I. L. CARAGIALE

Mare dramaturg român

Cuprins VIA A OPERA CRITICA ARBORE .

tunului. afl undeva la mijlocul oselei i c ii ferate dintre Ploie ti i Târgovi te.de unde vine i numele c tunului. pe lâng vestita M n stire M rgineni (care este reper principal). pe un deal (la mijlocul veacului al XIX-lea) se XIXg sea casa unde locuia Caragiale. Acolo în umbra principal). Haimanale din jude ul Caragiale. El este curios. Caragiale. desigur. s tie unde se afl localitatea în sa. zidurilor cet ii m n stire ti. Prahova. era o adun tur de c su e s r c cioase. . Haimanale ast zi numit I. L. cu oameni r t ci i pe acele locuri. se scut. . care s-a n scut.Date bibliografice Fiecare cititor care dore te s tie mai multe de Caragiale cite te cât mai multe lucruri despre via a i opera sa.

Constantinopol. pe care familia îl alinta µIancu¶ sau µIancu u¶ . cu 40 de ani în urm . de la Constantinopol. so ia lui Luca. care era gr m ticul M n stirii M rgineni. a n scut un b iat s n tos i voinic. în alaiul lui Caragea .Scriitorul a venit pe lume pe 29 spre 30 ianuarie 1852. cumplit. Afar era o foarte friguroas iarna ningea i viscolea cumplit. 1852. Primul n scut al familiei. . Na i-a fost bunica Maria.viitorul scriitor µNenea Iancu µ. grecoaic ce venise cu bunicul tefan. Ecaterina. a fost botezat pe 7 februarie 1852 în biserica m n stireasc .Vod .

i nevasta 1812. iar feciorii i-au continuat talentul : Iorgu Mateiu Caragiale (prozator).L. Ei. tefan. având graiul i credin a noastr . buc tarul lui Caragea. au Atena.Bunicii lui Caragiale dup tat . În afar de Luca. Cei trei fra i ( Luca. tefan i Maria. ceilal i s-au n scut i au crescut aici . n scut la Constantinopol. i adus în pl pimioar în ara Româneasc . avut 5 copii: Luca. un mare scriitor clasic român. ). Costache. .Caragiale a devenit ional. erau greci din Insula Idra. copii: Iorgu. golful Egina. aproape de Atena. Ei au domnitorului. lui Maria au r mas în ar dup plecarea domnitorului. Costache i Iorgu ) i-au înscris inumele în istoria teatrului na ional. Luca Costache Caragiale Caragiale Ion Caragiale (poet de factur simbolic ). venit în ar în 1812. Ecaterina. Anastasia i Iorgu. I.

primul tic). legalizat . e copist ( gr m tic). viitor scriitor. În câ iva ani el devine ³secretarul sfintei scriitor. dintr-o dintrfamilie de negustori aromâni . (1812-1870) Se desparte de Caliopi deoarece nu se înteleg. Mama lui Caragiale. a tr it cu Luca Caragiale din 1848. În 1850. Ecaterina Chiriac Caraboa.Tat l lui Caragiale. în 1838. ³a Societ ii filarmonice´. de i leg tura lor nu era 1848. la Haimanale. b iat. Luca se c s torise. Mama Ecaterina (1815-1885) . stiri´. el î i va g si o slujb în administra ia M n stirii Tat l Luca M rgineni . o actri 1838. 1850. La 1852 i se na te. actor. Luca ( Luca sin Stefan) a fost mai întâi actor. m n stiri´. înteleg. n scuta în 1815 la Bra ov. cu ´madam ³Caliopi. Dup ce se las de teatru filarmonice´.

p rintele Marinache . Luca se mut cu familia la Ploiesti. Eminescu. pictorul Constantin Lecca. Lui îi pl cea s asculte pove ti. se r zboia cu p s rile i pisicile din ograd . Mihai Eminescu.Ea î i zicea Catti Caragiale. f cea multe n zbâtii. s bat drumurile satului. Va urma clasele primare la coala Domneasc Nr. pictat de ruda ei. I. . Gheorghe i de la Sf. Dar Nr. Frumuse ea ei a fost Caragiale.1 din Ploie ti (l859-1864).L. avocat.Caragiale a avut o copil rie neîngr dit (avea libertate) ca i prietenul s u de mai târziu. Tat l s u. (l859-1864) mai întâi el a studiat slova chirilic la dasc lul Haralambie de la biserica Sf. ani. unde deveni avocat. Lecca. Raiul copil riei lui Caragiale s-a sfâr it când b iatul avea 7 ani.

Îl avea ca înv tor pe Zaharia Antinescu. Înv a foarte bine. frunte înalt i era îmbr cat în uniform . El î i aminte te de nuielu a înv ales la ortografie. În clasa a treia îl avea ca institutor pe Basile Dr go escu (1861-1862). cu cunun . El Sf.Gheorghe. ochii scormonitori.La Ploie ti. Antinescu. tia´. La 8 ani el avea capul mare. El a fost impresionat de acest înv tor care l-a 1861-1862) înv at ³cu litere str bune româneasca toat cât o tia´. tuns scurt. torului pe care o folosea mai . ortografie. fura prunele. 5 din Humule ti. familia (format din Luca i Cati Caragiale i cei doi fii-Iancu i sora sa Lenci de 3 ani) locuiau cu chirie în fiicasa lui Hagi Ilie lumân rarul de la biserica Sf. perele i vi inile de peste gardul gr dinii ca i Nic riuca.Gheorghe. nes tul dup cire ele m tu ii M riuca. a ie it al treilea din clas . scria frumos.

1863particular. La purtare avea nota 6. La 16 ani. franceza i latina. . Îi pl cea româna. mutat. cu limba t ioas i cu mult umor. Eminescu. 5 PAVEL´ din Ploie ti. În 1868-1870. adolescentul era ca un spiridu . Se pare c a urmat zbenguit. inteligent i vioi. În 1867 gimnaziu. 1868-1870. latina. clasa a V-a la Bucure ti unde familia s-a mutat. foarte bine preg tit pentru gimnaziu. ti. Conservatorul din Bucure ti la clasa de mimic i declara ie a unchiului s u Costache Caragiale. înv a la umor. încheie ciclul de patru clase la Gimnaziul ³SF. Acum îl cunoa te pe Mihai Caragiale. Unchii lui Caragiale s-au dedicat teatrului .În clasa a IV -a (1862-1863) a înv at cu directorul 1862-1863) colii. era foarte zbenguit. În 1863-1864 a urmat clasa a V -a în Georgescu. Eminescu. Mihail Georgescu.PETRU I ³SF.

Ca i Eminescu. s u nu dorea ca I. scriitorul urma calea teatrului. luni.Caragiale s se fac actor ci dorea s devin func ionar al statului. 6 . c l tore te cu trupele teatru ale unchiului Iorgu Caragiale i M . gazet riei i literaturii. Ucenicia de actor. i-a folosit teatrului. lui lui Caragiale. În stagiunea 1871Pascaly. ti. Pascaly. ani. doar pentru câteva luni. Tatal sale. 18711872 este sufleor al doilea i copist al Teatrului Na ional din Bucure ti. Luca (tat l) moare de indropizie în 1870 la 58 de ani.Costache i Iorgu Caragiale (actori i autori dramatici) aveau patima teatrului. cu leaf bun i existen sigur . în scrierea comediilor i scrierilor sale.L. literaturii. Dup moartea p rintelui s u. La 18 ani el este încadrat de tat l s u la Tribunalul din Prahova în func ia de copist.

frunte înalt . I. sarcasm i era foarte inteligent. Al turi de actori i gazetari tr ia în lumea ber riilor bucure tene unde va cunoa te multe tipuri de oameni. ten oache . Dame. inteligent. El avea umor. aranjat cu briciul. era suplu i nu prea înalt. GHIMPELE´. Este ³girant responsabil´ la gazeta ³ALEG TORUL LIBER´ i redactor al CLAPONULUI. Se semna CAR i PALICAR. ³NA IUNEA ROMÂN ´ i colaboreaz la ³ TIMPUL´. must cioar sub ire. PALICAR. Cu F.La 20 de ani avea p r mare. 6 . TELEGRAFUL´. Caragiale debuteaza în 1873 în revista umoritic s pt mânal ³ GHIMPELE´. Cu rubric de umor coloreaz la ziarul ³ TELEGRAFUL´. oameni. verv . înalt.editeaz CLAPONULUI.L.

Dame 1879. ³revist spiritist na ional ´. mai are rubric de Curiozit i 1877. ³ROMÂNIA LIBER ´. Balcalba a. Scrie foiletoane de critic teatral la Plevnei. prim -redactor. la revista ´BOBÂRNACUL´ in 1879. a scos în 1893 ³MOFTUL ROMÂN´. Public la ³ALBINA Slavici. CARPA ILOR³ în anul 1877. 1877. ap rut în cea de-a doua de6 . Împreun cu F. care era ´. dirijeaz efemera foaie ³NA IUNEA ROMÂN ´ în 1877.Mihai Eminescu Ion Slavici unde este coleg cu Eminescu i Slavici. Împreun cu A. suspendat curând din pricina unei tiri care anun ase prematur c derea Plevnei.

´FOAIA INTERESANT ´. ´GAZETA S TEANULUI´. ´EVENIMENTUL´. numeroase. ³ADEV RUL´. ´PAGINI LITERARE´.Serie în 1901. ´SARA´. înapoi. Cu Slavici i Co buc a înfiin at în 1894 1901. Caragiale conduce în anul urm tor ³EPOCA LITERAR ´. Este redactor în 1895. la organul liberal ³VATRA´. o dispozi ie câtu i de pu in statornic . ´ROMÂNIA JUN ´. ³GAZETA POPORULUI´. Iosif. Iosif.O. tr deaz o neangajare politic . revista ³VATRA´. ³DRAPELUL´. ´LUMEA ILUSTRAT ´. ´LUMEA VECHE´. Colabor rile lui Caragiale la revistele i ziarele epocii. 1895. supliment al ziarului ³EPOCA´. avându-l ca secretar de redac ie pe t. A mai colaborat la ´VOIN A NA IONAL ´. ´SARA´. ´LITERATUR I ART ROMÂN ´. avândut. ´ASMODEU´. . ³LUMEA NOU ´. scriitorul trecând cu dezinvoltur din tab ra liberal în cea conservatoare i înapoi. ³OPINIA´. ³ZIUA´. ³POVESTEA VORBEI´.

. ´VIA A ROMÂNEASC ´.I. GRI-GRI.unele mai fanteziste. ´PROTESTAREA´. (LUCA. O bun parte din operele sale reprezentative. LUCA). ³NOUA REVIST ROMÂN ´ . HANS. cu numele mic (LUCA. În rest cu ini iale . FARSOR.NOI).IOAN.în forme abreviate i r sucite ( CAR. FALSTAFF. ´CONVORBIRI´ denumit mai apoi ³CONVORBIRI LITERARE´.Pseudonimele lui Caragiale . ´.NOI).´LUPTA´. altele mai transparente sunt: sunt: CARACUDI. GRI- .În prima parte a activit ii sale a semnat o singur dat cu numele s u întreg . LUCEAF RUL´.IOAN. ³TRIBUNA´ i ³ROMÂNUL´ dinArad. Caragiale le-a publicat în ³CONVORBIRI LITERARE´ (între 1879le18791885) 1885). ´UNIVERSUL´. ´CONSTITU IONALUL´. ´UNIVERSUL LITERAR´.în revista ³CONTIMPORANUL´ în 1874. RAC . ´FLAC RA´. 1874.

numit director general al teatrelor. este 1888.INTIM.I. VALENTIN. VANNASTRATIN. propunând câteva inova ii primite atunci cu iritare. VAN-TYN. temut. A. statornici. QUODLIBET. director instaurase un climat de disciplin i ordine. comedie.ST NESCU. în timpul guvern rii junimiste. Cu o trup alc tuit prioritar din actori de NESCU. dar care se vor statornici. care avea s fac din el un satiric de temut. PINCENEZ. OBLIVIUS. L. Caragiale e nevoit s promoveze un repertoriu mai ales de divertisment. PALICAR. MUSEUS. În 1888. ZOE Sunt în cozeria doar aparent cordial a ranului Caragiale inflexiunile vervei sarcastice. În pofida erorilor de administra ie. succedând lui C. . MEZELIC. noul divertisment. TIMON. mu c toare. PICCOLINO.

poet.În 1889 se c s tore te cu Alexandra Burelly. desp r irea definitiv de Junimea. de pe urma c rora ar fi ob inut foloase materiale. . Sturdza.A. în materiale. defiu. În 1891. 1891. conferin a Prostie i inteligen . dup conferin a de la Ateneul Român. În 1890 e din nou teatrelor.în urma raportului net defavorabil al lui B. fiica unui arhitect. profesor de istorie la liceul ³SF GHEORGHE´.de asemenea . f cându.i voiajul de nunt în Italia.´ Gâ te i gâ te literare´ i în urma nedreptului articol ³Dou note´. Anul 1892 consfin e te ionale. GHEORGHE´. Ha deu i mai ales . volumele Teatru i N pasta îi sunt respinse de la premiere în edin a plenar a Academiei Române.a interven iei dure a lui D. nu mai era director general al teatrelor. rostit la clubul muncitorilor din 9 mai 1893. În acela i an . P. Maiorescu e vizat . care îi acuz scrierile de imoralitate i de denigrare a valorilor na ionale. viitor poet. la 2 iulie. în care Maiorescu e învinuit de falsificarea textelor eminesciene. Luca. La 5 mai 1889 cânduItalia.se na te cel de-al doilea 1893.

Du ulescu Du u. solicitând 1895) 1896. direc ia Teatrului Na ional din Ia i . este refuzat de primarul ora ului. Raicu Ionescu Rion) Caragiale mai conduce. a. Macedonski. pe rând ³Ber ria Academic Bene Bibe ti´ i. Severin. Între timp mai Gane. i.T. În 1896.T.în combina ie cu Mihalache o ber rie. Barbu tef nescu Delavrancea conferen iaz la Ateneul Român. restaurantul g rii Buz u (1895).dar poate i cu inten ia de a scandaliza. împreun cu cumnatul lui T. Faptul rie.Constan a. . pentru a i redresa situa ia material .Al. N.Gane.În toamn . (A. stârne te nenum rate reac ii (A. Craiova.Al. Caragiale.ca i în Craiova.Bacalba a. Ia i.deschide .

materialice te. pasta. . dramaturgul proasp t s rb torit deschide ³Ber ria cooperativ ´. psihopat care n scocise un autor maghiar. ³Gambrinus´. apoi ber ria ³Gambrinus´. Este tip rit un num r unic de revist ³Caragiale´. În 1901 i se serbeaz 25 de ani de activitate literar . Delavrancea rostesc discursuri. Ca delegat al Statului. Delavrancea. primar fiind B. Strâmtorat aur. Ionescu Caion.Din 1899 este numit registrator în administra ia central a Regiei Monopolurilor Statului. iar scriitorului. prim riei din Bucure ti. un Al. i se înmâneaz o pan de aur. Caragiale face parte din comitetul Teatrului Na ional. în cinstea c ruia Take Ionescu i B. ional. Istvan Kemeny. Este epoca procesului de calomnie intentat lui Constantin Al. a c rui pies Caragiale ar fi plagiatplagiat-o în N pasta.

Al. dup un turneu prin ar (1903) cu actorul 1903) nomad Al. Macedonski în ³ For a moral ´. publicând i o bro ur agresiv (Originalitatea d-lui CaragileCaragile-Dou plagiate). dar Caion. nou respins (1903) de la un premiu academic pentru volumul 1903) Momente. Leonescuprin Italia. sunt sus inute de Al. 1905. nupace. cu tot confortul burghez i Berlin. Caragiale. va fi în cele din urm achitat.Dramaturgul este ap rat cu str lucire de Delavrancea. Leonescu-Vampiru. s 1904). sub pseudonimul Luciliu. Fran a. se stabileasc definitiv la Berlin. 1905. dorul de cas nu-i d pace. pentru ca în martie. cu familia. Germania (1904). Din Luciliu. Dar. tihna care i se ofer acolo. un periplu Al.Tolstoi. Exilatul de bun voie caut s i-l astâmpere între inând o vast i- . care î i va desf ura campania de def imare invocând i numele lui L. B. Manevrele sale achitat. face.

crezând c d curs unei chem ri politice pe care. Caragiale se înscrie în partidul conservator democrat al lui Take Ionescu. 1912. Zguduit de evenimentele din 1907. de fapt. târziu. El practic vremii. nu o avea. folosindu-se de procedee verificate. sub semn tura -Un patriot român. respinge proiectul de s rb torire. compunând . În 1908. folosindude gazetele umoristice ale vremii. În 1912. când împline te 60 de ani. precum i recompensa na ional care se pl nuiau în România. În perioada când scria la mai multe reviste. scriitorul î i caut cu înfrigurare. acum un comic alert. articolul pamflet ³1907. el Ionescu. socotind desigur c toate acestea vin prea târziu. a 1907c rui prim parte (Rumanien wie es ist ) apare în ziarul vienez ´ Die Zeit´. scrie 1907.coresponden cu numero ii s i amici i venind. din când în când în ar . român. uneltele. 1908. u or.Din Prim var pân în toamn ´.

felurite ³gogo i´, ³curiozit i´, ³zigzaguri´, debitând cu deliciu anecdote, uneori pip rate, chiar licen ioase, ironii sub iri sau pline de echivocuri, glume hazlii, mai cu perdea mai f r . De la zeflemea la caricatur i burlesc i pân la sarcasmele distrug toare, repertoriul s u se îmbog e te. te. Satiricul ia în deriziune- uzând uneori de alegorie, hiperbols, i deriziunecel mai adesea, de anecdota piperat cu tâlc- moravuri de tâlcpres , limbajul administrativ sau g zet resc (surs de comic i mai târziu), maniera epistolar neevaluat , periferic . Caragiale pare c se amuz , f cându- i cititorii p rta i la cândudistrac ia sa, dar sub masca jovial i pu in cabotin se ad poste te un rictus sarcastic, r ut cios. Predispoizi ia e ,în cios. fond, agresiv i nu-i de mirare c scriitorul nuajunge la parodie i pamflet, batjocorind, fie i pe nedrept, pe venerabilul C. Boliac, pe junele Al. Macedonski ori pe Al. poligraful N.D. Popescu. Popescu.

Toate acestea sunt f r îndoial , ebo e, exers ri pentru opera maturit ii. ii. O fiziologie ca ³Broa te« destulete« destulenuvel pesimist ´ este socotit astfel, prima schi Caragialian de tinere e. e. În Smotocea i Cotocea se prefigureaz acele sec turi simpatice care aveau s fie Lache i Mache, în vreme ce b canul Ghi Calup, gardist civic i un credul încornorat, îl anun pe Jupân Dumitrache. Dac nu inventivitatea comic Dumitrache. impresioneaz în toate aceste încerc ri, în schimb se simte înc de pe acum scrupulul stilistic, care avea s devin teribil, torturant. torturant. E v dit sl biciunea scriitorului pentru o expresie cât mai precis , plastic i dens , mig lit cu me te ugul unui orfevrier. orfevrier. Scriitorul cu o atât de puternic vâna realist , satiric , se las , o vreme, ademenit de poezie. poezie.

El traduce în versuri piesa ³Roma învins ´ ajunge ca form aproape de perfec iune, dar structura nu e deloc liric . Caragiale mimeaz de fapt poezia. poezia. Dup câteva poeme cu un timbru elegiac, unde deplânge z d rniciile omene ti, el î i d în vileag aptitudinea de parodist. parodist. Derâde tot ce ine de simbolism, parnasinism (Ab irato) i ironizeaz tan ele macedonskiene. Caragiale care macedonskiene. avea s -l prefere pe Co buc lui Eminescu, v de te o receptivitate cam îngust fa de lirism. Fondul lui Caragiale lirism. este acela al unui conservator. Pasti ele (dup conservator. Gr. Gr.Alexandrescu, Eminescu, Co buc, D. Bolintineanu) fac dovada virtuozit ii sale. În ciclul de parodii simboliste sale. (Cameleon(Cameleon- femeie, sonet decadent, simbolist- vizual- colorist, simbolist- vizualAmiaz maur ) sunt pasaje care vizeaz instrumentalismul ori maniera macedonskian . În versuri, în afara unor epigrame i a unor i a unor atacuri repetate la adresa

ocupa ia. condi ia material . plin de formule i ticuri care le divulg scleroza l untric i g uno enia. mari gogomani) i în Convorbiri critice. etnic . prin articole. Numele personajelor sugereaz caracterul. Caragiale va reveni cu o poezie antidinastic (Mare farsor. 1907. arjat pân la refuz. . diform. politice. social . un limbaj estropiat.spiritismului ha dean. provenien a regional . Despre art i literatur repetate rânduri. cu fabule inspirate de r scoalele r ne ti din 1907. enia. Bro ura din 1907 ³Din prim var pân -n toamn ´ înseamn apogeul activit ii sale gazet re ti politice. Caragiale s-a pronun at în El se refugiaz în limbaj. de o vulgaritate colorat . articole.

Ch. pedepsit´pedepsit´-o repovestire dup Cervantes. ³Masc ´. Minciun ). Baudelaire). ). A tradus basmul ³F t frumos cu mo în frunte³ (dup Riquet a la Hauppe de Ch. Poe (dup versiunea lui Ch. ³R zbunarea ³ de Carmen Sylva.Caragiale a scris în manier popular . Perrault). sunt ³Broasca minunat ´ dup Mark Twain. ³O balerc de Amontillado´ de E. A. ³Curiosul Ch. snoave (Norocul i mintea. . ³Sistema doctorului Catran i a profesorului Pan ´. Sylva. F r noroc. Alte t lm ciri Cervantes.

i alc tuiasc un cerc de prieteni (printre care C. necontenit de taifasuri. mai cald. chiar s bârfeasc . mici povestiri. e. scriitori). Îl imit i pe prietenul s u Delavrancea. 1912). amator de trai comod i civilizat. unii oameni din acea vreme (politicieni. împreun cu care s asculte muzic (neap rat clasic ). Coresponden a sa ine de literatur . Delavrancea. scriitori). interesat s .³Noaptea învierii´ e o autopasti . din anii exilului berlinez (190419041912). momente i schi e. îi place s converseze. P. Dobrogeanu Gherea. E un taifasuri. . încorporând dialoguri. bucure tean. s îi imite pe chef. ³ D -d mult« mai d -d mult´ e o parodie a nuvelei mult« ³St pânea odat «´ a lui Delavrancea. dup o ³F clie de Pa ti´. descrieri. În coresponden . s mai pun ara la cale sau s fac vreun chef. s l sluie te un alt Caragiale. grijuliu cu familia. Zarifopol). Lui Caragiale îi pl cea s fac glume. sentimental i duios. burghez. Ca un Mitic Delavrancea. prietenos i cordial.

schi e i momente exprim comicul imens al gândirii aberante a personajelor. ti. tipizare i fixare în timp. de localizare. construc iile gramaticale gre ite. E o limb în care se amestec personajelor. Modelele limbii lui Caragiale ar fi maniera latinizat . timp.Limba. Limba e un mijloc de caracterizare psihologic i social . turcisme i grecisme cu neologisme mai ales fran uze ti. degradarea limbajului profesional (juridic sau administrativ). etimologiile populare. în comedii. telegramelor. stil telegramelor. .

. divulgând falsul democratism. Limba. demagogic. Caragiale inea leg tura cu ara Gherea. este un instrument miraculos. El era o gazd foarte bun pentru scrisori. amicii s i care veneau la Berlin. în opera lui Caragiale. Rosettila Ploiesti tr gea la Gherea. În 1910 avea un apartament în Schoneberb care a fost i ultima sa locuin berlinez . la Bucuresti st tea la Vlahu . prin vizite i scrisori. unde a i r mas tot restul vie ii. miraculos. vulgaritatea. prostia preten ioas . Venea foarte des în ar unde st tea pe la prieteni: la prieteni: Ia i locuia la Rosetti-Roman. Caragiale a fost nevoit s se refugieze un timp la Berlin. vulgaritatea. Berlin.Ea exercit i o func ie critic .

Didina. so ia Alexandrina. El tîrziu. l-a scris. a fost Sf. În toamn . pe 9 Iunie. l-a auzit diminea . r mâne în birou citind un ziar. Gheorghe. u. Caragiale st la taifas cu fiul s u Luca (Luki) pân tîrziu. în ar . tu ind (vechea lui bron it tabacic ). trupul i-a fost adus Schoneberg-Berlin.Seara de 8 Iunie 1912 era f r nici o prevestire trist . ziar. Eminescu . g sit cu ziarul în mân . înhumat la 22 noiembrie. pe o zi ploioas . Inima lui nu mai b tea i avea obrazul lini tit. nu departe de Eminescu. Sicriul. tit. între m su a de noapte i patul s u. dar l-a l sat s doarm . El este îngropat la Cimitirul Belu. La prânz. tiind c noaptea a lucrat la masa de scris. expus mai întâi la Biserica Sf. Scriitorul a fost înmormântat provizoriu în cimitirul protestant din Schoneberg-Berlin. A doua zi .

când satirizeaz mahalaua. tragedia sa e psihologic . cat. Cariera literar a lui Caragiale se împarte în 3 perioade: perioade: întâia e a Comediilor. un pictor de st ri suflete ti. doua e a N pastei. liberalismului. El a fost mai întâi junimist. ti. produs al liberalismului. Dup 1890 a cochetat pu in cu socialismul. în care atac liberalismul. Caragiale e tragic. a F cliei de Pa ti i a nuvelei P cat. socialist din Bucure ti.Caragiale n-a avut vreo activitate politic prea pronun at . Ca satiric. apoi. în 2 categorii: în perioada întâia i a treia e un scriitor satiric. ca tragic. . aceasta ne arat atitudinea sa politic antiliberal . un pictor de moravuri. A treia. categorii: în perioada a doua e un scriitor tragic. a Momentelor i schi elor. Aceast oper întreag se poate clasifica. satira sa e social . A liberalismul. Se pare c a inut i o conferin la clubul socialismul.

serioase. în opera sa. sunt oameni adev ra i. mi cat de suferin ele i nevoile claselor de jos . nimii. niciodat nu a crezut c mahalaua merit onoarea de a servi ca material pentru tragedie. Demascând-o. se poate spune c junimistul Caragiale a satirizat. Nu to i sunt ranii. Din operele sale. Indiferentismul lui este semnul artistului superior. Timpul a trecut peste teatrul lui Caragiale f r a-i altera cu nimic viabilitatea uman i artistic . noua stare de lucruri. . buni. pentru sentimente puternice. dar. mai ales ale r nimii. Demascândetic de a scoate în lumin vicii pe care nu le aprob . Desigur Caragiale nu idealizeaz ranii. la un loc.Caragiale nu i-a b tut joc iniciodat de r nime. iar când a scris tragedii. grave. i. superior. chiar când sunt r i. î i face datoria inferioare. serioase. Caragiale are intui ia unei structuri sociale inferioare.

pe micul burghez. lui. .rezervato numai pentru or eni. În acest lot. Crearea de tipuri ne duce la concluzia clasicismului lui Caragiale.În judecata operei lui a introdus câteva elemente str ine artei. a trecut prin acizii satirei eni. El are o viziune realist a societ ii române într-un întrmoment de criz evolutiv . pe mahalagiu. a categorie lui sociale i suflete ti. Clasicismul lui Caragiale a sintetizat în aceste tipuri i categorii morale nu numai fiin e de tranzi ie social . caracter. Caragiale. Scriitorul are o dubl intui ie a individului. satirice. Comedia de moravuri se împlete te cu cea de caracter. Observa ia satiric i-a rezervati. S-a remarcat prin viziunea tragic sub care a privit lumea rural . i pe intelectualii demagogi ie i i din aceast p tur . artei. ti. Valoarea simbolic a personajelor m rturise te obiectivitatea în contempla ie a tendin elor lui satirice. Aceast sintez constituie rezisten a operei lui.

De aceea in. Eminescu. dramaturgului a fost suspectat ca o oglind deformatoare a societ ii noastre.P trunderea în coal a operei lui Caragiale sa efectuat tot atât de tardiv ca i recunoa terea oficial a lui Eminescu. noastre. (Zoe Dumitrescu Bu uleanca) Venturiano. Crea ia sale. . cele mai satirizate personaje din piese sunt jupân Dumitrache i Ric Venturiano. s-a ridicat ca o barier împotriva operei sale. Publicul biciuit de critica lui Caragiale. Comicul izvor te din nepotrivirea dintre esen a personajelor i aparen ele pe care acestea le între in.

întrunirea bucure tean a Societ ii literare ³Junimea´. în revista c reia ³Convorbiri literare³ î i va publica principalele opere.L. tradus excelent în versuri de I. la Teatrul Na ional din Bucure ti s1878. opere. Caragiale. într-o 1879. Piesa s-a bucurat de . jucat cu mare succes tragedia ³Roma învins ´. Particip peste câteva zile la Caragiale. Premiera la piesa ³O noapte furtunoas ´ a avut loc la Teatrul Na ional din Bucure ti. întrdistribu ie actoriceasc str lucit .Scrierile sale O NOAPTE FURTUNOAS Pe 21 mai 1878. pe 18 ianuarie 1879. de scriitorul francez Alexandre Parodi.

Se aducea o critic aspr la adresa ³g rzii civile´. Era o acidulat satir social i politic . Dumitrache. care î i b tea joc de prostia i incultura unor personaje din lumea burghez . Aplauzele spectatorilor lmeritat´. au scos la ramp pe emo ionatul scriitor. din care f cea parte i Chiriac. unde a fost adus de actorii Aristizza Romanescu i tefan Iulian. cel care era în amor cu Veta. . Unora nu le convenea comedia. Iulian. nevasta lui Jupân Dumitrache.³un succes complex i meritat´.

Scriitorul a fost între anii 1881-1883 1881revizor colar în jude ele Neam . Caragiale avea 32 de ani. . A fost reprezentat pe scena piesei.I. colar. La edin a din 6 octombrie 1884 a Societ ii Junimea cite te piesa în prezen a lui Vasile Alecsandri. Micle. Titu Maiorescu acord Alecsandri. la 13 noiembrie 1884 în regia actorului C. ani. apoi în jude ele Arge . 1885. piesei.O SCRISOARE PIERDUT Este capodopera dramaturgiei noastre .Vâlcea. Nottara. 1 februarie -1 martie 1885. calificativul ³excelent´. Teatrului Na ional din Bucure ti. În aceast comedie î i alege personajele din or elele de munte unde fusese revizor colar. în urma unui conflict cu prietenul Eminescu. legat de Veronica Micle. A ap rut tot în ³Convorbiri literare ³ în Nottara.Suceava.

pierdut de Zoe. Tip tescu. imoralitatea. Prefectul sfundat. felonia. venalitatea. se întâlne te o lume corupt . mai imbecil chiar decât Farfuridi i mai canalie decât Ca avencu. Rela ia lor e pe cale de a deveni un scandal el. candidatul din opozi ie. public.Ac iunea se petrece în preajma noilor alegeri. e un arivist înr it. vanitos i la . Ca avencu. o ambi ie care ia forme agresive. c ci Ca avencu. Eforturile lui se dovedesc zadarnice deoarece. femeie voluntar . . avencu. nevasta lui Zaharia Trahanache. alesul va fi Agami a Dandanache. autoritar . e gata s publice o scrisoare de amor al lui Tip tescu. avocat demagog. de care depind multe afaceri politice din or el. între ine o veche rela ie adulter cu Zoe. unde st pâne te ipocrizia. arivismul cel mai sfundat. Zoe. personajul cel mai lucid din oper . favoritismul. În aceast oper alegeri.

înl n uite în vorbele i faptele lor spre efectele de seam cu mult cuno tin a artei dramatice. manifestate îns aici cu o cot specific adic sub formele unei ³spoiele de civiliza ie occidental ³. structurat în mod precipitat pân în acel stat i transformat aici într-o întradev rat caricatur a culturii moderne. Caragiale ne arat realitatea din partea ei comic . cu tot aparatul înf i rii lor.Câteva tipuri din via a noastr social de ieri i le dezvolt cu semnele lor caracteristice. cu depinderile lor. în situa iile anume alese de autor. moderne. . autor. Statutul social pe care îl înf i eaz mai cu deosebire aceste comedii este luat de jos i ne arat aspectul unor sim minte omene ti de astfel acela i la toat lumea. În acest caleidoscop de figuri. cu expresiile lor caracteristice.

închipuite. . fie fire de iarb i dac cu via a lor organic . Maiorescu pune în discu ie dou probleme: raportul probleme: dintre art i realitate i condi ia moralit ii în art .D-ale Carnavalului Autorul î i ia personajele sale din partea ei comic . c ci ne prezint reflexul unei lumi închipuite. Maiorescu a spus c dramaturgul î i ia personajele sale din societatea contemporan cum este pus în eviden partea comic a a cum o g se te i acela i Caragiale care ast zi î i bate joc de fraza demagogic . vor avea i puterea de a tr i ³. ³Comediile d-lui Caragiale. Orice concep ie artistic este în esen a ei ideal . fie tufi . dup p rerea noastr sunt plante adev rate.

Ca avencu. Cet eanul turmentat Pristanda v zu i de Aurel Jiquide .Trahananache.

jucat pe o scen de a doua mân nu a pl cut. i ³ O noapte furtunoas ´ a avut un succes mare dar ³ Conul Leonida ³. tipurile sunt toate alese. sau vi io i sau pro ti. nic ieri nu se vede pedepsirea celor r i i r spl tirea celor buni. buni. dintre oameni. Comediile d-lui Caragiale se zice c sunt imorale i triviale.Publicul primelor reprezent ri a judecat astfel : ³ O scrisoare pierdut ³ a avut un succes mare. i înc aceste figuri i situa ii se prezint într-un mod firesc. situa iile sunt adeseori scabroase. i ³D-ale carnavalului ³ a fost ³Dfluierat . amorul e totdeuna nelegiuit. parc s-ar întrîn elege de la sine c nu poate fi «« Altfel. .

care îl ascult uimit .dar un univers întreg. Amândou sunt expuse vederii tot. ahtiat dup c p tuial . tuturor. . se teme i tremur de ³furia poporului´. în muzeele din Paris i din Floren a i cine g se te c sunt imorale?´ CONUL LEONIDA FA CU REAC IUNEA Sunt numai dou personaje-pensionarul Leonida i so ia lui personajeEfimi a . al burghezului m rginit i fricos. Conul Leonida e un mare sperios. Omul este un atot tiutor important în fa a nevestei. poporului´.³Venera aflat la Milano este jum tate nud . cea de Medicis este nud de tot.

so ia crâ marului funest. e o creatur ale c rei tr iri s-au concentrat într-un întrunic. aducând în scen pu ine personaje i respectând cu stricte e unit ile de timp i de loc. Ea a convie uit zece ani demult. prevestind un sfâr it funest. de remu carea pentru crima f cut ca i de aceast patim pentru Anca. într-o compunere concis i întrîncordat . pedeapsa. cu asasinul pentru ca acesta demascat s . sentiment. Drama este conceput sub imperiul unor extreme rigori clasicizante. .i primeasc pedeapsa. obsesiv. Dragomir. vinovat de moartea iubitului ucis demult. vremii. Ea este obsedat de pedepsirea celui sentiment. Anca. sumbr . dar neconsubstan ial înzestr rii dramaturgului. Anca. dramaturgului. Dragomir este r v it i chinuit de spasme. Atmosfera este ap s toare. aproape insuportabil .N PASTA Drama N pasta (decembrie 1889) reprezentat pe scen în 1889) seara zilei de 3 februarie 1890 a dezl n uit o dezbatere aprins în presa vremii.

Ionescu-Caion. pe care l-a plagiat Caragiale.Adversarii s i politici au publicat. un autor ungur . Caragiale îl Const. PROCES CAION. A început a a numitul Caragiale. Caion. jignitoare la adresa lui Caragiale. întârziat cu numele de Const. student CAION. . Ionescu-Caion. Adic el. numai articole calomniante: ³Domnul Caragiale n-a plagiat . Kemeny. Caragiale. calomniante: a copiat´. a g sit la Bra ov i posed un exemplar rar. El sus ine c scriitorul a copiat ³N pasta ³ dup copiat´. luase în râs în ³Moftul român´ din 6 mai 1901 (Un frizer poet i o dam care trebuie s se scarpine în cap). El zice c N pasta se aseam n cu ³Nenorocul´ care îi apar ine autorului maghiar Istvan Kemeny. cu litere chirilice. cronici dramatice violente. Al. Caion a fost un tân r publicist. Al. Acesta public cap).

pentru a-l ponegri. nici un dramaturg cu acest nume. Caragiale´.Caragiale se informeaz i afl c nu exist . Caion a fost Delavrancea. achitat. nici o pies cu acest titlu. Caion. 500 lei amend i 10000 daune interese în favoarea ³p r ii civile I. 19 . Totul era o înscenare a lui Caion. condamnat la 3 luni închisoare corec ional . Caragiale´. Ap rare de avocatul i scriitorul Delavrancea. titlu. Dar studentul face apel i la 10 iunie 1902 este achitat.L. era o lucr tur politic . în literatura maghiar . Caragiale îi d în judecat pe Caion.

o nou civiliza ie. E o societate pestri .MOMENTE I SCHI E În momente i schi e se agit acela i umanitate grotesc . c ci necinstea i vulgaritatea se g sesc pretutindeni. tr c neala lor. actele devin gesturi reflexe. 19 . p l vr gesc cu voluptate. Un pedagog de coal nou . poate cuprinde i mica dar i marea burghezie. cu mare mânc rime de limb . falsit i i imoralitate( Mici economii. înc nedezbarat de tabieturi i iner ii patriarhale. Familia burghez e un cui de pretutindeni. stângaci i adesea caraghios. rizibile. pe strad sau ber rie. Eroii. fiind un mod de a trece timpul. dedat brusc unui mod de via care mimeaz . folosesc metode anacronice. s . rizibile. iar coala. unde se practic intens favoritismul (Lan ul sl biciunile. Bacalaureat). automatisme. Cuvintele încep ie. mai ales pe teme politice. Mahalaua timpul.i piard sensul. tipuri i automatisme. Diploma ie).

dispus s contemple firea omului i spectacolul vie ii. Umorul batjocoritor ii. High-life). Scriitorul introduce vorbirea dialog. satiricul s-a mai potolit. vulgar i snoab . Caragiale surprinde i cele mai fine inflexiuni i intona ii.Prost crescu i. În ultimii ani ai vie ii. ca i în comedii. aspirând spre ´societatea înalt ´ (Five o¶clock. ele subzist mai ales în dialog. Existen a personajelor. Schi e . umorul s u lexical . vânt dup petreceri mondene. se d în (D). stricat. z p cit de frazeologia oficial delirant . momente au un caracter dramatic. inert. High-life). indirect liber . tautologic. i dizolvant e înlocuit treptat de o predispozi ie calm . copiii sunt r zgâia i i obraznici (D-l Goe. fiind de o savoare inegalabil . analitic . i la coal i acas . e mai senin i în eleg tor cu moravurile i n ravurile. Femeia. se consum în deosebi în limbaj. ortografic. .Vizit ).

de reac ia psihic a individului într-un întrmoment de como ie. ele dau o vie i caracteristic întrupare fiin ei ce se mi c în interiorul lor . n ravurile sau sl biciunile lor prinse în acele tr ite clipe. încordare. de suprem încordare. i arat tr s turi reânvietoare. ale subcon tientului. . clipe. Momentele sunt scrise cu o vesel dar mu c toare ironie.Caragiale e atras acum de st rile mai obscure.

apoi teribila decep ie. într-o zon incert i stranie. . realist . în care mi c rile întrsubcon tientului dar mai ales confuzia. paroxist frânge în cele din urm i echilibrul nervos al hangiului Leiba Zibal. echilibru i a a avariat de boal . a cârciumarului Stavrache. eroul fiind tulburat i de farmecele unei hangi e dr coase. La hanul lui Mânjoal mizeaz tocmai pe acest joc între real i ireal. Nici Lefter Popescu ti). ie. creeaz impresia supranaturalului cu determinare logic .În vreme de r zboi evoc un caz de dependen . tipul func ionarului m runt. nu suport ocul pe care i-l provoac mai întâi iluzia câ tigului la loterie. nebunie pricinuit de o ancsietate prelungit i de spaim . (Doua Loturi). Frica îngrozitoare. fireasc pe o vreme întunecoas . de traumele morale suferite în copil rie i mai târziu (O f clie de Pa ti).

precizia detaliului istoric i social i sugestia fin a atmosferei. . motivul folosit este cel al dracului p c lit de femeie. dac poezie. veridicitatea psihologic a caracterelor nu ar conferi pove tii i cofigura ia unei nuvele istorice.Kir Ianulea. În Calul dracului fantasticul se amestec cu realitatea. nuvela ³Belfagor arcidiavolo´ a lui Machiavelli. istorice. degajând o ciudat . pitoresc i secol. adaptare dup Ianulea. tulbur toare poezie. femeie. E vorba de un Bucure ti fanariot. Ar fi un basm. evoc intens o atmosfer de început de secol.

uzesc. nici unul n-a r spuns atât de viu. no tri n-a fost atât de angajat în inextricabila complexitate a vie ii. atât cea literar cât i cea publicistic .L. ( Victor Felea) ie.L. Poate nici unul din scriitorii lui. în plin forma ie.Caragiale. Fiecare pagin a sa e un Momentelor. de prompt la solicit rile actualit ii ca autorul Momentelor. document ridicat la rangul de art . s-a ivit dint-o continu pornire polemic fa de dintreac iile i problemele epocii lui.I.idei despre art Întreaga oper a lui Caragiale . consecvent i riguroas a principiilor artistice care îl c l uzesc. de pa ti . Este o aplicare vremii. Articolele sale despre literatur i art fac parte din vasta sa polemic i sunt îndreptate împotriva imposturii literare i a produc iilor f r valoare. care încercau s invadeze o literatur tân r . .CaragialeI. o secven plin de spirit i de umor decupat din societatea vremii.

ci i în m iestria cu care el pe viu în anatomia social . încât nu-i rezist nudecât regizorii i actorii talenta i. comediei. decorul i costumele la Caragiale sunt cu necesitate accesorii i de aceea ele impun o exigen artistic maxim . mozaical . neavând nimic din teatrul ³narativ´. E atât de dialectic textul academismul.Secretul artei lui Caragiale nu st în ³ilustrare³. ( George Iva cu) . ci le pune în scen i le joac potrivit finalit ii artistice urm rite. cu atât mai pu in în simpla ³reflectare´ a realit ii. Prin excelen teatrul de imagine verbal . Lui Caragiale îi repugna arta compozit . cu o concep ie i o dinamic scenic pe m sur . momentului sau schi ei comice. rite. i l-ar fi oripilat academismul. selectând i individualizând elementele pe care el nu le ³red ´.

Ca avencu.to i Zoedin piesa ³ O scrisoare pierdut ´. Trahanache. Teatru caragialian este o mare sec iune t iat în corpul societ ii române. S-a remarcat de mult viziunea tragic sub care a privit lumea rural .I. Tip tescu. scara social i moral a personajelor. sunt intelectuali de provincie. în comedii se poate urm ri o ascensiune. zon moral care este un compromis între mentalitatea de mahala i cea burghez . Farfuride. de la mahalagiul pur la pseudo-intelectualul. .L. Brânzoveneanu. pe române. într-un întrmoment de criz evolutiv . a c rei ac iune se petrece ³în capitala unui jude de munte´. ieni. Pentru înver unata lui observare satiric i-a rezervat numai or eni. i Zoe.Caragiale Caragiale are o viziune realist a societ ii române. pseudo-intelectualul.

de valoare universal .ChiriacChiriac-Tip tescu.Trahanachece st la baza vie ii de familie a mahalagiului înst rit i a provincialului cu prestigiu de conduc tor în mica lui lume. dar de o atenuant semnifica ie social . pe care nu-l reg sim nula nici un altul scriitor na ional. dovada unei intui ii sociologice. m ritoare. lume. Cu o mare intui ie . Integrarea psihologiilor individuale în fresca unei societ i este semnul realismului s u. procedat ca un clasic francez. Caragiale a surprins într-o oglind întrrece. redus la scena pur a psihologiei. .ilustreaz ³minciuna vital ´ tescu. sim ul unei adev rate ³comedii umane´. tarele esen iale ale burgheziei. ar fi creat câteva figuri aproape atemporale. ional. Dac ar fi burgheziei.Trahanache.

care nu. superficial privire. decorul mediului se schimb . s-ar p rea c scriitorul se repet .i nupoate men ine echilibrul. Caragiale este creator de tipuri. autentic. i care provoac . personajelor. sale. Comedia de moravuri se-mplete te cu cea de caracter. dar toate de un omenesc autentic. Scriitorul a folosit toate mijloacele tehnice de a exprima comicul: comicul: comicul verbal al lui Conu Leonida. prin asem narea con inutului moral al unor tipuri. nu i psihologia specific a personajelor. i c numai starea social . sale. Pristanda sau Farfuride. altele mai profilate. unele mai adânci. altele mai schematice. Caragiale are o dubl intui ie a individului: a categoriei lui individului: sociale i suflete ti. din cauza ebriet ii. comicul fizic al Cet eanului turmentat.Ca orice scriitor clasic. Aceast sintez constituie rezisten a operei ti. La o secaracter.

în visul metafizic i visul unui românism idilic i rural. Caragiale a observat.el însu i rieiun univers legendar. nostru. c ci Eminescu s-a refugiat în evul mediu patriotic i sentimental. Filimon a v zut tragedia urbane. Creang a stabilit punctele de contact rural. într-o infinitate de nuan e. Caragiale a reconstituit cu o neegalat intui ie psihologia unei epoci i chiar a unor categorii suflete ti specific urbane. din actul al patrulea al Scrisorii pierdute.râsul prin mijlocul elementar al sughi ului (un comic de repeti ie fizic ). apoi comicul psihologic al lui Trahanache i Ca avencu i comicul de compozi ie. proceselor psihologice i sociale ale ora ului. pierdute. . în istoria neamului nostru. dintre basmul popular i universul primitiv al copil riei. în feeria naturii. mascarada hilar a unei întrmahalale care s-a luptat s ajung la rangul de metropol . Dintre junimi ti numai Caragiale reprezint spiritul citadin. În comedii i în schi e umoristice.

parodii. cronici teatrale. Dintre toate felurile de a scrie. pe care i-a întâlnit în via a de toate zilele.Caragiale este istoricul umorist al dezl n uirii instinctelor de parvenire a tuturor acestor or eni. Literare ³Câteva p reri´ i politice. în pres . iar viabilitatea ei e e. Caragiale alege stilul ³potrivit´ adic m sur . creatorului. în scrisori. nici în eles f r art ´). în fruntea conducerii administrative. la întruniri publice. de talentul i me te ugul creatorului. muzicale. unde î i exprim p rerile cu o candoare bonom i amuzant . claritate (care nu trebuie sacrificat de dragul originalit ii). cu arta lui smerinduatât de plin de adev rul vie ii. F când distinc ie între stil i ii). . asigurat de ´în elesul omenesc´ pe care îl exprim (³nici art f r în eles. smerindu-se îns dinaintea lui Shakespear. Caragiale dezaprob retorismul unui Schiller ori Hugo. în fabule. manier . ii. schi e. concizie. Concep ia scriitorului este net realist . plastice.

impermeabil la noua poezie. Pentru el teatrul este mai ales ?). înrâurire reciproc de astfel.). Vlahu (Politic i Al. muzic . se mai re in În Nirvana. petrecere . prin temperament i orientare literar . el z bove te asupra ideii de compatibilitate a literaturii cu politica. pictur (impresionismul) sau etc. distrac ie. Dou note. în care se evoc patetic. Ironie. mai aproape de oratorie i întrîntrun sens de arhitectur . parnasianismul etc. un ³om vechi´. Anti-romantic. toare. Eminescu. articolele sale. are o recep ie lent a inova iilor-fie ele în literatur iilor(simbolismul. de sine st t toare. literatur ). Caragiale a socotit teatrul ca o autonom . aproape liric figura lui Eminescu. Între clasic.În scrisorile lui Caragiale c tre Al. care se declar el însu i. cu har ag. Scriitorul.un clasic.o art reflexiv (Oare teatrul este literatur ?). deopotriv binef c toare. o art constructiv . . Caragiale Antiera. decât de literatur .

S-au mai descoperit asem n ri cu Alecsandri. condamnând de la bun început lipsa de probabilitatea criticii dramatice curente (el însu i a f cut critic dramatic . Sardou). care pot s mahala. de parveni i. operele lui Caragiale se întâlne te o lume pestri de arivi ti. Conul Leonida fa cu reac iunea se apropie de ³Ia ii în carnaval´ a lui Alecsandri. În (E.Labiche. într- .În seria de articole ³Cercetare critic asupra teatrului românesc´ (România liber ). simfonice). E. mitocani i fandosi i. vorbind despre ³Apus de soare´soare´Delavrancea. V.Scribe.Sardou). concerte simfonice). sunt inap i de devenire sufleteasc . pe care autorul îi fixeaz laolalt în mahala. au încremenit într-o m rginire definitiv . parvin în ierarhia social . despre spectacolele teatrului italian. cu unii autori francezi (E. Personajele. vanito i i amorali.

Ion Luca Caragiale .

au adus procedeul la perfec iune. cu Ciocoii vechi i noi al lui Filimon. oamenilor lui. cu unele schi e ale lui Negruzzi. cu comediile lui Alecsandri. A ap rut odat cu primul roman istoric. .Limba i stilul în operele lui Caragiale Limba i stilul personajelor lui Caragiale alc tuiesc un moment al dezvolt rii realismului în literatura noastr . cu scrisorile lui Ghica. Caragiale a notat limbajul iune. Procedeul care permite unui autor dramatic i unui povestitor s fac astfel încât în dialogurile i nara iunile lui s se aud felul de a vorbi a personajelor sale. considerându-l dintr-o sfer deosebit de via considerându. Creang i Caragiale Ghica. prin notarea particularit ilor de vocabular sau de construc ie ale acestora. nu este prea vechi în literatura noastr .dintri cultur .

Concep iile estetice ale lui Caragiale Estetica lui Caragiale se afl într-o leg tur subtil i întrprofund cu ansamblul conforma ie spirituale a scriitorului i cu totalitatea reprezent rilor sale asupra direc iilor de dezvoltare ale vie ii sociale. i a . sociale. Una din constantele fundamentale ale publicisticii politice i ideologice a lui Caragiale a format-o tocmai formatdenun area vanit ii iremediabile a acestui liberalism. Întreaga structur spiritual a lui Caragiale era impregnat de un dezgust puternic fa de expresia tendin elor ³generoase´ i ³umanitare³ ale ideologiei liberalliberaldemocratice. exterior. de o repulsie acut fa de diversele forme de locvacitate ³idealist ´ sau sau de revolu ionarism exterior.

de fraze i formule de senza ie.... românesc. Caragiale scria într-un articol din Timpul: ´Liberalii întrTimpul: pretutindeni sunt iubitori de forme frumoase. ). filantropi nesocoti i. .caracterului profund mistificator al ³revolu ionarismului´ de parad .´. considerând progresul omenirii ca o fapt a voin ei individuale.´ El mai spune c timp de mai de jum tate de veac ne-a nest pânit numai tirania vorbei ( vorba umflat i seac ). Cu o luciditate remarcabil Caragiale a supus unui radical proces de demistificare ³nobila ³ i ³sublima´ frazeologie retoric a democra iei liberale-dezv luind în liberaletransparen a ei rapacitatea i abjec ia interese de clas ale unei burghezii mizerabile. individuale.. mizerabile. afi at de doctrinarii liberalismului românesc.

Nu stigmatizarea himericelor ³forme f r fond´ formeaz a adar temeiul veritabil al criticii caragialiene. În cazul lui Flaubert. .în fa a invaziei diverselor ideologii sau tendin e estetice cu caracter alienant i mistificator (³talent´ veritabil fiind sinonim pentru Caragiale cu realismul superior. contradic iile reale ale regimului democra iei burgheze. meritul excep ional al scriitorului st în a surprinde cu intui ie admirabil . anti-retorism). egalit ii. Caragiale ca i în cazul lui Flaubert . ii´. S-ar putea stabili pân la un punct o anumit similitudine între orientarea gândirii estetice a lui Caragiale i cea a unui scriitor de tipul lui Flaubert. fraternit ii´.afirmarea drepturilor autonome i suverane ale ³talentului´ în art . apare în primul rând ca un act simultan de ap rare i de apologie a realismuluirealismului. de a fi contrapus agita iei de suprafa a lozincilor ³libert ii. cu antianti-conven ionalism i anti-retorism).

unui scriitor se verific înainte de toate în imanen a operei.i necru tor victimele de pe platforma executânducelui mai intratabil i mai lipsit de iluzii realism. simbolismului minor etc. edulcorarea. ieftina idealizare a unui ³altruism´ i a unei ³generozit i´ factice formau obiectul zeflemelei lui Caragiale în fa a spectacolului prozei de tip ³poporanist´. iar opera lui Caragiale se afl într-o consonan des vâr it întrcu realismul ideilor estetice ale scriitorul. a esoterismului sau colorismului i-au g sit în pasti ele caragialiene un critic ilucid executându.Principalul obiectiv al ironiei i sarcasmului caragialian l-a constituit tocmai factura estetic i stilistic a a unor produc ii literare descinse din curente de tipul poporanismului. falsele mistere. Tertulian) . etc. Estetica realism. ³poza´ poetului damnat. artificioasa figura ie mitologic . Exotismul afectat. ³poporanist´. Sentimentalismul. s m n torismului. Caragiale a intuit admirabil i diversele cli ee dintr-o dintranumit literatur minor a simbolismului epocii. epocii. ( N. scriitorul.

v rsase lacrimi i atunci când a aflat c ³d-l Eminescu a ³dînnebunit´. viclean RUL´. Prietenia lor se stricase din cauza cunoscut. ani). n-ar fi altul decât Caragiale. Se spune c de pe urma acestui episod . Caragiale. El a fost atras de frumuse ea ei (avea 31 de Micle. aventura lor la sup rat pe Eminescu care o iubea pe poet . El mai brad. . înnebunit´. a plâns. marele nostru poet na ional ar fi creat ³LUCEAF RUL´. El va scrie atunci articolul ³În Nirvana´ în care va povesti cum la cunoscut. copil de cas . C t lin. atunci când prietenul s u Eminescu. dup ochelarii s i de miop.Eminescu i Caragiale Caragiale. Veronic i Micle. st tea întins pe catafalc. în cetin de brad. pe care îl jignise suflete te doar o singur dat în viat . ca un om sentimental ce era.

Eminescu a fost pentru Caragiale un« excelent un« profesor. Mai târziu. profesor. geamantanul cu c r i nem e ti. ³Timpul´. ti. aveau amândoi s lucreze la ziarul ³Timpul´.Eminescu era foarte înv at. tia nem e te i citea în gura mare pe Schiller. Iancu. . Atunci la întâlnit Iancu. ´culcat în fân´. Adusese i la Bucure ti fân´.

Se poate itor. pân la anularea iluziei creatoare obi nuite. afirma c ironia e principala coordonat a umorului caragialian. agresive. improviza ia i scrisul spontan.Ironia la Caragiale Rolul ironiei în opera lui Caragiale este covâr itor. foarte la pre i în plin ofensiv . . plecare idealul unui stil de urbanizare. ale majorit ii colegilor s i de breasl . necontrolate. Ironia începe s se desemneze limpede pentru acela care tie cât dispre uia Caragiale publicitatea literar contemporan . La romanticii germani. ironia ia caracterul unei atitudini deta ate a artistului fa de propria sa oper . caragialian. uzau de arma foarte insult toare a vehemen ei agresive. La Caragiale. ironia are poate ca punct de nuite. într-o vreme când revistele întrumoristice.

ironia ia caracterul unei atitudini deta ate a artistului fa de propria sa oper . plecare idealul unui stil de urbanizare. . La romanticii germani. afirma c ironia e principala coordonat a umorului caragialian. Ironia începe s se desemneze limpede pentru acela care tie cât dispre uia Caragiale publicitatea literar contemporan . La Caragiale. ale majorit ii colegilor s i de breasl . pân la anularea iluziei creatoare obi nuite. într-o vreme când revistele întrumoristice. uzau de arma foarte insult toare a vehemen ei agresive. foarte la pre i în plin ofensiv .Rolul ironiei în opera lui Caragiale este covâr itor. ironia are poate ca punct de nuite. caragialian. agresive. improviza ia i scrisul spontan. necontrolate. Se poate itor.

GrandRomân ´. ar fi stilul normal al ironiei caragialiene (ce bine pentru ce r u) . Grand-Hotel ³Victoria nr. contradic ia fundamental dintre demagogul politic. la nr. care se d dea urma al con ilor polonezi de Geniadevki. mod ironic . Articolul se prezint ca o Geniadevki. i fumurile lui nobiliare. În paragraful ³Niciodat n-am s uit ce bine m-am odihnit o noapte în ora ul meu natal. nobiliare. povestire. Ironia joac în satira social a lui Caragiale rolul sugestiei în poezie. afi at de tân rul poet . 9.El îl ironizeaz pe Macedonski. dac paragraful n-ar începe cu ³Uf ³ prin care autorul se elibereaz de co marul retr irii în povestire. în care poetul fusese prezentat transparent sub numele de Aasky. . cu simulacrul în elegerii aprobative. poezie. retractare a unei cronici precedente. Caragiale rezolva în Aasky.

sim im c personajele nu puteau avea alt nume. Întrfolosirea acestui procedeu deoarece o pies de teatru este scurt . La prima lectur sau reprezentare a unei comedii a lui Caragiale. . i nu e timp s se fac ³acea sudare între nume i personagiu´. ³Farfuridi´ i ³Brînzoveneanu´ edinte. Ibr ileanu spunea c numele din opera comic a lui Caragiale ne dau impresia c fac parte din personajele pe care le denumesc. sugereaz inferioritatea. personajele. prin aluzia culinar a numelor lor. Numele seam n . în orice caz c au numele lor.Numele din opera comic G. ³Zaharia Trahanache´ i prin nume dar mai ales prin prenume sugereaz b trâne ea i decrepitudinea i tot ce are greoi i tic it venerabilul pre edinte. cu personajele. Într-o pies de teatru e necesar lor. personagiu´. prin ele însele. denumesc.

³Cr c nel ³ e o comic. sugereaz extrac ie inferioar .vulgaritatea i lichelism. e comic. ocupa ie de rând i imbecilitate. etc. porecl i evoc un om cu o configura ie fizic ubred . femeile. no ional sau acustic. ³Zi a´. dar au comicul categoriei sociale. ca i prin combina ia lor. imbecilitate. prin sonoritatea numelui i prenumelui . ³Nae Ipingescu´ prin sonoritatea lichelism. latrans. . nu au nimic comic. ³Ca avencu´ red pe demagogul latrans. ³Ric Venturiano´ evoc dezinvoltura june . cuvântul dandana se potrive te cu rolul lui în pies : schimbarea candidatului la deput ie . aceste nume fiind nume de mahalau . Numele de ³Veta´. ³Agami Dandanache´. chiar f r nici o asocia ie cu croitoria inferioar (ipingea) i cu ciubot ria ( pingea). imbecil. este un personaj fricos i ³tradus´ de toate femeile. ³Mi a´. poate aventur (prin pronume) i. desperarea Zoei din cauza scrisorii amoroase etc. ³Didina´.

L.CARAGIALE (înainta ii i urma ii scriitorului) .ARBORELE GENEALOGIC AL LUI I.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful