070g .7g9.947.9.g9471..10.g9:7.g947  .....7-g8070107g. :3:80347.9g/0803478.9gL38038 /08. W 89070.0.2.g9:7.947.4..

:947::347/8549.70.90789..70 .0390/3/4203: /04507.9479g.-g50397:./0 0 70 ...70..g 50547x:3.39.9g/0 4/70.90..90789.x0/07.:.3. :3/0303.29.4770.04750.43/x0/0:9..90.700.947:: 8910 ..90789.3974/:80 L3897:.90..7.547x:30.90789.x43g797.90789.0.0303.70  W ..70 .03./:.7.3:290430 .9:7..:3:803478070107g .03.79.g10.7.5742.0/0.90.80 0572gL3574./:.700890 41:3.947:: ./:L39 ../0397.7./3970./:..70089070570039.9.89g547x:30 /0503/03x..059.399.947::50..97..1:3..38107....97./0 97.79.70..089.43899:04.:..59g !0.0.70.79.90789.7080 574.7.90..5742..70 .399....089070/:8g 10803.0850. W 3.7.

 0890 ..9070.-84:9g/0.5742g747057039g ..g/705900     .g/70.-84:9g /0 .-..92.9070.9070.70..  23     :3/0 2.g..59..79.80. 30 .908.90789.7.57420.79.70.:074.-30 . c  )  2.:80 97.90789.0747/0 303.9.W W 2g8:7g./700L397000 .7.79.708g L3.9g5732.4393:g . 3.x.70.79.7030 3907080.2.3. 3.90 -.70.. .g !.70..90 :897.7.-.708097.70. 3.. 2./0. 17   2./0 303.2.g/090723.90 349.. L3.80.90 /0139g 573 70.9070.g  0.7..x.79.79.g /0 .    74.90 80 /0130 90 573 70. 70. /0303.0.70/3970/10703x00    7057039g.     ..  3/4203: 23 2.9gL31:7.-.

90.702039.397g7 .: .:5. W #04:x.89g70 7:3:80347 1.399.g.2.1 0.2.x .399gx/0397..71.902g8:7.70 54.80748071472.7054.0 704..9gL3907203/0 .xg/024/1. W 307x.902g8:7.9g.x:3/080..70 .2.:..x0 .70.:3: 80347.7.9 :.43974: :3:574.70:38034782908..9704:x.800572gL3574.702039:50.800572gL3 17.08900572.:3/g  3.3x00 88902:: #04:x.:.2. 08902.54./4.3.2.307x.:.74.g..97:/x.4.7054.3:290.0..9012g8:7.70....90/0 :39gx 070:g 704:x.70  54.L324/1.08 307x.9..3.4708543/039g.470./x.80347: 00025: :3/85.902g8:7.4.70 &:.0.0890..2.9908902....90/0  :39gx .5..10.399..3..90..9.02..704704:x02.0390  .9:3:.0890L39g7070.:2.70/0.5.:.70.

7.70.0 70  7.4...7.5479:/3970..9070.2../:/0130x0 W $0.:3/0 17.9g  54.g.08::  $038-9./:.70 $/.g.:3.0890925:L3.:3/g8.:/0925L3.70.947/320/:/02g8:7g 70./081g :7.2g72/00 70 .2g72/0397.4.9L380..70..g50397:.42...70/./003070..399.%25:/07g85:38 70.13.574.47085:3g94.90.90/0397. $ W #057039g7.. .3:29574.9010572..:L3 3907.70.7.9 2..399.039 /0 70:g /3.3:31:03x.7008904-x3:9g ..x:3/080.90.g573.13.-847-9g/0 97.x.:30.0 7050397:4.7080.x.3/3/: 808g10.x0  W #g85:38::3:/8549.

/00 70 2g720.90.70 . /0397./   L3. 2g720.70$08908038-9..

9g5737.90789. 54..W !0397:4.901.470.5742.g/097..8g $.050.4380.381074-x3:9g/3/.90.7.900 05072039.0 8038-9..-8.:9.5479: /3970.

704.9.7.0890.g89.8038-9.:/02g8:7.39.   W 3.90..947:.4389...70 7057039g5.90789..381073.39g50L3970 3907.:97.7g.9:3.:/0.80347:8./:.g /097./70590 $/.

/9.

90.901/0139g .:.39  507290:9.90.8023..3/::  8g .089g..70 W '.307gL3.-7.2g8:7.4.43/x0/0:.. .x08.:942.9.7:25:80 W &39..g.70800572g8038-9.5479: /39703907.3x:/0.0.0 00250 ..70397g8g8.9g/01.90.   W $038-9.8038-9gx:3:97.7.9g2.947::8g08920047/3:/02g720.-...g97./:..2.9.:: /07g85:38 ..70..70L3 ./02g8:7g.89100572.:348.:2g72/0397.3/47/3:/02g720../053/0/0 70:g/01034203:1.947:/0..:2g72/00 70 3907.43897:.94708903/.981.54./:.

 50397:490724708903 ga'.

:5: . 50397::390724.

g13/30.97./:..:7039.708:395.50.g5.5.439.7.7g/0 0307050397:010.97.L397 42g72000./..70.9/70. W 35:3.:/02g8:7.702g8:7.:.94.:.902507.9/0.g8.9089080347:8.947::9.7.g 708903xg 9038:30.70.:4.43.7097.70 2g720.9.08.0 902507.9000307.70.7g80/893 907242097000.70./00 7008909038:3000.:9g/0 .0890.2097.0/070.x0 .4393:g ./89. &300/3 .907242097000.97.0/07.089097.980.:20/:./:.97.0/0.7.1g L3.439..3xg ..9 .7g48:78g.97.900:9.g7:902507.0790 90902507.2g8:7g7 ... 902507. g8:7.947:.43.g.4393::  .9050397:2g8:7..9:7..0.439.7.8910/0.70 907242097000./:.0799g L397 42g72000.:703900.9:7g 802g84..97.: 97.97..9:.:3:.9:7803:208.9:7.9:7 W 5.000.94.8.9::.7.97..0  W 02039:572.8000.

9:7g   ..:3:907242097:8:39 .9..9072420970.g.9:7.2g/07g85:38 89.90.W 3897:203900907242097.9475079:7-. 2.90/0/.90.-9.90.570. 902507./0..7.-9.90 2g8:7g747/0902507.70/:80 548-9.30. W %7.92.-9.:50 90724708903x0 #% 70889.0050397:902507.08:3990724.90.947/0902507.050397:902507.9478 90728947 .947 2.L3925 3/0503/03 .3.9g 0573.:903907./090.7.7.90.0 9072. /2038:30.2./:...42:3L32g8:7g70/3574.0800 3/:897.L385.7080.9:750890 4 57420970 W ./01.9:78:- 480 3:208.2g8:7. 5479.90.9:7g.

970-:0 1. 9072. 907242097047 /053/0 /0 95: 80347:: 708903x.: 4-0..: 1-7g 459.5947: 00.9:7g L3.: 573 07470 3974/:80 /0 /10703x00 /0 902507.9743.70 .9:7g 389.4389.4389.: 5:3.9743.9:7 43. 20/:: 4.574 8 %072429700 .94.-9.70..3 L3 # 8.70  /0 .: /0 2439.74 : # .94.3070 # 80347 .70.: .70 .5947:: 00.9.439.:5:7 1g7g 90.x0 .9g 8. 90724.7 %0724209700 .9 3: 0 548- 902507.9479g 307x0 9072.9: /0 2g8:7g 3.70..: 1494/090. 9072470894.70 89.0 .59.:5:7 8.: 9072470894.70 .390 /0 925 2.. 708903x0 17047 /0 0g9:7g . 80347:: 95: ..790 2.947:: . 14489 09.: .4389.70 9072894.70 /0 2. 57420970 9072420970 L3 317. 902507.x:3 /0 701073xg .: ./.9: /0 2g8:7g 50397: .0 L3 # ..4389. 3: /07.9 3g 5:3.:.g 209. /0 925 .x0 .90.08- 80 144808. /0 . %0724209700 .-7. 2. W /.9: /0 2g8:7.70  90724.9: 2g8:7.g .g  W .390 /0 925 14./.9: 97.: /00.W 3/ .g /3970 80347  4-0..39.g /0 57490. 8023../:.39.: 90.390 /0 925 /0 .

43930 /0/.70309 .947.:207.3::.2% !$  4/70.9:/094570 .0780L3970.:7 08:8 /...3974/:88.3.70.3 W #0:0/0..50 S ..-70#%    .9 907242097:.7.70309.9:7g .43..70.3:200 .039.3 /.g78:39   W 3.79.:7039 80144808.W 324/..947.9g1.g7/0902507.009708.054.9:/0107-070.09 S 85:3.70309 /.9708.9g:3/078$&$ 0.9g:.947.-70 .:3L39705:3.

:947:: W 08:8.8.:7: 8089. 207.0985:3.3890.09:-:907242097::397 :3..9/03/07808:L3  /0/.9:/094570.9.7g ..97057039...-0. 58.5:3.20890.: /0/.0895:3.08:8 L3 .:3 S  S .5.89.50 L3.. .8.7.5:7..5745:842094/..8.70.:3 /3803:208908./0.907242097047 803974/:..8802./00...9:/0 107-070.83907.0.:9.9::3/0.0.W ..0...-7. L39705:3./: 907242097.9..7.7.1489/. 5:3.9:/0309.:348.

3.-0..0 .0./02..:7:80 89.9:3.:30.2%42843 89.0 W !0397::. 8.00/4:.5:3.70207.903 /0 /.14489..5:3.50 82.547/0.7 802.9.7.08908./009.. 8025.3  .3/907242097:089093:93.2..3:-79.039.:0. .9.790:320..-84:9.7089391./3970..7.902.7.0.7430....3:81.5.3 3..

..3./01390. 902507. . ./0902507../:7.:9.0...0.0394739073.13/0...8. &39.90074..390 89..548-.7032.1..500890 /0139.2.90.030708:-1472.9..90..4.-0890./02..43.89.9012..30890 0.308908.0 &39..7.1:3/.9:975:.W $.-84:9  0890..590:39. 0890 /0139.90724/3.8:7.431472.9:7.8:7.:39.90.-84:9 902507.13/0.70.70 970./0.-84:985:3.30890/0139./0.39.50 074../0902507.703 8:-89.2.7.90.008.089.0.9:975:.8.  :3/0902507..943.0 573 /4:.7.70.0.9 8  S !:3.9:7.70.3$80890 :3./3.8 8...9:7.08.2039..4380..5:3.9:7.13/.-84:9.9 8 S .0.3:2.700890:39./0074.9/02.9:7.9.3: 82-4 .3:54.

7 08900..82.00/4:..7 ..90.9:7/0-.908..7.9 0..90.-0:/02.3   S8   S W 39. 5.08:8 89..720.9../39705:3.5:3.488:39570039.08:88.-0890.700..-0890../107039.::37.7.4708543/039004750..3.8.00. 508.9047/00743970..508074.//0 508.79 /3/107039..:30.-84:9 89.9:975:..902507.

-0:  0.-84:9 0.9:975:.50 0.9 573/01390 !:3.9:/094570..09 !:3.9:/0107-070..3 08:8 .9 573/01390 !:3.%...50   H  H   H H   H  H    H   H .70309 074.

7.08::/02g8:7.. W .0  3 %..0 .:9.:309038:300./4:g209.0.002.x.902507.0 .94./.901.03x0 /07043.9:7/090723g24/1.9:780-.7024/1..90x0.:3:.905.08090344..170.39g 50397:.7..90789.9:7g L2570:3g./2038:347042097.9742494.g7./:.5.2:90..x:3.:.70 /0902507.7.574.7x09.70..-0:  ../0.9:7089014. 708903x000.:7.g50/1079010342030 010.5.907..97:/3970.70/0 ...9.:3: 43.79025479.7.002.x.3xg.90789.902507.90.390389gx7.W g8:7.x/0..7.7x.-0:8:39570039.789..9095:7/097.70.97.02.70.x.43974.902507.047  %./1079047574.x.0.0 .047.80231...7..: .0 L3 .0:3475745709gx8.:.x00280 .

..x.70.00.70.5.g70..2-g7..x:3 90724.9:7 %038:30..3..9:7g 0..0089039075709.50900300.  .:5:0890:38034750397:2g8:7.2-.902507.4. 902507.:5: W &390724.$00-0.5g9::.902507.:8.gx/0209..:5:% 57370.9:743.42:3 L3970.90  203x3:90.902507.7049038:303:29g9038:30 $00-0.90L2570:3g .9:7.:3.70 .L3.479038:309072400..90.70. W $.  %0724../893.97.9:7g . 0890.470.2-.9g.9473/: 80:308. /.9g.5g9 .4389g/3/4:g-:.

/02.x.%   W 370.8:8.

:5:: .039$00-0.8.90.08903:29.401.0800572gL32'.90724.: 8038-9.

 8.:a'.

3030.9:7.974347L3.43/x43.70.70 890 30.g4/10703xg/054903x..7.0 &3 90724.x:380/.x.708g.7/0503/039g /0.  W %038:30.9:7.9:7g 57039g290/08.00.42503800 3030. .9:743./0902507..0/10790.902507.:5:03070.70.00/4:g209.70.90. 8.8023.08.7g4.574/:8g/08.79.2-.9470 90 0307054903x.047.

8:7.43/:...5.4389.43899:08:/:7.:90724..9:00.7.700/00.0 %02507./..50900-0708. ..70.9803:208908:/:7.:5: .4.00.425038.090724.W .147909072400. 50397:2.     $8902/02g8:7g.70 0.97..8:/:74770.5090 8  3:290.573 .:5:: 800. .43/:.4.970-:020393:9.9:7.5.94.7..90.9:7.9:8:/.70 .94.. 70.5090-070..700/00.9742494..9:70/3970 .39.9:7.70 .

3/70.70.705072902g8:7.90.089.70.947.9g./10703x0/0 902507.073xg/0.70..:5:.9:7g1.43/x43. '.70.:5:09.047 .90 90724.0:390724.::390724.9g.9:770.0 L3 .700890./:.00.9g.:50470890.089 90724.90.:5:807.9g ..9g W 902507.70803974/:. 2g8:7.:50144890L32g8:7g7 0.9gL3889020024/073057397 443.:5:0890:397./70.9:7g !0397:/090723.:900/02g8:7./07010703x070./10703x0/054903x..8023.9:7g/0 2g8:7.0 90/7059701073xg50397:94.x:30/0 701073xg82:.43  203x3:9.902507.9g /070:g  .70/g 95.4902507. 90724.8:7.7.W %0724.

8023.702.x0/0/.70..08.70... .g /070:g .90 .0898023.:309038:3/03:2.7x.9-..0.7g ..70.43/:.5.0.70:.::573.7/0 2' 089030./0.8.425.2. .073x00:30 5g. 2' !0397:..251..: 9038:3/0397.43/x43.1.:.

08.90L32g8:7g73/:897.-0: 57039g. 8.9:.-7.g7 W%25:/07g85:38 ....:500548-08:39 W4203:/0902507.9g.0:3:.9g L397 :3.9  /.3:29/4203:/0902507.x074-:890 79070/0800.703:2g7/0 ..:.g W#08903x.9:7g W %.:30 W#g85:38:.x W42509.:50 W %0724.8910/090724.7.W %0724.9:7g W#08903x.42.x/0209.:5008:39170.70089070...039:9.90..0 0.-7.389./397090724.9479g/420347/0902507.9479g.0 /.:.2.42-3.:5008:39/8543-0L397 :32.3/..x0..43897:.9:7g2g8:7.90.

:5:7 3907.%..7.390/090724. %038:30. H( 9072400.702'(            :57:.0.7..90789.-0:    7  .9:7.0 %02507..9742494.79   '.

3 07.4 389. 39.

3 7420.39.4389.

:20 7420.

39.3 !.93g #4/:.4389.

93g#4/:.!.93g !.

!.93g !.93g #4/:.

930.!.93g#4/: !.

930  7/:.!.

7/: #4/:  %:38903  #03: .

 %:38903   #03:  %:38903.

%:38903#03:  %:38903  #03: .

 %:38903   #03:                                                                            .

 70.50-. ..38.L3970..90:9..38./0.70 54733//0.:/397 :32.....:3/0.W 324/170.9..209..9/04.228:32..:4.2-0549170.-8.70549.9.L32:90 89:.2-: 09. ../397 :3.907209..:5::. /0 0025:49034/.8.907..90.70.59:80.9430.9..9 ..:/. 2209788:90/02097 .:.3079.38....94790724.905708:5:30:9.089095:7/0..4713974/:8L397 490.7089039.039.9.43/:.94790724.1:3.9...1472../:7..7017.59:80..7.:5::8:393974/:8L397 45:-070 2307.2097009074.43/:.7 W .-:747.457490.8L3..425..43:7..90 2307.0 14723/:3.43897:../03. 2253.

W 31:7.39gL397 4..:90 9072489.947::/03897:2039.480890570039.4389.050397:2g8:7g7/3.9g .251.9g8.03 .0    %07242097:.:90724.0:3197:970.9./09g070/479g 50397:2g8:7g789..4902507.397.:5: .5:.9:7g.:5: 43.70. :30    8:39 203 3:90.0 48.. 080 3974/:.9. :3:907242097:.02.:90724./0573.2./02.:170.

W .3. 50.089g8:78g/0.39..79.7047.9.90.g/:7g574570 549./097.90.70 3:/0.4.0 ..90.90.702...0 00... 30.70 2:39.-9.90.089.7.49g.9:72g8:7./08023. 4. :347/0 701073 g 8:8.902.43897:.:720.9:743.059-9.425038g7902507.38107 30.:424970/:8 .90 8259.70/0902507.5079:7-.97..0.251.47.90.94.90789.-7.:5:747 74-:890 0 1...90.g 3:30.9038:3/00 70 303.0 2:39..2039..089..39.0090724..0/2038:3 W 0..0.g.  /4203:2.

70L3/0:3.70.9gL397 :3/4203:/090257..g50 /0503/03 .9:7g8:39. 90724708903 0 8.9:7g.: 802.-9.94..7./0902507.9g 80347:: 70.-9.70477089.92.97.5745709g 471.7047 .43/:..7089.2..0. 8034747/0902507.08050-.9/397 :3 209.9:7g80-.94.907. 89..:30209.70 Ý.90..90 70509.9:7g.0 W #0.92.00:9. 5:-07/04209.:72g94.70907247089.70 .  %7.4 .0/0902507.8.947 9072894.7 8038-9./:./:.050397:4 :9.2..90789.9050397:70.90..70.

g2.9g 50397:.90.43/:.70...g2g8:7./343..08-0 8g3:24/1.0 57357003 .80347:8g54.9 2.70.9:0.31:03 ./02. .9:7g.702.3 .7 50397:.4:22.70  208:3070/:808:3925:80/030. 30..4...::3.9.g..:9:/02g8:7.7.30.907/.  .570..3g..9g1 :9.7g50397:.7047/00g9:7g/397080347 .9.94.70089030.L3.7080010.708903 0. 47.907.8:57..2.0/02g8:7.70.7. W #08903 .9L343070:. 0708903 0.08.92.8250 7089.70.8.020/02g8:7.4.8.25:9072.Û L397 :3/4203:/0902507..708903 08g80 4.089.089.

70209.. 00.::320.94.7089. # .9. 8   3.9:720/::L3.9.43/:.:347.7.43/:...80.: :3:.90.:7089.1.g..0.7047089.90.. W 0.9g05072039.078..9470890 /70.   %0724708903 .:3:.70/0.g.0890 #8.90724708903904780-.90850.97.50 5745709.x:397.g.7080.:. 824/1.9.9574547x43.38. #% W !73.70.943.901 /090723..5:/01:3..078574547x43..90. #08903x.902507.17::  .0 $  3.054.947424031472:.808.24/1.70.43/:.

907. 7089.. 1:3.43/:. 803477089.9.70/0.. 8:-31:03x. 5745709g 2.94.g50-.$   W %0724708903 . 24/1.9:7 ..x430. 708903x.90.209. /0.047.902507.

708903x00# 7 50397:/10790902507.3.:7-0 7. /0107-070.3x /04-.0x  /.907.7 .1.902507....7089..4 .g/35.9.01:3.2.039:/0.401.401.50 50# .43/:.7   W 370.9:7.7  H  .9:77  401.7 L37.902507.g70.90/0902507.89700L39255745709.7.03.70/:80/0902507..x.7089.907.x.907.4310.  8:39.9:7.9430. W !0397:3907.. 8 5.901/090723./02.73/:0 .9:7.2.5.7.0 .9.9:7.  .7.8070 .9g/0/0503/03xg.70 ..901.902507.09.4389.7.438/07. 7089.950.907203478:50747.7080.::.947.x.902507.708903x0/0.00/3.70.947.. 902507.039:9072.9:70890 # 7 #  .000/0570.:902507.g.::..9g/090723.9:7g .07.9.2.7 #1 7  .x.8./0 08:8 # 0890708903x.39.97.900.92.:.8:88054.57420.2.:7-./094570. 7   :3/0 # 7 0890708903x.02.1:3.7.43/:.90/0902507.9:7.0.:: /0.10.91:3.0L3 2.1.708903x0#L31:3.# 7 #  ..479..x475072930.90724708903900970-:08.90..9:7.2g8:73/50# 7 ..54.9:7.9 80549/090723.:9.2.92.03x..90.x0   5491...80.8910 .59g W .x0. ...401.x..10.:430/70.7..9gx.x0/0902507..03x/0.7.8.90.9:7.

 /0.0.:07472320 .93.0:8107: 002.2.9.901 14.020/0 /0503/03 .7.:57:80:90.:54.39090724708903908:3900.:570.- /0.90./0503/03 .907247089039047 8:39:9.50397:/42032.Ý Û 80 203 30 .3/ 50397:2.9430.14...7: 47/0 25:71.93g80144808.90 47089.70/0../04-.4389.2.:   (4.704-83:90 80 144808. 5071472.2.0 507292g8:7g7L33907.9020/0 .: .93..90..5072902g8:7g7L3 3907.:   (4 .9072470890390/3.005.907.9.902.902507.:57: 3.:57: W %0724708903900/35..907.02.2g 2.Ý Û 13/303.0 50. .9:7  S   S :4570.0 20/0 .4310.03 09073 W %0724708903 00/33.7 7089.:57: !.93.7g  :.:570.708038-9..7905:7 089070:4/.W 02.3/8038-9./.90/35.7902.8:7.050397: 2.95./08 .9/0.8:7.g :57:08900193/.:9.93.8..90 2.39gL3925 W %0724708903900/3.7/0570.

W 31:7. 089070570039.7..0:#Û.3/..9.9.

. .2. 907247089039008:39.94.9:7. .7 303/:..97.9/3. .0. .# 50397: /. 90724708903 .398803974/:.L31..0L397 :39:-/057490.9.:097029g 0.907.::3897.::388902/0573/070 .. .L320/: 3/:897. 89.9:90/397 4L31..943.9.7080 ..:90/0-4730 .8:7.0/07000.g .:490 !0397::9.L3 70570039.57457: 8g803974/:.7g902507.0 L31:3.g:9g.9/0 .8:7.70.947/35:3.9:7.:-03 L31g :7.:17209./3      %0724708903 g. 2.07..:9.70..70/0 1708..9g50:38:54794..0. W 43897:.:57:8.g/0 57490.70802g84..9-1..07802.0L397 490.4310.:1.90  . 0570.89.390L3.  4.90/0902507.5g9    00.3 g 505070900 3.4507.

   :7-00/0;,7,90,708903901:3.90/0902507,9:7,50397:3.0 .:57: 85,93,

   %7,/:.947 7089;3/:897,    

%072470890390 ::,0

W 401.039:/0902507,9:7g,708903x0 5,9300890,5742,9;30,7L3/4203: /0902507,9:7g  H  H ,8910.g;,7,x0/0 708903xg,0#%8:39

W

3.,:L3.,70907247089039008:39 /0893,902,8:7,7:347902507,9:74,80  9:-:/057490.90089009,388:3047 :25:9.:,8:-5708:30 :3-:3 .43/:.,947/0902507,9:7, 8,:.: 5,7,13, ,:8,:5,7,13,807;08., 70/:.070,307909072.0.,70,7089,, 97,3829070,902507,9:7/397020/:8 L31,8:7,70, ,.,509009072470890390 808:/0,,170/3,.0,82,907,.,8 85700L31,8:7,7 .,7080,/:.,4.:90 /0-4730    

$0.9:30/397
4 907247089039,

!9  #   !9  #   !9  #    50397:90724708903900/3. W %072470890390080549349.W 32.:7039.030.x0.7.089.L31:3.9:7.x0 /00025:48:78g/0.97.07089039000.70.70.8910 50397:90724708903900/35.703/:897..90/0 570.4389.:57::  #    :  #   W 7.:90724708903x030.2.9.90.93....::33897:2039/02g8:7../08:- ..089g48:78g/0 0.g/0 57039g 4.:900/02g8:7g.4708903xg::.90/07089039.9.9072470890390.7.080144808.7. S 349.g5090724708903xg4.8:7...70.g:9g.:9::/0 2g8:7g970-:08gx3g80.9./08038-9.5.:902507.2.02.8..g/070/09038:302g8:7.:# .708g 574/:.0 /04.-g ..:.39 .70 !740.90. 90724708903x0 .47 7/.

0890.947.   3.07470/...9017047/0 0g9:7g8g102320 .43/x 970-:0g89084:x50397:.

:7039:.9g.70.0.39/00.:170 W %038:30.5479.17047/00g9:7g08902.4389.9.44 :3/0:320.02g/02g8:7.43/x 70:9g4074.9g0890 &20 #9 7   :3/000890..:/4:g170 :9.90724708903x0  3.g‚& 7.9.-gL37.:.70.02g/02g8:7g.8910L3.0890.9g48..g .47 7 8g 1030.80347:: #9    $.W 31:7..9708903x.2g8:7. 0890570039.70/02g8:7g88902.

.570x:: .0070.:347 .94. 70:9.70/32.g:9g .7908.9012.:7089.70 9070.x:38.9014.9. 47...907.80.94.9g573.43/:.3/38g.:573.70 9070.43/:.#9 #08903x.7047 /00g9:7g54.9.0.

7.94.9.8054.947/02g8:7g /10703x.x.251.7 508902     $..02g /02g8:7g.:803475.  W !700.0.947.g/07/09038:30/05090724708903xg801.7.7.251.7902.3x02.:90890:9gL3.7014..:5.59:..:170 .908. 44870.70 .7030..02g/02g8:7.:280.70/0.:.70.::3472g8:7g7/0 570.:7039/0 54./89.70.947/02g8:7g.8910/0.089.:9089070570039..:3:.70 .089:. .074747/.9gL31:7.9017047/00g9:7g8054.g8014480 90:3 3:2g72.:708903xg/0397.:....97:170 .8.70.g &20 #9 7   W 0.-  3..90:9.W !0397:0.48.43/:.39.9/01..0.70/00g9:7g :3.:947::3: ...7.

43/:..708903x0.989430 0..70 .9g.:90724708903xg25.:548-9gx/0 :9.:48:78g/09038:30  L3.. .9gL31:7.70 907074747/0 2g8:7g .2g8:7.  /.02g/02g8:7.7..94.:280.:347.:5:3900.70 .39.9g.70.70.70.g:9.:90 .03:2g7:/0.43/:.9.70.:570x:.7.4.9070/:.970-:0 g89084:x50397:..    $.089.947.7047/00g9:7g .70.70.W $054.:3:.94.7.425038.:. &20 #9 7   W 90548-9gx/02g8:7..:170 W %038:30.251..82097.

989430 !73.0 70.     7.50397: 90724708903 0./28- 29.:5:390.70. 573010.# Û  89.2.7.9070. 48./4203:/02g8:7.. 4  50397:!9     .039:. 0$g80/0907230 9038:30.4789.. 4  50397:    .-.7..47L33907..:9:/02g8:7.2g1.: .002g72.70. .0.70 .9.2.99072. 4  :7039:2.g /0139g.902507..:.9..3423..70.90789..g .5479.0:3090724708903 0  #08903 .: ( .9g574.7095. 2  74..9030.W 5.L390724708903 g1g7g.5.5737..  /4203:::.70L 54.:7039::50..9:7.7/.0.43897:.:9/02g8:7.70.5:3  0. g/0/0503/03 .3/.90 50397::  .3/.989430/31:7. 24/1.9g 0572.7/.

:...x/32.70.907.9:7/.x43.7 ..2.9:7.39..-70. 573..70 2:92.x.80L3925g/04./0.70 /050890 /047 /0.0.9:7g/0.70.00 0 0025: :390728947/0 708903 .:/0.4310.7.5:/02g8:7.7088947  144808.:708903x0209..94.070.9072.708038-9.9209.902507.89.7.   %0728947: W %0724209700.0802..9.7..80347477089.:902507./0  .708903x04708902:92.708903 0 .S  .9:7.43/:.3423...0.g.008:39 ..90. 90724708903 0 .:902507.0-4-3..x02..209.x0/0902507... 8038-0.90 90724708903 0 .0. %0728947 .

S L3925.0490724708903 g /0 ,708038-9,90,/0 

S W 89g9072894,70.:.401.03930,9;/0902507,9:7g %
0,9;0%02507,9:704011.039  9072894,70.: .401.039/0;,7, 0549;
!% 7,7:9,90,2g8:7,70, 902507,9:7 

W 3903.g80:90,g902894,70,.g7478038-9,900890/0. 8:5074,7g.:.05:x3:347/3/02g7201,xg/090724708903x0 $0 00.:9g/34.:5745709gx802.43/:.94,70.,4/02,3,3  3.0 .4-,9 .:57: 2,30: 3. ,:23: 107 .,708:392g.3,x ,545708,x57383907,70,4902507,9:7g7/.,9g ,097029gx ,5.3/:
80573209,,7000.974/00g9:7g $070,0,gL3 1472023,9:7,90/0/8.:7 5,.090 5070 .3/7 50729 2g8:7,70,.;,85:3.9:,g,902507,9:7.:4;90g/07g85:38 7/.,9g 4203:/02g8:7g54,90,.45075,,    ::, 13/53g,   W $054,90/0243897,.g708903x,47;,7,g.:902507,9:7,/:5g 70,x,  

:3/0% 902507,9:7,,-84:9g .4389,39g/0503/039g/0/2038:3  1472,.43897:.9;g % \# 708903x,.43;03x43,g,90728947::  .4389,39g.,7,.90789.g,2,907,::/3.,700.4310.x43,909072847: .: ;,47L3970   50397:902507,9:753g, 

7...0.39.70.9:7. 902507. .708903x090728947::. W 3.080570.9.209750397: :390728947 .4.089:.   4720042097.0/090728947 82-4:.3423.4.4389./0  .g/04-. #08903x.0:72g9475.g# ..

.90/0/:..4902507.9:7g/0 701073xg /04-.0.0   .  /#%   c   #% /% %   % %     -807..390 / 401.x09072.x0 .7.x0.70..:902507.4.9:7.4389.:348. .7.3/ .g.2097:8054.039:/0.0895. 401.039:/0/85..

9:7.475::90728947::%  902507.39g%  !  % %   .0.4 /10703xg/0   L3970902507..2-.9:3047 .9:7.:5:9070..:N  08903:207./85.9gL390728947 ! ..( 349.

7.7g %0728947: 3974/:8L320/:...:7039.90728947::/..7. 0.84.g5: 3.7.-0:/0503/03 0397.7..70. 005:3 8024/1.4.90890.89./02g8:7.05:3  !0397:4.:0...7g .039:30.:902507. W !:390.7.9 .90. 303.:942.70..070..90789.9:7.430.800.9.9050397:9072894.9:705:3  !:390.9.0.:90/0/.9:7.:9047/02g8:7.479.9 W 3925..9:7.90 25:80L3572:73//0.4.:942.70 0 70 2.g 2.:.:93/9.4747..: 902507..70.9:7.708903 090728947:: 80/090723g902507..g.:.g50-.: .5:9073.708:39 .08947..047.:902507.0708903 0010/3-7.-0.90789..-70.3:./3 ..9g8:-1472g9.3:29g. 708903 090728947::80.70:9.9..401.4393::80:90.825g/0.7.   552.gL3.8.950:3.8..W .3:..90 70894./0.

90728947::8024/1.5742.:24/1.5:9073...902507.S 708903 .70.9.g2:9 2..9:7 .

:  552.S8.

39.:/0902507.5742.9:7g13/... 57039g.g708903 ..4 1:3..7. ..089009702/0303.39...g :7./0S ..0. 0/0902507. 8.708903 g 1:3..  L33907.4389.9.9:7.9:7g  S 3472.7gL31:3.00:9g790728947::0890. 0/0902507.S W &3:/3970/0.90789.9:7g50397::390728947%95.9g.50397: 902507. 0054303 .

9:7g &30025: /0.:9/03.700890570039.7.3:29/4203:/0902507.70.7.9:7g./0503/03 0708903 0/0 902507.708903 0:3:90728947 89g/107902094/0/03.   0503/03 .9:7g L397 :3./0902507.7.9L3   .

90728947:: #% 0890/. .50054303 .708903 090728947::/09038:30.9L3   ./0902507.:/3  .9g/070.141:3.:9 /0503/03 .3.0890 /4:g1:3.g.1.:90728947 7.42-3.      7.:.90728947::50397:##   #%.73/L33907.9:7.504..900890 570039.9038:3/0 0 70 ' &% /0708903 ./00 700890 .089471:3.:   $04-807..7./00 700890074 7.g.9:7/0S  ...9 0.:902507.7.2..3/9038:30.L397 :33907.g/0503/03 . ./00 70.7..574.70 70:9g.9:7g L3:7:902507.7g.792.802030.9:7. 90728947::.:.0/00 70/0 708903 .438/07... 03.089.g L33907.. 303.1.9g/0503/03 .9038:3/10703 .: 902507. 42-33/.574.g9038:30.:95:390. 708903 ..

0/0902507./00 70 1:3.9:7g ./00 70 1:3.   %038:30. 0/0708903 g    %038:30.

902.0.43/:.:9.3902.9:7574/:.8:7.039047.9.89.20974747 034203:/0L2-g97370574/:.70.4389.9072894.90..907: 303......7..9:7.90789.-9.7 /04.0548-.::37..90.70.704750397:2.94.94..401.0.0.:9.802.9gL3970          570x: 8.90.701..39.7.W $038-9.9072894747L1.:.07089039. 4/1...9072894747.7.7.9070.7047L7057039.7..70890390/0/37089039.9:7.70.8:7.9050397: 2.7/0.90. W 0.7..700.9/0.14.5.8038-9.47L3 /4203.9:747 .425099.: 902507.0 #089.008./.L3 925.0.0 .10:9.g90728947 W &3.g:9 .4389gL3389. /89..04 .70290.7/02.0 .5.902507.39047...8:7.8.7907/.43/:.70890390.7/0570.7.:573.9072894..70.7047 1..7.39..4:2:2.70. 089030.70..x/047/3:574.7047/00..-...90.2.L373/: 907242097047  W %072894...0392...7.90728947::  ..902507.

700....17047/0 0g9:7g/0.70 4...x 3/:897.70.8.94.9000.:9072894.x.9.700209.947 20/.70L357.x0.9:7.9:/02g8:7.708903x0.9708903x.90 7/.097.70 L397:. .:/0 .0 .0894797.:9072470894.W 3.7./39705:3./:.. 2g8:7g7/0902507..7057039g :72g94.94./:.90 L3:300.2.::2./0902507. 7089.-47. .g2.0 90724708903 0 97..7008:39144890.97.700.7902..7.- L3970      .9:3.9:3..3030.:902507.25.70 9072894.3x. ..947:: 8038-9.3//89.39.7.5/09.7008902.0 L3850.9479g3907.07/2038:32..70...9:724/07. W &9./:.5.9.:/2038:314.3/80..9:7g2g8:7.-g  .0 /0.9.70 5491144890.425.9g 7g85:387.g089070/:8g /..

70 . 4-0.9. 0280 00.7 902507.9..9742./.g W 90 5745709gx .10x0 W 475:70 .947 25479.9:7.90. 8:57.90 L25497..1::  . .703x.90.x.74 : W g84.9743.x 240.475:: .9.70 3/:..9 00203900 459./: /0 138.9: /0 2g8:7. .9.-7.7g 902507.43/038:: W g84.g . /090723g .9 925: /0 7g85:38 13/ /0 47/3: 28 W : 3907080.  %072420970L3317.g .0 /0.  7010. 57.g 03070 g/:7..7g /4.10x047 7.9  7. 028g 97.43/:. 8:57.:.9:: 2g8:7.: 4-0.0 31:03x0.3x 13/ .9:7 1g7g . /70.g /0533/ /0 2.0/070./.9g L3970 907242097: L3 #  4-0.9 .439.x.385.907.: 4-0.0 970-:0 8g 10 57490. 9072.: 902507.x 00. 2.70 ./.0 .9:: 2g8:7. 9072.-7.9: /0 2g8:7.9 1..  7.309.70 .9:7g 2.g 7.

: 7010.4.70  80347 8038- L3 # .425038.7.94.9.3.9 ..70  028.g 1494/090.0.70 3:207.900 30209...9. 902507.74 : .: .3.8g 8.9.9.70 .4. /203:3 14.90 2.9: .9.90 ..9: 2g8:7..251.5/0 1g7g .xg :.: :897:90 .90 2.0 .-7.90 2.3/ 028.7.90 8..1. %0724209700 24/0730 L3 317. 8:39 3897:20390 5479.9.4397407 50397: .0 5747.00.43.700  570.00 .:90 3:207.: 7010.W W W W W W -0.-0 20247 #   !#   574.70 09.3828.-0 .74.439.: .700 L3 7089 94.0 .:90 8:39 3:207.790 2.90 .3.2.0  .94. 2g8:7g947 7.70  .: 8:57.790 .4 3:207. .9.. 3:207.0 0 70 13/ . 5.0 .0 .084.1 .0794.: 2.90 .g:9g  3: 8:39 97..g 43897:.9 54.: 4-0.4.0 /0 8023.9:7   S -0.

: 3:207.3/...7/ .90 50729 97.: /4:g :32 /0 :3/g 0g9:70 /0 /.0 00 2.8.94. 144890 8:39 . 144890 8:39 90724209700 L3 317.70  .0 /0 .74 : .9047 L3970 9072420970 L3 317.: #$  .00 8070 #$  8.38107: /.00 2.43974 390710x00 89.74 : .:.90 3897:20390  /8549.

0 ../..x0 5.70 1494/4/0 /:.90 .9:747 2.g ./. .3x0 030709.475:: 2g8:7. /4:g 1494/090./.7g /0389.94.0397.7  /.7.97.  4. . 850.94. 2g8:7.70 50 5g.7./.0 50397:  :32 /0 :3/g .0 5.x:30 /0 2g8:7.3x.70.g !742097: 459.43x3 :3 88902 459..0 8.97. 850.0 50397: 023..97.90.7x.: 3.17.: 2434.7 50890  S 50 -.8g 209..9 /3 0390 4-0. 2g84.9.97. 70.:4./.g .  !7420970 W $0 144808.x47 .. .70. 1472.3:290 :32 /0 :3/g $0 144808.20 :3 88902 00. .9 . 029.. 850.0 7.g .03xg :7039: 573 1.g 3:29g :309g .742.9:7g 80 2g84.-7g7 5074/.: 43.: :23.0 029.3x047 030709. .70 L3 -03 /0 .:x0 70.x /3 !9 L33079g .7g /0389.: :3090 W 4389.0 !74209700 /0 .97. 32 L3 :7: :30 .x.g7: 902507.475:747 :93/ 1494/090.9 /3 9072450 2439.: 1.97.70 /0 7.x0 949. /0 902507.x.475:: !742097: 149400. . 7. 902507.9:7g .2039 /g 31472. :30 g25 . 7.x430.475:: .0 50397: 2g8:7. :23..g W 397 4 .425.:.9.475:70 2g8:7.0594.7x.x47 949.90.3900 /0 925 .90 50 .7g .70 1472.0 0280 /0 .90 !7420970 /0 7.0 2g8:7g94747 8:39   8 !7420970 /0 7.70 1:3..70 /039.3x0 030709.3/08. /0 2g8:7.-g .0 .2029 .5479:: /0389gx47 850.0 .g 50 -.

10 L3 # .9248107g L3 . 2g8:7.9g L3. 4g747 :20/0 507/070.0  ..70. /0 03070 573 5070x 090747 .4507 :747 /090.3472. 4-0. .97.9:: .9 902507. /0 2.0   32 8.0890 -03 W 31472.x0 /0 2.0 20/.3 # 8..0 09.3  243947 .5.470.x.59.70. 574.08.  %07247..97.9479g 97.2039047 .47 /0 .3. 7.x./.. /0 70. 4-x3:9g 970-:0 .0 1:/047 3850.9743. .x0 # 573 .. W &3 88902 /0 907247.430:347  0. /0 2./0 8.g/747 243947.947 9072.0 .x..7.9g 8g /053/g /4.9.0 .08047 . .x. 88902047 00.9..0  ./04 W g8:7g9470 80 1.9:7.307 # 4 5.3.g /0 .9g L3 3850.3 8419 50397: 574.0 50397: /0589.10L3317.g7 0..399. L3  -03 850.7 /0 902507.3472.9.:9 00..:   32 /.70..:707 .74 : W &9.9:7.0 5g. 170.0 . 3850. 88902047 20..70.38280 -:30 .43x30 :3 .08.: .

2070 L3 -.9 .g7: 902507.10x0 /0 1494/4/0 . 8023.0390 /0 4249 /0 S 8:39 8. 902507..7g 7.70 09. .x47 459.900 /17.30 850. /0 2g770 .70 L3 88902: /0 574.x0 80 .1.W $0 x30 80..   32 .9::  3: 4 . 2.4250380. /0 2g720. .9::  20/:: L3.307: . 4 902507.00  -03 /.10x0 /0 1494/4/0 . 4-0..3x0 53g .97.43:7g947 W !0397: 2g770.70 30.947  :.g L3 -.3 W $.9248107. .0 .43/x47 .70..x 8.. 2.900 2g8:7g94747 3: 8:39 /039.3/.9:7g 80 2g84.: :2-77 W #0:9.: 8:57. 704:x0 80 14480 90 :3 88902 459.089g 7g.9047 L3..0 /89.9:7 4-0./.    32 .9:7 .9:7 0..g7: 2.947 0890 2.9479g .: /10703x0 /0 902507.9:: !0397: :3 4-0.x.5. L3 .9:: ..2.g /0. 4-0. W 43/x0 850.:250 80 144808.:: 80 023g .9:7.-47. 2g8:7.-07.0 L3 .0 . 902507.g 50 1494/090.: 8:57.0390 /0 4249 /0 S .8910 010.: /10703x0 /0 902507.9 1494/090.g 573 8419..43:7g94.70 /0 2.0 .251.g . 4-0.9 95: 4-0..30700 L3 # 8:39 /0 /4:g 95:7 .70 . 902507.9:7g 20/0 .3/.7403.3 4-0..70 00.08.9743..947: 8.9:7 0.

9 54.08902g720.x0  :3:.7./.475: 00.0 &39.70 .79g/03:270.3g 3.708.70.:2.g/89..9.:7..3.0./02g8:7g08902097:.70.90 05.70549 15./:.38.70.7902..7197.7g8.8g747 05.:3:5:3.g48070/097. 82:9.950/10790.xg/0:3705071.7g .70.70 ./:.7gL3:7::3:5:3.70 7.:8:-2:95 8.4751.:.9470 .5479 .x.70.0./:/0 89:.70/097.97.475:00.8g70:3:.g/3970 /4:g5:3. W .8. g8:7..3:50397:/05.0  /057429.: 7.x 3:207./3970.8g7054913.8.:.3x.9054.0 808300 97.7.7050400.14.3xg1.94.:9g42 .: 8:-2:9550397:/05./:.7...9./: .0 54903x42097.447/43.:85.xg/0:388902/0701073xg $05.3/.70./097.79g/03:270.:9g42 .:3:4-0.:.5./057429.907057039g/89.0L37.0 .9070..00/4:g5:3.3/ .0  .91 05.::388902/0.0:3:.70  W !0397:2g8:7.85.90.g82-g70/054x0 .7007089./..8g703.90 7.x.90  ./05.8g74780:90.70 .0 3/:.70.94.94./05.7.

:0.780144808. 2.-47.8g72.3.70 :5g 2g720.43.94.708:39 :9.7 /047/3:2097478.g 8023.97.. /047/3:    22 50397: /05.7g853/9097./05.94.8g72.5947:1472..7g.9:7.09..9..8g72.9050397:/05.99L3 574.94.:./4.97.9 .234.70.07../:.9 L3.8.7050397:/05.70050397: /05..gL397 42g72000..:570.3854794.459...3/g3:207.70 74:/0.W g8:7.:.70570:.0:720./05.94.70 .9/0002039:8038- .797.00 5./:.:00.9743. 3 :3090.8g7/02g8:7.97./.70 .g 8.3.. 3/:.8g747089030..42.0803/:897.0 /0957089./:.g .08947.2097.7 7.8g72.47..47/02097 .70/0957g 3/:.079/05.g002039:8038-.94../.90503907107420970.50397: /05.9/3-4.9483: 3.9.g80.700/0.8. W 002.70.00.8g72.089097.0 . $97:.:00.5.807 W 3.8:39./4:g 0020390/0-.00-.70.7.70 09.:.:573/0L30307.08./:.20.70. ./05.g .0...-03 97.

:3:54903x42097: .309..7g8.8.97.::3:.9.5.x0.7g8.947 3/:./0.70/054x0 /05.. 708903xg00.7097.9.5.703.94.8.8.7.0 97.7gL397 4.7.0 97.703.8./:.:3:5.x0..98.:3:.x0.7g8.703.:900.381472g4/05.9gx 00.703..70/0/05.3x0 :3:.381472g4/05.5.94.7.9.708903x0 :3:70489.g 002.9.9000.3xg2.97.7.7g8.7gL397 4.:92.97.8.381472g4/05.3/:.7.381472g4/05. ..g  .43/038./:.9.7gL397 4 ..:.7.x0.7.7gL397 4.:3:0020395.%7.::3:.2097:....309.::3:.825097..8..0 97.::3:.97.8.g 3/:.70 8:39 7089.0.

8:31472 2.x:30.90.24/1.:280.97.43/:.2...707089.90L3970..3 3..9g/0   :3/08 7089.7.14. 902507.089000203908038-08:39 .g :320.8.43/:.3.0.947:: 4/1.9:7.  . 708903x.9.3/:320.:902507.03900203908038-07089... .70.439.:.:3:17.0 ..4393:g  70.  %7.:Ý.x0.9 .x0.947::$ 80..900250710.00.70.43/:./:.2.:7847 708947:-4-3.70/0/05.7.743  .94750:38:5479 /02.008:780/0074750397:.7.70.907.00.43/:.4.70.0573.5.. 90 .401..4389.:3472.947 .90573-4-3.7.0 W :5g.g170..947:9.9 .x.039:/0.94.9:720/:: 8025:3050397:17:..80.:.97.7902.:5.9.947:: 57.43/:.708903x00/.g     W 04.33.:34.g# W $0:90..x.07..39..907...8.

:70489.97. 902507..7.70 W $.x0    #$ #   4 70.  800572g573 24/1.7...7.739.07..7.g...x.19 .200 8.x0 89.43147270. 0 .:-:3g4.g .W !0397:.907.-9. 00.g- .7.8g73..    .0200/0.90789.8.90789.9.70489.50397:/05...7g    020398038-7089.70.9.0/05. 439.89.:3/0/05.7 50397:. 8.43.708903 08:39/0/4:g 95:7 ..:7039:: .8g7L3.9..02.8g 2.g 303.0 ..:7...9:7     020398038-7089.70 3/.0.L32439.:507/3170/0.2.0780.g . .90.:7847 80:90.70.

47.92.33139g 2 #8 FC 03. .02.00.79.90789..7.702g720.     .L32439.7..439.70  .0 W .54903x42097.97. .g08903..    020398038-7089.3g#8  89030.3g.90789.08.89.7g/0.70... 8.70 904/.g- .9.7.4708903xg/08.90.7g/4.9g.750397:8./00 7008904 9038:30/..2.9g/070.:2.:54903x42097..7.708903x0/08..89.7.9.

xg/054x.70 .8g7:3:.9/085. 8.7 . 08909038:30.../0701073xg 074 804-x3. ..5:.: &  & .W C/05./0.:7847:08907499.454903x420970    . 3 3 3    020398038-7089.2.70.70 ..8:39807.8g7. .   :3/0&.08.8g7 3. ..902g8:7. 573.::3:.7g8054.2.2.008902.1.0 W 43897:..-4730054903x42097::9038:30 &  &.8.701:3.9 S 13/29.:.70 :3:2.70/04-.g. 50397:/05.. 54903x42097.25.2.0890..g 50.x430.439. /0.2.:947:002039047 8038-07089.x:30. c .9047 .050397:/05.9.2039.0. 002039008038-07089.:3:.

0/070.3/:.94.:2:9:.3x.9g . 1g 70850.25072097:0890/70.70/0/05.24-g ./:.8.3x0/3970.9/0.2-:.72g9:7.:8:-.9.g 8024/1.:7039:3/. 002039008038-0.9..8.:7039: ./:.9.20::2./05.x43.:30.309.9574547x43.-847-9/084034/ 70850..72g9:7..20:2.72g9:7.24-L3-4-3.9.: /05.43897:.097..703/:.:3:2024-  ..  %7.9.70. ./0-4-3. .94.8910.g7:/05.70 .9/0.8.70..3/7.70../:.9.g  57324/1.8.g57.8.9.0 573 /05.0.72g9:7 24-0  W :3.3x047574578.3/:.:24/1.:24/1.24- 8:3984/.08947 97./89..9.3/7.-4-30 /0.0 W 35:3.70473/:.309.94..70970-:0/090723. .70.L3970107:: 573/05.708:39/0/4:g95:7 .70425430390024-0.70.70.38.24-g 70850.g 8910  .0 .8..70..9.

9.753g.9..9473/:. /047/3:0.:2024- W !0397:70/:.::3047.g L3970 .5079:7-.8g72.72g9:7g24-g ./:.:./:.x47/03.:.9.:2024-    %7.72g9:7g24-g W !0397:/05.7.947:3/:./:.30.2-:800..   %7.947:3/:.38. 22  97..247/022097:80 14480 9097.750397: /05.9..8g72.070.7  228./:..309.g .9742.9:7g00.9473/:.2.

9.9479g..8.:574./0-..9303.89.9.g08905743:3x.70.39.70. ...x.9.:2024- .7.  .-4-30  .3x057457.  .70.25:: 2.8.20::10742.309.:3:0020398038-.:/05...7.80:30 -4-30     %7.43897:. L3390747:.9L3-4-3g .g ..4./:.0890570039.7g /.9g.70.9.7.9473/:...309...08903/:.3/:.9gxL37.7L3 1:7.7.90789.70.3042403.  -0890/.8.g  ...W 31:7.5479..9gx57457 .7.9.3/:.9.:24/1.: /05..g24/1.70.9g1472. - W 05.

78038-9. .3.7.xg/0.0 ..0890/0.7.7.70..947::./4:g-4-30    0.391..309.080023g573:9./0701073xg  20: 10742.70.7147x05.  .9./89.g 2:92. 97./10703 03/:.:/05.08900. .0 -4-3047      %7.39.8:7g4.70 90  354x. ..802030.x0/397020 -4-3g  .  .90789.90/10703x.5.97.:-4-30/107039...9gL31:7./:. 1:7.90/0../:.70. .7g 570039.W 0...9473/:. - .90.8..9g 47. .9.70.:2024- .5090039074.

3x.W .47.2g73/:. 47.L3.3x00.70.9.:/4:g708903x00.8. 2.9..g-4-300.g20:0890.70 5g97:3/020:L .9.1.-0   0. W 430.   /0.xg/0-4-3000..574/:.9g  4.0.20::L397 :38038 -4-3.0 !73/05.x..0.30   .982097.-7:5:3x   .:708903x030.70..:.. L3925...90L397 48.0.. 3/:.02g/05:390L2570:3g.8.0 # /05. 0.0/00.20::.

.90 82097.309.8g.9.1::: 2.-7: .1.8g7 W 3907.90/090.1..08995/097..:/05.002039::8038-3/:..2-g1.572.70.7.8./:.0&L  8.309..g:320 10742.../0503/03x0&1   0572.42:3g  3390747:.947/10703x.7.7.70.7080 :90...80..   0890/.8.9g L31   04.g.. .7.g .3.8g747.7.8.90L397 4..x.8:7gL3.90789.- %' 1472.7g 5.24- 50/89.  .7g /4:g-4-3080.80-4-304780/05.59.9.0..xg/0.381472.947 0890  22 W    '. 20::L3893./05.47057039g 002039:8038-/095 97. 1:7.  .39gL2-:3g9gx9g./070.70.70.9g/070..7. ..g8054.3/7.3x.  8038:/05. .9038:3/0 /00.-7:.8.:L3/70.:/05.W .:3/. 54x0/00.7.::370/70847 8038-.7089:.9/397 4-4-3g572.

.7g  97. .0 70&0 ./0 .9.9..947:089014.9.430:3 .7420970 8.8g7/0] 22    020398038-/095%' .9038:3&0 54.g8570893.1/1079g/0 .8g7/0.7:/3893.8.g20:80/05./:.:/05.90.02.70 903/:.8910.x..] a2.2.:80.:3/.g . 2:9:. 8038:/05.W .7908038- 2g8:73//05.02.8g7 :3.]a2 53g.43897:..&01  08903.0& 8.g... 8./0.80..70 90& L3925.g.903/.

.00/4:gL31g :7g780.0 70804-x30/10703x.:3/.9g/0/10703x.9-4-300 80..9g/0074  .  .:7. 08903:g.708:390.:3/.  1:7.9g/0.  .8910L3.9.9L3.9038:3473/:80 10703x.g 8910.438/07.1g54x43.703/:80L3..708:390.:3/.41170:9g & &  & 0   8.:3/.gL3-4-30080.90/10703x./39709038:30 00.2039.70803/:.:& 0  & &     W 3/-4-3.0397:-4-30 54x0 .4397.572.3/20:80.7 9038:303/:808:39L3454x0 /01.9 9038:30..9742494.9038:3  397:.0 700890/.48:78g/09038:30 .9073.90L38038.70 3 904702.W 4-30080.7g0890.

3..   %7.7.7.381472.947/10703x.- %' .

0/0/05.7..5.43/038..:/00...:3:./:.- .x.70..7.1.94.70 /:5g70.947 $ / ‚ ‚ $ / ‚   97./:.970.9gx00.5./:..94.70 .70.70/0/05.5.3xg.70.- 97..8.94.7.0 W $0/0480-08..94.xg./:.97.:/89..70.  %7.-g $   / ‚ ‚ 1 $ / $  ‚ 97.9.70.97.8.97./:.:/89.. .94.3xg..9047/097.-g /00.0.9..-g 97.:8:57./:.7..94..7.

/:.70802g84.97./3..947:: 2.8.43/038.70.7g 80574/:.g7:/05..7..70.:.9gx.0.70.90.-g W $038-9.0.9g/070.8.x. 24/1.7...$./00.97.:30.94.2097 ‚ $ / .70470/.x..0/:.::8.09705.72g9:7 84/.:.: 472g8:7.: /8549.x0.7.5.W !73/05.. :3:.

7 50397:L3g9:7.94.3000.700.8g77.03950397:2g8:7g7/0/05..05:x3 W $0:90.:5732439./ W %4.gL3.01:3.907.:7039.9073.g170.94.94.9.9097...03xg/0.70/039.5.g2g8:7.:3:/397097.4310.9g  W 72g9:7080.074747/./:.0 :3/03:2.90.x47/0 902507./:..97.L35:390.9/02g720.3:29 3.70.9:7g ..:.4170.43974..7.5/0 2094/.425038g7 8.  .700890 .850.x430./:.70..947../4:g 97.9g8.g/397 :32.x430.x43.9..

 .9::903842097./08..7.2:9 2. 144890L3/8549.43897:..9:3.90789.g 8.: 92-7:903842097.x.:.g708903 .0/00 70 .897:.7089.g903842097.478:39.8..9 4 W 5.g8  .50.9. .573..902g8:7g747/0.-.7../:.0:3:.947.70L 24/1.  424/1.0 573. %# /03:29 2.. 8057039g.:3:97.7.00/0893.089:.0.x./080.97.9.903842097...:.7089...0010.5.9:903847089.7089. . 90723.903842097..9478:5:8:30147x0 .9gx..g70/0 3..3/08908:5:8g:3:01479/0 L393/0708.0903842097.9:770850.9000.70.3.3./:./090723.. %7.-.147x0.:905:390 W .x/085702g720.g L3 4/.0 804-x3 31472.g :320 80.:/0.8.704.4397.x0  5708:30 9038:320. W g8:73/:370.43/:..0 147 g W 47/:0..:7089..7. L 1.7x...g0890:397..9:7g20./:.3: W 31:7.x:30$8.947 00. 010.:802.425708:30 W g7.475209.:24/1..974903842097.x03/:897.008.3.9g..947:903842097.g  7.97: .45079.007.70.

g#  7:.9g 708903xg00.2.3.4.:.0.30 /03:270.g 903842097./:.:3.947/.4.:/05.g W .790./0 570 3:29g-.90789.708903x000.:947::3:.:.:17209.9g50 002039:.39 W %7.:302g7.0..89.825g 97.9479g/01472..7.0.7. 8:92/022 /0:320 -30/090723. .8.g /0:3/0574.4389..0850.:.92. .:9g7%#89g1034203:/0. 1   .0 W 31472.947:8050 90.38.x574547x43.90.947 /85:88:-1472g/07g 08905950:38:5479/3 7908..742 .70 /01472../02.-.L343..4389g /397 :3178:-x70/0.   43897:.0.:5.089:.x0.903842097..x..43/:. 097029gx002039::0.43/:.7080/014720../02g8:7.907.:/. .0...70..x020.2097:/0.97.7./:. :3:.39.947:.97.

W $0. #Ý.97.00..708903x.x:30.90.17::0890/0503/039g/0 7089.:34. 90....g.9.17:: :320.Ý 80.089:.$.

g. 9:9:7475.3:2902.4389.04.$   W .7.x0.97.70.39. .907.70. 708903x000.4.947::#.9.43/:.97.0 .209747/31472:.x02.3 3...g.90../:.9.97.7./:.0.:32.742 09.7.947::0890/0139g.g.7.   W $038-9.:70.x. .   W ..947:: 80574/:.

:370.70.9.: .g‚.g.#0890574547x43.

9     W !0397:..43/:.4389.3  :   3 .9018.08902.x.7.4389. .0 ..g13/4.. 8038-9.78g   .39.90.708903x054.907.9.70.39g.947/3.70:9. 00025: 50397:.08947.

0.7.90 /090723..00‚.850.70.:348.1.97.90.708903x000.475::50.0 # .90.:370.g‚.97.9..W #0.1.7008905997.70 80./:.g.947:  00025: 50397:50800/34x0.g.947:: 8054..3/8038-9.29.x0   /02438970.89..9./:.x.g 2g8:73/..g/0 /01472.

^    .8910.g#.

#^   04-.4707.5479::#.9.g .0  L357...

947::3098:50747 .90954 /203843...43/:..x/0. 8:39570039.x.90L397 42.:140 1  .x0/0902507.947:: .:9gL3.7.%#.90 ..425038g72..:802.00144890 50397:..gL3970     54.7.43/:.902g8:7.:9002572.7.42.700/0:3/:897./01472.0392097 W 31:7.074747/0902507.70.708903x0 ..70 970-:0./0  31:03x0.-7.2..0/001494.9743.x0.9:7g  3013/70.70  8:39570107.:L31g :7.70.70708903x../1.90%#./01..0.0.7.0 .9:7g. 8..70 L3 .43/:.9 1  ..94.:178:-1472g /07g5..x.79gx2.:14070.907.947 1  / %0344.:.1..::30303.2209753g.x.#8:392. 802..L3.:2.  4-x3:90573574.g.7.:....902.72g7.3g 1  .0 W &392-7:903842097.9050397:.:/.802g3g94..0/070 . 5743:3x.7..43/x  .2:9095:7/0%#. !73:72.3/.709.2.0890.70/0.:72.70 .594.g .0.489894.:170890L3 570039/05g 9g .x09072.39.90/300..90..g 47.3423.

70.808. 970-:08.089472..570..0  24/1..92..47903842097.0  3...:17L31g :7.9024/1.:2g7.g7/0708903 g0890/089:/0/1..:72.  .4.907.g .g709702/02.007.0 708903 02g7.. 24/1..903842097.:2.:178:-1472g/07g5.30/.802.3g .80/085702g7202g8:7.:570.0.90.g .90 147 0  .  .9 . - ..708903 0/.:140 .43/:.70 2g8:7.901/08:-/3 708903 .70.9479g01479:74754.947 / W !0397:. /    %5:7/0%#.3423.  0 9 .

07947.901.43.0.0790 90.x/0708903xg .54.0L3574.808.    ..02.43.g7.7008905:390...0 9038:3/00 70 9038:30..397.2.3.70./0..08902.5. 0..054.:3: .9g.47903842097.7401479:7L324/1.950397:..:.08:/02g8:7.7.989430 ..   !:390.70.02g7.4509g W 439.4 3:207.

90.g. #   . ..47903842097.8:5:8g9038:3 . 0/03:2g7:2g7.9g 9038:30.0 7049038:30574547 43./080.7.9g/070.42509g.005.0  W !:390..0 708903 .0L3-7..4. ..:2.90/4:g .7.-7../4:g2g7..97:2g7.7g 708903 ..g.97:70894. 089050710..45:8g /0.90.0.0/3-7.:/05.047.70.43 305..2.9050 8:57.903842097.8.:3:0147950 8:57.1..70/3-7.70.7.:2g7. 5:390...g708903 . .4592g50397: 2g8:7g70.g.0 7049038:30L38023.8.4257080    .00.144890 5:390.7 .8910.8./00.:905:3905:390.:900:2g9.. .1/.4509g :2g9.-g  W 31:3.g/0./4.70 5:390.0 70' &%  3242039:L3 .0 5:390.5.0 70..W 3/94.903842097..70 90 L3925.. 005:3  089g 97095:7/0.90.:4 2..8910/0.90/0 5:390 81079/05:390 !:390...90/05:390 81079/05:3908:39 .9g  2g8:7.8:5074.  %038:30. 005:3  /4:g2439../090723.70:3.42509g    W :94.42509g0890.1.5.2:90708903 0L 24/1.90508:57. ' &%  # '0..-73/: 80  . 005:3 8:390.7.1.

.947::.9014.g70. './00 70 .9.7. .9../00.5479:L3970.3 .-5731700/00g9:7g 2323/.094.947.802030.8038-9.. 708903 .039/0 902507.7/4203:/0.947.:250/.50:3. 47/0902507.W $04-807.3 .0. 25.5:3 08902.. 9038:3/00 70 9038:30./00.70.9./0  /090723g:3..2g.907470/02g8:7.70.0890.:305:3 08907..574.5:3 0890/0 2'...-0  /04.2.7.005. .. .17047/00g9:7g3:.9..9:7g 8:3989:.430.. /02g8:7.0 70.0.90.9250/.99. 0.:7039 30.L39709038:30.790.97:2g7.10. ./0397.9:7g8:3930.:.1.g 9038:30.90..70 W $038-9.4.70 00025:  :3.9:3.90.70.7.401.7g W 7470/../0 708903 g08903.90.g/070/09038:30 50.251.570.9. 9038:3/00 700890 2' . 0 8910 /.251.9g W 0. g/0.70.g.. 00890'0.925.

' .

0  0890:9..4712439. 3423.089..903842097.  3.4.5:390.9 . .g.43/ 01.7.97:2g7.0.:9:8025:390 .90/4:g2g7..708903 08034747.7.:9089.       7.50 /8549.70.42509.90/4:g708903 0100..5.70.:.03:507292439.:9:8025:390 W 3/.9g8025:390.47.

7..W %038:30. ' '4:9  4:9 # ' '0.574.3 g/0 2g7..70 ..:.43/:.7:.70 /00g9:7g:3 708903 0010 970-:08.47903842097.0903842097.089...70894.g70.50/02g7.3:8024/1.47.9.0747/02g8:7.9g/090723g07478:52039.g708903 . ./00 700890L3.9.401.90.:902507.L39709038:30..2g7.0903842097.548-L357..:..089.947..0 /..0.:3.70.94.90.9:7g..g L3.8g3:10L3949/0..75:90.7047108:39/107  /0..7.0 .7g W .70  3 5:8 70894..438973071.1g89:. . 29g747/0573/0708. %038:30.0 ./0708903 g08903.089 :.8910L3.. ./00 70  .g 574547 43..g/3./0902507.9:7.9:7g .03 /0902507.089.:170 .0 /.70010 /02:9047 80./00 700890L3./89. # # #   0.g.   W $04-807. .9/10703 .70  38890200/02g8:7.5g70.

:9:81079/05:390 .7.g 970708903 010       7..g903842097.:9:81079/05:390 W 89070.9/397 483:7g2.7.

9424900.4389.:..90.7. .70. 023.089:.W %038:30.:7039.5.:9./00 700890L3.7g.908:7800/00747 29g70/0.:.  010.:947:8:78047/0. W !:3 02.g..g9038:30/00 70 .70.7..7089g2:902094/050397:3.39     ..g.79.5:3 47 /02g8:7.7.251.2.708903 0  32:90..90.90..7.2.75:90.70.5.14574-02g !0397:70/:.9/0.9g /.70 W 35:8 94.3925479.8910 L3..  303.089..9038:3 /00 70.070. '4:9  # '0.08.901.0.54910.7..9..059.5:3  54.90474249047089030.089.70....:9:8025:390.7 L3.089..:90890303..39. #  #    W $04-807.9038:3/00 70 W &3.79.

L3.39 94.3974/:.431:7..70.- .4389.:70393:8:39.9.39.70..3 g1.17047/0 0g9:7g3:2../107904795:7/0.0 70.10/0545:. /05:390  50397:.::383:7002039.00747/02g8:7.9g75:3 .4389.:.7080.. g/08:78..7.8:7800/09038:30  . .0708903 .::32.   %038:30.0890. 0 /04.9:3..70./02g8:7.70 .90. /89.3/5:390.:7039.802030.5:3 .9... 08:393.431:7.: 0.:7039/00.39 W 0 8:7800/0.. 0./00.05 .: 0.1g.70 0.

9..7.70.0 7:305:3 /02g8:7.90/0. 3.. 0 /02g8:7.251.70.L3       !:390/02g8:7.70.::383:7002039.070.251.7.70 .947/03897:2039.251.947/03897:2039...70..4389gL3 3974/:.0 7475:3  W 24/.70 .:3:.251. 0 .- ..

g 49038:30074L3/.70.7.7.251.W 24/..:305:3 ..43.9..9gL3   L3.90/03.7.3974/:8L35:390./02g8:7..70 .5:3     094/g/03.::383:7002039.947:4507. 43.70147 0.700890570039.- .

0 7:305:3 .-0890570039.7. 5:3 .7.::383:7002039..251. .9L3       094/g/03.251.9038:3.7.0 70.70.W &3..:9:9.- .7.70..7..950397:3.70 .7.::383:7002039.

   W L3.43/:.459./.0.078.9742.3.70  149497894.90.078.0 .0 . :3.70.9743.7.-847-9.g /.:23    2.0890/4:g2g723:8:39 3/0503/0390.0890.0L303070/07.0803900.9742. 50397:14940020390 1494/4/0 149497.9742.3.907...70 09.309. W W !73/8549.9743.0459400.42-3g77.475:84/ 3 0307000.0.309..080-.089047.x.000.:/0397.:2.0..9057370.97.047459400.x43.70 50397: :7  ./08573:320././.g. $0347459./.70.9.7..5:79g9474724-/08.x000.3894.L3 802.0307000.97.00/8549.7.9743.708.03xg 1  8.g50:72g94..700 103420301./.x000./8549../0:3/g  .43..9g573170.:/0087008907.9.43.x000. :23.9479g.94..309.0 .708023.

8  .

2.: 170.9850.50900-03.2.20890.97:7.3/./.x47/3 850.74 .0.59:3.x000./.0.389742   2  :23.x000./. L3.08L3..03x00/3..3.4090  W .-g.g0890507./.790...708038-9.409 32  32  /4203:.97:.g50397: 170.g 50397:74 : .74 0  170.:L3907203/0170...90....9./..2.700890507.03x.2..:97.:170.::3:.9742..7.08902.2..2.-03 /0.409 :23..704:320/0:3/g.97:80 25./0:3/g08900572.- 53g.2g50397:.0..00890.03x.    80 3:208.309.251.03x.-g0890/0 1.2.:5738gL3970    8.97:. 2.  803:208.97:.409  W $50./07.:4.90..90:97.-  32  32  /4203:317.70.::2.::2.70./.9g2..  50397:7.- 53g.90459.-0 .309.8910 /4203:/07.947 8038-9....:5738397032822 $50./0:3/g/0  .g/0.0.03x0/3850.00.7.03xg         70..9742.03x.2.05:9g.317.W :320.::320.-  W #..x/0/10790170.748:  32 22 ../.2.3.70/0.05:9g/04.:4.

9743.9742.080 00.0 307.8.!74.97. 03070:234. .080 #.90 00. 9072.0 !74.309./. 00...

39073.947-07 .97435495.947 5070.903.:/8549..09073.309.9:30..5..9742.947-073390747:70900 1034203:54.0 00.0803:20890% % %# W .:9 7010770.79.047459400.309.43/:.70.7...209.g/70598:78g/0030708:52039..x/../0 010.79.9742.3:2.70.:.10342030 /0.5070.0 W .00.0307...9479g 0307050.0 .:.-847-97.:2308908:78.4700.9743 .79./03:270.7/0 5:79..70.5:79g947-07/08.W %70-:08g3070./.457208.7g  3 .7047 /04. 7.7.8/3390747:.97./.08900..9743..0089.08910342030890850.-8039.97.9743 4 /0.2392.43/:.947-07/08.309.9072.9743839/4.9742.70 /090723g0307.9149400./320/: !3g.0 9.0 0307.703:2../0 010.43/:.3g 8:390307.. 839 097.:32.00./8./03:270.21g.7/085738/0./.9149400.1.gL397 :3802..73.033/ 5:79.942:/04730 /0.9743 4  W 034203:/0.9.7..9000. 802.3.0.00.70.94.475::84/ 1034203:54..:2.70/05:79.70.9000.8:-.

08901494/8549.9..70./2: 0:0494 ..0.70 8.1494.9:3.7 .97.49.g 708903x.43/:.0 49400..08.:72g94.0.0L 24/1.003070.:494. :30.0.7003070../0 8549. L3/4:g2../.08947 /8549.00-070.089:.97.:0307.9:3.g5745709g 000.2...70L  24/1.: 49480347 .39g 70.g 00.907.:23g .8038-.0890.94.97.49. 1 8549.9.8g7.71.7:.:494028.9743/397 :32.g0307000.0 8.43/:...:348.g.0890.43/:.:23g 02.0890$003: .08: .08901494/8549.W $0347459.: 8:-/03:270. .92.907....:9.70..9:3.8:391494/8549.g49038:30 00.49.0494.43/:..0 0:0494 028.81.8:39.3/8:398:5:80..92.08:.9742494.0  .70 W . :9.g .:23 49470894.9/0:23g 0:0494 .4700.3/08904.0.907..:234...3/8:39 :23.05 43.:2.0.1494.70 574547 43.97.9g 02.9047 .7054917:5.0.g.0.

43/:.5:79g94747-07 /0.0802.5.94. :30.:233/:3802.7.43.70.: 149497.-7:.x0459.x.70:90.3/.947.0:72.x0/00.0397.g:23.43. /0..9743 /04:757343.0494 43.8..3/.47 W 30307.x0 .38947: .947:0890:23.08:39L3 573.08947..70 5:79g947-07  0.43/:.:2.g802.08901494/8549. 8549.03xg /05.30.5g7:90.73 58:39...5.30   W :3/03 5 8:39.0397.9g7 00.7L397 :3802.2.9./0.50397:.x000.974347  4:747 ./8549.9479g0.75:79g947 /08.8..:030702.974347/3-.947/.3g8:52039.7.711494/4/.43/:.43/:.43974:1:::/0 00.43/:.43. :30.000.L3-.0 .0397.5:79g947.70 .5.70.974347 4:747 .

4/0 00. 4947089039.01494.8. 3070:234.9743.97.90/8549.8...0390 0:084.0 3070 00.38947: .0 307000. 494/4/.70 8549.974:238.49. 49497.97.:3.047459400.. 3070:234.

$8902459400.807 $:78.9743. .

 /0:23.039. 4947089039.974:238.05947 /0:23.38947: .0307. 494/4/. 00. 49497.947 4/. $8902 459400. #0.9743.

70 .0594.%5:7/0/8549.0459400.070.9743.

 5.}0459.9./0 7.9 $:78./:./. #.70 .9gL3 390389. $0347459.. $:78./0 9038:30 . $0347459.97.90 $023.8.}0 459.g 24/:.x0459.9743.9:7.  720/0 2 8:7./. .0307.2039. 00.947 459400.g. #./.:3:97.$97:.

8.0790 90 390389.3x.7.90 1.8.2097 .W $:78. /0 7.947 459. 390389.8. /090.97.407039g /0 -.: /0 -.: 170.:7039 8.3/g L3:89g  /0 5:9070 459. :3/0 /0 7.: 30.90 1 .70 /89.x0 $0347: 459.x.: 708903xg . 5. /0 2g8:7.9 /090723g .. . :3/0 /0 # /0 .3/g .g /3 80347: 459.g W g720.947 .x0 459.: 2. 9038:30 . :3:. 0 70. 5..: 1494/090. 00.7. 95: 2g72 /0 2g8:7. 0 459. /0 # 54.7.7. 8. 95: 80347:: 459.g # 54. $ ! L3 8023.407039g 8. 80347: 459.3g 8. 53g . 5.9 8910 8:78.g 54./.70 :320 /0 :3/g 8.g 2. /3 :72g947 5.90.7g 8.9.70 8.x0 /0 20/: /0 5745.43./.90 1 /0 /10790 95:7 1:3.03xg /0 24/:...

.}0 459.0 $:78.:9038:30 .70 .7g77.$.02..8./. .  720/0 2 8:7.54.7..-4.2039.9743./0 .: .70 $0347 459.80347::459400.7.9 $:78.747 $0347 459.x..9. !4.x0459.47/0 54. 3././0 7. 5.

7. /0 54.7.: .47 /0 54. /0 2g8:7.g 89.2097:: 24/:.x0 459.90 459. 4.4393:: .747  2. 89g7 /0 54.7.: . 1 8.. 5.9g .7g7 L3 .7g7 -30 /01390 43x30 :3 54.g .x0 /0 390389.70 .7..70.894 459.742.0. :30 54.0 $0347: 459. 3..x /0 390389.747 0890 :3 002039 459. 0890 :3 20/: .3094 459.x0 459.0 507290 4-x3070.g7: -7017303xg /053/0 /0 2g720. 5.947 459. .8.7.3.g .: 2.. L38g 97.47: /0 54.3.9 L3 ./.7. 5. /0 7.20 .g 970-:0 8g 10 2434. 00.381472g ..381472g  .x. :3/0 /0 7. 0890 /0 24/:. 8.: 54.7g7 479443.7.947:: 459.. 54.7. 80 1. 2:90 .9 43.7.974 459.90 #4: 80347:: 459.70 4.g  8g 50729g 4 /01370 . 24/:.W W W W W W $:78. .70 .7.078. 0 70../.70 97.0 50729 :3 /01.9 0.- L3970 /4:g 54.9.0 573 010.x.470.8.

.9g 0890 2./.g:9 0.70 850. 850.x0 0890 ..90 /0  L3 /4203: . .-  # # 80 0290 /.0390  W $:7800.574    028..403: L3g9:7g 9:38903: /05:8 L3 390747: -.97: /0 0280 L3938 .43:: /0 .g  1:: 7..90 !74/:./.9  2g73/ /:7.70 /4/0000.g7.9g 8.3/08.0 03070 7. 7..:3.39./03xg   028.0 .:/08.$:780/07.- 307x0 9072.7x  L 70L394. # 89..97.x.9:7g /0 .7.2g 50397: :320. /0 . /0 :3/g /0 .2039/0 9:38903 !74/:.9.xg  470 7./.: .70 .70 L3 /4203: ..08: 80 3:20 90 .94247 8. /70.0 .94..:-742 1.9g7 9072. 4 902507.3/08. 1.9 /053/ /0  902507.:.03xg$:39g25./.:047 8:780 $50.9.2039: .974:238.g 2..9g 2.9.-g 897g:.9.9.x459.4393::  .x .g :3 .489 8.-803x.030.x0 5:x3g L3 /4203: ./.xg !74.- .: 240.90 /:7.:3.03xg g250.9.403 307./ g83/ 390747: g25 .:7.08908:7808:39 8:7800./.:.:79g /0 .9479g 0.97: 7.9:7g  8:57.57420. /0 3.5742.1.9.39..0 17.475 307: 897-:x.4034/8.4070390 W .  32 .

7./ 50 3..00 030709.97: /0 3 $:7800 /0 .0 8:5074.0 8.: 897g:.:047 L3 :72.1472.x0 .5.3/7.0 ..70 .: .4393:g 8.82g L3 949 .: /08.97.70  .: 8.80700 459.97: .70 02x3/ # 8:.00 31074.: /08.5.039g ..: 0 8..g 0890 4 .38107:: /0 .70 W $:39 /0 /4:g 95:7 .. ..17 /.94247 8.0 L3:890 10 .g .70 L3 .17:: 0890 570:. 097029gx $0 144808.70 8:39 8:7800 .g 472.g7.: /08.43.: /08.907.: L3 25:8:7 /0 5:9070 2..42-3.g7 -7: 90 .: 240.x0 /0 850.: /08.385.974 .70      %    28 5.70 $0 4-x30 5. :3: .70 /0 .547  $0 144808.97. 107-390 0290 .x 029 3 gx90 897-:x.: 5708:30 2.7039 /0 4-. 5708:30 8.. :347 3 850.g5.547 /0 7 .7.547 /0 . .:7 /0 .97.089 95 8:39 g250 . 4 8:78g 3.70 L3 ..20890.g7.43/038.g:9g /.4207.7.9479g 97.8..0 /0 # .70.: .x 3/:897.: .g7.: /0389.. 5708:30 2.4:2: 390747 !.70 50397: ..9743 .. /1.70 L3 .90 2.:79 . .0 84/0 . .. .0 /0 2g8:7. 2.70 L3 .g:9g  .0 09. 0.x0 2. 459.3/08. 97.  .g7. 0890 /3 2.1.9g 03070 .. 8.70.70 :3 .5.82.g 850. . .0.g7.947 ...: 7. L3 :3/g .:7039 .g W g250 .:7039 00. 5708:30 8.g/:7g -:3 0..g7.g 0890 .9479g 43g7 . 3.03x43.39. 850.x 8:780 /0 5425. ./. /08.70 W 3 g250 . 2.0 7 7 0 /0:907:  .789.0 .: .942 43.: /4 00..4393::  850.W g250 .90 .7.

0 390780 .0 gx20.70.g .71:: /0 7.742.70 708903xg -:3g .42.: 0280 .: 0280 /0 8:57.380.90 -:3g L3970 5:9070.9:7.: 902507. .9.  :70 .0390 .9:7 .g /0 0280 0890 /0 . 4.70 9070.9g  .x0 850.:7  .90 2. -:3g  .90 .79.438:2 00.425. L3gx2 .x 1.0 .9.7..9.9-9.0 5:9070 459.g 2.90789.0390 # 028g 3: 0890 7:748 2434.:7039: /70.9:7 850.7.g gx20..3/g 4.974:2308.907.W 4/000.70 .070 2.x:30 /:-g  .9 -.97: 80 97.-7.7./. :2g9.97.90 -:3g .: /70. 20/: 3./.9:7g .: 897:.3/g /0 970.90.1.x0 .g   2  /0503/03x.00 2.39.g 8570 :32 /0 :3/g 2.xg .39. 2..:900 /0 .97.: .: 0907443.9g .../. 5:907 . 7.7 /04.5742.9.g W . 01.g . 95.-9. -03 030709. 902507.  32 2g8:7..g /0 7.0 W 0. /0 902507.

 8:780 .47/ 0893/ 8:780 .97: 459.790 L3:890 .807  ./.8.g /2038:30 2.97.70 8.: 14.g /...742.807 50397: ..70 29.g 2.x0 5:9070 2.: gx2 14.9.70 L3 :3/g .70 .: :72g94.4070390 W $:39 /03:290 ::.50 949 850.0703xg 2..700 5745709gx 434.70 /0 .0.$:780/07.4:: .x..4393:g 2  25:8:7    .g L3:89g  2.70 gx20 850. 1.x459.2g 2.40703xg 85.9g /0 /17.807 .90 2. 25:8:7 .g .574.9.40703xg 902547.

:234.947/3. 00.43/:.089.90.439.7g85:38.54.70L 24/1.9743 25.90.4- 3:995/080347 1494./0500  W 31:3..2:9/02/0 2L3L39:307. .947.90723..43/:.047 .97.39#088947 494708947: # W  .:3:897.97.9.43/:.70:90./3:97.g.390389g :234..:2L85:30 3:200 494708947:0890:3803477089.:7039::573.L 24/1.802.3:20 90 #089470503/039/0:23g # 90503/.9  8038-9.9042.g W $0347/0:23g1494..  0:.00.. W 494708947:802.9.907..43974:1:::/000..:/4:..24/1.:802.g708903 . .80  494708947:0890:3/8549.43/:..97..9.050397:570. :30.08:- . 802..90/02.80 02.9/32..947 570.0890494708947: .g/0.494./0 :23g .907.43/:.748: W 494708947804-93573/05:3070.g 0307.. .2.40953..9..43/:.70089070....7..90...5090.8:90/0 2.9:3.g5745709g 01.3:2.:850.70L 24/1..:9.g708903x.70.8g50397:.94750:38:54794.3317.3/:23. .03070:234.

.9478:398:1:7./0.97:. .43/:.0890.-    43897:.90L3897.90789.9:/0802.W ./05:2- !-$0  8:1:7.7..90. 82-4:  ../0 5:2- !-$ 8003:7.907..00:9./2: W 324/4- 3:9 8038-9.:3:1494708947 .:5738gL3970 32  32  L3850.

7.90. 8038-9.W !..:23.9..5479:/3970.:23.7.7. 9038:30.. 7057039.7 .9. $02.39:307..9.7.49038:30.84./85.7..../28.:7039::8 .2.2.2.7089039000.-4730 5:9070.97.0.70.2097:3:1494708947839 .4.4389.39.2.32.

97.7902.9...9.07.. /053/0/03..708.002039::80 89./2: #! . :23 #08903 ..947 :9.97.48 .2.70 ./0390 3079...#0890.50897.1494. 8038-9.8038-9./0.9.070.90.891070/:.0.-03 47.5742.947:8038-.707089039.70 .9: 4.089708947/0503/039/0:23g.g ./0..34:.9:3..g0890/85:8g8:-1472g/0 .4.980347/0:23g14947089...9:7.5742.70 9070.. W &30025:/0:9..2.947.7089.907.3/1:::2348.7.987057039.::802.L39:307. .70.92.9.3/08905:9073..42:9./.43/:.850.5742.089014.30..:23.:7039::/0 L39:307..708903 0.:9. . .9g !0397: ..43/:.0890. 32L3/4203:.../0503/039.9$/0:320.L39:307.-0./0:3/.903.:8:1:7g/0.5738.1494708947::925:/:5. 7.9 W 02.0:.:23g 570039.70 7g85:38:850.   .

989430 L34..70.8..::354903 42097: 5:3.g:23./g 54903 . '..9. 0/0 902507.g .7902.09038:3/0.:3/ 97.439..:'  97..:708947:1# 54903 .47:1472....700::.7.2039. ./0 9038:3050-4-3.42:9.0508.g3. 43.:' 0890 8.:33.9.9474507.2.251./070.75:3.-803 .. .8.g 708903 . 708903 .:' L3.8910..g/070.7-4-3.9/0 /.:23 .9478038- .0508g .70890/334:708903 .70   54903 .2039.7. L3. 43.9g /08.:3.8.43974L3/.:9:090747 ..38947:.9 .305733974/:.g .8:57.: ' 08908:1..704 8038-9.5742.089.g:9g.g:9.9::8g:  .570.9  700:#089030.# 089014... 1494708947:: 8.70 &3.1494708947:: L3..:9825:.7.9:./054903 .9:    42:9..1494708947::L397 45:3900.0..::3.70..W 3.9:/0.1.:23g W 34.908.0508g..8910L3.0: :238.9:7g .03950397:/08. 97.9/0.8038- 2.70700:.3:295:3.:3/708947:1# .:92:92.439.1.997./0 .70089031:03 .38947:0890-4.7.9.42:9g/3  3  54.3/: 80 ..901570809.38947:80-4.:23 L39:307.9 /090723.070.8 804.2039.0/479.38947:: 08.700:: 3:.3/:  .

0 .   42:9.9478038-.:23g/0570.

90124/:.g.:7039:3. 970-:03.901..07854..38947: 494/4/.g. W 890:3/8549.43/:.  /.7902:9 /3.7902.89g./05:79g947 23479..g  .802..09072.3:2g7::2.43/:.7 54.43/x/0L39:307.9g 443.7.2-4708903xg14.039g. 43.9g50397:./0:3.:30... 089097..9g57.9....g0890/70.08903808..9:149400.7047.:573/0494/4/.9:30..947/0:23g-.9.. 50443..9g3:2.5354.- .  W ...0890.  8549.70 .70L38.43.07854./4/004- 3:90  3.94714948038-3..:23g  W 0.078.7902.4:23g5:9073.0.x.x:30.74 : .. :30! .970:31:/0:23.x50.9.:/090.:.:703914..010.078 54.908.8g /080347149400./014.9/0.90.70 /090.g 010.x:354. 1494/4/. 708903x.954. :30 W $:39803478.70.97:3/053g370:30.:24708903xg 14.9..g0890 05:8g.-g.: 1494/4/047708903x. 5745709gx01494.7902.7.3139gL3..97.078 57343.g08903.47/047/3:8:9047/042/.99:23.0 5.70307. 05:307.0  3..97.7 0307..049443..70/05:79g94723479...90.7.0.x:33.7.0. 49497...438/07.x:3053.089..80054.L3317.9 .9g43.

-:3g /0.:70392.x.24/1./.:4307x02.:1494708903x047.xg/01494708903x0 1494/4/007g85:3/.: '.574.7.70.W .:703995.90. ./07g85:38.8g3..:23.70 :3..:7039:573000890/70./0: .7.2/03L3L39:307.70  W 00025: 1494/4/.:23g708902:92.70/02.:7.078./039g 0. :3. .70.9g3.:234.9 574547x43.# 54..503.9L3.:23g7 /0.  ..802030.70 9070.

..7.8g.70.g770.385..:.:23..700459.0..24/1.1494/4/047/0.89g 24/1.0593/.0. :30 W $2-4: 24/:/054.994. ..:23g70890/038  W -9..:3g.4/:7/0-.-0L3.7g ..70 . 8.7g.2-.90g .0/02.:301494/4/0089082..2 %25:/07g85:3850397:.43.50389.5.:30/4/0 4- 3:90 0.7039g50397:.0 1494/4/08:39570039..2.70.70  W 43897:.39.0 :9.7.7.30: 708903x.90L31   .90789.0.9.700890 97.574..90.8.0:23g701.09074.9.0/0.x/9...089.:28:39 ...

089.   $2-4: 24/:/054.90789.0..7.01494/4/0 ..7.70 .9.

2097850./3.:7039:5731494/4/g...3 g 708903x.2..1g7g8g..7.2g'#2.W !.:7039::L3 .703:g 9038:30..7.5.:301494/4/08:39 .04 54.7g2:95.078g2. 08909038:30.078g#'..:23.703.2g.70.1494/4/.3.g.:7039:/0L39:307.908:5479.1.54.4 0890.078g2.3.

07854.7..x..057343.:g089043.38947:L389:.L3.x.9g .x:305 33.g0890  .3907.703:0890 05:8.40.. 149497.:23g L389:.:..38947:.90105:8g. 8038-9. 1494/4/.g7057039g..L3.70970. .x:30.x:30..g  W 31:7.x.7.x:30.4. 1::::23488.40..:23g 43.:23g  3.. 0890570039.x0.L3.38947: W .947-.:7039:.70089005:8.9149497.90.947-.7054..43/x/0 L39:307.70443.:7039::.:23g7   49497.7. ..

W 3.:23g7   ..40.947-..70 970..089.:7039.g.x573010.947.3xg.947 57397 :3149497.078.251.-803 ..197.97.38947  L3.40..70 . 1L3.057343.:573803970 8 W 357003x.:70398:52039. L357003 ..g 0890  3.40.947/0. :7039:/0.9 149400.43/x/0L39:307. .1   .x:30.70L3.4380.:7039:/0 .40.40.9g/0:3 .x:30.    :7039:/0.. ... 1..947.:23 43.47.947-.947..:7039:.7  /.9 5:79g947470307.

g170. %25:/07g85:380890/047/3: 2. .W 397:.3480../0:.7902.   W $054.39.7480. .2.7.g  W 49497.1.2..0.45:54.g1..7g797.g:9g.g 925:/07g85:3808902.2.570.9. ..xg/0.70/0.xg/041494/4/g 149497.0.2..x0 :8:39.:1494/4/047 5.3.40.47::.:3/0L3.7×08902:92...40.40..03x.08:39250397: 4:23g/0 2./039g5043.x0/0:23g    '..x.59:.9:39.:4039g.7 0.9..3.39.: -.38947:: 9095:7 3:.g :23.7014.::308038-9gx/0×472.90.947:72g70 90 70..xg/03.700.x:30..3894.:.957370.58:.7:0890 2.7.94754.70 .7054.00.:/0-.38947.9L38.90702..901 .08- :7039:/0.:7039:/.01494/4/0473:2.::0890.5742.:90723.1..947.947 -.901:9.7.:90723.g &300.9:23  .:3/047 1..:7039: 089014.g.:7039:/0.....

9..270850.250397: 2.

.2  .

.7.90789.089.0149497. .43897:.38947:: .0. .   $2-4: .9..

90.73943::.430:30..7.:1494/..425:8/. 97.90 .9L31:7.W $0:90.0899250890/038.38947:0890L3.149497.7014720.251.38947.::3.:7039:574/:8/04:23. 1494/4/0..59:.73943 W 3.70...70 905731.38947 ...:./07g85:388.9L2570:3g .389478L3..73943    494/.. ...1494/4/0..089.:30.91.54.g.7 .g/..58:.089./0 L3.089..947:/0...g ..8038-9..70/02. .38947::8:52039.g.  149497.90.:2089070570039. 2g8:7g .g:3 97.8 890L38g/0702.73943  3 .00.7 30L3x008 .1494/.997.

/0 3:2.70/0 472.:308g10250397:4 :23. .207.1494/.g  .2..73943.

0:/31:7. .705.425094./0147xg 5.3/g .:9:00.42.:70L3.:9: /0147xg .::0890.8..90.7. .5.7.9/0:3-0.3/.790.3/.2039.8:7g.9.7.... ::3.9/3/0.790.70.9743.:9 /095:.9073.42.W $0..2039970-:050710.90.0 080 144808.43897:08.94.802030.3#$ .     494978947.3.xg/0.-0./0...8:78.91.3/./09038:30573390720/::23 7.:7039.70. 1494978947 149497. 8054.:3:0.:5.42./0.42.L3.

7902..8:7g..g48.8:57.9.:7039:0307.9g.5941494/4/g.43.901 :9.0307084..:70390890 /01. /38.9:5 ..2039.g.078.70L30307000.79013/0955/0.97.7  W .:50.914.1.:g.   . :23.7080.:30.7.1494..5 3:3/0.-47300/8549.84.:7039:43.089.43... g14..70 ..g5:79g94723479.4.g 84. 5030970.59.g 54.::80..:23g7 .8:78g/0.x:30.7g W 0:.:/0953.078. .0573708903x.43897:9gL31472.70 .43.49.:3:/8.97.:7039:3.3g .g L39 4 L38479g0890/0 2.0890.g897.g.010.7g0890/01.970./08.3g .2.9149400.7095.x:3.L31:7.9 573010.   W .7.  0:.::3897.x:3.080 03070./.:48:57.

2.:79...7.0:g54.50890 2L3 8.0.90/0-9.:9 .89g:23g 41494..2 .

7008901:3.7.4..0:084.:7039:/0 8..2 . :23g7     0:g84.4.:79. -47300.7g .1/0 2 '.70.9038:3..x0/0.:9.70.

..   430..9.1.3/8:39:9.    0.L380702g70 90.90.9. ..2039. W 0:0084.0:04784...30 .2:90 95:72434..:234.7.789..0.8:780/0 .8070 5.70.02g70 90.789.7.gL397 4 70 0.430.:7039::50 .9/04 .0:084.0 .24710 128:-970  $ ./31:7...7095.0:0 /001..70.:7039::0307.4.7.7g/053/0/0 390389..0.70.03 .90.708:39/02.70.70800.947:  W '.7.70L54.7.70 9038:3/0.2039.L3 5..0:0084.8g /0 8:57.70    .70./2:290:7/0 09.455073/:2/8003/0 8 /%0 .8070 5.90/0-9.4.W 9:3.2039.70 .:7039 9038:30  82-4::30.0 ..0:g84.90789.70...30  54.4.

30.3. 0:0084.039.70.949:83 01..824/:.2.50.70 107039.13/ 8.70 434.9:7.0 0890390505.:.10 /8543-0505.. 1.70$8/%0.7.8:3.9.0:084.9.0.850./0.1.801.039.0:0.05:98.8.574.97.0:084.089:.0./.30  !4.30307000.97.789.942 .970570039.70/32:99:/30./2:290:7/0  .9.30854.9.. W 3:92:925 .4389.0890..70.2.3970.0:0084.789.7.:2 8:39.:3.7:.0:0802.3. 10.399..84.3897:.789.789..W 107039.4207.039:/003070 :234..039..9850..2.30  24710  .0:4784.4389.039.3574.9.0 W 1.70 2434.381472.2.70..0.

/0397.2039.974:238.x0 .7803 148147 .43/:.028g0890L3850..:  /4/0000.089.90.'  31:7.:347.47085:3g947-03 /0.70.:4.g028.5742..0890 /8549.2.0802.:79.0030709../0.825:/0.:4:70L370:30.47085:3g947-03/0 ..:8.70028.  .xg/0/4/00/08.3.9.078g/0897g5:307008902.g/070.802030.38070.947570.: .9 00.g9038:30.7.470 708903x047# # .: 5708.:3802.  4/.0803:208..057397 443.2../0 9038:3050/0 ' 1.0890 .8 .94.700890 '  :.38947:: ×  .70 .g .43/:..:23..g  .70970..x/0 .0573 00 0.00.03908..700890/0'  :.9072.x0 /70.039g .438/073/.18938 '.43/:.039g  W 3/.70..' L31:3.947:/0.x0/0. :3: .9g8:-1472g/0.02:32439.9g2.03x/370:30.97:.030g  08:3970.! .:7039:.::  W 89g.42-3g. :3053 54.:33.03xg 10703x.70 /053g.2.:33..70L3.:7039:970.974:238.42-3.g9038:30.9038:30...2..0390..974:23 .5  3 ..g:23.g/:7g  :23g ..089100970. 97.- .9050-./0397.9g/70.g/070/09038:30L3. .2.251.43/:./4/000./00307008900-07.471/090723.:7039.8! .2.9743 -07574.0.9/3 2-..907./0:23g0890 570.902.  .0030709.

W 3/97.38947:08908.9:7.x.9478054.14484708903 g/0  50397:-.70./0.9.750397:.08.40..:/0  50397:.9470890      2039.:70./0  8.40.  ::57397 :397.40.40.90.:7039:/0 .70/0  :7039:/0-.50397: 708903x.38947 W !7.573/0 :0890::...947 .   W :7039:30..80.4..g :3.9474.9. 2 #0:9g/0.:.750397:  2.08.:7039/0...g30.

.97.W $2-4: .0:3:8:39570039.90789..7.7..  W !.90.850.:7039/70.:30/4/0:238.97...2097850.90:234.:3.9 :320..90789.:7039 9038:30 ..8g2.7..90789.g.:234. 850.7..2g!     $2-4: .390389.90789..03908:39 390389.3:29.90L31:7...1.0:3: .7../0:3/g..g.8g028g.:7039 9038:30 .

1 ... .089..3:2g7:80 .94/:. /   W 31:7.573/82:9.....7 /.:7039 3.:8020390  0.-80203900..947:/0:25070.: .089249.5..13/..4.17g/0.43.9:3 .03..9479g307x04.2039...x 0/:0890.2.g8054.25:8:747.70.g/01.9.1 ..70.028g0890507.1 ..5..70.5. :7470890. 0890570039.:8020390 5:3..90:23/053/0L3.3/g  :  W .7g..70:230. L3:300.20/0.0.4393:g  390389.39.42:3 .42:3     1 ..:3/g/..x014.:::23.1 ..:/0.34/:/4/047 0890.W !73./0.708020390890/01.:4907g/0.  42-33/L324/.70.:. . 00025:50397:./039089g .05:9g.1 .59:3 349.9/3 :7.3 :70..94/:..0.90 .790545:.:7039:: 573.:.:8020390. :7470890..70/0 .9 0..42.2..9L3 25:8:7 80.573/0 808930/02/047L397 480.47.438:2:70.42:3 ./.9.

97.90 $05.:7039:..008:39023.3/ :0890.70000....9038:3472.:9 3:2...0. .947:/097.:54.7.459.7..38947 4594.700890 70.2039.00:/34594./g/04.700 5491.00/4790.g149497.0 0.:.947 149497.9g50397:2.:7039:573149497.089:.89g805.0573970.:5470890...2.:7039 %#    :3/0 0890.070.:7039574547x43..9..38107L3./4:g5g7x/0.:547: W 594. 5..g.42509805.g.:54.: .70507290 970.0.0:0890.2494..47970.709072.. #4::3: 4594.9/0 149497.:.9gxL33g8.700549/.7.9g/0 :2..:3:149402xg947   .7.700.8023..:547:0890:3/8549./.:954.70 390710703x.38947 149497.70.7.057397 :34594.0573 4594.009./0.89g:23g 0890.00/0 390710703xg3:.38947:.00/0.:7039:573 .70  W 9:3.7..:5. 0 9 ../089:g 5:9070 8g.9..9.2:0249./4.:547 /0 .   594.:9050397: 805.20390/08:/:7g  2494.:547 8570.72.47.7.::23.7 04.71.73/:0574547x43.5.907.805.0.70.70/09038:302.70 594.790.90/01.:3:.g0 70.9/0 390710703x0 .4-x3:9573.:3:.:3:1494/090.:2.:54.7.38947 .7..7.00..7 0890.0.9.70/09038:30/0'8.901L397 443g:3/0089031:03x.70.:9970.70970..:9 .05734594.0.:547 $023.

7..40..:7039/0 25730890/0  /.:34594..73943 00025:%# 50397:4594.W '.7.704770.089:1.149497.90:./097.7902:9/0..70.:547L2570:3g..g9038:30.47/0..90L31:7.:3.38947::0890 '  W $2-4::3:4594.     $2-4::3:4594.90.9: 54.:547L2570:3g.:4594..   53g..94702947...38107 ..:547:%..:1494/..8:90   L3.4.:..90789.:547 .:54.381071   8:39570039..90789..908g/107014.90.94754..:../097.

2.95.9g.38947:: 42.:54.3/..:9038:303.:9:97.97..700890/02./0 4..:4594.5.74.3/0.#.089.3/g/3-.704708909038:30.8:7g4.x0 .:54..g :70L30307.089474594.4x !0397:4594.g0890 8  W 7.x095.3.:54.709038:30.:9::/31:7..4594.908g... 573 4594.700%    ..4594.0.4.3..:547.2g/054903x.0898.:54.70.g3:089g0g9:7g00..89.0890/10703x. 4594.70473:54.7095.59:.9gL3.59.573/070.:94.89.7..x.8097.70.W &3..38290459.0..7.0890/047/3:4.42.90.  25:8: /0.42.  0 70.7.:547  3.70.:547:% ] '50397:%     W :970-:04281..38947::54.70.:9:/31:7.4x47 00025:0..g /3970397.2:2 8/..5.70. 978947::.45 708903x.4.7047  0890/01.70..078g/0 897g5:30702.:9: 978947:: ./3970397.0890 /0] '50397:4594.. .078g.2097:25479.397.8910/203843.:547::50397:...:54.70 0 70 .39. 57039g4.90/05g .7.97.4594.g !73:72.g..gL3970./0' %25:/07g85:38.9   .078:30.1.

g.:4594.70.:547 W #08903x.1/203843.38947:8g...59:370/708472434..89g9038:30 ' 54..149497..08.901 /047/3:0.750397:.0.70.3.:#970-:08g8.8:7g.9149497.3xg.978947::.   ..g.70  7:5:#  0890/01.2478.:7039:30.   4.x.8:70 L354.2039.:9038:30549.70.#.8910L3.981.9073.g70.47/0. .9g.38947:: .4x L2570:3g.79.

 149497.2039g750397:...70.5./8549.3:2g7::/0 70.397.908.70.9g.:3:2..38947::/3..7005491144890...70 W 31:7.947 02947. 438/07g280347:..:54.90.:54750430/0397.4:x.x0 50397: /090723.. .70 /..40.:547 .1:3./3970.g50-.480890570039.90.574/:8047/050430/0574/:.708.8 : 0890:23.70.9038:30890507/:9g W 594.:2.70..W 594. 05491144890 .7008:39L25.43947.0/0397.7.:0 70 594.0744.:4.:30.8g 97.700890/01.:32.:54714489 .5:x3  2. '8.:L37:5:7 /0/4:g8..704594.5738 :230..43947 14489 50397:3:2g7./0.:2.59:3.40/0/4:g..009..9:30025:/04594.2039.00.:5470890.2:90L397 483:7g.9.7:..g.74 L39707:5g947 010.x43./02.5053:#  ..09.58:g 0.74.4397407 .9  9038:30.3/L39707:5g947:0890L3.38947:0890.74...4397407:8080.7030.089:./04.9.483:7g:39.70/.7.900:3:24947 50397:.9  W 3/:/34594.70.:54...

   025:/030/0397.70.:4594.:547 .

70.:/0 0 70.xg/0:3/8549.805.9 :7039:29g50397: 97.:547::.74.7:54.4397407 97.42.2  594.43974071..7.L353:..g:9/32.90 8.38947:/00 70.3/.:3:2./0.9g.594.1..9011448950397:..:2089000251.:.74.48 W !747.:547  7..7..430.::3700: ..2:50397:.5479::  :80.38947:. :38.43974070 089029.:54754.8023./00 70  ...0 70.:7039 8.74..8023.389470890L3:7/0 2  .90130.92..9 .573/0  97.251.1..:347..:547:.70 0 70.9.70.089:.:54750430/00 70 W &34594.750397:805.9L34594.9.0890025:0890825: !73.0/8549.08.9.:50397:.7..4594..3:2902.9038:347L3.:3:  4.

:4594.:547 .   025:/030/00 70.

5//3317./00280892:.94..1.807:0890:30307.31472.7.947/0:23.947 W ..3/:3/008.7902.2.807 8:39.g.8.3 /4203::3247/0:3/.74 :3:97.70 3170. 8:- 1472.70/0 :23.:31./0#.35.7../014943.L397 :31..9/024/:.- W .251.3829070../0:23...:0307.170.807:.97::.409  7.L3.0.:4.90L2570:3.90/2884341#.90:234.0.7.894. .70.080890..:98:- /03:270. 14..9 W ./0170..:348.03xg .942 397 :320/:.8.9479..8..9:3.: 814.9.70.807 54./0 .g97048:78.::::2348 0890:9.089574.807008:39/8549.039...70 /0.0088g029g:23.9498:-1472..0970.70.80 1    8 548-9.x .407039 0.9.94.047 W .0.g3.9428g894.x 8..573280$92:.00.7.70:..:703900./.0890 .:1494309073 8g029g 0307..429.70./.9743/397 :3..9.93 570:. 8:39./.9478..7.00.7.70850.790/70.9g .47085:3..7.54 892:.:23..251.039014.: .943-$92:.70...:149430805745.. :23.9.90109702/039038.8574/:.947/0 :23.05:9 5425.80700147x0. 0 ..  $# : W 9251.x43.897.7905:7g3.97.7.943 251./00.x 5L3g.:2 /8549..

90789.97:.9g  W 28.572....5.03. :23.3g .7/%43083.3%04/47.5745:8/0-079389033 !73.2039.547/01:3..3:. . .75733907107039.::/03.97:.7..9g /.x43..g0..3:.207.3:  3.08:1:3/.708.739.7x.14895.9.05732 .gL2570:3g.W 494302 . .807.3 543.34-807.379:7 043..x.4850 -.7.90/01.48.72.32..742g  /70.947 .50 1:3..9g 574.9039...2:x14943 W 251.:23801.8910028..70.03xg..:14943892:..4.03x..g9701.2434.:4170.70.7.1489.207..0.892:....9g814.45077573.x:30 ../..:.79039038g 313.9g/0 1.70 08905.207.: 1.:14898:-3.738..3:83307:47/434:/  W 3 1.3/047307.3: !0907$4743 W 3 97-:3.1489 50397:572..00892:3/: 80.47/3.2..x:3.g.807.807:: .70..2-.14898.9047&390 . 080573:3.43897:9/01.807:: .x43.43 5./397043 ...14943473970/4:./00: 3043 /0.1489.3::3.80737:-3 84/ &3.942478 802 .$9.03x..7/$.43897:9:3.9428g0-07002.470..x43.97-:0: 47/434:/2079:/08.

244../3970.9440 397.050 /00025:397.:30.709.9090344..4....3..90.g 20/.: .9. W ..3039.:. 38.807:0890144893/.3489.97.43/:.9:37.807:0890:3.2039  $0..7050/0  W 44870.10.70..42.70.9 .803.0 . 25497.807:0.70.09..:2. /072..0025:3/05.70.5072..W %5:7/0.089.807:: .4.1489:3:/3573.:7..0-07..703:/.050 3:59.80700 8:393 0307.8070-.9440..10./02:92..3.79.:: 89.00.00/4203/0:9.5.3..17047/05.47300 83.0.71903.99 ..70.0.5708:30.  :.80 802..905010:20/::14489 ..07..7..07:: 3/05./0 W ..:7...9:.04.0020:9..0 .7:.2-.07::09.79./.9/0....397.81.9.5:93/ 114489..79..84/0 .9475.9.9.2:9024/.94.89.70 8.:. .70.70.70.9:3. 3-440  3949..70 W 19. /1079047.0780/4203 ..2.025.807::3/072.3.378 .:347.70.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful