Prezentare

Hard disk drive
Disc dur

Discul fix sau hard disk
este un dispozitiv electronicelectronicmecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatil (permanent ) a datelor. datelor. Stocarea nevolatil , sau permanent , înseamn , în acest caz, c dispozitivul de stocare pastreaz datele chiar i cand sistemul de calcul nu este alimentat cu energie electric .

În prezent cel mai important dispozitiv de memorie secundara .

Istoric
Pentru prima data a fost implementat de firma IBM in 1952, ini ial fiind denumit unitate de memorie în acces direct DAASD
(Direct Acces Storage Device)

Erau grele i aveau dimensiuni mari, cât o roat de motoret sau chiar i mai mari. Ini ial au fost dezvoltate pentru a fi utilizate ca medii de stocare pentru calculatoare de uz general.

O unitate de hard-disk con ine platane rigide, în form de disc, confec ionate de obicei din aluminiu sau sticl .

Spre deosebire de dischete, platanele nu se pot curba sau îndoi. În majoritatea unit ilor de harddisk , discurile nu se pot extrage, din acest motiv fiind numite unitati de disc fix.

Capetele citesc i scriu date în inele concentrice numite piste, care sunt divizate în segmente numite sectoare, care studiaz de obicei 512 octe i fiecare .

Construc ia fizic de baz a unui harddisk const in discuri rotative cu capete care se mi c deasupra suprafe ei lor i stocheaz date pe piste i sectoare.

Majoritatea unita ilor au dou sau trei platane care dau patru sau ase fe e, iar unele unita i au pan la 11 sau mai multe platane. Pistele aflate la aceea i pozi ie, de pe fiecare fa a fiecarui platan, luate împreun , alc tuiesc un cilindru.

Constuc ia generala
Discul dur este format din: o plac electronic de control logic (controlor), un num r de platane cu suprafa magnetizabil (de obicei 2 sau 3), împ r ite în piste i sectoare, capete magnetice de citire/scriere (engl. read/write heads, R/W heads), heads), de o parte i de alta a platanelor, legate printr-un bra printrmetalic numit în general actuator un sistem electromecanic de frânare i blocare a capetelor pe pista de stop (engl. landing zone), zone), atunci când discul e oprit un motor electric pas-cu-pas, care pas-cuasigur deplasarea exact a actuatorului de la o pist la alta.

Componente de baz ale unit ii de hard-disk hard-

Exist multe tipuri de unita i de hard-disk pe pia , dar aproape toate prezint acelea i componente fizice de baz .

2. Capetele de citire respectiv scriere 3. Dispozitivul de ac ionare a capului 4. Motorul de antrenare 5. Placa logica 6. Cabluri i conectare 7. Elemente de configurare (precum jumpere sau comutatoare).

To help protect your privacy, PowerPoint prevented this external picture from being automatically downloaded. To download and display this picture, click Options in the Message Bar, and then click Enable external content.

Func ionare
Fiecare platan are dou fe e; fe ele sunt divizate într-un întrnum r de piste circulare concentrice, fiecare pist fiind la rândul ei divizat în sectoare. Platanele sunt astfel aranjate încât pista 0 de la platanul 1 s fie situat exact deasupra pistei 0 de la platanul 2 i 3. Pentru a accesa o pist oarecare pe unul din platane, bra ul care sus ine capetele (numit actuator) va muta capetele spre acea pist . Deoarece aceast metod necesit doar un singur mecanism de pozi ionare.Totu i, ionare. pentru a accesa o singur pist trebuiesc mutate toate capetele. Pentru a muta un bra trebuie un timp semnificativ, mult mai mare decât timpul de transfer al datelor.

Pentru a muta un bra trebuie un timp semnificativ, mult mai mare decât timpul de transfer al datelor. Pentru a minimiza mut rile actuatorului trebuie împiedicat împr tierea datelor pe mai multe piste. O metod de a optimiza timpul de acces este ca un grup de date care sunt accesate secven ial s fie scrise toate pe o singura pist . Dac datele nu încap pe o singur pist , atunci se continu scrierea pe un platan diferit, dar pe pista cu aceea i pozi ie. Prin aceasta metod bra ul nu mai trebuie s - i schimbe pozi ia, ci doar trebuie s fie selectat capul de citire/scriere potrivit. Selectarea capetelor se face electronic i de aceea ea este mult mai rapid decât mi carea fizic a bra ului cu capete între piste. În total bra ul nu mai execut a a multe mi c ri. Pentru a descrie multiplele platane suprapuse se mai folose te termenul de "cilindru". Un cilindru se refer la toate pistele care au acela i num r de pist , dar care sunt localizate pe diferite platane.

Interfe e i controloare
Controloarele SATA (prescurtare de la serial ATA) permit ATA) conectarea fiec rui disc pe propriul canal (cu un set propriu de porturi intrare/ie ire). Astfel se elimin problemele cauzate de arhitectura PATA (parallel ATA). ATA). Standardul ini ial numit SATA I a fost proiectat pentru un transfer de date (o vitez ) de maximum 1,5 Gbit/s (echivalent cu circa 150 megabait/s, MB/s). Standardul actual (2008) se nume te SATA II i este proiectat pentru maximum 3 Gbit/s = circa 300 MB/s. Controloarele SATA se leag de discurile SATA prin cabluri cu conectori de tip SATA identici la ambele capete. Termenul eSATA (de la "external SATA") se refer la conectoare îmbun t ite (mai robuste) fa de cele ale cablurilor SATA obi nuite.

Disc dur de tip Samsung HD753LJ, cu interfa de tip SATA

Controlorul ESDI (prescurtare de la Enhanced Small Disk Interface) Interface) a fost dezvoltat dup controlorul ST506, i a fost unul din primele controloare de discuri dure pe x86. calculatoare x86. Acest tip de controlor a fost folosit în modelele IBM PS/2. Pentru c separatorul de date i PS/2. controlorul lucreaz în paralel, rata de transfer este aproximativ 10 megaocte i/s la modelele ini iale, i 15 - 20 megaocte i/ megaocte i/s la cele recente. Discurile dure ESDI stocheaz informa ii despre formatul fizic i adresele sectoarelor defecte i poate transmite aceste informa ii controlorului, pentru detectare i corectare de erori. Nu mai este utilizat decât pe scar redus .

ESDI

SCSI Controloarele SCSI (prescurtare de la Small Computer System Interface, se cite te aproximativ 'sca-zi) sunt Interface, 'scafolosite în special în sistemele care au nevoie de performan i stabilitate ridicat (la servere i în sta iile de lucru performante).

Creat de

:Liuba Mihai