C.N.

Eudoxiu Hurmuzachi prof Strugariu Loredana

POLIEDRE REGULATE solidele perfecte ale antichit ii

DEFINIRE
Poliedrul este generalizarea natural a poligonului din spa iul bidimensional în spa iul tridimensional: este o regiune din spa iu a c rei m rginire este compus dintr-un num r finit de suprafe e poligonale, oricare dou suprafe e poligonale sunt disjuncte sau în comun muchii i vârfuri.

Alc tuirea suprafe ei poliedrului Vârfuri zero-dimensionale (puncte) Muchii unidimensionale (segmente) Suprafe e bidimensionale (poligoane) .

Poliedrele sunt regulate dac fe ele sale sunt poligoane regulate egale. . cu acela i num r de laturi i ale c rui unghiuri diedre sau poliedre sunt egale între ele.Poliedre Poliedre convexe = Politopuri Un poliedru este convex dac nici unul din planele fe elor nu-l intersecteaz (în caz contrar este concav).

suma dintre num rul fe elor i cel al vârfurilor. suma dintre num rul fe elor poligoanelor i num rul vârfurilor este mai mare cu o unitate decât num rul laturilor: F+V=L+1 Teorema II: Într-un poliedru convex.Teoremele lui Euler Teorema I: Dac se împarte un poligon convex într-un num r de poligoane. este egal cu num rul muchiile adunat cu 2: F+V=M+2 Conform teoremelor lui Euler exist numai cinci tipuri de poliedre regulate. .

Perpendicularele ridicate în centrul fetelor trec prin centrul poliedrului sau al sferei circumscrise. Fetele poliedrului pot fi triunghiuri echilaterale. reprezentand forme ideale de stabilitate si aranjare in spatiu. vazute ca simboluri. pentru c suma unghiurilor formate de muchiile care se întâlnesc într-un vârf trebuie sa fie mai mica decat 360°. . Sfera circumscrisa trece prin toate vârfurile poliedrului.Descriere Exist numai cinci tipuri de poliedre. Termenul de 'regulat' indica faptul ca laturile si suprafetele sunt simetrice si egale ca dimensiuni. De asemenea multe concepte mistice si filozofice se bazeaza pe aceste forme. patrate sau pentagoane regulate. Aceste 5 poliedre pot fi înscrise în sfere ale caror centre coincid cu centrele acestor corpuri. Poliedrele regulate stau la baza majoritatii cristalelor si mineralelor.

= 20.= 6. -hedron = fete (greaca) 20 fete 30 margini 12 colturi .= 8. -hedron = fete (greaca) 4 fete 6 margini 4 colturi Hexaedrul regulat (Cubul) hexa.= 4.= 2+10. -hedron = fete (greaca) 6 fete 12 margini 8 colturi Octaedrul regulat octa. -hedron = fete (greaca) 8 fete 12 margini 6 colturi Dodecaedrul regulat dodeca.Poliedre regulate Tetraedrul regulat tetra. -hedron = fete (greaca) 12 fete 30 margini 20 colturi Icosaedrul regulat icosi.

POLIEDRELE REGULATE CUNOSCUTE DE PITAGORA .

= 4. -hedron = fe e (greac ) 4 fe e. 6 margini.TETRAEDRUL REGULAT tetra. 4 col uri .

Hexaedrul regulat (Cubul) hexa. -hedron = fe e (greac ) 6 fe e. 8 col uri . 12 margini.= 6.

-hedron = fete (greaca) 8 fete 12 margini 6 colturi .Octaedrul regulat octa.= 8.

Dodecaedrul regulat dodeca. 30 margini.= 2+10. -hedron = fete (greaca) 12 fe e. 20 col uri .

= 20. 30 margini. 12 col uri .Icosaedrul regulat icosi. -hedron = fete (greaca) 20 fe e.

cu 20 de triunghiuri echilaterale ca fete. . este simbolul apei si in fine. Pitagoricienii dadeau o deosebita atentie studiului celor cinci poliedre regulate convexe. pamantul si focul. marginit de 8 triunghiuri echilaterale. Chiar Platon scrie in Timeu:´ tetraedrul. este simbolul aerului.Corela ia poliedrelor platoniene cu Äelementele naturale´.icosaedrul. apa.cubul are 6 fete patrate si e simbolul pamantului. simbolul focului. dodecaedrul. este singurul poliedru regulat cu fete formate din pentagoane in numar de 12 si nu din triunghiuri sau patrate´. simbol al cosmosului cu tot ce cuprinde el.octaedrul. De aici vine si termenul chintesenta ( quintaesentia ) ce s-a adaugat la cele patru ³elemente´ : aerul. fetele lui sunt 4 triunghiuri echilaterale.

o analogie de natura geometrica. anume. din care cauza i se si spunea sfera facuta din 12 pentagoane regulate. Iar cum Platon era un mare admirator al geometriei.Acest simbolism are o explicatie : Platon. Astfel. aceste elemente au devenit simbolurile ³elementelor´. a fost considerata ca evocand insasi sfera cereasca. lichida-apa si gazoasa-aerul. considera ca focul. datorita formei lor remarcabile. atomii din combinarea carora sa format universul si tot ce exista in el. ca si alti filozofi din antichitate. 3 dintre ele erau imaginea tipica a starilor in care se manifesta materia: solida-pamantul. cu forma sa aproape sferica. aerul si apa sunt elemente primordiale. Cele patru poliedre regulate cu suprafata compusa din triunghiuri sau patrate au devenit simbolul celor patru elemente iar dodecaedrul. . iar focul era imaginea energiei. a cautat o corespondenta. pamantul. imaginea universului intreg. pentru aceste elemente si ea i-a fost sugerata de cele cinci poliedre regulate pe care le-a studiat in scoala lui Pitagora.

AER AP .

O parte din aceste schelete având forme diverse de poligoane regulate. cubul i octaedrul apar in cristale. În biologie: La începutul secolului 20 Ernst Haeckel a descris un num r de specii de Radiolaria.Exteriorul proteinei a celor mai multe virusuri au forma de poliedrul regulat. Tetraedrul. Lithocubus geometricus and Circorrhegma dodecahedra. De exemplu virusul HIV este împrejmuit de un icosaedru regulat.Poliedrele regulate în natur Fiecare din corpurile platonice se gasesc într-o form sau alta în natur . Circogonia icosahedra. Exemplele includ speciile: Circoporus octahedrus. . O recent descoperire este o serie de molecul de carbon cunoscut cu denumirea de Fullerenes care are form de icosaedru. formele acestor animale fiind indicate de numele lor.

celebrul astronom i matematician german JOHANN KEPLER ( 1571 ± 1630 ) comunica o descoperire senza ional . Iat în ce consta aceast descoperire: .Poliedrele regulate i descoperirea lui Kepler In lucrarea Misterium cosmographicum de admirabili proportione orbium coelestium ( Misterul cosmografic despre uluitoarea propor ie a orbitelor cere ti) ap rut la Tübingen în anul 1596.

dodecaedru. c aceast a doua sfer corespunde . Kepler înscrie un cub. a doua planet . planeta cea mai dep rtat de Soare.Kepler începe prin a considera o sfer . icosaedru. corespunz toare orbitei lui Saturn. Terra. Aceast descoperire l-a f cut s afirme : Cred cu t rie c în univers exist o voin divin . Venus. de raz egal cu raza orbitei lui Saturn. În cub se înscrie apoi o alt sfer i constat . orbitei lui Jupiter. În aceast sfer . Mercur se înscriu cele 5 poliedre regulate posibile . Procedând mai departe în acela i mod Kepler constat c între sferele corespunz toare orbitelor celor 6 planete cunoscute în acea vreme : Saturn. octaedru. în ordinea: cub. dup Saturn. cu uimire. ca raz . tetraedru. din câte se cuno tea atunci ( la acea dat se credea c orbitele planetelor sunt circulare ). în ceea ce prive te dep rtarea de Soare. Marte. Jupiter. .

i anume destul de mic pentru ca aproximarea la care se recurge în opera ia de înscriere a poliedrelor regulate s fie practic neglijabil . . cea din 1596. forma lor eliptic nici nu a fost cunoscut ). cum se credea pân atunci. În realitate. timp de câteva decenii. c forma eliptic a orbitelor planetelor infirm descoperirea ini ial . Soarele fiind unul dintre focarele elipsei. ci sunt eliptice. printr-o descoperire tot a lui Kepler. lumea astronomilor a luat la cuno tin .Cu 13 ani mai târziu. descoperirea . c orbitele planetelor nu sunt circulare. deoarece excencitritatea elipselor este foarte mic ( din care cauz . referitoare la cele cinci poliedre regulate în cele 6 sfere corespunz toare unor orbite circulare ale planetelor. nu este infirmat . Ar p rea la prima vedere. îns .

. p rea bine închegat : 6 sfere corespunz toare celor 6 planete (cunoscute în acea perioad ).Sistemul. se repet ordinea stabilit la cele 6 planete cunoscute i de c tre Kepler. care a fost denumit Uranus. i în sfâr it în anul 1930 o planet trans-neptunian . corespunz toare celor 5 poliedre regulate posibile. apoi în anul 1846 o planet trans-uranian . Dar în anul 1783 a fost descoperit o planet trans-saturnian . a a cum a fost el enun at de c tre Kepler. A adar. iar între Neptun i Pluton se înscrie dodecaedrul. cu 5 intervale între ele. între Uranus i Neptun se înscrie octoedrul. c reia i s-a dat numele de Neptun. numit de astronomi Pluton i ele se pare c respect sistemul geometric keplerian: între Saturn i Neptun se înscrie icosaedrul.

. Un corp cu efect de forma are urmatoare caracteristici: -varfuri ascutite. octaedrul (caz particular de bipiramida patrulatera regulata) emite 8 fascicule paralele si icosaedrul concentreaza undele de piramida in 20 de focare.Polidrele regulate i efectul de form Exista o infinitate de corpuri cu efect de forma. -trebuie evitat unghiul drept (din aceasta cauza un cub. -planuri inclinate si fete triunghiulare sau romboidale in cazul poliedrelor. Cele 3 poliedre concentreaza undele de piramida in centrul sferei in care se inscriu iar in ceea ce priveste efectele care apar in exterior tetraedrul emite 3 fascicule divergente de unde de piramida (asa cum emit toate piramide cu baza triunghiulara).un cilindru sau o prisma verticala nu va avea niciodata efect de forma) Din cele 5 poliedre regulate doar tetraedrul. octaedrul si icosaedrul produc efecte asemanatoare cu efectul de piramida.

6 margini intr-un tetraedru = 6 colturi intr-un octaedru Aceasta este o consecinta a faptului ca un octaedru poate fi inscris intr-un tetraedru . Exista doua posibilitati in care 4 din cele 8 colturi ale cubului sa corespunda cu cele 4 colturi ale tetraedrului. 4 fete intr-un tetraedru = 4 colturi intr-un tetraedru.RELA II ÎNTRE POLIEDRELE REGULATE 6 margini intr-un tetraedru = 6 fete intr-un cub. insemnand in latina stea cu opt colturi. Corpul obtinut prin intercalarea a doua tetraedre se numeste si "stella octangula". De aici si dualismul tetraedrului fata de el insusi.

6 fete intr-un cub = 6 colturi intr-un octaedru In centrul fiecareia din cele 6 fete ale cubului este unul din cele 6 colturi ale octaedrului. formeaza unghi drept. 12 margini intr-un cub = 12 margini intr-un octaedru Daca cele 12 margini ale cubului si cele 12 margini ale octaedrului se intersecteaza. 8 colturi intr-un cub = 8 fete intr-un octaedru. In centrul fiecareia din cele 8 fete ale octaedrului este unul din cele 8 colturi ale cubului. .

Fiecare latura a cubului va deveni o diagonala in una din fetele dodecaedrului. 12 margini intr-un octaedru = 12 colturi ale icosaedrului.12 margini intr-un cub = 12 fete intr-un dodecaedru Aceasta este o consecinta a faptului ca un cub poate fi inscris intr-un dodecaedru. 12 margini intr-un octaedru = 12 fete intr-un dodecaedru . 12 margini ale cubului = 12 colturi intr-un icosaedru. 20 colturi ale dodecaedrului = 20 fete ale icosaedrului. 12 fete ale dodecaedrului = 12 colturi ale icosaedrului. 30 margini ale dodecahedron = 30 margini ale icosaedrului.

.Dualismul tetraedrului fa de el însu i Dintr-un tetraedru regulat se poate ob ine un alt tetraedru regulat. unind centrele fe elor sale.

Dualismul hexaedrului fa de octaedru Un octaedru regulat se poate ob ine dintrun cub unind centrele fe elor acestuia. De asemenea un cub se poate ob ine dintrun octaedru regulat repetând procedeul. .

Dualismul dodecaedrului fa de icosaedru Un dodecaedru regulat se poate ob ine dintr-un icosaedru unind centrele fe elor acestuia. De asemenea un icosaedru regulat se poate ob ine dintr-un dodecaedru regulat repetând procedeul. .

ro www.wikipedia.htm .euromaths.inf.ucv.ro/~revista www.go.org/wiki/Regular_polyh edron www.ro/nr3/keplerrom.Bibliografie http://en.educativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful