rEVNIC eMILIA - iOANA cLASA a xII ± a a cOLEGIUL tEHNIC enAPOCAf

pROFIL: tEHNICIAN dESIGNER vESTIMENTAR pROFESOR cOORDONATOR: dOAMNA iNGINER mORICY jUDITH

Materialul textil este elementul cu ajutorul caruia se creeaza si se realizeaza noile modele; selectarea acestuia si evolutia formei alcatuiesc o grupa de notiuni care trebuie considerate, intotdeauna impreuna. Proprietatile acestuia, determina o serie de restrictii imediate in design, cea mai evidenta dintre acestea fiind corelatia care trebuie sa existe intre material si scopul pentru care el a fost creat, cum ar fi: materialele calduroase sa fie utilizate pentru sezonul rece iar cele racoroase pentru sezonul cald; materialele bogate, pretentioase, cu proprietati estetice deosebite, sa fie utilizate pentru crearea vestimentatiei de seara; materialele durabile sa fie folosite la realizarea imbracamintei pentru timpul liber, joaca, sau alte situatii, iar exemplele pot continua. In designul vestimentar, in functie de prezenta sau absenta unor desene, pot fi grupate materialele, intr-un mod foarte general, astfel: cele simple sunt materialele a caror frumusete subtila atrage pe oricine; in cazul materialelor realizate din fire cu caracteristici sau efecte deosebite se considera ca este suficient ca noul produs sa prezinte o croiala cat mai placuta, cat mai interesanta si neasteptata; materialul cu desene geometrice este cel care atrage privirea si de aceea cere multa atentie in crearea modelului, la imbinarea reperelor sau elementelor de produs; materiale cu motive stilizate, marea lor popularitate se datoreaza capacitatii pe care acestea o au de a masca natura firelor din care sunt realizate; deoarece aceste desene ascund, de asemenea, croiala unor produse de imbracaminte, ele cer simplitate in design.

I.Elemente decorative ale anilor `60

II. Stiluri vestimentare

III. Evolutia si stilul imbracamintei Inca de la aparitia omului pe pamant, imbracamintea s-a impus ca o sricta necesitate indispensabila, fara de care viata devine imposibila. In decursul veacurilor, omul a folosit diferite mijloace de acoperire si protejare a corpului; aceste mijloace au fost determinate de zona geografica in care a trait si de intemperiile care au actionat asupra sa. Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a obtinerii unor materiale noi cu aspect placut, frumoase la vedere, rezistente la solicitarile mecanice si eficiente la prelucrare si la purtare. Cu toate acestea, imbracamintea a avut o evoultie continua, fiind influentata si de evolutia stiintei si tehnicii care au avansata fara oprire. Imbracamintea in antichitate yCostumul grec - costumul se caracterizeaza prin simplitate, la inceputul acelei perioade, cand inca nu aparusera meseriasii croitori, care sa confectioneze imbracamintea. yCostumul roman - avea trasaturi asemanatoare costumului greac fiind drapat cu falduri drepte care nu se modelau pe conformatia corpului.

indoesebi a celui asiatic care se aflau in preajam Bizantului. Aparitia conceptiilor teologice si idealurile de frumusete au determinat creatia unei mode care sa acopere cat mai mult din suprafata corpului. yCostumul medieval - era caracterizat printr-o linie lunga, plisata frumos si ajustata pe gat si la maneci. yCostumul feudal - pentru inalta societate, costumatia pastra oarecum linia, dar se deosebea prin bogatia de podoabe si broderiile cu care era impodobit costumul lor. yCostumul gotic - costumul gotic este specific acelei perioade istorice in care schimbarea era in plina amploare. Vestimentatia acelei perioade de timp este reprezentata de tinute cat mai frumoase si confectionate cu mult lux si fast. yVestimentatia renascentista - acest costum este caracterizat prin revere late si dublate cu blanuri, prin decolteuri degajate, care sa asigure libertatea miscarilor, precum si alte modificari impuse de cerintele modei, atat pentru femei cat si pentru barbati. yCostumul popular românesc - costumul din Romania a evoluat în func ie de perioadele istorice i de starea economic a claselor sociale care l-au constituit. Cu toate influen ele popoarelor migratoare, vestimenta ia tradi ional roman i-a p strat caracteristicile si tr s turile na ionale pân în prezent.

yCostumul bizantin - a aparut ca o influenta a costumului grecesc si

I. Analiza modelului: ysi la fata si la spate, rochia este aproape simetrica; ynici la fata, nici la spate, rochia nu are pense; yare fermoar pe partea dreapta; yla tivul de la nivelul gleznelor este brodat; yde cravata este atasat un guler pentru sustinere. Detaliile principale: fata si spatele. Detaliile secundare: guler, cravata si fermuar. III. Etapele trasformarii tiparului rochiei clasice in tiparul rochie cu cravata yEtapele la spate: - in prima etapa: din partea superioara a tiparului, am decupat tot pana la nivelul sub bratului. Apoi am mutat pensa pe laterale tiparului la nivelul taliei, o jumatate pe lateral si cealalta jumatate pe linia de simerie, si pe urma am adaugat in partea de jos a tiparului pe ambele margini, pentru a face rochia evazata. Si la final am dublat tiparul pentru a conferi lejeritate.

yEtapele la partea din fata: - in etapa intai am mutat jumatate de pensa

pe lateral la nivelul taliei; in a doua etapa am adaugat surplus de tipar, tiparului clasic pentru a face rochia sa fie evazata. In cea de-a treia etapa am calculat unde vine cea de-a doua jumatate de pensa pe linia de simetrie pentru a face loc cravatei si am taiat partea respectiva. In urmatoarea etapa am unit umarul cu gulerul si jumatate din distanta de la unire am adaugat-o statiului pentru cravata. In etapa a patra am decupat partea superioara a tiparului de la varful superior al cravatei pana la nivelul sub bratului. Si in ulrima parte am dublat, ca la spate, tiparul pentru a conferi lejeritate si pentru a putea corecta daca am gresit la dimensiuni. IV. Procesul tehnologic al rochie de gala cu cravata Procesul tehnologic de confectiuonare reprezinta totalitatea operatiilor si fazelor tehnologice desfasurate intr-o ordine logica pentru confectionarea rochiei de gala cu cravata. Procesul de confectionare cuprinde operatii de prelucrare a detaliilor, operatii de asamblare a detaliilor si operatii de finisare a produsului finit; deci este un tabel in care se explica in ce ordine trebuie facute toate operatiile, aratandu-ne in acelasi timp si cum ar trebui sa arate si si cu ce masina de cusut ar trebui sa coasem.

yIntroducere - http://andreau.wordpress.com/rochii-gala yEvolutia si stilul imbracamintei - Manual pentru clasele a XI - a

si a XII - a, licee industriale cu profil de industrie usoara yDescrierea rochiei - In prima parte de pe: http://andreau.wordpress.com/rochii-gala - In a doua parte din: "Croitorie. Carte pentru tineret" - In ultima parte din: Manual pentru clasele a XI - a si a XII - a, licee industriale cu profil de industrie usoara yTiparul clasic - Manual pentru clasele a XI - a si a XII - a, licee industriale cu profil de industrie usoara yFormulele tiparului clasic - Manual pentru clasele a XI - a si a XII - a, licee industriale cu profil de industrie usoara yEtapele de modificare - http://andreau.wordpress.com/rochiigala yPozele - http://andreau.wordpress.com/rochii-gala - http://www.invatasitucumseface.ro/rochie-tipar-clasic - http://www.stil-si-moda.ro/stiluri-vestimentare

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful