PRELUCRAREA PRIN EXTRUDARE

Extrudarea este un procedeu de prelucrare prin deformare plastica care consta in impingerea materialului prin orificiul unei filiere

ATENTIE: La tragere si trefilare materialul este tras printr-o filiera, iar la extrudare materialul este impins prin filiera

Metoda se aplica materialelor care nu pot fi trase, adica nu respecta conditia tragerii T>σr·Su, respectiv pentru materialele cu plasticitate ridicata si rezistenta mecanica mica (plumb, aluminiu, cupru etc.)

In prezent, datorita lubrifierii corespunzatoare a materialului in timpul procesului de extrudare, metoda se poate aplica unei game largi de materiale, inclusiv otelurilor inalt aliate, a metalelor si aliajelor refractare etc.

PRINCIPIUL EXTRUDARII
1 2 3 4 5

Semifabricatul, de obicei o bara, plasat intr-un container este impins prin orificiul unei filiere. Orificiul acestei filiere determina forma si marimea sectiunii transversale a semifabricatului rezultat.
F

6

Ca si la tragere si trefilare, produsele extrudate se caracterizeaza prin sectiune mica si lungime mare.

1-sabota presei; 2-inel de strangere si fixare a filierei; 3-portfiliera cu filiera; 4-container cu materialul de extrudat; 5-poansonul de extrudare; 6-materialul extrudat

Materialele extrudate (datorita comprimarii) permit realizarea unor grade mari de deformare

Obtinerea unui produs dintr-o singura trecere

Extrudarea prezinta si unele dezavantaje

Necesita forte mari pentru desfasurarea procesului

Apar forte mari de frecare intre material si container, intre material si filiera

Necesita utilizarea unor instalatii de forta mare

Necesita utilizarea unor lubrifianti pentru reducerea frecarii

METODE DE EXTRUDARE

Extrudarea directa

Extrudarea indirecta

Extrudarea mixta

Se caracterizeaza prin faptul ca directia de curgere a materialului este aceeasi cu directia de impingere a acestuia

Se caracterizeaza prin faptul ca directia de curgere a materialului este inversa directiei de impingere a acestuia

Se caracterizeaza prin faptul ca materialul curge atat in directia cat si invers directiei de impingere a acestuia

2-poanson. b-directia extrudarii indirecte. 3-material.F 2 3 1 2 3 F 1 I I 2 3 F 1 1-filiera (container). 2 3 b F b 1 II II a Extrudarea directa Extrudarea indirecta . a-directia extrudarii directe.

. 5-suruburi cu cap cilindric si locas hexagonal. 6-tevi etc. 3-supapele motoarelor cu rdere interna. 3-material. a-directia extrudarii directe. PRODUSE OBTINUTE PRIN EXTRUDARE 1-se pot obtine o gama foarte variata de piese.F Extrudarea mixta b F b 1 3 2 1 3 2 I II a 1-filiera (container). b-directia extrudarii indirecte. 2-piese cu sectiune longitudinala variabila. 2-poanson. 4-palete de turbina.

3-material pentru extrudare.F 1 5 2 Vm 3 6 Cu material metalic de protectie (aluminiu. ATENTIE: Lubrifierea are un rol deosebit de mare in procesul de extrudare deoarece conduce la reducerea fortelor necesare desfasurarii procesului Ve=Vm Ve-Viteza de extrudare a invelisului. Vm-Viteza de deplasare a materialului acoperit Ve>Vm –se obtine un invelis tubular Ve<Vm –se obtine un material neacoperit . 6-materialul supus acoperirii. plumb etc.) Cu material plastic de izolare sau cu straturi multiple (plastic. 5-portfiliera si filiera. acoperirea electrozilor de sudura cu invelis IMBRACAREA CABLURILOR ELECTRICE 4 Ve 7 Utilizeaza o instalatie complexa 1-poansonul de extrudare (piston sau disc de presiune). metal). 2-containar. 7-invelisul de acoperire. 4-piesa de ghidare material.

Stantele (sculele) utilizate pentru aceste operatii se clasifica dupa mai multe criterii .PRELUCRAREA TABLELOR Tablele se supun mai multor procedee de prlucrare Prelucrari prin deformare plastica Prelucrari prin forfecare Ambutisarea Fasonarea Indoirea Taierea Stantarea Elementele spatiale obtinute prin ambutisare. demontabil sau nedemontabil. fasonare sau indoire se pot asambla usor. obtinandu-se structuri de mare rezistenta De decupare De perforare De retezare De taiat margini etc.

mai ales. Ambutisarea este operatia de prelucrare a tablelor prin deformare plastica (la rece sau la cald) in vederea obtinerii unor forme spatiale subtiri Ambutisarea este operatia cea mai complexa atat in ceea ce priveste utilajul folosit cat. Mai putin afectata este zona de fund unde nu apar modificari de grosime. Tensiunile de compresiune pot conduce la valurirea tablei. a fenomenelor care apar in timpul procesului Aceasta deoarece semifabricatul de pornire are o suprafata plana iar in final dobandeste o suprafata complexa spatiale Datorita acestui fapt in material apar simultan tensiuni de intindere si compresiune care conduc si la modificarea grosimii peretelui.PRELUCRAREA TABLELOR PRIN AMBUTISARE Cei mai mari consumatori de tabla deformata plastic sunt: industria de automobile. . industria conservelor. iar impreuna cu tensiunile de intindere pot determina cresterea grosimii sau scaderea grosimii peretelui. jucariilor. aeronautica etc.

Etapele ambutisarii Determinarea diametrului semifabricatului de pornire Decuparea (taierea) tablei la forma corespunzatoare piesei ce va urma sa fie obtinuta Asezarea semifabricatului in matrita Ambutisarea 4 3 2 1 1-matrita. 4-poansonul de ambutisare 4 3 2 1 . 3-inelul de strangere. 2-piesa.

h1=h-r. r-raza de la fundul piesei si a flanse. Jocul dintre poanson si matrita se determina cu relatia: j-jocul. g-grosimea tablei Intre matrita si poanson trebuie sa existe un joc determinat de drosimea tablei . r-raza de la fundul piesei.Diametrul semifabricatului de pornire se determina cu relatia Pentru piesele cilindrice in care: d2-este diametrul cavitatii piesei. Pentru piesele cilindrice cu guler: d2-este diametrul cavitatii piesei. h1=h-2r. d1=d2-2r. h-inaltimea piesei. dm-diametrul matritei. d1=d2-2r. dp-diametrul poansonului. h-inaltimea piesei.

4.Unghiurile trebuie sa fie racordate cu raze largi (rmin=(2-4)g.Nu pot fi obtinute unghiuri diedre ascutite. 2. 3. D1-diametrul dupa ambutisare.Nu se pot obtine produse cu pereti grosi. Dm-diametrul mediu al produsului. Ambutisarea la cald se utilizeaza in urmatoarele situatii: 1. D0-diametrul initial. Obtinerea unei structuri favorabile deformarii. 3. 4. La grade mai mari de ambutisare de 50% sunt necesare mai multe treceri Gradul de reducere intre doua deformari este data de relatia: Prima deformare nu va fi mai mare de 50%. 5. Prin ambutisare: 1.Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de serie mare (matrite costisitoare). 6. g-grosimea tablei.Forta necesara procesului de deformare este data de relatia: σr-tensiunea la rupere a materialului. Acest procedeu este mai putin sensibil fata de calitatea materialului. 2. .Forma produsului este limitata de posibilitatile de scoatere a piesei din matrita. Pentru scaderea rezistentei mecanice a materialului. Forta de ambutisare poate fi diminuata prin desfasurarea procesului la cald si prin utilizarea unor lubrifianti. Evitarea completa a ecruisarii.Cea mai dificila este obtinerea pieselor cu grade mici de deformare.

umflare etc. rasfrangere. 3 Este o metoda de prelucrare prin deformare plastica a tablelor. 3-piesa dupa gatuire .FASONAREA 1 Ea completeaza procesul de ambutisare 2 Urmareste modificarea formei cilindrice a unui semifabricat prin gatuire. 2-piesa inainte de gatuire. prin care se urmareste obtinerea unor produse de forma complexa Fasonare prin gatuire 1-matrita de fasonare.

2-piesa inaintea rasfrangerii. 3-piesa dupa rasfrangere .1 2 3 Fasonare prin rasfrangere: Largirea unei portiuni exterioare a semifabricatului cilindric 1-piesa de rasfrangere (dorn cu profil special).

5-material granular (sau alte materiale).1 2 3 1 2 3 4 5 5 7 6 6 Fasonare prin umflare Largirea unei portiuni interioare a semifabricatului cilindric 1-semimatrita I. 3-semimatrita II. 6-inel de strangere. 7-piesa dupa umflare . 4-piesa inainte de umflare. 2-poanson.

Fibra exterioara se lungeste. numai fibra neutra isi pastreaza dimensiunea initiala (ramane nedeformata). B α α R .INDOIREA TABLELOR Indoirea: Este procedeul de prelucrare a tablelor prin deformare plastica prin care o tabla plana este curbata dupa o raza de indoire “R” In procesul de indoire a unui material de grosime “g”. in timp ce fibra interioara se scurteaza.

Presupunand ca raza de indoire a fibrei neutre Rfn=R+0.Cunoasterea lungimii fibrei nedeformate in zona indoita “B” este utila pentru dimensionarea semifabricatului ce urmeaza a fi indoit. se poate considera ca au loc numai deformatiile fibrelor longitudinale. In realitate deformatiile din zona indoita sunt mult mai complexe. dar daca raportul dintre latimea si grosimea tablei este mai mare de 8 (cel mai adesea). paralele cu axa neutra. Raza minima de indoire se determina cu relatiile (Z fiind gatuirea materialului): .45g rezulta ca: in care unghiul “α” este unghiul de indoire.

Pentru reducerea determinarilor experimentale se poate utiliza relatia: in care “σc” este limita la curgere . “g” grosimea tablei . “E” modulul de elasticitate. Se recomanda determinarea experimentala a arcuirii pentru fiecare caz. αx Ro Rf αo Raza de indoire sub sarcina Ro este mai mica decat raza de indoire finala Rf.Inafara indoirii necorespunzatoare care poate genera aparitia fisurilor trebuie sa se ia in considerare si arcuirea materialului datorita relaxarii elastice odata cu inlaturarea fortei de indoire.

3-tabla supusa indoirii. F-forta de apasare. 2-rola de apasare (rola care modifica raza de indoire).Principiul si metode de indoire cu role Aceste procedee se utilizeaza cand se cer raze mari de indoire 1 5 4 6 3 2 F 3 4 1-rola de antrenare. 6-rola de antrenare si rola model. Fi-forta de modelare (de intindere a tablei). 4-elemente de fixare a tablei pe rola. Fi 6 3 2 F . 5-rola suplimentara de indoire.

Pentru raze mici de indoire (indoire succesiva) 1 2 4 1 3 4 2 Principil de lucru cu masina manuala de indoit 1si 2 –falci fixe de prindere a tablei. 3-materialul de indoit (tabla). 3-falca rotativa de indoire. 3 Principil de lucru cu masina actionata mecanic de indoit (Abcant) 1-poanson. 2-matrita. 4-tabla. 4-masa masinii de indoit. .

2-matrita (placa de indoire). 3-poansonul de indoire. 3 1 4 2 .3 1 1 4 2 O indoire de mare precizie si complexitate se poate face in matrita: 1-piesa. 4-extractorul.

cu ajutorul a doua muchii taietoare asociate. Suprafata este neteda.PRELUCRAREA MATERIALELOR PRIN FORFECARE Urmareste obtinerea unor semifabricate. . desavarseste procesul de separare a materialului. 3-zona de rupere. este datorata micsorarii sectiunii materialului pana la o valoare la care forta de forfecare depaseste rezistenta de rupere a materialului. Suparafata zonei este rugoasa specifica ruperii intercristaline. caracteristica ruperii transcristaline. rezulta ca urmare a apasarii contra-muchiei taietoare asupra materialului. 4-zona de strivire. incepe cand pe masura deplasarii muchiilor taietoare materialul se deformeaza elastic si plastic prin fenomenul de alunecare. actionate de forte exterioare ale caror valoare depaseste rezistente de rupere la forfecare. 2-zona de taiere. 1 2 3 2 4 In zona de forfecare apar zone specifice care se pot pune in evidenta prin analiza macroscopica in sectiunea de taiere: 1-zona de rotunjire. urmeaza zonei de rotunjire si tensiunile din vecinatatea muchiilor taietoare depasesc rzistenta de rupere la forfecare. prin separarea dintr-un produs de baza.

a utilajului folosit. in timp ce in cazul jocului prea mic va apare o suprafata de rupere zimtata a tablei. a destinatiei produsului.Asupra procesului de taiere prin forfecare un rol important il are jocul oJ ci m J er a mJ La joc optim fisurile initiate in procesul de forfecare se vor intalni in apropierea mijlocului grosimii tablei. taierea prin forfecare poate fi considerata ca fiind: Forfecare propriu-zisa Stantare . iar in cazul unui joc pra mare apare o zona de deformare mai mare si o indoire exagerata a tablei In ultimele doua cazuri forta necesara taierii va fi considerabil mai mare In functie de geometria conturului taieturii.

Pe masura ce scula patrunde in material apar fortele tangentiale “T” care determina un moment de rotatie invers celui determinat de fortele “F” instalandu-se un echilibru si incovoierea se opreste.005 pentru suprafete curate si c=0. Ft 1 α F b T 1 T a F γ 2 Fa La inceput datorita fortelor “F” care apar in procesul taierii apare o incovoiere a materialului.FORFECARE PROPRIU-ZISA Acest tip de forfecare se realizeaza dupa un contur deschis. de forma simpla. datorita jocului dintre muchiile taietoare. . de obicei rectilinii. Jocul optim se determina in functie de grosimea materialului “g”. de calitatea acestuia si de rezistenta de rupere la forfecare “τ” astfel: Ft unde c=0. in scopul debitarii In timpul taierii. apar forte suplimentare care deranjeaza desfasurarea procesului si deterioreaza calitatea suprafetei. Momentul de incovoiere M=F·a.035 pentru suprafete brute. Pentru micsorarea unghiului de rotire se procedeaza la modificarea geometriei de ascutire a sculei (a unghiurilor α si γ) si la utilizatea unui tampon 2 care sa opreasca rotirea tablei.

iar forta de forfecare ramane constanta. 2-scula taietoare inferioara. 3-tabla de grosime “g” si latime “B”. τo-tensiunea de forfecare.METODE DE TAIERE PRIN FORFECARE PROPRIU-ZISA In functie de modul cum muchiile taietoare ataca materialul in timpul lucrului avem taiere cu foarfeci cu muchii paralele si taiere cu foarfeci cu muchii inclinate sau circulare Taiere cu foarfeci cu muchii paralele Taiere cu foarfeci cu muchii inclinate Taiere cu foarfeci cu muchii circulare Materialul este atacat simultan pe toata lungimea Materialul este atacat progresiv. 1 F φ 3 2 B . F=Ao·τo=B·g·τo j 1-scula taietoare superioara.

Produsele obtinute pot fi: Simple prezentand un singur contur Complexe prezentand pe langa conturul exterior si unul sau mai multe contururi interioare Dispozitivul de lucru numita stanta are ca elemente active poansonul si placa de stantare care cuntin muchiile taietoare. 3 2 2 3 F . 3-Material (tabla).PRELUCRAREA MATERIALELOR PRIN STANTARE Este o taiere a tablelor dupa un contur inchis. Intre poanson si placa de stantare exista un joc. 2-Placa de stantare. j=Dm-Dp a carui valoare depinde de natura si grosimea materialului stantat F 1 1 1-Poanson.

cu atat forta de stantare va fi mai mare Dispozitivul de stantare influenteaza forta prin jocul dintre elementele purtatoare a muchiilor taietoare Valoarea jocului se determina tinand seama de urmatoarele: -valoarea jocului nu depinde de dimensiunile piesei de decupate (mai putin grosimea). unghiuri mai ascutite) si de conceptia dispozitivului de stantare. razele dintre laturile conturului. g-grosimea materialului. astfel: F=Ao·τo=l·g·τo. mai plastica a materialului. raze mai mici si unghiuri mai ascutite. -valoarea jocului se exprima procentual din grosimea materialului stantat (scade cu cresterea grosimii). Deoarece conditiile de lucru la stantare sunt mai grele decat la forfecarea propriuzisa. . -jocurile sunt mai mici pentru o stare mai moale. forta reala de stantare Fr este cu aproximativ 30% mai mare decat cea rezultata din calcul: Fr=1. Cu cat complexitatea piesei este mai mare. in care: l-lungimea conturului.Forta de stantare se determina cu o relatie asemanatoare celei utilizate la taierea cu foarfeci cu muchii paralele.3F Acest coeficient depinde de factori legati de piesa (forma conturului. τo-rezistenta la decupare si taiere a materialului.

Marimea jocului.5mm Desi muchiile poansonului sun in general paralele cu ale placii de stantare ele pot fi si inclinate F Material Otel Alama Aluminiu moale Aluminiu tare Duraluminiu moale Duraluminiu tare Valoarea jocului “J” in % din “g” 15-6 13-5 12-5 16-6 16-6 17-7 Forta de forfrcare scade.5-3. in procente. in schimb rezulta un semifabricat indoit care va necesita o operatie suplimentara de indreptare Poansonul trebuie sa aiba dubla inclinare simetrica pentru a evita aparitia unei forte axiale ce ar solicita poansonul fragil la incovoiere (se poate rupe) . pentru diferite materiale avand grosimea de 0.

. D3 D2 D1 1 Forma gatului influenteaza asupra fortei reale de stantare si asupra capacitatii de productie (seria de fabricatie) in conditii constante de calitate D1< D2< D3 2 Matritele cu gat cilindric lucreaza in conditii mai grele necesitand o forta mai mare datorita fortelor suplimentare de frecare ce apar la impingerea piesei prin orificiul matritei. insa.Placa taietoare poate fi cu gat conic (1) sau cilindric (2). asigura o exploatare mai indelungata deoarece pot fi scutite de mai multe ori. Aceste matrite.

11 Stanta de decupare sau perforare 8 Decupare – cand ceea ce rezulta in urma stantarii (sub poanson) constituie piesa.11 3 4 5 6 7 1 10 9 2 1-poanson. 8-placa de baza. 6-placa de prindere poanson. 4-placa de prindere cep.cand ceea ce rezulta in urma stantarii (sub poanson) este deseu si pe placa taietoare ramane piesa . Perforare . 5-placa de presiune. 11-suruburi de prindere. 10-material supus stantarii. 7-coloane de ghidare. 2-placa taietoare. 9-placa de ghidare material. 3-sistemul de prindere a matritei in instalatia de forta.

8-placa de baza. 11-suruburi de prindere. 9-placa de ghidare material. 5-placa de presiune. 10-materialul supus stantarii. 7-coloane de ghidare. 4-placa de prindere cep. 3-sistemul de prindere a matritei in instalatia de forta. b-de decupare. 6-placa de prindere poansoane.11 3 4 5 6 1-poansoane (a-de perforare. 7 a 10 9 1 b 2 11 Piesa Deseu 8 Stanta de perforare si decupare succesiva . 2-placa taietoare.

13 Piesa Deseu 12 9 Stanta de perforare si decupare simultana . 11-materialul supus stantarii. b-de decupare.4 13 5 6 7 a 11 10 b 3 1 2 1-poansoane (a-de perforare. 10-placa de ghidare material. 13-suruburi de prindere. 4-sistemul de prindere a 8 matritei in instalatia de forta. 7-placa de prindere poansoane. 2-placa taietoare la decupare. 6-placa de presiune. 12-arc. 5-placa de prindere cep. 8-coloane de ghidare. 9-placa de baza. 3-placa taietoare la perforare.

Related Interests