Drenaj limfatic

Creator
Bazele drenajului limfatic au fost puse in 1892, in Austria, de catre chirurgul Winiwater, care a si publicat o lucrare despre inflamatiile cronice ale pielii si tesutului conjunctiv. In aceeasi perioada, in Franta, doctorul Fege, in lucrarea despre o noua metoda de masaj medical numit masajul precoce posttraumatic , a luat in calcul ansamblul sistemelor circulatorii in interdependenta lor. El a preconizat acest masaj pentru reducerea edemelor posttraumatice si evacuarea hematoamelor. In 1936, medicul si biologul Emile Vodder a prezentat in Franta metoda sa de drenaj limfatic manual, bazata pe anatomia si fiziologia sistemului limfatic. Initial, el a pus la punct un tratament al sinuzitelor cronice, apoi a extins metoda in aplicatii estetice, igienice si terapeutice. Inspirat de tehnica Vodder, A. Leduc a descris drenajul limfatic manual, cu manevre mai usoare si mai putin numeroase.

Durata masajului
Se incepe cu sesiuni de 40 de minute, care cresc ulterior progresiv, ajungand chiar si la o ora.

Acestea se varsa in precolectoare care la randul lor se varsa in colectoare. Aceasta are o compozitie asemanatoare cu plasma sanguina. Colectoarele sunt reprezentate de ductul toracic si marea vena limfatica . Sistemul limfatic este alcatuit din: ‡ vase limfatice ‡ organe limfatice Vasele limfatice duc limfa de la tesuturi spre circulatia sanguina. Aspectul limfei difera in functie de zona in care se gaseste (de exemplu. Limfa are rol important in imunitatea organismului uman. din care deriva. limfa mai transporta si agenti infectiosi bacterieni si virali care sunt retinuti la nivelul ganglionilor limfatici. Ea intervine in transportul lipidelor absorbite la nivelul chiliferelor (vaselor) intestinului subtire. la nivel intestinal. Cele mai mici vase limfatice sunt capilarele (vasele limfatice initiale).Anatomia sistemului limfatic Limfa are rolul de a transporta substante nutritive si de a prelua deseurile celulare. aspectul limfei este laptos datorita grasimilor continute). Pe langa deseuri si toxine.

Ductul toracic colecteaza limfa de la nivelul: . traversand diafragmul prin acelasi orificiu cu aorta.membrului superior stang .abdomenului. de-a lungul coloanei vertebrale.membrelor inferioare .jumatatii stangi a extremitatii cefalice . La nivelul gatului.hemitoracelui stang . ductul toracic se varsa in vena subclavie stanga.Ductul (canalul) toracic se formeaza in dreptul vertebrei L2 unde se afla cisterna lui Pequet si are un traseu ascendent.

.Marea vena limfatica dreapta (canalul limfatic drept) se varsa in vena subclavie dreapta si dreneaza limfa din: .jumatatea dreapta a extremitatii cefalice.hemitoracele drept .membrul superior drept .

Organele limfatice sunt impartite in: ‡ centrale ‡ periferice .

alcatuita in principal din limfocite. ‡ ficatul . Acesta este situat in mediastinul antero-superior si prezinta 2 lobi impartiti in lobuli. ‡ maduva osoasa ± se gaseste in interiorul oaselor. Atinge maximul de dezvoltare la pubertate si apoi involueaza prin transformarea tesutului limfatic in tesut adipos. oasele bazinului). stern. . in special a celor late (ex. este alcatuit din 2 zone: la periferie se afla zona corticala. Din punct de vedere histologic. iar in zona centrala se afla zona medulara.indeplineste rolul de organ limfatic central doar in viata intrauterina si reprezinta locul unde se realizeaza diferentierea si maturizarea limfocitelor B. alcatuita din tesut epitelial.Organele limfatice centrale sunt: ‡ timusul -este locul de maturizare al limfocitelor T. La acest nivel se produce maturizarea limfocitelor B.

Organele limfatice periferice sunt: 1. occipitali. ganglionii limfatici au o zona corticala (la periferie) care este locul de proliferare si diferentiere a limfocitelor B. Din punct de vedere filogenetic. In organismul uman se gasesc intre 400-700 de ganglioni care filtreaza si purifica limfa. Au un diametru de 10-15 mm si contin foliculi limfatici bogati in limfocite. vase limfatice etc. toracala si a gatului) si intr-o retea superficiala (ganglionii inghinali. Acestia sunt repartizati intr-o retea profunda (ganglionii din regiunea abdominala. ganglionii limfatici ± sunt aglomerari celulare de forma rotunjita care se gasesc pe traseul vaselor limfatice. . axilari si cervicali). o zona paracorticala (zona timodependenta)in care predomina limfocitele T si o zona medulara (in jurul hilului) alcatuita din limfocite B si T. vase de sange.

2. In mod normal nu este palpabila decat atunci cand dimensiunile acesteia sunt marite (splenomegalie). splina . La exterior are o capsula subtire care transmite septuri conjunctive in interiorul organului. Din punct de vedere structural si functional aceasta are 2 regiuni: pulpa rosie.este situata in hipocondrul stang (in etajul abdominal superior). care corespunde foliculilor limfatici si este alcatuita din limfocite B si T. care contine macrofage si are rolul de distrugere a hematiilor si pulpa alba. .

rectului. Foliculi limfatici izolati se gasesc la nivelul esofagului. respirator si la nivelul tegumentului. tubare si palatine formeaza inelul limfatic Waldayer. impreuna cu amigdalele linguale. tesuturile limfatice ± se gasesc la nivelul mucoasei tubului digestiv. La nivelul faringelui. La nivelul tubului digestiv se gasesc celule imunitare fie diseminate. . colonului. foliculii sunt organizati in amigdale faringiene. Acestea. fie grupate in foliculi limfatici a caror structura se aseamana cu cea a ganglionilor si a splinei.3.

peristaltismul intestinal. Circulatia limfei se realizeaza prin urmatoarele mecanisme: ‡ propriul mecanism de contractie al vaselor mari limfatice (10-15 contractii/minut). ‡ presiunea pe vasele limfatice exercitata de fortele externe: contractia musculara. pozitive si negative. ‡ modificarile de presiune intratoracica. pulsatiile arteriale. ce apar in timpul respiratiei.Circulatia limfatica Circulatia limfatica este o circulatie centripeta (de reflux) care incepe in spatiile interstitiale si se termina in spatiul retroclavicular drept sau stang. .

.

Colectoarele interosoase anterioare si posterioare urca pe antebrat. Din aceste colectoare ale antebratului se nasc 2 sau 3 colectoare humerale. ‡ Limfatice profunde ± sunt doua colectoare radiale profunde la nivelul pumnului care insotesc artera radiala si se anastomozeaza la plica cotului. Limfaticele membrului superior ‡ Limfatice superficiale ± repartizate la suprafata membrelor. . Colectoarele interosoase anterioare si posterioare se unesc cu celelalte colectare la nivelul plicii cotului. apoi pe brat. mai dense la nivelul degetelor si pe fata palmara a mainii.Limfaticele si ganglionii membrului superior 1. Acestea se pot reuni in treimea mijlocie a cotului cu una sau doua ramuri ale ganglionilor epitrohleeni si cu cateva ramuri musculare. Mai exista doua radiale cubitale profunde care urca dea lungul vaselor cubitale pana la plica cotului. colectand limfa adusa prin capilare si se reunesc in final in regiunea axilara.

Acest grup este inclus in grasimea din partea medie a axilei si isi trimite eferentele spre grupul subclavicular. trunchiul superficial interdeltopectoral si colectoarele superficiale ale glandei mamare. f. Ei dreneaza o mare parte a limfaticelor sanului. . Ei dreneaza tegumentele si muschii peretelui toracic posterior si ai partii postero-laterale de la baza gatului. Limfa se varsa apoi in ganglionii humerali. Grupul central ± numara 4-6 ganglioni la care vin colectoarele de la san. Ganglionii stratului deltopectoral. Supraepitrohleeni ± 2-3 cm deasupra trohleei. Grupul toracic (mamar extern) ± cuprinde 5 ±7 ganglioni lipiti de peretele toracic al coastelor de la a 2-a la a 6-a. ale peretelui antero-lateral al toracelui. d.2. El ocupa varful piramidei axilare deasupra micului pectoral. Acest grup primeste vasele eferente ale altor grupuri. Grupul subclavicular ± cuprinde 6-12 ganglioni. e. Grupul scapular ± cuprinde 5 ±10 ganglioni aflati de-a lungul venei scapulare inferioare pana la varsarea acesteia in vena axilara. ale tegumentelor si muschilor peretelui abdominal supra-ombilical. b. c. Ganglionii limfatici ai membrului superior Ganglioni superficiali: a.

Putine limfatice ale membrului superior nu converg spre ganglionii axilari. cubitale. central. interosoase si humerale. ‡ Ganglioni axilari . deci profunzi.‡ Ganglioni profunzi. toracic. scapular.majoritatea acestora sunt subaponevrotici. se gasesc aici grupul humeral. Colectoarele cele mai externe ale bratului pot scurtcircuita grupul humeral si comunica direct cu grupul sub. Grupul humeral numara 5 ±7 ganglioni in zona posterointerna a axilei. .se pot afla de-a lungul arterei radiale. subclavicular. Toate vasele colectoare limfatice ale membrului superior (superficiale sau profunde) ajung la grupul humeral.sau supraclavicular.

.

principale ± cele care urmeaza vasele: ‡ care urmaresc artera nutritiva a osului. ‡ limfaticele satelite ale arterei fesiere. ‡ Colectoarele superficiale ale safanei externe ± merg spre ganglionii limfatici poplitei. cai accesorii: ‡ limfaticele satelite ale arterei obturatorii. care pot ajunge in ganglionii limfatici si in cei ai arterei iliace comune. . ‡ care insotesc anastomoza dintre artera pedioasa si artera plantara externa. b. ‡ care insotesc artera tibiala anterioara. care se varsa in ganglionii iliaci interni.Limfaticele si ganglionii membrului inferior 1. La picior sunt mai numeroase pe fata plantara decat pe fata dorsala. Limfaticele membrului inferior ‡ Colectoarele superficiale satelite ale safenei interne ± merg spre colectoarele inghinale. ‡ ale membranei interosoase. Limfaticele sunt mai numeroase la picior decat la gamba si coapsa. care se varsa in grupul intern al ganglionilor iliaci externi. ‡ limfaticele satelite ale arterei sciatice. ‡ cele care urmeaza arterele plantare. ‡ Colectoarele regiunii fesiere ‡ Colectoarele profunde: a. ‡ satelitele arterei tibiale posterioare care se varsa in ganglionul popliteu cel mai extern.

. respectiv 1-3. .Ganglionul tibial anterior ± se gaseste la nivelul membranei interosoase.Ganglionul safen extern ± primeste colectoarele satelite ale venei safene externe. Ganglionii limfatici ai membrului inferior ‡ Ganglionii inghinali ± se impart in superficiali si profunzi. de la partea externa a calcaiului si de la fata posterioara a gambei. deci subaponevrotic. provenind de la treimea posterioara a merginii externe a piciorului. Cei profunzi sunt mai putin numerosi. ‡ Ganglionii poplitei: .2. Ei sunt legati de grupul intern al ganglionilor iliaci.

.

Ganglionii iliaci si lomboaortici Lanturile iliace constituie releul obligatoriu prin care limfa. . venind de la membrele inferioare se varsa in canalul toracic. se continua in spatele arterei iliace primitive. Ganglionii iliaci se impart in trei lanturi: ‡ lantul extern ± pe marginea externa a arterelor iliace. pe fata anterointerna a venei. ‡ lantul intern ± se naste in spatele partii interne a arcadei crurale si se continua de-a lungul arterei iliace interne. ‡ lantul mijlociu ± este plasat inauntrul arterei iliace externe. avand tendinta sa se insinueze intre psoas si artera. primitiva si externa.

‡ Lanturile ganglionare lomboaortice se impart in patru grupe care prelungesc lanturile ilio-pelvine.‡ Lanturile iliace primesc si trunchiurile care dreneaza majoritatea viscerelor pelvine. el primeste trunchiul limfatic intestinal care dreneaza chilul absorbit la nivelul intestinului subtire. Cisterna lui Pequet marcheaza originea canalului toracic. Din plexul lomboaortic se desprind doua trunchiuri lombare care. formeaza canalul toracic. . Daca confluentul este subdiafragmatic. prin reunirea lor suprasau subdiafragmatic.

grupul submentonier ± care poate fi profund sau superficial. . grupul mastoidian ± situat la capatul proximal al sternocleidomastoidianului. grupul occipital profund ± situat sub unghiul postero-superior al muschiului sternocleidomastoidian si pe tesutul fibrotendinos care acopera linia occipitala superioara intre insertiile SCM si trapezului.Limfaticele capului si ale gatului Cercul ganglionar pericervical ± cuprinde: a. primeste limfa de la pleoapa inferioara. de la gingii si de la planseul bucal. de la pleoape. c. de la partea mediana a gingiei inferioare. plasat intre cele doua parti ale muschiului digastric. primeste limfa de la menton. de la planseul bucal si de la varful limbii. de la buza inferioara. primeste limfaticele din portiunea occipitala a pielii paroase a capului. ‡ ganglionii intraglandulari. de la radacina nasului. buze. Grupul parotidian primeste limfa din regiunile temporala si frontala a pielii paroase a capului. obraz. b. d. de la urechea externa. ‡ grupul sub-aponevrotic. primeste limfaticele fetei posterioare ale pavilionului urechii si a teritoriului parietal al pielii paroase a capului. grupul parotidian ± se subdivide in trei grupe: ‡ grupul superficial si preauricular. de la nas. e. grupul submaxilar profund ± plasat pe marginea inferioara a mandibulei si obrazului.

b.Grupele laterale profunde ale gatului (lantul ganglionar substernomastoidian profund) ± plasat de la mastoida pana la baza gatului. juxta-visceral Vasele limfatice ale capului si gatului ± merg la ganglionii substernomastoidieni.ganglionii lantului recurential. c. Grupul cervical profund cuprinde: a. d. ganglionii retrofaringieni. ganglionii prelaringieni. . ganglionii pretrahleali.

. fara sa treaca prin piramida axilara. adica grupele superointerna si superoexterna. direct prin ganglionii aflati deasupra articulatiilor condrosternale.Limfaticele trunchiului 1. Limfaticele fetei anterioare a trunchiului ‡ Limfaticele fetei anterioare a toracelui (pieptul) ± pieptul este drenat pe cale anterointerna. ‡ Limfaticele abdominale ± se indreapta sub linia medio-abdominala subombilicala spre grupele ganglionare inghinale corespunzatoare.

T12. Colectoarele limfatice posterioare devin laterale. care trece deasupra vertebrelor T10. . pentru a inainta pe fata antero-laterala a abdomenului spre grupul ganglionar inghinal superoextern. delimitate printr-o linie mai mult sau mai putin orizontala. Limfaticele fetei posterioare a trunchiului Limfaticele fetei posterioare a trunchiului se repartizeaza in doua teritorii distincet.2. ‡ fata posterioara a toracelui ± este drenata spre ganglionii axilari. ‡ limfaticele partii inferioare a spatelui (regiunea lombara pana la vertebrele T11-T12) ± dreneaza limfa spre lanturile ganglionare inghinale. ‡ Regiunea mediodorsala inferioara este drenata spre plica inghinala homolaterala. mai precis spre grupele subscapulare homolaterale.

poate fi prezent la nastere sau se manifesta mai tarziu si nu se i cunosc cauzele. Etiologia si clasificarea limfedemului: ‡ limfedem primar. intepaturi. scurgerea de lichid limfatic la nivelul tegumentului. a unor interventii chirurgicale (prin ablatia ganglionilor). senzatia de Äpiele stransa´.Patologia sistemului limfatic Limfedemul ± este o disfunctie a sistemului limfatic ce consta in acumularea de limfa in spatiile intersititiale. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . furnicaturi. cel mai frecvent bratul sau gamba. in urma radioterapiei sau a unor infectii (filarioza). ceea ce duce la cresterea dimensiunilor segmentului afectat. senzatia de greutate la nivelul membrului afectat. ‡ limfedem secundar ± poate aparea in urma unor traumatisme. durere mai mult sau mai putin importanta. atat local dar si cu iradiere. Tablou clinic: cresterea dimensiunilor regiunii afectate.

Tesutul este dur. In acest caz se indica chirurgia de debridare. gradul II ± presiunea degetelor nu lasa godeu. . fibrotic. gradul III (elefantiazis) ± este ireversibil iar dimensiunile membrului afectat sunt foarte mari. gradul I (spontan reversibil) ± edemul apare la presiunea tegumentului (lasa godeu) si scade la elevatia membrului. c.Stadializarea edemului: a. b. In acest caz se instaleaza fibroza care marcheaza debutul edematierii membrului.

lichidul bogat in proteine continua sa se acumuleze ducand la fibrozarea membrului. . Daca limfedemul nu este tratat. Acesta devine un mediu de cultura propice pentru dezvoltarea bacteriilor si aparitia secundara a limfangitei.Limfedemul secundar aparut la membrul superior sau la cel inferior are in general o evolutie proximodistala.

de aceea. in acelasi timp. departe de zona infiltranta. a substantelor preluate in capilarele limfatice. cu cat va fi mai mare presiunea. mentinand. La evacuarea acestor lichide intersititiale participa 2 procese distincte. .Drenajul limfatic manual Drenajul limfatic manual reprezinta acel tip de masaj prin intermediul caruia se asigura drenarea lichidelor excedentare de la nivel celular. Captarea este consecinta cresterii locale a presiunii tisulare. echilibrul hidric al spatiilor intersititiale si evacuarea deseurilor provenind din metabolismul celular. respectiv captarea limfei realizata de reteaua de capilare limfatice si evacuarea. cu atat va fi mai mult preluata de capilarele limfatice.

presiunea executandu-se in adductia bratului fata de trunchi. . se executa in sens invers fata de manevrele de captare. bratul efectuand miscari de abductie si adductie fata de trunchi. dinspre radial spre cubital.Manevrele specifice drenajului limfatic manual prin care se faciliteaza procesele de captare si evacuare a limfei sunt: ‡ Manevra de captare (resorbtie) se executa prin deplasarea pielii cu mana pe planurile subiacente. ‡ Manevra de evacuare (de apel). dinspre partea sa cubitala (deget 5) spre cea radiala (deget 2). presiunea asupra pielii avand loc in timpul abductiei.

fie in scop estetic. urmate de manevrele de apel care vor purta ceea ce s-a captat in cantitate crescuta spre locul de varsare. de captare si de evacuare. fie ca este executat in scop pur terapeutic.In timp ce manevrele de captare se executa doar acolo unde exista infiltrate. manevrele de apel sunt nelipsite din orice tip de drenaj limfatic. de asemenea. deschizand. respectiv edeme. numeroase colectoare limfatice obisnuit nefunctionale. deoarece acestea au un dublu rol. evidentiat experimental. .

Presiunea realizata pe parcursul acestor manevre este usoara si progresiva. de la proximal catre distal. presiunile Äin bratara´ ± se realizeaza pe acele zone care pot fi inconjurate de una sau cele doua maini. fie in acelasi sens fie in sensuri diferite. cercurile cu policele ± executate exclusiv cu policele in scopul captarii sau evacuarii miscarea combinata ± reprezinta asocierea cercurilor cu degetele cu cercurile cu policele. Cercurile cu degetele sunt miscari circulare concentrice realizate apasand usor pielea si deplasand-o fata de planul profund.3. presiunea propriu-zisa merge din amonte in aval. Daca presiunile in bratara se aplica din aproape in aproape. Trebuie evitata ciupirea pielii intre police si celelalte degete.Manevre specifice de drenaj limfatic manual ‡ cercurile cu degetele ± sunt implicate degetele 2. adica faza de presiune urmeaza fazei de relaxare. acesta din urma terminand miscarea inceputa de celelalte degete. in sensul facilitarii resorbtiei la nivelul capilarelor si limfaticelor.5.4. ‡ ‡ ‡ ‡ . Mainile inconjoara segmentul de drenat si presiunile sunt intermitente. Mana se deplaseaza fara a freca.

o deprima si o tensioneaza in sens proximal. adica a veselor aferente. Presiunea se exercita cu mana aflata deasupra. Degetele sunt perpendiculare pe directia de evacuare a ganglionilor. Mana intra in contact cu pielea prin index. Miscarea poate fi realizata cu ambele maini suprapuse. . fara a fi vorba de cresterea presiunii.Drenajul manual al ganglionilor limfatici Drenajul manual al ganglionilor limfatici se executa la fel de bland si prudent ca si drenajul manual al cailor limfatice. Mana se asaza pe pielea pacientului.

gatului si fetei Drenajul capului si gatului . Acesta incepe de la baza gatului. .poarta aceasta denumire pentru ca grupurile ganglionare posterioare. dreneaza limfa din partea occipitala. Acesta va fi executat sub forma cercurilor cu degetele sau cu policele. Pompajul ganglionilor va coincide cu manevrele de drenaj (manevre de apel si retur) deoarece zona este impanzita de ganglioni si de limfatice cu traiect foarte scurt. ultima statie inainte de varsare. aceasta manevra influentand si varsarea limfei in zonele discutate de pe traiectul venelor subclaviculare. parietala si temporala a pielii paroase a capului.Drenajul capului. de la nivelul ganglionilor retroclaviculari si urca pe toate fetele gatului pana la ganglionii mastoidieni si occipitali. de la baza craniului. orientand limfa spre releul retroclavicular.

eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa ‡ Pozitia maseurului: .Protocol 1 ± Drenajul capului si gatului ‡ Pozitia pacientului: decubit dorsal. ca pentru masajul cosmetic al fetei . cu fata spre fata acestuia .la capul acestuia.in partea dreapta a pacientului.

in acelasi mod ca drenajul fetei anterioare a gatului: de 3 ori miscarea de apel. ‡ drenajul fetei anterioare a gatului. de 3 ori miscrea de retur. ‡ drenajul fetei laterale a gatului.‡ pompajul ganglionilor retroclaviculari ± fiind o zona mai extinsa si cu roluri majore se pompeaza de cel putin 7 ori.se executa pe marginea postero-lalerala a SCM si partial pe marginea anterioara a trapezului superior. prin cercuri mici cu degetele. pe ganglionii juxta-viscerali. ‡ pompajul ganglionilor retroclaviculari ± de 7 ori . pana la nivelul ganglionii occipitali.de-a lungul marginii anterioare a SCM si a corpului acestuia. actionand pe ganglionii grupului substeronomastoidieni (grup lateral profund) si indirect.

presiuni. Se executa de 3 ori. doar ca se porneste de la baza craniului si se inainteaza spre baza gatului. intensitate. . ritm si pe aceeasi regiune ca si miscarea de apel. ‡ miscarea de retur se executa cu aceleasi miscari. intalnind locul de insertie pe occipital al SCM-ului si al trapezului. revenind la locul de plecare imediat ce am ajuns la nivelul ganglionii occipilali.‡ miscarea de apel incepe de la baza gatului si inainteaza pe SCM prin cercuri mici cu degetele pana la nivelul ganglionilor mastoidieni si occipitali. Se executa de 3 ori.

Indicatiile drenajului gatului: ‡ ridurile gatului. ‡ imbatranirea pielii si tesuturilor. . ‡ intarirea imunitatii in sfera ORL.

pornind de la unghiul mandibulei spre menton. grupul ganglionilor submaxilari si submentonieri ± de 3 ori pompaj spre lateral.Drenajul capului si fetei ± ca si in cazul gatului. . diminuarii ridurilor si imbunatatirii conditiei pielii sensibile a fetei. ca pentru masajul cosmetic al fetei. drenajul fetei va fi intotdeauna precedat de drenajul gatului. grupul ganglionilor occipitali ± de 3 ori pompaj dirijat in jos. alaturi de proceduri cosmetice sau de masajul somatic al fetei. in cabinetele de infrumusetare. respectiv a zonei frontale si temporale. temporala si periorbitala). ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Protocol 2 ± Drenajul capului si al fetei Pozitia pacientului: decubit dorsal. aceasta fiind ordinea fireasca tinand cont de locul de varsare a limfei si teritoriile drenate. in drenajul limfatic general nu este cuprins si drenajul fetei. In acest caz. in scopul eliminarii cearcanelor si edemelor palpebrale. deoarece sunt pompate grupurile ganglionare parotidiene (dreneaza regiunea frontala. grupul ganglionilor parotidieni ± de 3 ori pompaj dirijat spre ureche si spre in jos. dar acesta se poate executa de sine statator. drenarea fetei implica automat si drenajul pielii paroase a capului. Pozitia maseurului: la capul pacientului. eventual cu o pernita cilindrica sub ceafa. In mod obisnuit. pompajul ganglionilor: grupul ganglionilor mastoidieni ± de 3 ori pompaj dirijat in jos.

Se aplica presiune usoara cu tendinta de a o dirija spre exterior. conturul ochilor. Apel de 3 ori. de la ganglionii parotidieni spre unghiul intern al ochilor. de 3 ori. . cu indexul si mediusul. fara insa a presa globii oculari. cu indexul si mediusul de la nivelul marginii mandibulei spre nas si pleoapa inferioara peste obraji.realizeaza drenarea regiunii periorbitare si se executa cu degetele (fara police) asezate "in cupa" pe conturul orbitelor. drenajul propriu-zis al fetei ± imparte fata dupa o linie imaginara ce porneste din unghiul intern al ochiului si se termina anterior fata de ureche: regiunea mentoniera ± manevre de apel catre ganglionii mentonieri. retur spre menton de 3 ori. retur de 3 ori. pornind de la menton spre buza inferioara ± de 3 ori. drenajul sprancenelor ± se executa ca o ciupire dirijata spre exterior (ganglionii parotidieni).‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 2. retur de 3 ori. drenajul regiunii frontale si temporale ± de la nivelul zonei preauriculare spre centrul fruntii. de 3 ori. pornind lateral de menton spre buza superioara pana in portiunea subnazala de 3 ori. retur de 3 ori. strabatand intreaga suprafata si drenand spre ganglionii parotidieni. de 2-3 ori. regiunea buzei superioare ± manevre de apel spre ganglionii submandibulari. pornind de la extremitatea externa a sprancenei spre cea interna. cu indexul si mediusul. regiunea obrajilor ± drenaj spre ganglionii submaxilari. drenajul pleoapelor ± se desfasoara dupa traiectul liniei imaginare descrise anterior. retur de 3 ori.

pumnul flectat la 900 fata de antebrat. manevre finale ± se aplica dupa drenajul fetei. Se coboara palmele peste frunte si cu marginea cubitala se initiaza o miscare de intindere spre lateral a pielii fetei. inainte de pompajul ganglionar final. ‡ acoperisul ingerului ± palmele sunt tinute ca un acoperis deasupra fetei. Se pot aplica ambele sau doar una dintre manevre. . ambele avand acelasi scop: captarea limfei din conturul fetei si dirijarea acesteia spre ganglioni. dirijand astfel limfa spre grupele ganglionare responsabile. ‡ manevra ingerului ± radacinile mainilor se sprijina pe frunte. la inceputul manevrei asezam palmele in pozitia descrisa pe fata tractionand spre intern.3.

ganglionii submaxilari. ganglionii mastoidieni. Ordinea va fi: ganglionii parotidieni.se executa ca si cel initial.4. ganglionii submentonieri. doar ca se continua si cu pompajul simplu al ganglionilor regiunii gatului terminand cu ganglionii retroclaviculari. ganglionii sternomastoidieni. ganglionii occipitali. ganglionii retroclaviculari. . pompajul final al ganglionilor.

cearcane.Indicatiile drenajului limfatic al fetei: ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ riduri. piele prea uscata/ prea incarcata de sebum. edeme palpebrale. pungi sub ochi. . edeme in alte regiuni ale fetei.

de 3 ori retur. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Pozitia pacientului: asezat cu capul sprijinit anterior pompajul ganglionilor: ganglionii mastoidieni. zona postero-laterala ± de la nivelul ganglionilor occipitali si mastoidieni pe partea postero-laterala spre vertex: de 3 ori apel. astfel: zona posterioara ± de la nivelul ganglionilor occipilali spre vertex: de 3 ori apel. de 3 ori retur. de 3 ori retur. ganglionii occipitali. de 3 ori retur. zona anterioara (frontala) ± de la ganglionii parotidieni spre portiunea anterioara a capului. ganglionii parotidieni. zona laterala ± de la ganglionii parotidieni spre vertex pe partea laterala a capului: de 3 ori apel. drenajul propriu-zis ± se lucreaza pe zone. . pe toata partea acoperita de par a osului frontal: de 3 ori apel.Protocol 3 ± Drenajul pielii paroase a capului Acesata regiune poate fi lucrata separat in unele situatii care vor fi prezentate in indicatii.

‡ par fragil. ‡ caderea parului. . despicat. fara luciu. ganglionii sternomastoidieni. ganglionii mastoidieni. pompajul final al ganglionilor: ganglionii parotidieni. care se rupe usor. ganglionii retroclaviculari. dureri ale capului. migrene. lndicatiile drenajului limfatic distinct al pielii paroase a capului: ‡ matreata si piele paroasa cu exces seboreic.3. ganglionii occipitali.

cu indexul si mediusul: grupul central (in centrul axilei) ± de 3 ori. In drenajul limfatic general. grupul humeral (pe marginea marelui dorsaj) ± de 3 ori. . Dupa acestia se abordeaza marea grupa a ganglionii axilari. pompajul cisternei Pecquet. se lucreaza si grupul ganglionar retroclavicular precum si originea marelui duct limfatic ± cisterna Pecquet. Drenarea ganglionilor axilari se face in grupul subclavicular. policele fiind indreptat cranial. releul retroclavicular nefiind atins. 2.miscarea se efectueaza cu radacina mainii. pompajul ganglionilor axilari. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± cu indexul si mediusul. de 7 ori. grupul toracic (pe marginea marelui pectoral) ± de 3 ori. de 7 ori. urmat fiind de toracele anterior. Pentru imbunatatirea conditiilor cailor de varsare si a locusurilor propriu-zise. drenajul membrului superior se executa imediat dupa regiunea gatului. 1. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Protocol 4 ± Drenajul membrului superior Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratul in abductie fata de trunchi. 3.Drenajul limfatic al membrului superior Punctul de pornire in cazul acestei regiuni este la nivelul ganglionilor retroclaviculari.

. 7. drenajul degetelor ± se executa de la extremitatea proximala spre extremitatea distala. de 3 ori apel. de 3 ori retur. drenajul pumnului si al mainii pompaj pe fata anterioara a pumnului. de 3 ori retur. fata externa ± de la umar (regiunea deltoidiana) spre cot. sub pliul de flexie. fata externa ± de la fata externa a cotului spre pumn. pompajul ganglionilor supratrohleeni ± deasupra marginii interne a cotului. presiunea gradata orientata spre ganglionii axilari. de 3 ori apel. apoi pe fetele laterale. aplicand aproape toata palma. cu toata palma. de 3 ori apel. 6. presiunile in bratara ± cu toata mana sau despicatura mainii. de 3 ori apel. sub forma de presiuni usoare orientate in sus. de 3 ori. de 3 ori retur. de 3 ori retur. drenajul bratului fata interna ± de la ganglionii axilari spre cot (epitrohlee). de 3 ori retur. manevra sandwich ± palmele lucreaza simultan pe fata interna si externa a antebratului: de 3 ori apel. presiunea gradata orientata spre cot. pe fetele superioara si inferioara. 5. presiunile in bratara ± cu toata mana sau despicatura mainii. drenajul fetei palmare ± cu policele pe eminenta tenara si hipotenara pana la articulatiile metacarpofalangiene. drenajul fetei dorsale ± manevrele sunt identice cu ale fetei palmare. de 3 ori apel. de 3 ori. de 3 ori apel.‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 4. drenajul antebratului fata interna ± de la fata interioara a cotului spre pumn. se executa de 3 ori. de 3 ori retur. de 3 ori apel. de 3 ori retur. de 3 ori retur.

8. manevre finale: ‡ returul mainii ± o data; ‡ pompajul pliului pumnului; ‡ manevra sandwich a antebratului ± un retur; ‡ pompajul ganglionilor supraepitrohleeni; ‡ manevra sandwich la nivelul bratului ± un retur; ‡ pompajul ganglionii axilari- de cate 3 ori grupul humeral, toracic si central.

Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului
In cadrul drenajului limfatic general, se executa dupa drenajul membrelor superioare si inainte de drenajul abdomenului. Ca si in cazul membrelor superioare, daca se executa de sine statator se va aborda mai intai calea de varsare prin aplicarea pompajelor ganglionilor retroclaviculari si a cisternei Pecquet. Din punct de vedere anatomic grupul ganglionilor mamari externi se intind pana la nivelul coastei a 6-a, dar partea lor inferioara se denumeste uneori ca fiind ganglionii mamari mijlocii. De asemenea, exista cativa ganglioni si la baza glandei mamare care se constituie ca grup separat si care se denumeste ca grup al ganglionilor mamari inferiori. Drenarea limfei sanului se realizeaza prin colectoare in aceste grupuri, dar o parte a acesteia poate sa ajunga direct la ganglionii subscapulari impreuna cu limfa jumatatii respective de spate, urmand apoi calea fireasca. La nivelul toracelui anterior exista colectoare care trec dintr-o jumatate in cealalta, motiv pentru care, in cazul unui edem masiv al bratului, primele sedinte de drenaj se vor face exclusiv pe partea opusa a toracelui si abia apoi se va trece la apelul regiunii interesate.

Protocol 5 ± Drenajul limfatic al peretelui toracic anterior si al sanului Pozitia pacientului: decubit dorsal cu bratele in usoara abductie. Pozitia maseurului: pe partea opusa regiunii lucrate. ‡ 1. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± cu indexul si mediusul, de 7 ori. ‡ 2. pompajul cisternei Pecquet ± miscare efectuata cu radacina mainii, policele fiind indreptat cranial, de 7 ori. ‡ 3. pompajul ganglionilor axilari, cu indexul si mediusul: ‡ grupul central (in centrul axilei) ± de 3 ori; ‡ grupul mamar extern (pe marginea pectoralului mare) ± de 3 ori.

Manevrele de drenaj se indreapta spre marginea exterioara a toracelui pentru a ajunge la ganglionii responsabili cu drenarea acestei regiuni. situate mai jos de ganglionii mamari externi si spre partea inferioara a sanului ± de 3 ori. drenajul zonei inferioare a grilajului costal ± porneste de la ganglionii mamari externi spre rebordul costal.‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 4. se trece la partea opusa. de 3 ori retur. dupa nevoile zonei. de 3 ori apel.in cazul in care se executa exclusiv drenajul toracelui si sanului se incheie cu pompajul cisternei Pecquet si a ganglionilor retroclaviculari. continua spre regiunea medio-sternala si apoi spre partea inferioara a sanului. trecand de mai multe ori Äin evantai´. . 6. de 3 ori apel. 10. unii autori numind acesta modalitate de drenaj Äin banda". de 3 ori retur. 5. 11. uneori putand aplica manevra combinata. 8. pompajul ganglionilor axilari. drenajul partii costale laterale ± manevra de apel se executa de la pliul axilar spre partea infero-latetala a grilajului costal. Se executa cercuri cu ambele police sau cu toate degetele. pompajul grupurilor de ganglionii mamari mijlocii si inferiori. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori. drenajul sanului ± incepe de la jonctiunea dintre regiunea suprapectorala si regiunea axilara. 7. 9.

Drenajul peretelui abdominal se face spre ganglionii axilari in cazul regiunii supraombilicale si spre ganglionii inghinali in cazul regiunii subombilicale. Limfaticele cavitatii abdominale dreneaza in ganglionii iliaci si lomboaortici de unde se formeaza apoi cisterna Pecquet in partea superioara a abdomenului.Drenajul limfatic al peretelui abdominal Drenajul limfatic al peretelui abdominal urmeaza dupa drenajul toracelui si precede intotdeauna drenajul membrelor inferioare. . chiar si in cazul in care nu se executa un drenaj limfatic general.

pe orizontala ce trece prin ombilic. policele fiind indreptat cranial. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± cu indexul si mediusul. drenajul propriu-zis al abdomenului ± incepe din partea stanga a abdomenului. raportandu-ne la puncte denumite ‡ punct median ± corespunde cisternei Pecquet si este situat median in partea superioara a abdomenului (apendicele xifoid). Pozitia maseurului: in partea dreapta a pacientului. 3. pompajul ganglionilor inghinali ± de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern). astfel: 5. ‡ punct drept. de 7 ori. 4. de 7 ori. . de 3 ori. cu degetele ambelor maini asezate paramedian. pompajul cisternei Pecquet ± miscare efectuata cu radacina mainii. respectiv stang superior ± situate in partile laterale ale abdomenului. se executa dupa directii ce formeaza in final un romb. 1. 2. respectiv stang inferior ± situate pe liniile ce unesc punctele precedente cu portiunea mijlocie a regiunii inghinale.Protocol 6 ± Drenajul limfatic al abdomenului Pozitia pacientului: decubit dorsal. ‡ punct drept. apoi se trece la partea opusa. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci ± se executa la nivelul spinei iliace antero-superioare.

‡ vibratii de la simfiza pubiana spre cisterna Pecquet ± de 3 ori. de 3 ori. de 3 ori retur. 6. drenajul regiunii abdominale stangi prin manevre de apel realizate cu toata mana combinate cu pompaje spre cisterna Pecquet: ‡ de la punctul stang superior spre punctul stang inferior. d. c. de 3 ori retur ± de la punctul drept superior la punctul drept inferior. drenajul de intoarcere ± porneste de la punctul drept inferior la punctul stang inferior. b. de 3 ori apel. de 3 ori apel. ‡ ganglionii retroclaviculari ± de 7 ori. de 3 ori retur. drenajul partii de mijloc a abdomenului se executa prin doua manevre: ‡ manevra lingura ± de la nivelul cisternei Pecquet spre marginea inferioara a abdomenului (simfiza pubiana) ± de 3 ori.a. in potcoava. . schimband mana de lucru la nivelul punctului median. ‡ ganglionii lomboaortici si iliaci ± de 3 ori. de 3 ori retur. ‡ cisterna Pecquet ± de 7 ori. de 3 ori apel. pompaje finale: ‡ ganglionii inghinali ± de 3 ori. ‡ de la punctul median spre punctul stang superior. drenajul regiunii abdominale drepte ± efectuat ca in cazul precedent doar ca mana utilizata este cea dreapta ± de la punctul median spre punctul drept superior. de 3 ori apel.

datorita existentei edemului cronic Ia acest nivel. In conditiile celulitei. dar care in timp determina aparitia aderentelor intre diverse structuri: celule. data fiind cantitatea mare de limfa ce se capteaza la acest nivel si particularitatile de evacuare a acesteia: este ingreunata in conditii obisnuite de caracteristicile peretilor vaselor sanguine si de gravitatie si facilitata de o pompa musculara puternica. straturi ale pielii sau intre tesuturi diverse. In cazul unui edem al unui membru inferior se executa 3-4 sedinte de drenaj ale membrului opus. permitand astfel permanentizarea unui asa numit edem. Multe din insuficientele circulatiei venoase se insotesc si de o circulatie limfatica deficitara. chiar de mici proportii. Conform principiului de lucru din drenajul limfatic manual. . numarul apelurilor si retururilor va fi crescut. in prealabil. se impune obligativitatea efectuarii drenajului limfatic al abdomenului inaintea drenajului membrelor inferioare. Drept urmare.Drenajul membrelor inferioare Este unul dintre cele mai importante pentru organism. pentru a aplica manevrele la nivelul membrelor inferioare trebuie eliberate colectoarele din aval fata de acesta.

fata externa ± de la marginea externa a genunchiului spre marginea externa a rotulei. aplicand toata palma: de 3 ori apel. d .presiunile in bratara ± cu toata mana sau despicatura mainii. de 3 ori apel. de 3 ori retur. degetele patrunzand pe fata posterioara si pompand spre in sus ganglionii din spatiul popliteu.fata externa ± de la ganglionii inghinali supero-externi spre fata externa a genunchiului. de 3 ori apel. manevra Äin lingura´. cu policele ambelor maini. pe portiunea de inceput a muschilor coapsei. c . . de 3 ori retur. 4. presiunea este gradata. dar cu 1-2 cm mai jos. pompajul ganglionilor inghinali profunzi si superficiali ± se realizeaza din portiunea interna spre cea externa a pliului inghinal si apoi paralel cu aceasta. b . 3. drenajul coapsei ± datorita suprafetei mai mari de lucru fata de membrele superioare. de 3 ori retur. se va executa pe trei portiuni: a . se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii inghinali.fata anterioara ± de la ganglionii inghinali spre genunchi. cu policele ambelor maini. de 3 ori retur. 2. b . de 3 ori apel. drenajul genunchiului ± se realizeaza spre ganglionii poplitei: a . 1. de 3 ori apel. de 3 ori retur. pompajul ganglionilor poplitei ± se cuprinde genunchiul cu ambele maini. de 3 ori. cu genunchii usor flectati.Protocol 7± Drenajul membrelor inferioare partea anterioara Pozitia pacientului: decubit dorsal. cu toata palma.fata interna ± de la marginea interna a genunchiului spre marginea interna a rotulei.fata interna ± de la ganglionii inghinali inferiori (interni) spre fata interna a genunchiului.

. de 3 ori apel. de 3 ori retur. drenajul piciorului: ‡ a . ‡ d.returul gambei prin manevra sandwich ± de 3 ori. de 3 ori.returul fetelor interne si externe ale piciorului ± de 3 ori. ‡ e . de 3 ori retur. manevre finale: ‡ a . se realizeaza prin pompaje ce intereseaza toate fetele acestora. ‡ c . nefiind necesara pomparea acestora separat: ‡ a . drenajul degetelor ± ca si in cazul mainilor.returul coapsei prin manevra sandwich ± de 3 ori. de 3 ori apel.fata externa ± de la fata externa a genunchiului spre maleola externa. ‡ c . 7.fata interna ± de la fata interna a genunchiului spre maleola interna. de 3 ori retur. 6. drenajul gambei ± abordeaza implicit si ganglionii tibiali anteriori. ‡ b .regiunea maleolara si interna a piciorului ± se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola interna spre articulatia metatarsofalangiana a halucelui (deget 1). cu toata palma. de 3 ori apel. aplicand toata palma. cu ambele maini in acelasi timp.regiunea maleolara si externa a piciorului ± se incepe cu indexul si mediusul de sub maleola externa si se continua cu degetele si cu policele ambelor maini spre articulatiile metatarsofalangiene ale degetelor 2-5.pompajul ganglionii inghinali profuzi si superficiali ± de 3 ori. de 3 ori apel.manevra sandwich ± de la genunchi spre maleole. ‡ b . presiunea este gradata.pompajul ganglionii poplitei ± de 3 ori.5. ‡ d . se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei.presiunile in bratara ± cu toata mana sau despicatura mainii. de 3 ori retur. de 3 ori apel. ‡ b . 8. de 3 ori retur.

presiunea este gradata. se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre ganglionii poplitei. ‡ c . de 3 ori apel. de 3 ori apel.manevra sandwich ± de la genunchi spre maleole. cu toata palma.fata interna ± de la marginea interna a pliului subfesier spre fata interna a genunchiului. drenajul gambei: ‡ a . se imparte in 3 portiuni: ‡ a . de 3 ori retur. 1. de 3 ori apel. de 3 ori retur.presiunile in bratara ± cu toata mana sau despicatura mainii. aplicand toata palma. de 3 ori apel. de 3 ori retur. presiunea este gradata. 2. ‡ c .fata interna ± de la fata interna a genunchiului spre maleola interna. aplicand toata palma. de 3 ori. de 3 ori retur.presiunile in bratara ± cu toata mana sau despicatura mainii. de 3 ori apel. pompand spre in sus pe ganglionii din spatiul popliteu. de 3 ori retur. de 3 ori apel. se executa manevra Äin lingura". de 3 ori retur. ‡ d . ‡ b . cu ambele mani in acelasi timp. ‡ d . de 3 ori apel. de 3 ori. drenajul coapsei ± ca si fata anterioara. 3. se termina cu marginea cubitala a mainii si este orientata spre pliul subfesier.Protocol 8 ± Drenajul membrelor inferioare ± partea posterioara ‡ Pozitia pacientului: decubit ventral. .fata medio-posterioara ± de la genunchi spre glezna aplicand manevra Äin lingura". de 3 ori retur. ‡ b .fata externa ± de la fata externa a genunchiului spre maleola externa. cu toata palma. ‡ e .fata medio-posterioara ± de la pliul subfesier spre genunchi.fata externa ± de la marginea externa a pliului subfesier spre fata externa a genunchiului. pompajul ganglionilor poplitei ± se realizeaza cu degetele.

returul plantei ± de 3 ori.returul coapsei prin manevra sandwich ± de 3 ori. de 3 ori apel. . manevre finale: ‡ a . ‡ b .pompajul ganglionilor poplitei ± de 3 ori. ‡ d . cu indexul si mediusul in regiunea submaleolara si cu policele la nivelul plantei.4. ‡ c . 5.returul gambei prin manevra sandwich ± de 3 ori. se lucreaza regiunea interna si externa ca la fata anterioara. de 3 ori retur. drenajul degetelor ± se face ca in cazul mainilor prin pompaje pe toate fetele acestora. drenajul piciorului ± se executa cu genunchiul flectat. 6.

Astfel. lombara si apoi dorsala. urmand dupa membrele inferioare in ordinea: regiune fesiera. . cele 3 regiuni vor fi: regiunea dorsala.Drenajul fetei posterioare a trunchiului Se va efectua dupa 3 regiuni. regiunea lombara si regiunea fesiera. Drenajul regiunii fesiere este de obicei indicat in tratamentul celulitei dar si al hemoroizilor si tulburarilor circulatorii de la acest nivel. Este indicat inclusiv pentru relaxare fizica si psihica datorita ritmului Ient si blandetii manevrelor. Drenajul fetei posterioare a trunchiului reprezinta partea finala a drenajului limfatic general. in functie de directia pe care o adopta colectoarele limfatice spre locul de varsare.

de 3 ori retur. spre grupul subclavicular. ‡ pompajul ganglionilor axilari ± respectiv grupul subscapular si eventual grupul central. de 3 ori. de 3 ori apel. ‡ drenajul portiunii dorsale superioare si mijlocii ± se realizeaza de-a lungul trapezului. ambele cu orientare spre in sus.Protocol 9 ± Drenajul regiunii dorsale (vertebra cervicala 4 ± vertebra toracala 12). de 3 ori retur. de la marginea lui scapulara spre vertebra cervicala 4. de 3 ori apel. de 7 ori. Äin evantai´. Pozitia pacientului: decubit ventral. ‡ Daca se urmareste doar drenarea toracelui. se va incheia cu pompajul ganglionilor axilari (subscapulari). coborand apoi pe langa coloana vertebrala spre T12. fie cu policele ambelor maini. ‡ drenajul portiunii dorsale inferioare ± de la pliul axilar spre marginea inferioara a grilajului costal. ‡ pompajul ganglionilor retroclavicluari ± cu indexul si mediusul. putandu-se lucra fie cu toata palma. ‡ drenajul portiunii dorsale laterale ± de la pliul axilar spre extremitatea inferioara a grilajului costal (ca la san). Presiunile si orientarea drenajului se fac inspre lateral ca la peretele toracic anterior. Pozitia maseurului: pe partea opusa celei lucrate. . de 3 ori retur. de 3 ori apel.

de 3 ori retur. directionand spre ganglionii inghinali inferiori si indreptandu-ne spre limita superioara a santului interfesier. ‡ pompajul ganglionilor inghinali ± atat cat se poate efectua. pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune. de 3 ori apel. de 3 ori retur. de 3 ori apel. ‡ drenajul portiunii lombare medii ± zona de la vertebra T12 pana la marginea superioara a pliului interfesier reprezinta punctul de plecare. se repeta de 3 ori. executate de 3 ori. inspre in jos. ‡ pompajul ganglionilor inghinali ± atat cat se poate efectua. de 3 ori retur.Drenajul regiunii fesiere. ‡ pompajul ganglionilor inghinali. Manevra se executa cu toata palma sau cu policele. ‡ drenajul portiunii sacrale ± in potcoava cu policele. ‡ pompajul ganglionilor inghinali. ‡ drenajul portiunii fesiere mijlocii ± manevrele de drenaj se incep de la limita inferioara a santului interfesier.Protocol 10 ± Drenajul regiunii lombare. de 3 ori retur. ‡ drenajul portiunii lombare laterale ± orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori. ‡ drenajul portiunii fesiere laterale ± se face spre ganglionii inghinali supero-externi. de 3 ori apel. Protocol 11. drenarea efectuandu-se spre lateral (ganglionii inghinali superiori). . pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune.

10. 1. pompajul ganglionilor axilari. de 3 ori retur. toracic si humeral. ‡ drenajul fetei palmare ± de 3 ori apel. pompajul ganglionilor mamari ± grupul mamar extern. 11. . 16. de 3 ori retur. drenajul sanului ± Äin banda". drenajul zonei inferioare a grilajului costal ± Äin evantai". de 3 ori retur. cu indexul si mediusul: ‡ grupul humeral (pe marginea marelui dorsal) ± de 3 ori. 9. 17. de 3 ori retur. de 3 ori apel. de 3 ori retur. de 3 ori apel. drenajul fetei laterale a gatului ± pe marginea postero-laterala a SCM-ului si marginea anterioara a trapezului superior. drenajul bratului: ‡ fata interna ± de 3 ori apel. de 3 ori. ‡ fata externa ± de 3 ori apel. se lucreaza membrul superior opus. mijlociu si inferior. 2. 3. drenajul pumnului si al mainii: ‡ pompaj pe fata anterioara a pumnului. ‡ grupul toracic (pe marginea pectoralului mare) ± de 3 ori. de 3 ori retur. de 3 ori retur. de 3 ori retur. 6. ‡ drenajul degetelor ± de 3 ori apel. ‡ presiunile in bratara ± de 3 ori. manevrele finale. 5. ‡ manevra sandwich ± de 3 ori apel. 12. 7. 13. 4. de 3 ori retur. de 3 ori retur. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± de 7 ori. pompajul cisternei Pecquet. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± de 7 ori (cercuri mici cu degetele). 14. drenajul partii costale laterale ± de 3 ori apel. drenajul fetei anterioare a gatului ± de-a lungul marginii anterioare a SCM-ului si a corpului acestuia. de 3 ori apel. pompajul ganglionilor supraepitrohleeni ± de 3 ori. ‡ grupul central (in centrul axilei) ± de 3 ori.Drenajul limfatic general (desfasurare) Pacientul se afla in decubit dorsal. de 3 ori apel. 15. ‡ fata externa ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. de 3 ori retur. 8. sub pliul de flexie.de 7 ori. de 3 ori retur. pompajul ganglionilor axilari ± de cate 3 ori grupul central. drenajul antebratului: ‡ fata interna ± de 3 ori apel. ‡ drenajul fetei dorsale ± de 3 ori apel. ‡ presiunile in bratara ± de 3 ori.

drenajul genunchiului: fata interna ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. 29. fata anterioara ± Äin lingura´. 3 ori retur. manevrele finale. 24. . de 3 ori retur. 26. pompajul grupurilor de ganglioni mamari mijlocii si inferiori. pompajul ganglionilor poplitei. fata externa ± de 3 ori apel. 3 ori retur. 33. de 3 ori retur. 23. 28. 25. d.drenajul regiunii abdominale drepte: de la punctul median spre punctul drept superior ± de 3 ori apel. 31. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± de 7 ori. presiunile in bratara ± de 3 ori. presiunile in bratara ± de 3 ori. drenajul coapsei: fata interna ± de 3 ori apel. drenajul piciorului: regiunea maleolara si interna a piciorului ± de 3 ori apel. vibratii ± de 3 ori. lomboaortici si iliaci ± de 3 ori. drenajul gambei: fata interna ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. 3 ori retur. b . se lucreaza partea opusa. pompajul cisternei Pecquet ± de 7 ori. pompajul ganglionilor axilari. pompajul ganglionilor inghinali. de la punctul median spre punctul stang superior ± de 3 ori apel. drenajul degetelor.‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ 18. regiunea maleolara si externa a piciorului ± de 3 ori apel. 27. de 3 ori retur. c. de 3 ori apel. pompajul ganglionii inghinali profunzi si superficiali ± de 3 ori. 3 ori retur. 30. drenajul partii de mijloc a abdomenului: manevra lingura ± de 3 ori.drenajul regiunii abdominale stangi: de la punctul stang superior spre cel stang inferior ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. 34. fata externa ± de 3 ori apel. manevra sandwich ± de 3 ori apel. 22. de la punctul drept superior la cel drept inferior ± de 3 ori apel. pompajul ganglionilor inghinali ± de 3 ori fiecare subgrup (supero-extern si supero-intern). de 3 ori retur. 20. de 3 ori retur. drenajul propriu-zis al abdomenului: a . de 3 ori retur. pompajul ganglionilor lomboaortici si iliaci ± de 3 ori pe fiecare parte. de 3 ori retur. fata externa ± de 3 ori apel. drenajul de intoarcere ± Äin potcoava" de 3 ori. 32. 19. 21.

de 3 ori retur. drenajul portiunii lombare laterale ± orientand limfa spre ganglionii inghinali superiori ± de 3 ori apel. ‡ 45. ‡ 43.Se modifica pozitia pacientului in decubit ventral. de 3 ori retur. ‡ presiunile in bratara ± de 3 ori. ‡ 47. drenajul portiunii sacrale ± Äin potcoava´ cu policele inspre in jos. ‡ fata externa ± de 3 ori apel. ‡ 39. de 3 ori retur. ‡ 52. pompajul ganglionilor inghinali. pe grupul supero-extern care dreneaza aceasta regiune. drenajul gambei: ‡ fata interna ± de 3 ori apel. ‡ fata medio-posterioara ± Äin lingura´ ± de 3 ori apel. ‡ manevra sandwich ± de 3 ori apel. ‡ 42. de 3 ori retur. ‡ 53. drenajul degetelor. de 3 ori. de 3 ori retur.atat cat se poate efectua. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± de 7 ori. ‡ 48. pompajul ganglionilor poplitei. de 3 ori retur. 3 ori retur. de 3 ori retur. de 3 ori retur. de 3 ori retur. ‡ 35. pompajul ganglionilor inghinali. drenajul portiunii lombare medii ± de 3 ori apel. drenajul portiunii dorsale mijlocii-inferioare ± de 3 ori apel. ‡ fata externa ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. pompajul ganglionilor axilari (subscapulari). drenajul coapsei: ‡ fata interna ± de 3 ori apel. ‡ 36. ‡ fata medie posterioara ± Äin lingura" ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. ‡ 50. ‡ 37. ‡ 51. drenajul portiunii laterale a regiunii fesiere ± de In spina iliaca antero-superioara Ia articulatia coxo-femurala ± de 3 ori apel. de 3 ori retur. drenajul portiunii dorsale laterale ± de 3 ori apel. ‡ 38. ‡ 41. ‡ 49. drenajul portiunii dorsale superioare ± de 3 ori apel. pompajul ganglionilor axilari ± grupul subscapular si grupul central. ‡ presiunile in bratara ± de 3 ori. drenajul portiunii mediane a regiunii fesiere ± de Ia portiunea inferioara a santului interfesier spre portiunea sa superioara ± de 3 ori apel. drenajul piciorului ± regiunea interna si externa ± de 3 ori apel. pompajul ganglionilor retroclaviculari ± de 7 ori. ‡ 46. de 3 ori retur. ‡ 54. ‡ 40. se repeta de 3 ori. . manevre finale. ‡ 44. de 3 ori retur.

.Regului . Presiunea de aplicare a manevrelor nu trebuie sa depaseasca 40-50 mm Hg. Sunt necesare mai multe repetari pe acelasi loc. relaxarea permite capilarelor sa se umple din nou. Drenajul limfatic al membrelor inferioare se face obligatoriu cu drenajul prealabil al abdomenului (abdomenul poate fi drenat singur). de 2. Faza cea mai importanta a manevrei este relaxarea presiunii. Manevrele trebuie sa fie lente. Drenajul limfatic al membrului superior si cel al toracelui anterior se pot face de sine statator. Daca presiunea propulseaza limfa capilarelor catre colectoare. dar este recomandata executia lor impreuna. in momentul in care capilarele si-au redobandit calibrul initial.Indicatii . Regiunea lombara si cea fesiera se pot drena impreuna cu abdomenul atunci cand este cazul si vrem sa stimulam actiunea. 3 sau 4 ori inainte de a deplasa mana. pentru a mobiliza coloana de limfa. ritmul manevrelor fiind de la 2-3 la 10 secunde.Contraindicatii Reguli posibile in drenajul limfatic manual pe regiuni ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Drenajul limfatic al fetei urmeaza intotdeaunua celui al gatului.

si postoperatorie in chirurgia estetica. cardiaca sau limfatica cu exceptia edemului congenital in care nu exista cai limfatice. tratamentul tulburarilor trofice distale ale membrelor. tratamentele cosmetice ale fetei cu vizarea ridurilor. consecutive insuficientelor arteriale sau venoase. interventii chirurgicale. tratamentul obezitatii. tratamentul oboselii cronice. tratamentul leziunilor cutanate (cicatrici dupa arsuri.). accidente. asociat blandetei executiei.Indicatii generale ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ prima faza a tratamentului in toate formele de edem de origine venoasa. pentru hranirea si regenerarea celulelor pielii si pentru eliminarea resturilor metabolice. interventii corectoare pentru diverse segmente. etc).ritmul lent al manevrei. plastica si reparatorie (implantul grefelor cutanate. . tratamentul celulitei. etc. cearcanelor. lipoabsorbtie. perioada pre. creand conditiile relaxarii fizice si psihice a pacientului. tratamentul proceselor inflamatorii. pungilor si oricaror modificari aparute datorita unei irigatii ineficiente.

dar si la recidivele metastatice care reprezinta contraindicatia cea mai clara in acest moment. mai ales. la procesele infectioase grave. tulburari cardiace tulburari renale tulburari respiratorii afectiuni ale tiroidei hipotensivi .Contraindicatii generale ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ Acestea se limiteaza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful